ro_2.4.1._case study_ro biocoop.pdf
DESCRIPTION
RO_2.4.1._Case study_RO BIOCOOP.pdfTRANSCRIPT
1/4
2.4.1. BIOCOOP Sibiu (RO)
Scurtă prezentare Ferma/Firma
Nume: BIOCOOP Sibiu Web site: www.biocoop.ro E-mail: [email protected]
Locaţia
Statul: Romania Regiunea:Transilvania Localitatea: Sibiu
Tip de Produs Cooperativă a producătorilor organici regionali
An de referinţă 2008
Descrierea fermei
Începuturi/Provocare
Elemente de succes
Rezultate/Efecte
Punct de desfacere al produselor organice
Comerţ cu produse organice regionale Sprijinirea producătorilor organici
Ridicarea gradului de conştientizare a consumatorilor Exemple de marketing organic regional
Aducerea produselor ecologice
regionale, în oraş
Produsele organice regionale sunt aduse în oraş, pentru consumator. Fermierii de produse organice au posibilitatea de a-şi vinde produsele. Colaborarea cu alţi fermieri sau asociaţii creează o situaţie în care ambele părţi câştigă, producătorul ca şi consumatorul.
Descriere
BIOCOOP Sibiu
BIOCOOP Sibiu este o cooperativă comercială, constând din 13 ferme din judeţul Sibiu. Fermierii nu au găsit structura de piaţă potrivită nevoilor lor de a-şi vinde produsele. Pentru a-şi aduce produsele de înaltă calitate la clienţi, au creat un mic punct de desfacere. Aici este locul unde se pot întâlni producătorii şi consumatorii. Micul magazin este situat la cca. 200 m de centrul oraşului Sibiu, o încăpere de aproximativ 40 m2, într-o minunată casă veche. Gama de produse satisface nevoile de zi cu zi ale clientului, iar câteva produse de excepţie pot fi atractive inclusiv pentru turişti. Laptele proaspăt, nepasteurizat şi pâinea integrală de cereale sunt produsele care se vând cel mai bine. Brânza, brânza albă, iaurtul, ouăle, legumele şi mierea se vând, de asemenea, foarte bine. Paste făinoase, ulei, ceaiuri, gemuri, prăjituri, paste-cremă, plantele aromatice, sucul şi alte câteva produse, reprezintă întreaga gamă de produse oferită de magazin. Fiecare fermier plăteşte o mică taxă lunară, pentru acoperirea costurilor administrative şi un procent (10%) din venitul provenit din vânzarea produselor sale, în acea lună. Cooperativa are o structură democratică, iar magazinul este deservit de un vânzător.
Titlu imagine
BIOCOOP Sibiu (RO)
Titlu-imagine
Începuturi O tânără studentă, interesată de agricultura organică, a ajutat un fermier de produse organice să îşi vândă laptele, iaurtul şi brânza. Ea pregătea şi ambala produsele în bucătăria ei, satisfăcând comenzile a 12-15 clienţi. Alţi trei fermieri li s-au alăturat în găsirea unei soluţii pentru comercializarea produselor lor organice. Ideea era de a înfiinţa un punct de desfacere, care să nu fie guvernat de legile extrem de restrictive ale pieţii. De aceea, punctul de desfacere nu trebuia să fie un magazin. (Intenţia era aceea de a vinde lapte, pâine făcută în casă, conserve, etc., produse care nu se pot comercializa în magazine, ci doar la piaţă.)
Descrierea fermei
Începuturi/Provocare
Elemente de succes
Rezultate/Efecte
Soluţia a fost o structură cooperatistă. Unul dintre parteneri a găsit o locaţie cu o chirie rezonabilă. În 2004, când au deschis magazinul, a fost dificil să înveţe cum să-şi prezinte produsele. Ambalarea, etichetarea, prezentarea în faţa clientului… Magazinul era deschis două după-mese pe săptămână. La scurt timp după aceea, clienţii făceau coadă în stradă, pentru a cumpăra lapte proaspăt. A devenit necesar ca magazinul să fie deschis trei zile pe săptămână şi apoi, din 2008, 5 zile. Nu s-a făcut publicitate scrisă, fiindcă situaţia juridică a magazinului era destul de nouă şi nu prea clară. Cifra de afacere săptămânală, însă, a crescut de la 180 la peste 1.000 Euro, într-o perioadă de 4 ani. (În România, GDP pe cap de locuitor era de 1.870 USD, în 2002)
Provocare
Titlu-imagine
Aminteşte-ţi!
Provocările sunt: - Situaţia juridică – nici specialiştii nu ştiu exact cum să
reacţioneze. - Situaţia socială – fermierii au opinii foarte diferite
asupra modului de a conduce o afacere. Adesea, problemele nu se pot rezolva, într-o structură prea democratică.
- Cele două opinii contradictorii erau: Trebuie să mergem mai departe şi să investim, pe de o parte, iar pe cealaltă parte, nu vrem să investim, nu vom cheltui nici un ban, situaţia de acum este satisfăcătoare.
2/4
BIOCOOP SIBIU (RO)
Elemente de succes
BIO O- a atras
ri (Bioterra, Comisia EU, universităţi, vizitatori din
- traţia agricolă locală şi la
- ze 13 familii de fermieri, care cotizează din veniturile lor (până
- să satisfacă cererea de alimente organice a mai mult de 200 familii
C OP a reuşit să devină prima cooperativă agricolă comercială din România şi mulţi vizitatostrăinătate) să îşi facă o bună reputaţie, inclusiv la adminis
Descrierea fermei
Începuturi/Provocare
Elemente de succes
Rezultate/Efecte
biroul de agricultură organică al ministerului să păstrela 50%)
- să-şi crească cifra de afaceri în 5 ani, cu 500%
E X E R C I Ţ I I
de înfruntat, când fermierii încep să colaboreze
taţi în ţara natală, în domeniul
e piaţă din ţara natală, permite fermierilor să-şi vândă produsele?
- Ce probleme sociale avem în domeniul marketingului? - Cu ce situaţie trebuie să vă confrunprelucrării şi comercializării directe? - Structura d
3/4
4/4
Finalul studiului de caz ...finalul este mereu un nou început...
Desc
BIOCOOP SIBIU (RO)
Rezultate/Efecte
- 13 familii de fermieri şi-au îmbunătăţit viaţa 13 fermieri au posibilitatea de a in- vesti, în vederea dezvoltării şi
a magazin, iar acesta putea fi deschis doar 2 sau 3
ate decât cele
acere al fermierilor îşi poate începe activitatea fără
- Cooperativa fermierilor se bucură de un mare interes public
rierea fermei
Începuturi/Provocare
Elemente de succes
Rezultate/Efecte
îmbunătăţirii fermelor lor - Cultivarea organică a produselor s-a dovedit de succes - Clienţii încep să aprecieze calitatea alimentelor organice, deşi la început
fost greu să găsim unzile pe săptămână
- Buna calitate a convins clienţii să accepte preţuri mai ridicnecesare pentru cumpărarea alimentelor convenţionale.
- Punctul de desfpublicitate
Discuţii Întrebări/Observaţii
Cercetare suplimentară
Gamă redusă de produse, sau diversitate mare a produselor
Producţie primară, versus prelucrare la fermă Comercializare directă, versus vânzare angro
P u n c t e c h e i e p e n t r u t r a n s f e r
Organic Prelucrare Comercializare directă
lienţilor Cifră de afaceri
Logistică Cooperare Conştientizarea c