rodia
DESCRIPTION
Medicina naturistaTRANSCRIPT
Rodia - simbol al fertilitatii, abundentei si noroculuiRodiul
(Punica granatum) este un arbust ornamental cu flori rosii si
fructe comestibile, mari, carnoase si rosietice. Este o planta
cunoscuta din vechime, ce provine in regiunile sud-vestice ale
Asiei, raspandita si cultivata si in Europa, in tarile cu clima
calda.
rodie
Foarte longeviv, rodiul este recunoscut pentru cresterea sa lenta,
ajungand doar la maximum 5-7 minaltime. Are frunze cazatoare, mici
si de forma alungita, care la vlastarele tinere sunt colorate in
rosu, transformandu-se apoi in verde inchis.
Florile rosii, de circa 3 cm diametru, au 5-8 petale care cresc in
varful ramurilor de un an. Mult mai multe petale apar la unele
varietati horticole, sau unele varietati din gradini, care sunt
cultivate doarte pentru flori. La unele varietati, petalele sunt
colorate in alb sau roz.
Rodiul produce fructe de mari dimensiuni, cu o consistenta robusta
si coaja foarte dura. Sunt rotunde sau usor alungite, cu diametrul
intre 5 si 12 cm. Dimensiunea lor este puternic conditionata de
varietate si, mai ales, de conditiile de cultivare.
Fructul de rodiu are diverse portiuni interne ce indeplinesc
functiunea de placenta a semintelor (in jur de 600 pentru un
fruct). La unele varietati semintele sunt inconjurate de o pulpa
translucida, colorata de la alb la rosu rubiniu, mai mult sau mai
putin acidulata si, la varietatile cu fructe comestibile, dulce si
parfumata.
Exista si o varietate pitica a rodiului (Punica granatum nana),
caracteristica fiind dimensiunea sa foarte mica, in orice parte a
plantei (inaltimea tulpinii, lungimea si latimea frunzelor, a
florilor si a fructelor). Fructele insa nu sunt comestibile, fiind
lipsite de dulceata, in schimb sunt acide si astringente. Aceasta
varietate este folosita doar pentru Bonsai, deci ca mica planta
decorativa in ghiveci.
Cultivarea rodiului nu ridica probleme de relief. Planta este
rezistenta la verile aride si la temperaturile tipice iernilor
mediteraneene. in aceste conditiuni, devine extrem de rezistenta la
orice tip de boli. Doar intr-un ambient neadaptat, excesiv de umed
sau ploios in timpul verii, radacinile sale pot sa
putrezeasca.
Singura pretentie a plantei se refera la cultivarea ei intr-un
ambient uscat si bine drenat, cu lumizitate crescuta. Nu are
pretentii privind solul. Desigur, pentru o productie fructifera
ridicata este necesara o adancime suficienta a solului, caruia sa i
se furnizeze, in mod moderat, un ingrasamant organic sau gunoi
matur de grajd, adminsitrat la sfarsitul iernii. Irigarile de
urgenta sunt utile doar in cazul unei extreme perioade secetoase,
cu un sol specific desetrului sau prea putin adanc.
Rodiul se inmulteste cel mai des prin butasi: se efectueaza cu o
parte din ramuri sau de radacini. Se mai multiplica si prin
lastarii cu radacini, ce cresc la baza trunchiului plantei adulte.
Multiplicarea prin seminte nu este utilizata prea des, deoarece
planta ce se obtine isi va mentine greu catacreristicile
plantei-mama.
Daca rodiul este lasat liber, adica sa creasca in mod natural,
produce multe ramuri, primind un aspect de tufa. Dar, prin
efectuarea unor tunderi bine gandite, poate lua forma dorita. in
gradini, este foarte apreciat ca planta ornamentala datorita
frumoasei sale coroane de frunze si a decorului oferit de fructele
sale mature. Specialistii considera ideala inaltimea tunchiului de
1,5 m, forma cea mai potrivita fiind obtinuta prin eliminarea
vlastarelor ce cresc la picioarele arbustului.
Se poate opta pentru alegerea formei da vas sau de spaliera, lasand
sa creasca doar trei sau patru ramuri principale de la baza,
dispunandu-le apoi in forma dorita.
Fructele, dincolo de consumul in stare proaspata, sunt utilizate si
in prepararea unui sirop foarte apreciat, a bauturilor si
produselor de patiserie. Se matureaza toamna, dar se pastreaza
foarte bine toata iarna.
O traditie veche considera ca boabele rosii ale rodiei reprezinta
simbolul fertilitatii si al norocului. Din acest motiv, cu anumite
ocazii (nunti, botezuri, diferite sarbatori familiale), aceste
boabe dulci sefolosesc din abundenta.
In momentul alegerii fructului din magazinele alimentare este
important sa se verifice daca prezinta o coaja intacta. Grosimea
acesteia, spongioasa la atingere, are darul de a proteja delicatele
boabe rosii si dulci ale fructului. O simpla taietura sau o
lovitura aparuta pe suprafata ei pot compromite gustul continutului
sau, oferind surpriza unui mucegai.
Bogata in tanin si acizi, chiar inainte de completa maturare, rodia
contine zaharuri (circa 16 g la 100 g fruct) si apa (80 g la 100 g
fruct) cand ajunge la maturare. Foarte scazut este continutul sau
de vitamine, dar caloriile oferite sunt 63 la 100 g fruct.
In bucatarie, boabele de rodie servesc in special ca ingredient
estetic, ce adauga o nota de culoare fripturilor de toate geurile
si mancarurilor din orez. Totodata, pot reprezenta o baza pentru un
suc care domoleste instantaneu setea, cunoscut sub denumirea de
granatina (rosu ca rodia).
Se utilizeaza, pentru proprietatile medicinale, scoarta si
radacinile arbustului prelevate primavara sau toamna, precum si
coaja fructelor recoltate toamna, deoarece sunt bogate in tanin:
taiate in bucati marunte, se lasa se se usuce la aer.
Datorita culorii boabelor de rodie, de un rosu translucid
stralucitor, inchise in acel invelis robust, fructul a imbogatit
imaginatia umana, fiind considerat un pretios miracol al naturii.
Un adevarat mit existent in mai multe culturi, cum sunt cea greaca,
babiloneza, araba, crestina.
Rodia este prezenta in diverse decoratiuni religioase crestine, mai
ales pe vesmintele preotilor cu functiuni religioase inalte. Multe
tablouri valoroase, foarte cunoascute, pictate de Sandro Botticelli
sau de Leonardo da Vinci, reiau in repetate randuri tema acestui
fruct, simbol al fertilitatii, abundentei si norocului.Studiile au
aratat ca extractul de rodie ar putea preveni instalarea cancerului
de prostata sau macar i-ar putea incetini dezvoltarea. Acelasi
efect benefic l-ar putea avea si in cancerul de piele. Sucul de
rodie este mai bogat in antioxidanti decat ceaiul verde si vinul
rosu. Tratamentul cu rodie a facut sa scada nivelul receptorilor
androgeni (hormoni masculini) si al celorlalti factori responsabili
de aparitia cancerului de prostata. In plus, administrarea rodiei
nu pare sa aiba efecte secundare- See more at:
http://suntsanatos.ro/rodia-simbol-al-fertilitatii-abundentei-si-norocului-298.html#sthash.SPgFkK8a.dpuf