rm pug ghergheasa - anpm...local al primariei comunei ghergheasa - judetul buzau, pentru obtinerea...

Plan Urbanistic General comuna GHERGHEASA, Jud.Buzau

RAPORT DE MEDIU

PFA PINTILIE N. VASILE

_______________________________________________________________________________1 Primaria Comunei Ghergheasa


RAPORT DE MEDIU

pentru

Plan Urbanistic General Comuna GHERGHEASA, judet BUZAU

Colectiv elaborare,

Expert Mediu dr. ing. PINTILIE VASILE

Expert Mediu GUZU MIRELA

- 2011 -


RAPORT DE MEDIU




CUPRINS

INTRODUCERE 7

INFORMATII GENERALE 10

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG 12

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 12

1.2 Propuneri de organizare urbanistica 21

1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante 25

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIE NEIMPLEMENTARII PUG

26

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei 26

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei 26

2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului 27

2.1.3. Clima 28

2.1.4. Aer 32

2.1.5. Apa 32

2.1.7. Sol 34

2.1.6. Flora si fauna 37

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport 41

2.1.9. Factorul antropic 44

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

48

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

49

3.1 Aer 50

3.2 Apa 53

3.3 Sol 57

3.4 Flora, fauna, rezervatii naturale 58

3.5 Patrimoniul cultural 62

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG 64

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

66

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la 66


RAPORT DE MEDIU




nivel national, comunitar sau international

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului 72

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

73

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

85

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE

85

8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 85

8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 86

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 87

8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii 88

8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului social si economic

88

8.6. Patrimoniul cultural 88

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

90

10. DIFICULTATI INTAMPINATE 90

11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE 91

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 93

13. ANEXE 96


RAPORT DE MEDIU




TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului : Consiliul Local al comunei GHERGHEASA

Adresa : Comuna Ghergheasa , Jud. BUZAU

Persoana de contact : Viceprimar: Dragomir Rădunel, tel: 0762701997

e-mail: [email protected]

AUTORII LUCRARII

Numele : Pintilie Vasile

Adresa : Str. Brailei, nr.5, Ap 4, Focsani, Jud. Vrancea

Numele : Guzu Mirela

Adresa : Sat Petresti, Com.Vanatori, Jud. Vrancea

Persoana de contact : Pintilie Vasile, Tel : 0744.658780, 0337.401.223

Fax:0337.401223, e-mail: [email protected]

Atestare: Pintilie Vasile - Certificat de Atestare, persoana fizica inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.

165

Atestare: Guzu Mirela - Certificat de Atestare, persoana fizica inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.

327


RAPORT DE MEDIU




ANEXA : CERTIFICAT ATESTARE


RAPORT DE MEDIU





RAPORT DE MEDIU




INTRODUCERE

Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului

Local al Primariei Comunei Ghergheasa - judetul Buzau, pentru obtinerea

Avizului de Mediu pentru PUG - Comuna Ghergheasa.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si

managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor

de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si

evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului

sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare

obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale au caracter de reglementare (caracter operational)

si raspund programului de amenajare spatiala a teritoriului si de dezvoltare a

localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza.

Documentatia prezentului PUG a fost elaborata de S.C. SEVIM IMPEX SRL,

in decembrie 2009.

La elaborarea Planului Urbanistic General, au fost utilizate multiple surse de

documentare, (lista acestora fiind prezentată detaliat în memoriul general), care după

specificul acestora, pot fi grupate pe principale categorii, astfel :

- Legislaţie şi reglementări specifice activităţii de urbanism şi de

amenajare teritoriului;

- Surse de informare şi documentare aflate în evidenţa unităţilor

judeţene specializate şi a administraţiei publice locale;

- Literatura de specialitate;


RAPORT DE MEDIU




- Suporturi grafice existente;

Planul urbanistic general, conţine strategia, priorităţile, reglementările şi

servitutile de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul

localităţii, în conţinutul documentaţiei regăsindu-se astfel tratarea următoarelor

categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaţiei existente), a principalelor

disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie urbanistică, atât în teritoriu

(extravilan), cât şi în cadrul localităţii (intravilan);

- zonificarea funcţională a suprafeţelor de teren din localitate şi

stabilirea regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglementări

şi servituţi adecvate;

- determinarea volumului şi a structurii potenţialului uman, a resurselor

de muncă care sunt caracteristice localităţii;

- evidenţierea potenţialului economic al localităţii;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra

mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte

si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura,

marimea si conditiile de functionare, fie in privinta alocarii resurselor;


RAPORT DE MEDIU




- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si

programe, inclusiv pe cele in care se integreaza sau care deriva din

ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor

de mediu, mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei

nationale si comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele

legate de gospodarirea deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in

special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile

naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut

pe plan national, comunitar sau international;

- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut

pe plan national, comunitar sau international.


RAPORT DE MEDIU




INFORMAŢII GENERALE

• Denumire proiect: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA

GHERGHEASA - JUD. BUZAU

• Proiectantul general PUG: S.C. SEVIM IMPEX S.R.L.

• Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Ghergheasa

• Amplasare: Judet Buzau, Comuna Ghergheasa

• Comuna Ghergheasa

• Suprafata: 5.558,39 ha

• Populatie: 2.463 locuitori

• Vecinatati:

- la N Puieşti, Râmnicelul şi Boldu,

- la S Gălbenelul, Bălăceanu şi jud Brăila,

- la E Boldu,

- la V Ziduri şi Valea Râmnicului.


RAPORT DE MEDIU




JUDETUL BUZAU


RAPORT DE MEDIU




CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

Planul Urbanistic General elaborat si aprobat potrivit legii constituie un

instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localitatilor.

Prin intermediul Planului Urbanistic General sunt stabilite obiectivele si

determinate directiile generale de dezvoltare a localitatii aflate pe teritoriul

administrativ al comunei, dar si strategia, prioritatile si reglementarile cu privire la

dezvoltarea pe o perioada determinata de 5 pana la 10 ani.

PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei Ghergheasa a fost

realizat de SC SEVIM IMPEX SRL si cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase

subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale, cat si cele viitoare din toate

domeniile de dezvoltare a comunei.

PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

• Date de recunoastere a documentatiei

• Obiectul P.U.G.

• Sursele de documentare

In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:

• Istorie,evolutie

• Elemente ale cadrului natural

• Relatii în teritoriu

• Activitati economice

• Potentialul demografic

• Reteaua rutiera Circulatia si transportul


RAPORT DE MEDIU




• Intravilan existent Zone funcţionale Bilant teritorial

• Zone cu riscuri naturale

• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului

• Protectia mediului

• Disfunctionalitati

• Necesitati si oportunitati ale populatiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

fiind prezentate:

• Studii de fundamentare

• Evolutie posibila, prioritati

• Optimizarea relatiilor în teritoriu

• Dezvoltarea activitatilor economice si sociale

• Evolutia populatiei

• Organizarea circulatiei

• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

• Masuri in zonele cu riscuri naturale

• Dezvoltarea echiparii edilitare

• Protectia mediului

• Reglementari urbanistice

• Obiective de utilitate publica


RAPORT DE MEDIU




Capitolul 4 - Concluzii Masuri in continuare

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum

si disfunctionalitatile existente.

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii,

dotarilor tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente

cat si cele ce urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si

PATJ, in ce priveste echiparea tehnico - edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce

vor conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna .

PUG a fost elaborat în scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a

teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor

urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,

neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în

folosul localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor;

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.


RAPORT DE MEDIU




Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a

localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii,

in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Realizarea Planului Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea

in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor

urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de

autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea

activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De

asemenea sunt accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de

circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru

dezvoltarea armonioasa a localitatii.

Planul Urbanistic General avizat şi aprobat conform legii, devine instrument de

lucru al Consiliului Local în eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de

construire, la fundamentarea unor investiţii de la bugetul statului, în alte activităţi ale

compartimentului tehnic de resort.

Situaţia existenta

Comuna Ghergheasa de care aparţin satele Ghergheasa (reşedinţa de comună) şi

Sălcioara este situată în partea de NE a judeţului Buzău şi aparţine din punct de vedere

geologic Câmpiei Române Orientale, în zona economică denumită "Câmpia

Râmnicului".

Comuna Ghergheasa se situează la 20 km de Râmnicu Sărat şi la 33 km de

Buzău, fiind străbătută de drumurile judeţene DJ 203A (Rm. Sărat - Amara) şi DJ 220

(Boldu -Bălăceanu).


RAPORT DE MEDIU




Comuna Ghergheasa este situată în partea de sud-est a ţării fiind cuprinsă între

următoarele coordonatele:

- la N 45 grade şi 16 minute;

- la E 27 grade şi 12 minute;

Comuna Ghergheasa se învecinează cu:


- la S Gălbenelul, Bălăceanu şi jud Brăila ,

- la E Boldu,

- la V Ziduri şi Valea Râmnicului

Locuitorii comunei nu au acces direct la calea ferată. Cea mai apropiata statie

CFR este in localitatea Ramnicu Sarat.

Suprafaţa administrativă a comunei este de 5.558,39 ha, cu o populaţie

conform Anuarului statistic - de 2 463 locuitori la 1 ianuarie 2010.

În privinţa echipării hidroedilitare, comuna Ghergheasa beneficiază de

alimentare cu apă în sistem centralizat pentru populaţie. Receptia finala fiind primita

in luna mai 2010.

Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după numărul de locuitori plasează

comuna Ghergheasa în categoria unităţilor de talie mică-mijlocie.

Zonificarea si bilantul teritorial

Intravilanul existent este alcătuit din doua sate, Ghergheasa (sat reşedinţă de

comună) si Salcioara.


RAPORT DE MEDIU




BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL

EXISTENT, PE TOTAL COMUNĂ, PREZINTĂ URMĂTOARELE FOLOSINŢE:

existent propus prin propus prin 1998 PUG 1999 (ha) actualizare (ha) PUG (ha) zona centrala/ mixta*)

2,60 10,00 17,52

zona de locuire 137,00 175,80 183,28 cu functiuni complementare

zona de activitati productive

26,80 4,40 31,07

zona verde 3,0 4,40 34,38 publica (alta decat aliniamentele stradale, fara luciul de apa) si de agrement

zona de 1,90 2,50 2,14 gospodarire comunala

altele 31,70 140,13 23,63 TOTAL 203,00 339,05 292,02

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCŢIONALE

ha % ha % Locuinţe şi funcţiuni complementare 175,80 51,85 183,28 62,76 Unităţi agro-industriale 4,40 1,30 31,07 10,63 Zonă centrala şi alte funcţiuni 10,00 2,95 17,52 6,00 Căi de comunicaţie / transport rutier 32,58 9,60 16,33 5,60 Spaţii verzi, sport, agrement 4,40 1,30 34,38 11,77 Gospodărie comunală, cimitire 2,50 0,73 2,14 0,73 Terenuri libere 100,87 29,75 0,77 0,26 Ape 8,50 2,52 6,53 2,25 TOTAL 339,05 100,00 292,02 100,00


RAPORT DE MEDIU




Pe categorii de folosintă a terenurilor din intravilan, se remarcă ocuparea

dominantă de către zona pentru locuinte si functiuni complementare ( 51,85 %) si

terenul libere care ocupă un procent de 29,75 %.

Celelalte zone functionale ocupă suprafete nesemnificative.

Dotarile existente in cadrul comunei, sunt urmatoarele:

A. Institutii publice si servicii

- Bibliotecă comunală cu peste 5.200 volume de cărţi;

- 1Dispensar medical în satul Ghergheasa;

- 1 Dispensar medical în satul Sălcioara.

Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor:

- Căminul Cultural Ghergheasa cu 100 de locuri;

- Şcoala Generală Ghergheasa cu 100 de locuri;

- Căminul Cultural Sălcioara cu 50 de locuri;

- Şcoala Generală Sălcioara cu 100 de locuri;

- Pe terenul de fotbal din satul Sălcioara se pot instala corturi.

În intravilanul localităţilor nu sunt târguri şi pieţe agroalimentare.

Suprafaţa totală a comunei este de 5.559 ha din care terenul agricol ocupă 5.151

ha.

C. Căi de comunicatie

1. Drum judetean DJ 203 A ,

2. Drum national DJ 220.

Cai de comunicatie si transport

Comuna este pozitionata in afara traseelor importante de circulatie (DN22:

Ramnicu Sarat – Balta Alba – Braila si Ramnicu Sarat – Faurei - Slobozia).


RAPORT DE MEDIU




Accesul in comuna se face prin doua drumuri judetene: DJ 203A Rm. Sarat –

Amara – Caieni Bai (strabate comuna pe directia NV-SE) si DJ 220 Posta - Calnau -

Boldu (strabate comuna pe directia NE-SV).

Alimentare cu apa si canalizare

Alimentare cu apa

Comuna este echipată sau în proces de extindere cu următoarele tipuri de reţele

edilitare: reţea de gaze, reţea de apă şi reţea de electricitate.

Localitatea Ghergheasa dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă

din 2008, realizat în urma investiţiei “Extindere - Construire sistem alimentare cu apă

a satelor Ghergheasa şi Sălcioara, comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”

Sistemul de alimentare cu apă va fi alcătuit:

Sat Ghergheasa:

- Front de captare compus din 2 foraje cu adâncimea H= 60m; - Conductă aducţiune de la foraje la staţia de clorinare din PEID; - Staţie de clorinare; - Rezervor de apă şi staţie de pompare; - Retea de distribuţie din PEID cu o lungime de 3,65 km.

Sat Sălcioara:

- Front de captare compus din 2 foraje cu adâncimea H=60m; - Conductă aducţiune de la foraje la staţia de clorinare din PEID; - Staţie de clorinare; - Rezervor de apă şi staţie de pompare; - Reţea de distribuţie din PEID cu o lungime de 3,25 km.

Configuraţia reţelei este de tip ramificat şi este amplasată în afara carosabilului

pe zona străzilor localităţilor. Pentru izolarea anumitor tronsoane de reţea s-au

prevăzut cămine de vane şi vane de linie; deasemenea pentru stingerea incendului din

exterior, pe reţeaua de distribuţie (extindere) există 1 hidrant subteran Dn 80 mm.

Ambele reţele de distribuţie din cele 2 sate sunt prevăzute cu cişmele stradale cu

golire automată (câte 2 cişmele în fiecare sat).

Receptia finala a sistemului de alimentare cu apa s-a facut in luna mai 2010.


RAPORT DE MEDIU




Canalizarea apelor uzate

Canalizarea, inexistentă în condiţiile actuale, constituie o problemă având în

vedere colectarea, neutralizarea apelor uzate şi evacuarea lor în emisar. În prezent

apele uzate se evacuează în fose individuale şi latrine.

Exista un studiul de fezabilitate pentru realizarea unor sisteme centralizate de

colectare si epurare a apelor uzate menajere si evacuarea efluentilor in paraul Viroaga

(sat Ghergheasa) si intr-un canal de irigatii (sat Salcioara).

Din Studiul de fezabilitate aflăm că acesta prevede realizarea unor reţele de

canalizare cu curgere gravitaţională cu L = 2.850 m şi a 2 staţii de pompare

intermediare ce pompează apele pe o lungime de cca. 230 m, aceste reţele fiind

amplasate de-a lungul drumului judeţean 203 A şi a drumurilor comunale indicate de

beneficiar. De asemenea mai prevede o staţie de epurare mecano-biologică (Q = 80

mc/zi) cu posibilităţi de extindere.

Staţia de epurare proiectată este compusă din următoarele obiecte:

- 1 canal îngropat cu grătar;

- 1 separator de grăsimi şi nisip îngropat;

- 1 cămin colectare grăsimi îngropat;

- 1 staţie pompare ape uzate;

- 1 modul de epurare biologică montat îngropat;

- Instalaţie de dezinfecţie cu ultraviolete;

- Bazin stocare, pompare nămol stabilizat;

- Instalaţie de încărcat nămol în saci;

- Platformă betonată pentru depozitare saci cu nămol;

- Sediu personal de exploatare;

- Platformă betonată pentru depozitare saci de nisip.


RAPORT DE MEDIU




Apele uzate sunt preluate de la consumatori prin reţele colectoare şi transportate

gravitaţional spre staţia de epurare situată la cca. 500 m în partea de sud a localităţii

Ghergheasa. Mai exista in proiect inca o statie de epurare pentru localitatea Sălcioara,

cu aceleasi caracteristici care le are şi staţia de epurare din satul Ghergheasa, şi este

amplasata în partea de sud a localitaţii.

Datorită variaţiei cotelor terenului de pozare a reţelelor de canalizare şi pentru a

limita adîncimea de pozare a construcţiei staţiei de epurare, pe traseu se vor amplasa în

punctele de cotă minimă două staţii de pompare a apelor uzate menajere.

După epurare şi sterilizare, apele tratate vor fi evacuate gravitaţional printr-o

conductă PVC în pârâul Buzoiel îndeplinid condiţiile de calitate impuse de Normativul

NTPA 001/2002.

Se propune extinderea reţelei de apă dupa cum urmeaza:

- Sat Ghergheasa - retea de distribuţie din PEID cu o lungime de 12,00 km

- Sat Salcioara - Retea de distribuţie din PEID cu o lungime de 6,10 km. Astfel reteaua de apa ar ajunge la 25,00 km si toti locuitorii din cele două sate să

beneficieze de apă potabilă curentă.

Acest lucru ar duce la creşterea şanselor ca anumite oprotunităţi să se realizeze,

precum:

-înfiinţarea de ferme zootehnice specializate în creşterea bovinelor şi porcinelor

-înfiinţarea de agenţi economici pentru prelucrarea produselor animaliere

-înfiinţarea de mici ateliere meşteşugăreşti, care pot readuce în conştiinţa

maselor obiceiurilor şi tradiţiilor populare;

-apariţia unor pensiuni agro-turistice.

PUG prevede regularizarea cursului de natural al pârâului Viroaga şi

regularizarea şi captarea torentilor.


RAPORT DE MEDIU




Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrică a comunei Ghergheasa este realizată într-un

procent de 100% de către furnizorul local de energie electrică SC ELECTRICA SA

Buzău.

Pe teritoriul comunei funcţionează 11 posturi de transformare având o putere

total instalată de 1,78 MVA.

Posturile de transformare racordate la linia electrică aeriană de medie tensiune,

sunt următoarele :

• pentru sat Sălcioara: PT1 de 250 KVA, PT2 de 250 KVA, PT3 de 250

KVA, PT4 (Irigatii) de 250 KVA.

• Pentru sat Ghergheasa: PT1 (Moară) de 160 KVA, PT2 (Cimitir) de 259

KVA, PT3 (Amara) de 160 KVA, PT4 (Apă) de 1100 KVA, PT5 (Sat

Nou) de 160 KVA, PT6 (gaze) situat în câmp de 100 KVA şi PT7 (fost

IAS) de 100 KVA retras din exploatare.

Consumul de energie electrică pe locuitor se menţine la o cotă scăzută. Toţi

consumatorii casnici sunt racordaţi în reţea monofazat, nu s-a pus încă problema

alimentării trifazate a gospodăriilor ţărăneşti.

Telefonie

Serviciile de telefonie fixa au o arie de acoperire de 100 %, iar telefonia mobila

de 70%. Receptia posturilor de televiziune se face intr-un procent de 100% prin

intermediul satelitului.

Alimentarea cu energie termica

Incălzirea fondului locativ existent se face local cu sobe, care folosesc

combustibil solid - lemne sau cărbuni. Fac excepţie dotari private sau locuinte, ce

deţine centrală termică cu combustibil solid.


RAPORT DE MEDIU




Alimentarea cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei există un sistem centralizat de alimentare

cu gaze naturale în procent de 100%. Gazele naturale fiind preluate de la magistrala

Galati-Rm Sarat.

De asemenea se recomandă şi extinderea reţelei de iluminat public în comună.

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a

comunei Ghergheasa au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul

situarii acesteia intr-o zona cu potential ridicat agricol. Au fost consultate autoritatilor

locale si analizate propunerile pentru dezvoltarea de unitati economice si crearea de

noi locuri de munca, precum si alte sugestii facute pe parcursul consultarilor din

perioada elaborarii Planului Urbanistic General.

Necesitatile majore la nivelul comunei propuse pentru a se realiza în etapa

următoare şi cea de perspectivă, sunt urmatoarele:

1. infiintare puncte colectare selectiva deseuri;

2. realizarea unui sistem de canalizare;

3. realizare a doua statii de epurare;

4. realizare camera frigorifica pentru depozitarea temporara a cadavrelor

animalelor;

5. extinderea alimentarii cu apa;

6. modernizare drumuri principale şi secundare;

7. amenajare zona agrement;

8. reorganizarea centrului civic al satului de reşedinţă;

9. stabilire platforma deseuri inerte.


RAPORT DE MEDIU




Evolutie posibila. Prioritati

Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, nu ofera suficiente resurse de

dezvoltare, fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare

dezvoltarii (crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale

precum si diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si

serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si

asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol

(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,

protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii

necontrolate a intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor

agricole si incurajarea asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile

economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a

comunei, si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare

retea de comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil

al deseurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare

asigurarea cadrului necesar (zonare functionala, cai de comunicatie si echipare

edilitara) a activitatilor economice.

In continuare sunt prezentate principalele masuri corelate cu obiectivele de

dezvoltare a Consiliului Local al comunei si cu principalele propuneri ce decurg din

documentatii:


RAPORT DE MEDIU




Fondul construit si utilizarea terenurilor

• dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite

existente in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora);

• asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale,

serviciilor;

• reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente.

Spatii plantate, agrement si sport

• Amenajarea spatiilor verzi in comuna;

• Amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente.

Cai de comunicatie si transport

• modernizarea strazilor existente;

Echipare edilitara

• extinderea retelei de alimentare cu apa;

• executia sistemului de canalizare si a statiei de epurare;

Dezvoltare economica

• promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare

potentialul comunei;

Evolutie demografica

• masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea

acordate tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor,

cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);

• masuri de reducere a somajului;

• cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii

fortei de munca (inclusiv conversie profesionala).

Zonificarea, intravilanul propus si bilantul teritorial

Necesitatea scoaterii suprafetei intravilanului se justifică, în principal, prin

reducerea cheltuielilor cu taxele platite pentru cele 47,03 ha.


RAPORT DE MEDIU




BILANUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE ÎN

INTRAVILANUL PROPUS, PE TOTAL COMUNĂ, PREZINTĂ

URMĂTOARELE FOLOSINTE:

Fata de situatia localitatil stabilita prin P.U.G. Com. Ghergheasa, aprobat in

1999 prezenta documentatie prevede cele de mai jos.

Intravilanul este alcatuit din trupurile principale ale celor doua sate din

componenta comunei, independente si izolate in extravilan. Exista si un trup izolat

dependent de satul Ghergheasa, cel al viitoarei statii de epurare a apelor uzate.

existent propus prin propus prin

1998 PUG 1999 (ha) actualizare

(ha) PUG (ha)

zona centrala/

mixta*)

2,60 10,00 17,52

zona de locuire 137,00 175,80 183,28

cu functiuni

complementare

zona de activitati

productive

26,80 4,40 31,07

zona verde 3,0 4,40 34,38

publica (alta decat aliniamentele stradale, fara luciul de apa) si

de agrement

zona de 1,90 2,50 2,14

gospodarire

comunala

altele 31,70 140,13 23,63

TOTAL 203,00 339,05 292,02

*) PUG-ul 1999 ia in considerare doar o zona centrala, pe cand prezenta documentatie doar una mixta

Principalele reglementari ce aduc un caracter de noutate fata de situatia

existenta privind fondul construit si spatii publice se refera la:

− diferentierea modului de construire a cadirilor obisnuite de cele de utilitate

publica;


RAPORT DE MEDIU




− incurajarea construirii pe limita de proprietate in detrimentul celei la 1,90m

(potrivit fostului Cod Civil) / 2,00m (actualul Cod Civil) si cuplarea la calcan;

- instituirea unei protectii la nivel local pentru unele constructii purtatoare de

valoare culturala, dar care valoare, la momentul de fata, s-a apreciat a fi insuficienta

pentru a determina o clasare in Lista Monumentelor Istorice;

− deschiderea satului Ghergheasa spre paraul Viroaga prin amenajarea unor spatii

verzi.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

Continutul P.U.G corespunde obiectivelor europene de coeziune economica si

sociala prevazute in: Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea

Europeana, Planul National de dezvoltare al Romaniei, Planul National pentru

Transport, Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, P.U.G evidentiaza situatia actuala, problemele si propunerile de

dezvoltare urbanistica a comunei Ghergheasa, din punct de vedere al amenajarii

teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului

Judetului Buzau (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului

National (PATN) .

Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei sunt relevante si au fost de

asemenea luate in considerare:

- Planul de Amenajare a Teritoriului National ;

- Planul de Amenajare a Teritoriului judet Buzau

- Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului (PLAM) judetul Buzau ;

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului ;

- Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud-Est.

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Buzau si anume actiunile

preconizate in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei


RAPORT DE MEDIU




potabile; PM-02 Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de

catastrofe/fenomene naturale/antropice; PM-04 ape menajere si industriale; PM-05

Poluarea atmosferei; PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea

mediului; PM-08 Gestionarea deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11

Educatia ecologica; PM-12 Transporturile se regasesc in PUG-ul comunei

Ghergheasa.

CAPITOLUL 2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

Situată la distanta de 20 km de municipiul Ramnicul Sarat, comuna are în

componentă doua sate: Ghergheasa (resedinta de comuna) si Salcioara.

Vecinii:



- la E Boldu,


Legătura cu celelalte comune ale judetului se face prin DJ DJ 203A (Rm. Sărat -

Amara) şi DJ 220 (Boldu -Bălăceanu).

Locuitorii comunei nu au acces direct la calea ferată. Cea mai apropiata statie

CFR este in localitatea Ramnicu Sarat.


RAPORT DE MEDIU




2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

Zona Ghergheasa este situată în Câmpia piemontană a Râmnicului, la

aproximativ 50 m altitudine. Din punct de vedere tectonic, Câmpia Râmnicului face

parte din Platforma Moesică. Soclul platformei este de origine hercinică, iar

sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Pătura sedimentară datează din

perioada Sarmaţian – Pleistocen.

Câmpia Ghergheasa – Bălăceanu, lipsită în prezent de un curs de apă important,

este considerată a reprezenta o arie depresionară în parte generală prin acţiunea de

divagare în Holocen a Râmnicului, care şi-a mutat succesiv albia printr-o continuă

rotire S-E spre N-E, utilizând în acest sens şi văile Ghergheasa şi Bătrâna, care au dus

la dezvoltarea mare a acestor văi de câmpie cu lunci având lăţimi de până la 2-3 km,

neconforme. Altitudinea absolută pe care se dezvoltă localitatea Ghergheasa are valori

cuprinse între 50-57 m, iar în zona satului Sălcioara valorile sunt cuprinse între 65-71

m.

Relieful este format dintr-o câmpie uşor înclinată de la N-V către S-E cu

altitudine de cca. 60 m. Zona de câmpie este constituită din sedimente moi, atribuite

Holocenului şi Pleistocenului, dominând la suprafaţă formaţiunile loessoide,

aluviunile şi chiar nisipurile, iar în adâncimi pietrişurile, nisipurile, marnele nisipoase.

Formaţiunile cu granulaţie fină - argile nisipoase şi argile, care predomină din

punct de vedere geologic, subliniază caracterul permanent de subsidenţă pe care l-a

avut această regiune în cea mai mare parte a intervalului Pleistocen mediu - Holocen.

Din punct de vedere geologic, zona este incadrată perioadei Cuaternare şi este

alcatuită din depozite de vârsta Pleistocen Superioare şi Holocen Superioara.

Litologic Pleistocenul Superior este reprezentat prin nisipuri argiloase, cu

intercalaţii de pietrişuri şi depozite loessoide, iar Holocenul Superior este reprezentat

prin depozitele loessoide ale terasei joase, acumulările aluvionare ale luncilor, precum

şi nisipurile eoliene din regiune.


RAPORT DE MEDIU




2.1.3. Clima

Unitatea geografica analizata este marcata de conditii climatice ce constituie

rezultatul direct al interactiunii dintre radiatia solară, circulatia generală a atmosferei

si suprafata activă subiacentă, la care se adaugă influenta tot mai accentuată a

activitătilor antropice, in special in definirea microclimatelor si topoclimatelor

corelate direct lacurile de baraj artificial si respectiv cu modificarea ponderii

suprafetelor acoperite de ape.

Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima

temperat-continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice climei

continentale, climatului de campie si de padure.

Temperatura aerului reprezinta elementul climatic cel mai important, de

aceasta depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si

condensarea), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra tuturor proceselor si

fenomenelor din natura.

Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important având un rol

limitativ pentru elementele biotice. Temperatura aerului actionează asociat cu regimul

precipitatiilor si cu ceilalti factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate

punctele de vedere. Observatii asupra distributiei spatiale si temporale s-au făcut prin

analiza histofemogramei si a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale.

Zona studiata se incadreaza in sectorul climatic temperat - continental de

campie. Verile sunt calduroase, cu temperaturi ce depasesc 30°C, iar iernile variabile

de la un regim bland la unul aspru, inregistrandu-se temperaturi si de -20°C cu vanturi

puternice, si viscole aduse de Crivat.

Temperatura medie multianuala este de 8-10°C, variatiile care se inregistreaza

se datoreaza microreliefului si lacurilor. Media lunii celei mai calde, august, este

23°C, iar media lunii cele mai reci, ianuarie, este de -3°C .


RAPORT DE MEDIU




Vântul predominant de primăvară este cel din sud-est "Băltăreţul" şi iarna

vântul din est "Crivăţul" ce atinge 70 – 80 km/oră.

Sarcina dată de vânt conform STAS 10100/21/92 este de 0,55 KN/mp în

extravilan şi 0,41 KN/mp în intravilan.

Zonarea teritoriului Romaniei conform STAS 10101/20-90, „Incarcari date de vant”

Precipitatiile reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a

climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o

importantă deosebită în activitatea practică.

Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si

iulie, când intensificarea activitătii din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea

aerului oceanic umed si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo-

convective.


RAPORT DE MEDIU




Cele mai mari precipitatii medii lunare se inregistreaza in luna iunie – 60 mm,

iar cele mai scazute in luna ianuarie – 28 mm. Precipitatiile inregistreaza o valoare

medie multianuala de 480 mm. Stratul de zăpadă constituie un factor climatologic

important, prin influenţa pe care o are asupra bilanţului caloric şi hidric local iar

adâncimea de îngheţ - STAS 6054/77 - este de 0,90 m.

Structura şi proprietăţile stratului de zăpadă precum şi influenţa lui asupra

celorlalte elemente meteorologice constituie aspecte care trebuie să fie luate în

consideraţie pentru folosirea lui în diferite sectoare de activitate.

In zona Buzău, stratul de zăpada nu este continuu şi de lungă durată ca în alte

regiuni ale ţării. Din datele analizate rezultă că stratul de zapadă persistă in medie 30-

40 de zile. Numarul zilelor cu ninsoare este intre 15-20, prima zi de inghet avand loc

intre 21 octombrie si 1 noiembrie, iar ultima între 21 martie- 1 aprilie.

Regimul anual al duratei de strălucire a Soarelui şi repartiţia sa teritorială se

află în strânsă legătură cu regimul şi distribuţia nebulozităţiicu un număr mediu anual

de zile senine-110 şi numărul mediu anual de zile acoperite: 100-120.

Din analiza duratei medii de strălucire a Soarelui in zona Buzău rezultă că aici

se înregistrează o valoare de 2 220 de ore/an în zona de câmpie ceea ce asigură o

valorificare a resurselor solice diversă în special viticultura şi pomicultura.

În semestrul cald, căruia ii revine aportul principal din durata anuală de

strălucire a Soarelui, se inregistrează valori ce depăşesc 1400 ore.

În semestrul rece, între octombrie şi martie, teritoriul Buzăului beneficiază de

peste 650 de ore de însorire.


RAPORT DE MEDIU




Radiatia medie anuala este cuprinsa intre 125 – 127 Kcal/mp.

Regimul eolian este caracterizat în general de o influentă generată de

pătrunderea maselor de aer vestice si nordice, cu diferentieri in functie de anotimpuri.

Frecventa mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est, urmate de cele care bat

din directia sud si sud-est, dar diferentele sunt destul de mici. Regiunea in studiu se

afla la o distanta considerabila de Carpati, ca principal element de directionare a

circulatiei maselor de aer.


RAPORT DE MEDIU




2.1.4. Aer

Pe teritoriul comunei Ghergheasa nu exista surse majore de poluare a aerului.

Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental:

Surse fixe: - sisteme de incalzire;

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei.

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

2.1.5. Apa

Reţeaua hidrografică este reprezentată printr-un curs temporar de apă de tip

„buzoiel” (pârâul Viroaga), care reprezintă de fapt fosta albie a Râmnicului Sărat (pe

vremea când acest râu se vărsa în Buzău).

Zona Ghergheasa este situată pe ambele maluri ale pârâlui Viroaga, fosta albie a

râului Rm. Sărat, ce se varsă în Lacul Amara.

Impactul antropic şi-a spus cuvântul, pe această vale fiind amenajată o salbă de

7 bălţi cu o suprafaţă totală de 144 ha, dintre care 5 amenajate cu rol piscicol (3 sunt în

amonte de Ghergheasa, 2 sunt chiar în intravilanul localităţii Ghergheasa), iar 2 sunt

secate. Adâncimea medie a bălţilor fiind de 2 m.

La 7-8 km aval de localitatea Ghergheasa se află Lacul Amara, care este un

liman fluviatil al Buzăului.

Reţeaua hidrografică a judeţului Buzau este marcată de o serie de cursuri de

apă, dintre care râul Buzău, se evidenţiază din punct de vedere al caracteristicilor

hidrologice. Astfel râul Buzău din totalul de 325 km cât masoară de la izvoare la

vărsarea în Siret, curge pe circa 140 km în limitele administrative ale judeţului. Buzaul

izvorăşte din versantul răsăritean al Munţilor Ciucaş, după ce trece prin depresiunea

Întorsura Buzăului unde face un cot de aproape 180 de grade, apoi se indreaptă spre

sud, traversând judeţul de la nord-vest la sud-est, adunând numeroşi afluenţi, dintre

care cei mai importanţi sunt :


RAPORT DE MEDIU




- în zona montană: Crâşna, Valea Neagră, Siriul Mare şi Nehoiu (pe dreapta);

Zabratau, Hartagu, Casca şi Bisca Rosilei (pe stinga);

- în zona subcarpatică: Bisca Chiojdului şi Niscovul (pe dreapta), Sibiciul,

Bălăneasa, Sărăţelul, Slănicul si Cilnăul (pe stinga);

- in zona de şes: afluenţii sunt lipsiţi de importanţă şi cu un debit extrem de

redus.

Al doilea râu important ca mărime în judeţul Buzău este râul Râmnicul Sărat, al

cărui curs pornit din coastele Furului Mare (1415 m) străbate, fără afluenţi importanţi,

cale de circa 28 km o mică regiune din estul judeţului.

Râul Râmnicul Sărat este afluent de dreapta al Siretului, are o lungime totală de

123 km şi o suprafaţă de 1010 km². Debitele maxime pe râul Rm. Sărat se

înregistrează în perioada caldă a anului şi îndeosebi în urma unor precipitaţii de

convecţie. Viiturile se produc brusc, durează în majoritataea cazurilor între 2 şi 5 zile ,

au timpi de creştere foarte scurţi (de maxim 10 ore), faţă de timpii de scădere care

durează între 1şi 4 zile.

În decursul a 33 de ani valoarea maximă a debitului a depăşit 300 m³/s ( 1991 si

2005). Din cei 33 de ani, în 7 ani debitele maxime au depăsit 100 m³/s şi numai o

singură dată (2000) debitul maxim a fost de 9,90 m³/s. Minimele inregistrate in

perioda 1973-2005 au fost de sub 0,300 m³/s. In 50 % din cazuri acesea au fost

cuprinse intre 0,10 si 0,300 m³/s, iar în celelalte 50% din cazuri, valoarea debitului

minim a fost de de sub 100 m³/s. Valorile maxime lunare au depăşit frecvent 5,00

m³/s şi uneori chiar 9,05 m³/s, cum a fost in luna aprilie 1996, când media lunară a

atins 9,42 m³/s.

Reţeaua hidrografică a judeţului Buzău este armonios completată de un

important număr de lacuri diferite ca mărime, geneză şi stadiu de evoluţie.

In zona de câmpie înregistrăm prezenţa limanelor fluviatile Glodeanu Sărat,

Boldu, Amara şi Balta Albă, cel din urmă cu deosebită importanţă balneo-curativă.


RAPORT DE MEDIU




Apele freatice de pe teritoriul comunei Ghergheasa sunt nepotabile, acestea

prezentand o mineralizaţie totală cu valori peste limitele admisibile, iar duritatea

totală - în general - cuprinsă între 20-40°G.

2.1.6. Sol

Având în vedere diversitatea formelor de relief, a structurii şi litologiei,

condiţiilor climatice, precum şi structura formaţiunilor vegetale, în perimetrul studiat

apare o mare diversitate de soluri.

În repartizarea solurilor factorul primordial îl constituie treptele majore de

relief, iar în cadrul acestora prezenţa microformelor (terase, lunci, crovuri, gârle şi

meandre părăsite) a generat o diversitate accentuată a tipurilor de soluri.

În câmpie rocile din substrat sunt de regulă permeabile, reprezentate prin

depozitele loessoide luto-argiloase, depozite aluvio-lacustre vechi, depozite aluviale şi

aluvio-proluviale. Poziţia pânzei freatice superficiale influentează la rândul său

dezvoltarea anumitor tipuri de soluri. În câmpie se distinge un areal în care pânza

freatică se situează în zona acritică, la adâncimi de 5-10 m şi deci nu influenţează

regimul hidric al solului. Acesta corespunde in principal zonei de câmpie piemontană.

Solurile de câmpie sunt dominante de cernoziomuri. Această familie este

formată din cernoziomul levigat, care ocupă cea mai mare suprafaţă: la poalele Istritei,

în piemontul Râmnicului, interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa, in Câmpia

Râmicului.

Cernoziomul ciocolatiu şi castaniu ocupă partea de sud şi est a zonei de câmpie.

Solurile sărate (soloneturi, soloceacuri0, solodii), sunt prezente de-a lungul

Călmăţuiului, pe Valea Săratei, în zona localităţii Stâlpu şi in sudul Câmpiei

Râmnicului. În partea de sud a Călmăţuiului există cernoziomuri levigate nisipoase

fosile, ce s-au stabilizat în deschiderile naturale din văile Buzău, Câlnău, Slănic,

Râmnic. Aceste soluri se pretează foarte bine cultivării cerealelor – grau, orz, porumb-


RAPORT DE MEDIU




florii-soarelui, sfeclei de zahăr , precum şi plantelor medicinale şi furajere. De

asemenea, mai ales de-a lungul albiei râului Buzău s-au infiinţat mari ferme

legumicole. În terasa Câlnăului pânza freatică fiind la mare adâncime , capacitatea

productivă a solurilor este condiţionată de amenajarea unor incinte irigate.

Pe teritoriul comunei Ghergheasa principalele tipuri de sol sunt:

- cernoziomurile (bogate în humus de mare fertilitate)

- cernoziomurile levigate (în humus de mare fertilitate)

- soluri brun-roşcate de pădure

Prin studiul geotehnic se relevă faptul că terenul de fundare din zona studiată

este reprezentat de pământuri coezive şi necoezive constituite din prafuri argiloase,

prafuri nisipoase-argiloase, argile prăfoase şi respectiv nisipuri fine.

Terenurile interceptate de forajele executate în zonă au pus în evidenţă prezenţa

unor complexe acvifere acumulate în depozite de vârstă Pleistocen, interceptând în

bază complexul stratelor de Cândeşti (Pleistocen inferior) şi a unor acvifere freatice

din formaţiunile predominant holocene, prezintă compresibilitate mare, caracteristici

nefavorabile ale rezistenţei la forfecare.

Din punct de vedere seismic teritoriul se încadrează în zona "B" cu coeficient ks

= 0,25. Perioada de colţ Tc = 1,5 secunde corespunzand gradului VII-MSK.

La sfârşitul anului 2008, a fost emis Ordinul comun nr. 1.552/743 al Ministrului

Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi

agricole.

Pentru o mai bună gospodărire a solului în zonele identificate drept vulnerabile

este obligatorie aplicarea „Codului de bune practici agricole” aprobat prin Ordinul

MMGA şi MAPD nr.1182/1270/2005, şi s-a organizat „Sistemul naţional de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea

aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor


RAPORT DE MEDIU




organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la

poluarea cu nitraţi” .

În noiembrie 2007 a intrat în vigoare HG 1403 privind refacerea zonelor în care

solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte

cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie

ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea

competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de

investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării

de risc, luând în considerare următoarele:

� caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor

subterane;

� tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii,

organismele sau microorganismele nocive;

� distribuţia poluanţilor în mediul geologic;

� volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea,

adâncimea şi accesibilitatea acestuia;

� obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar

pentru atingerea acestora;

� raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

� destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea

utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa

terenului preconizată pentru viitor.

Tectonica

In conformitate cu STAS 11100/1/93 referitor la macrozonarea seismica a

teritoriului Romaniei, zona studiata se inscrie in aria seismica 9 grade MSK.


RAPORT DE MEDIU




In conformitate cu Normativul P100/2006 referitor la protectia antiseimica a

constructiilor civile, industriale si agricole, locatia se inscrie in aria seismica A, cu

peioada de colt T=1 sec si acceleratia de varf a terenului ag=0,32.

2.1.7. Flora si fauna

Comuna Ghergheasa nu face parte din Reteaua Natura 2000.

Comuna Ghergheasa se afla situata la o distanta de circa 10 km de cea mai

apropiata zona protejata apartinand Natura 2000, numita Balta Alba si la o distanta de

circa 8 km fata de Balta Amara.

Rezervatia naturala Balta Alba

- rezervatie naturala geologica, de zona umeda, botanica, zoological

- in Comuna Balta Alba

- cu suprafata de 600 ha


RAPORT DE MEDIU




Rezultata din cuveta aparuta prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche

albie a raului Ramnicul Sarat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Campiei

(de subsidenta) a Ramnicului basculand in directia NE; in balta creeata, prin aportul

apelor salmastre din strate freatice (cc.70-80%) si din apele dulci ale cursului (numit

acum Boldu) de suprafata (cca. 20-30%), initial s-a dezvoltat o ihtiofauna

reprezentativa, care intr-o piramida trofica apreciabila, a servit ca baza nutritionala

pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta si Lunca Dunarii - spre raurile interioare mari,

ex.Buzau) cat si pentru avifauna in migratie (pe culoarul central European:

Scandinavia - Polonia - Romania - Asia Mica si Balcani - Egipt) contribuind la

salvarea speciilor African - euroasiatice; astfel s-a realizat natural, de secole, ceea ce

conventiile internationale recente isi propun sa realizeze: conservarea pasarilor de apa

migratoare (v.acordul adoptat la Haga la 16 iunie 1995 - ratificat de tara noastra prin

Legea 89/2000). Totusi agricultura extensive (prin chimizare) si lipsa perdelelor

forestiere (taiate in anii 50-60) au lipsit de protectia necesara solurile si apele astfel

incat (in prezent) apele excesiv eutrofizate au dezvoltat alte raporturi fizico-chimice si

biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita) care initiaza namolul sapropelic de

interes curativ (medical) si cosmetic (produsele Pell-Amar).

Este necesar, pentru recuperare, un management activ initiat prin reconstructia

ecologica.

Rezervatia naturala Balta Amara

- rezervatie naturala geologica, de zona umeda, zoological

- aflata tot in Comun Balta Alba

- suprafata 900ha.

Este o balta constituita pe un brat abandonat al raului Buzau, ca un liman

fluviatil - in mediul careia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apa dulce servind ca resursa de

hrana pentru avifauna de pasaj sau de migratie.


RAPORT DE MEDIU




Ca si la Balta Alba, si aici indicele de riditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului,

astuparea izvoarelor din panza freatica - a diminuat adancimea apei (libera de mal) si

recent, prin aparitia unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micsorat volumul apei

utile, afectand sever ihtiofauna si diminuand major apetitul speciilor de avifauna a

caror marca genetica le indrumau de secole spre aceste balti, acum cu rol de halta

(pentru hranire si refacere) iar candva cu insemnate spatii (in asociatiile de specii

higrofite) favorabile pentru cuibarit.

Si acest obiectiv ( unde ihtiofauna si-a pierdut valoarea comerciala de cc. 5 ani)

necesita urgenta reconstructie ecologica, pentru recuperare.

Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate ce are scopul

sa mentina intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante

tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale

Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei

Pasari).

Directiva asupra Conservarii Pasarilor si Directiva asupra Conservarii

Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice asigura un cadru pentru

desfasurarea politicilor in domeniul conservarii naturii de catre Statele membre UE si

reprezinta cele mai semnificative angajamente internationale luate de aceste State in

directia conservarii naturii. Printre acestea: se adreseaza unei game variate de

probleme si contin obligatii concrete, in special referitor la realizarea unei retele

coerente de arii protejate. Aceste doua Directive stabilesc nivelul minim de standarde

pentru conservarea biodiversitatii adoptate de catre statele membre si care reprezinta o

parte esentiala a Celui de al Cincilea program de Actiune in domeniul Mediului. Mai

mult decat atat, conform Tratatului de la Roma (Articolul 130 r), amendat de Actul

European Unic si ulterior de catre Tratatul de la Maastricht, masurile UE in domeniul

mediului trebuie sa fie integrate in alte politici ale UE. Aceasta inseamna ca toate


RAPORT DE MEDIU




politicile si instrumentele UE trebuie sa fie conforme cu cadrul juridic al UE in

domeniul mediului, lucru aplicabil si acestor doua directive.

Reteaua Natura 2000 este formata din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite

conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea

Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice) si

- arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) - constituite

conform Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea

pasarilor salbatice).

Scopul Retelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversitătii prin

conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de

interes european.

Natura 2000 are ca obiective identificarea, mentinerea si refacerea arealelor

cheie pentru protejarea speciilor de faună si floră sălbatică, precum si a coridoarelor

de legătură dintre acestea, ce fac posibilă migratia si schimbul între populatiile

diferitelor habitate.

Referitor la fauna o mare parte din animalele sălbatice (soareci, popandai,

iepuri, vulpi, etc.) si animale domestice (bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine,

canine, etc), iar dintre păsări amintim: prepelita, potârnichea, graurul, ciocârlia, cioara

de manatura, porumbelul, vrabia. In ultimul timp şi-a făcut apariţia, venind din sud şi

înmulţindu-se repede, guguştiucul. Dintre insectele vătămătoare cel mai des întâlnit

este ţânţarul, locuitor nelipsit al pădurilor noastre, iar ca animale veninoase se

întâlnesc şerpi.

Pe dealurile comunei se găsesc exemplare din vegetaţia de stepă alcătuită din

păiuş, piru crestat ce alternează cu terenuri agricole.

Se întâlneşte şi o vegetaţie hidromorfă, specifică spaţiilor lacustre.

Ihtiofauna este reprezentată prin crap, caras, clean, plătică.


RAPORT DE MEDIU




2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Această zonă este slab reprezentată, neexistând parcuri sau spaţii verzi

amenajate cu pondere însemnată. Se propun plantari si amenajări cu scop recreativ,

asigurarea locurilor de joaca pentru copii. Prin Planul Urbanistic General, se propun

corecţii structurale, care vizează îmbunătăţirea ponderală a suprafeţelor destinate

spaţiilor verzi, amenajărilor. În acest sens, pe lângă menţinerea si reabilitarea spaţiilor

verzi existente, se prevăd condiţii urbanistice pentru dezvoltarea de noi spaţii

plantate–parcuri, scuaruri si zone de agrement, valorificând în acelasi timp

particularităţile terenului de amplasament. De regulă aceste funcţiuni utilizează

terenuri situate în intravilan, care datorită naturii terenului de fundare nu sunt

favorabile construcţiilor, sau constituie perimetre de protecţie a zonelor de locuinţe.

Astfel in localitatea Ghergheasa va fi amenajata o zona verde destinata odihnei si

agrementului, o zona sportiva, precum si plantaţii de aliniament a străzilor.

In teritoriul intravilan al comunei vor fi delimitate zonele de protecţie

sanitara, verzi, pentru protecţia cursurilor de apa, cimitirului.

In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protectia mediului, administratia locala are obligatia de a asigura

pana la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de

locuitor.

Deci, la un numar mediu de 2 463 locuitori cat are comuna la data intocmirii

planului, conform OUG, suprafata necesara de spatiu verde este de 64.038 mp spatiu

verde, respectv 6,403 ha.

În consecinţă, pentru cele doua sate, propunem amenajarea de parcuri, grădini,

scuaruri, fâşii plantate cu flori şi spaţii verzi publice.

În localitatea Sălcioara se propune amenajarea de fâşii plantate cu flori si copaci

şi a unor spatii verzi publice.


RAPORT DE MEDIU




În localitatea Ghergheasa se propune spre amenajare malul lacului prin

realizarea unui drum de promenada in jurul sau si a unui parc în partea de est a

localităţii. De asemenea se propune realizarea de fâşii plantate cu flori si copaci si a

unor spatii publice, insemnând amenajarea unor spatii cu băncuţe, amenajarea staţiei

de transport in comun, precum si a altor spaţii de interes public.

De asemenea s-au propus spatii verzi si pe terenurile aflate in proprietate

privata, acestea diferind in functie de zonificare. Astfel pe langa cele 34,38 ha de

spatiu verde public, conform bilantului teritorial detaliat pe plansele de reglementari

mai pot aparea 47,92ha pe terenurile aflate in proprietate privata.

De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca, conform OUG 114/2007

schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in

documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este

interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Spaţiile verzi si plantate sunt constituite din totalitatea amenajărilor de pe

suprafaţa parcelei, ca plantaţii de arbori, arbusti, plante ornamentale, suprafeţe

acoperite cu gazon, grădini de flori, etc.

Suprafaţa spaţiilor verzi si plantate se va stabilii în corelare cu normele de

igienă si protecţie a mediului. Corelarea se va face ţinând seama de mărimea,

funcţiunea dominantă a localităţii si zona geografică în care aceasta este amplasată, în

vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului urban.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele

obligatii:

a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor,

deteriorari ale aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor


RAPORT DE MEDIU




naturale, cuiburilor de pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si

instalatiilor utilitare si ornamentale existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca

spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in

proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a

eroziunii solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia

mediului si gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului,

cu cele ale autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile

administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca

propuneri pentru imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind

apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii

populatiei, protectiei mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si

mentinerea spatiilor verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea

suprafetelor acoperite cu vegetatie;


RAPORT DE MEDIU




f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria

spatiilor verzi publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si

socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de

legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si

conditiile de desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de

specialitate, de amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii,

cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult

de 10% din suprafata spatiului verde respectiv.

2.1.9. Factorul antropic

Populatia

Conform datelor furnizate de Directia Judeteană de Statistică, populatia totală

stabilită a comunei Ghergheasa număra 2463 locuitori.

Intreaga populatie este de nationalitate română si majoritatea de religie

ortodoxă. Comparativ cu numărul populatiei la ultimul recensământ, acesta este in

usoara scadere.

Anul Populaţia 2010 2.463 2009 2.483 2002 2.761

În anul 2008 În comuna Ghergheasa numărul gospodăriilor existente a fost de

1.121, din care:

- sat Ghergheasa –625 gospodării;

- sat Sălcioara – 496 gospodării.


RAPORT DE MEDIU




Se observă un proces de depopulare a comunei:

- în intervalul 2002-2008 populaţia a scăzut cu 278 locuitori (9,93%)

- în 2008 s-au înregistrat 24 de născuţti vii şi un total de 46 de decedaţi, astfel

sporul natural a fost de ― 8,82‰

- în 2008 populaţia comunei în vârstă de 60 de ani şi peste era formată din 1133

locuitori (45,63%, faţă de o medie de circa 23% la nivelul judeţului), iar populaţia în

vârstă de sub 15 ani era formată din 350 locuitori (14,09%, faţă de o medie de circa

17% la nivelul judeţului)

- persoanele apte de muncă au tendinţa de a lucra în străinătate

Majoritatea locuitorilor sunt antrenaţi în activităţi agricole, un procent mic în

sănătate, învăţământ şi administraţie.

Analiza fondului construibil existent conduce la următoarele concluzii:

- din punct de vedere calitativ, în general starea clădirilor este bună. Materialele de

construcţii sunt: paiant, chirpici, cărămidă, cu fundaţii din bolovani de râu şi beton

armat, acoperite cu sindrila, tablă şi plăci azbociment.

- Gradul de confort a locuinţelor existente este satisfăcător.

Economia

Suprafata administrativă a comunei este de 5558,39 ha, cu o populatie conform

Anuarului statistic de 2463 locuitori.

Suprafata administrativa a comunei Ghergheasa este structurata conform graficului de mai jos:


RAPORT DE MEDIU




Comuna Ghergheasa face parte din rândul comunelor cu activităti predominant

agricole.

Fondul funciar agricol constituie principala resursă naturală a teritoriului

localitătii, valorificarea acestuia conducând la dezvoltarea agriculturii ca functiune

dominantă în profilul său social-ecomomic.

Principalele activităti ale locuitorilor sunt cultivarea pamantului si zootehnia.

Terenul agricol ocupă 90,72 % din teritoriul administrativ.

Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-ses unde majoritatea suprafetelor

sunt acoperite cu terenuri cultivate – ha/locuitor.

Viile ocupă 3,38 % din totalul administrativ, păsunile si fanetele 5,40%.

Productiile variază în functie de factorii meteorologici al anului respectiv. Produsele

agricole rezultate în urma activitătilor specifice sunt valorificate de către producătorii

particulari în propriile gospodării sau se vând pe pietele din orasele cele mai apropiate.

Silvicultura

Suprafaţa terenurilor cu vegetaţie forestieră din comună este de 87,00 ha.

reprezentând 4,83 % din suprafaţa totală a comunei, aceasta asigurând producţia de

plante medicinale, fructe de pădure şi ciuperci.

4214

792

87

144

1

144

76

84

17

0 1000 2000 3000 4000 5000

Teren arabil

Păşune

pădure

Vii

Livezi

Luciu de apă

Drumuri/ căi

ferate

Curţi

construcţii

Terenuri

neproductive

Supr.


RAPORT DE MEDIU




Activităti industriale

În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe prelucrarea

resurselor locale. Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai importanti

sunt: resursele solului, fondul funciar şi resursele de muncă.

Având în vedere criteriul ocupării populaţiei, mediul rural are drept principala

caracteristică, foarte slabă dezvoltarea activităţilor economice. În mai mult de

jumătate din localităţile rurale ale judeţului, agricultura este aproape singura activitate

economică.

Localitatea Ghergheasa este clasificata ca fiind sat cu funcţiune preponderenta

agricolă.

Principalele activităţi ale locuitorilor sunt cultivarea pamantului si zootehnia.

Dintre cei mai importanti întreprinzatori care îşi desfăşoară activitatea pe raza

localităţii mentionez: DENUMIRE SOCIETATE OBIECTUL DE ACTIVITATE

S.C GEMILO SRL Agricultură

P.F. VINTILĂ RADU Agricultură

S.N.C. MARINA Comerţ

S.C. PROD MAR Comerţ

S.N.C. CIUFU Comerţ

S.C. NICOREX SRL Comerţ

S.C. ALEZOR PROD COM Interes public

Învătământ, cultură si artă

Populatia comunei Ghergheasa beneficiază de:

• Bibliotecă comunală cu peste 5.200 volume de cărţi;

• Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor:

• Căminul Cultural Ghergheasa cu 100 de locuri;

• Şcoala Generală Ghergheasa cu 100 de locuri;

• Căminul Cultural Sălcioara cu 50 de locuri;

• Şcoala Generală Sălcioara cu 100 de locuri;

• Pe terenul de fotbal din satul Sălcioara se pot instala corturi.


RAPORT DE MEDIU




Sanatate

Starea de sănătate a populatiei comunei este monitorizată în cadrul

Dispensarelor medicale.

• 1Dispensar medical în satul Ghergheasa;

• 1 Dispensar medical în satul Sălcioara.

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Analiza situatiei existente privind starea mediului natural, precum si analiza

situatiei economice si sociale a identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila

a componentelor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate). In aprecierea evolutiei

probabile a diferitelor componente de mediu s-a avut in vedere faptul ca un P.U.G.

creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea zonei prin mijloace specifice.

Astfel, un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor componente de mediu, iar

pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu

existente.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu:

apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic, in

situatia neimplementarii PUG al comunei Ghergheasa.

Factor de mediu Aspect identificat

Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii

Apa Inexistenta unei statii de epurare si a unui sistem centralizat de colectarea apelor uzate.

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate, prevazut cu statie de epurare; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG al comunei va sustrage dupa sine degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratarea apelor uzate.


RAPORT DE MEDIU




Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ

Modernizari de strazi principale si secundare din intravilan;

Gradul de degradare a drumurilor va creste; Relatiile de comunicare intre localitati se vor restrange;

Sol Poluarea datorita depozitarii necontrolate a deseurilor, Lipsa sistemului de colectare si tratare a apelor uzate.

Gestiunea corespunzatoare a deseurilor ; Realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate.

Neimplementarea PUG va conduce la degraderea solului datorita deversarii necontrolate a apelor uzate

Sanatatea

Populatiei

Lipsa sistemului centralizat de colectare a apelor uzate

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate, prevazut cu statie de epurare; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra starii de sanatate si confort a populatiei, aparitia de boli specifice.

Riscuri Naturale Alunecari de teren, Inundatii.

Delimitarea zonei cu riscuri naturale, respectiv terenurile predispuse alunecarilor de teren

Lipsa masurilor preventive in cadrul amenajarii teritoriului, Reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

In comuna Ghergheasa mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de

poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor

unor factori de mediu.


RAPORT DE MEDIU




Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati

umane si fenomene naturale, care afecteaza local apele si solurile. Astfel, lipsa

sistemelor de canalizare si a unei statii de epurare, folosirea fertilizantilor in

agricultura fara indrumarea si controlul specialistilor, surse de apa (fantani) incorect

construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara, pot afecta calitatea factorilor de

mediu apa si sol prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de ape meteorice,

impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice

si bacteriologice .

Fenomenele naturale de eroziune torentiala si de suprafata determina degradarea

solurilor astfel afectate si reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor respective.

3.1 Aer

Calitatea aerului

Conform Ordinului 347/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din

cadrul Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si

protectiei mediului nr.745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea

aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, comuna

Ghergheasa se încadrează :

- pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in lista 2- in zonele unde

nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea limita si

valoarea limita plus marja de toleranta;

- pentru SO2 se incadreaza in sublista 3.2. in zonele unde nivelurile

concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita dar

se situeaza intre pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare;

- pentru poluantii NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in

zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici

decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare.


RAPORT DE MEDIU




Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de emisii locale, a

informatiilor furnizate pentru anul 2007 si a datelor meteorologice, utilizand modele

matematice pentru dispersia poluantilor emisi in atmosfera.

Pe teritoriul comunei Ghergheasa nu exista surse majore de poluare a aerului.

Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental:

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid si lichid;

- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de

sulf, pulberi in suspensie.

Aceste surse de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie

si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece.

Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime

variabila.

O sursa de poluare intermitenta si accidentala cu pulberi organice, gaze nocive,

fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor

deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public,sau

depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei in gospodariile

individuale reprezinta surse locale de poluare cu metan, amoniac.

O emisie mare de pulberi în aer se realizează prin antrenarea prafului de pe

drumurile tehnologice, fapt care are un impact negativ vizibil asupra vegetatiei, mare

parte din suprafata foliară a diverselor specii vegetale fiind acoperită de acesti pulberi.

Zona este dominata de terenuri agricole.

In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se

poate aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere

mecanica (prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se mai

diminueaza .


RAPORT DE MEDIU




Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Principalele artere de circulatie din teritoriul comunei sunt reprezentate prin:

• DJ 203A Rm. Sărat – Amara – Căieni Băi (străbate comuna pe direcâia

NV-SE)

• DJ 220 Poşta - Câlnău - Boldu (strabate comuna pe direcţia NE-SV).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor

rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante

organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Eliminarea gazelor de ardere de la autovehicule se face foarte aproape de sol,

fapt care duce la realizarea unor concentratii mari la înaltimi foarte mici, chiar pentru

gazele cu densitate mica si capacitate mare de difuziune in atmosfera. Volumul, natura

si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura

combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.

Agentii poluanti emisi pot avea diferite influente asupra mediului si sanatatii

populatiei. Din punct de vedere al actiunii asupra sanatatii pot fi efecte directe

(imediate si de lunga durata) si efecte indirecte (rezultate din actiunea asupra

mediului).

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificarile produse de poluarea aerului

asupra mediului.

Substantele toxice stabile in mediu (ex. Pb) pot sa polueze suprafete sau sa fie

metabolizate de catre plante si de asemenea sa patrunda in lantul trofic al omului sau

animalelor.

Poluarea aerului reduce radiatia solara, care ajunge la sol, scade luminozitatea si

favorizeaza aparitia cetii, constituind factori de disconfort cu efect deprimant asupra

omului.


RAPORT DE MEDIU




Degradarea constructiilor pe lânga pierderea economica constituie si un factor

de disconfort pentru populatie. Uneori disconfortul pentru populatie poate fi produs si

de mirosuri dezagreabile ale unor poluanti chiar daca nu sunt depasite concentratiile

admise.

Problemele de mediu sunt generate în principal de caile de comunicatie

importante traficul auto influentând negativ zonele limitrofe prin gaze de esapament si

zgomot.

Traficul pe sectoarele de drum comunal din pamânt impurica aerul cu particule

de praf.

3.2.Apa

Alimentarea cu apa potabila

Comuna Ghergheasa are executata lucrarea de alimentare cu apa in sistem

centralizat si este pusa in functiune din luna mai 2010.

Determinarea cantităţilor de apă de alimentare s-a realizat conform prevederilor

"Normativului pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor din mediul rural", indicat P 66/2001, coroborat cu prevederile

SR 1343/1 – 95.

Necesarul de apă

Structura necesarului de apă

Necesarul de apă cuprinde apa pentru:

o nevoi gospodăreşti ale populaţiei (băut, prepararea hranei, spălatul

corpului, spălatul vaselor şi al rufelor, curăţenia locuinţelor);

o debitul de apă pentru creşterea animalelor din gospodării;

o debit de apă pentru unităţi economice social-culturale;

o debit de apă pentru intervenţia la incendii;


RAPORT DE MEDIU




o debit de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă;

o debit de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile în

sistem.

Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural se încadrează după

STAS 4273, în categoria 4 şi clasa de importanţă IV, lucrări de importanţă normală

conform HGR 766/1997.

Pana la executarea retelei de alimentare cu apa in sistem centralizat, alimentarea

cu apa a gospodăriilor populaţiei se realiza prin intermediul puţurilor ţărăneşti

(fantani), de diametru mare, sau celor de tip "american" ca număr amplasate pe străzi,

sau în gospodăriile populaţiei.

Reteaua de distributie se va extinde pe masura executării de locuinte în zonele

atrase prin P.U.G.

Sistemul de alimentare cu apa potrivit studiului de fezabilitate:

Sat Ghergheasa:

- Front de captare compus din 2 foraje cu adancimea H= 60m;

- Conducta aductiune de la foraje la statia de clorinare din PEID;

- Statie de clorinare;

- Rezervor de apa si statie de pompare;

- retea de distributie din PEID cu o lungime de 3,64 km.

Sat Salcioara:

- Front de captare compus din 2 foraje cu adancimea H=60m;

- Conducta aductiune de la foraje la statia de clorinare din PEID;

- Statie de clorinare;

- Retea de distributie din PEID cu o lungime de 3,25 km.

Exista un studiul de fezabilitate pentru realizarea unor sisteme centralizate de

colectare si epurare a apelor uzate menajere si evacuarea efluentilor in paraul Viroaga

(sat Ghergheasa) si intr-un canal de irigatii (sat Salcioara).


RAPORT DE MEDIU




Se propune extinderea reţelei de apă dupa cum urmeaza:

• Sat Ghergheasa - retea de distribuţie din PEID cu o lungime de 12,00 km

• Sat Salcioara - Retea de distribuţie din PEID cu o lungime de 6,10 km.

Astfel reteaua de apa ar ajunge la 25,00 km si toti locuitorii din cele două sate să

beneficieze de apă potabilă curentă.

Acest lucru ar duce la creşterea şanselor ca anumite oprotunităţi să se realizeze,

precum:

-înfiinţarea de ferme zootehnice specializate în creşterea bovinelor şi porcinelor

-înfiinţarea de agenţi economici pentru prelucrarea produselor animaliere

-înfiinţarea de mici ateliere meşteşugăreşti, care pot readuce în conştiinţa

maselor obiceiurilor şi tradiţiilor populare;

-apariţia unor pensiuni agro-turistice.

Canalizarea apelor uzate

Localitatea Ghergheasa dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă

din 2008, realizat în urma investiţiei "Extindere - Construire sistem alimentare cu apă

a satelor Ghergheasa şi Sălcioara, comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”. Recepţia

finală a alimentarii cu apă comunală s-a facut in mai 2010.

Alimentarea cu apă a satului Ghergheasa se face printr-o reţea de distribuţie

ramificată, cu o lungime de 3 650m, executată din conductă PEHD având

dimensiunile cuprinse între Dn 50 mm şi Dn 110 mm. Urmarea necesităţii de

alimentare cu apă a satelor, reţeaua de alimentare cu apă potabilă comunală a fost

extinsă şi în satul Sălcioara. Reţeaua de alimentare cu apă a satului Sălcioara este

formată dintr-o aducţiune din PEHD cu diametrul cuprins între Dn 50 mm şi Dn 110

mm având o lungime de 3 250m.


RAPORT DE MEDIU




Staţia de tratare a apei Ghergheasa este o construcţie parter compusă din camera

de serviciu, cameră de clorinare şi birou, care este utilată cu o instalaţie automată

pentru dozare clor gazos cu o capacitate de dozare de 5-100 g/h.

Canalizarea, inexistentă în condiţiile actuale, constituie o problemă având în

vedere colectarea, neutralizarea apelor uzate şi evacuarea lor în emisar. În prezent

apele uzate se evacuează în fose individuale şi latrine.

Din Studiului de fezabilitate aflăm că acesta prevede realizarea unor reţele de

canalizare cu curgere gravitaţională cu L = 2850 m şi a 2 staţii de pompare

intermediare ce pompează apele pe o lungime de cca 230 m; aceste reţele fiind

amplasate de-a lungul drumului judeţean 203 A şi a drumurilor comunale indicate de

beneficiar şi mai prevede o staţie de epurare mecano-biologică (Q = 80 mc/zi) cu

posibilităţi de extindere.

Staţia de epurare proiectată este compusă din următoarele obiecte:

- 1 canal îngropat cu grătar;

- 1 separator de grăsimi şi nisip îngropat;

- 1 cămin colectare grăsimi îngropat;

- 1 staţie pompare ape uzate;

- 1 modul de epurare biologică montat îngropat;

- Instalaţie de dezinfecţie cu ultraviolete;

- Bazin stocare, pompare nămol stabilizat;

- Instalaţie de încărcat nămol în saci;

- Platformă betonată pentru depozitare saci cu nămol;

- Sediu personal de exploatare;

- Platformă betonată pentru depozitare saci de nisip.

Apele uzate sunt preluate de la consumatori prin reţele colectoare şi transportate

gravitaţional spre staţia de epurare situată la cca 500 m de localitate.


RAPORT DE MEDIU




Datorită variaţiei cotelor terenului de pozare a reţelelor de canalizare şi pentru a

limita adîncimea de pozare a construcţiei staţiei de epurare, pe traseu se vor amplasa în

punctele de cotă minimă două staţii de pompare a apelor uzate menajere.

După epurare şi sterilizare, apele tratate vor fi evacuate gravitaţional printr-o

conductă PVC în pârâul Buzoiel îndeplinid condiţiile de calitate impuse de Normativul

NTPA 001/2002.

În acelaşi timp este necesară şi oportună executarea extinderii a alimenatrii cu

apa si a reţelei de canalizare pentru satele componente şi construirea unor staţii de

epurare eficiente şi cu un randament ridicat, care să răspundă condiţiilor de calitate

cerute de legislaţia de mediu, iar apele uzate să nu mai constituie o sursă de poluare

permanentă a solului şi apelor freatice din areal.

Conform angajamentelelor UE, pana in 2018, propunem realizarea a 8 km de

retea de canalizare si a unei statii de epurare la nivelul comunei Ghergheasa.

3.3. Solurile

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al

intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice,

cat si ca urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot

influenta negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia

comunei,

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru

combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008, comuna Ghergheasa judetul Buzau se

incadreaza in lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

Deci, solul din zona comunei Ghergheasa prezinta probleme de poluare, ca efect

al diferitelor activitătilor antropice desfăsurate în trecut:


RAPORT DE MEDIU




- practicarea unei agriculturi intensive: utilizarea neratională a îngrăsămintelor,

mecanizarea neratională care a condus la lăsarea solurilor;

- utilizarea unor mari cantităti de îngrăsăminte chimice pentru a fertiliza solul,

în scopul remedierii dezechilibrelor nutritive (cu efect asupra solului, apelor freatice si

de suprafată;

- dereglarea sistemului hidric si hidrogeologic al solului;

- utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fără utilizarea concomitentă a

sistemelor de desecare au condus la aparitia si dezvoltarea fenomenelor de salinizare

secundară; inexistenta unui sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide si

lichide conduce la poluare solului si a apelor subterane.

Consecintele poluarii solurilor se reflecta in primul rand asupra potentialului lor

productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate.

Alte consecinte ale poluarii solului se refera la ocuparea nerationala a unor

terenuri, scoaterea lor din circuitul productiv si schimbarea modului de folosinta.

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale

Gradul impactarii unui habitat variaza in functie de diferitele tipuri de activitati

care au loc in cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de intensitatea si

extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in

habitatul respectiv.

Impactul asupra habitatelor/biodiversitatii, in speta asupra valorilor si functiilor

acestora, se pot incadra in patru mari categorii:

- distrugerea habitatului;

- fragmentarea habitatului;

- simplificarea habitatului;

- degradarea habitatului.


RAPORT DE MEDIU




Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate

asupra habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor,

uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea

solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate

umana.

DISTRUGEREA

Ultima faza a degradarii unui habitat este distrugerea acestuia, prin schimbarea

categoriei de folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile

naturale originale ale terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt

modificate.

Ocazional, terenuri salbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre

terenuri cu activitati silviculturale sau agricole, pot fi reabilitate pana intr-un stadiu

similar, totusi nu identic, cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce odata au avut

folosinta urbana sau industriala nu vor recapata niciodata integritatea naturala sau

valorile naturale a habitatului.

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. In cadrul

habitatelor terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori, arbusti,

specii ierboase) este factorul stresant. Cel mai mare impact apare cand disparitia

vegetatiei este insotita de activitati care distrug topografia originala si profilul initial al

solului, cum ar fi constructiile, drumurile, in speta acoperirea terenului cu constructii

permanente.

Arderea vegetatiei si crearea de depozite de deseuri sunt alte moduri sigure de

distrugere a unui habitat. Taierile rase si suprapasunatul sever pot saraci de asemenea

habitatul de vegetatia sa nativa.


RAPORT DE MEDIU




Proiectele care urmeaza sa-si desfasoare activitatea în perimetrul ariei protejate,

vor fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în cadrul carei se

vor analiza în detaliu variantele tehnologice si de amplasament.

FRAGMENTAREA

In timp ce toate activitatile mentionate mai sus pot avea ca rezultat distrugerea

habitatului per ansamblu, aceste activitati pot avea ca efect doar distrugerea unei parti

a habitatului, lasand alte portiuni intacte. In functie de intensitatea impactului si de

scara pe care intervine activitatea antropica, multe cazuri de distrugere locala a

habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat. Intreruperea unui tau cu un baraj,

taierea rasa intr-o padure matura sau constructia unui drum ce trece printr-o mlastine

sarata sunt cateva exemple de fragmentare de habitat.

Aceasta fragmentare este principala cauza a disparitiei speciilor stenobionte

extreme, ce depind exclusiv de un anumit habitat, si constituie o amenintare serioasa

asupra diversitatii biologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte:

- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor;

- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire;

- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte;

- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare;

- cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.

Efecte potentiale asupra biodiverstatii pe perioada de constructie a obiectivelor

ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin aparitia unei bariere

fizice constituite din lucrările proiectate.

Fauna, in special avifauna din perimetre, in perioada de executie, datorită

activitătii utilajelor de constructii si a zgomotului, se va indepărta la cateva sute de

metri fără a se produce pierderi in numărul de indivizi.


RAPORT DE MEDIU




Realizarea obiectivelor in aceasta situatie (eventuale drumuri sau conducte de

retele edilitare) nu conduce la alterarea speciilor si populatiilor de păsări, mamifere,

pesti, nevertebrate.

Vor fi afectate populatii nesemnificative de indivizi din biotopul local in

suprafetele reduse in care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se

produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele invecinate, situate in

imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs in perioada de functionare a agregatelor de constructie si

tehnologice ale obiectivelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea

ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) in zone la

care poluarea sonoră nu are efect.

Se va avea in vedere ca acestea sa produca dislocarea unor exemplare de

vegetatie, care nu sunt protejate de legislatie, fără a avea efecte semnificative asupra

speciei, si acolo unde este strict necesar.

Calitatea florei si faunei Natura se găseste în mod evident, în fata unui declin ecologic, în care factorul

antropic a avut rolul determinant. Interventia omului în biosferă în mod abuziv, a dus

la sărăcirea diversitătii speciilor si la cresterea instabilitătii biocenozelor, cu dereglarea

echilibrelor naturale. La nivelul regiunii, au fost identificate următoarele tipuri

principale de activităti umane cu consecinte negative asupra ecosistemelor naturale:

- Păsunatul intensiv

- Utilizarea în agricultură a substantelor de uz fitosanitar, fara respectarea

legislatiei în domeniu

- Depozitarea deseurilor pe malurile paraielor

Vegetatia naturala, ca si biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a

lungul timpului de diverse activitati umane: desteleniri, defrisari, lucrari hidrotehnice

si ameliorative, chimizare, si pasunat excesiv. Aceste actiuni antropice au exercitat o


RAPORT DE MEDIU




presiune puternica asupra ecosistemelor naturale, determinând restrângerea arealelor

faunistice si scaderea numerica a speciilor de plante si animale.

Comuna Ghergheasa se gaseste in zona stepei. Vegetatia spontana a fost

inlocuita in pare parte a teritoriului de culturile agricole. Se intalneste si o vegetatie

specifica spatiilor lacustre.

Fauna se caracterizeaza prin specii de stepa. Dintre animalele amintim,

salbatice: soareci, popandai, iepuri, vulpi, serpii etc. si domestice: bovine, ovine,

caprine, cabaline, porcine, canine, etc. Dintre pasari amintim: prepelita, potarnichea,

graurul, ciocarlia, cioara de manatura, porumbelul, vrabia, gugustiucul. Ihtiofauna este

reprezentata despeciile: crap, caras, clean, platica.

Comuna se dezvolta in cea mai mare masura, paralel cu albia paraul Viroaga,

curs de apa de tip „buzoiel”, Parul Viroaga a fost amenajat hidrotehnic cu o salba de

sapte balti, din care doua secate, avand o suprafata totala de 144 ha. Adancimea medie

a baltilor este de 2 m.

Privind reţeaua hidrografică şi hidrologia localităţilor: principalul emisar este

pârâul Viroaga ce străbate teritoriul administrativ ce strabate comuna pe directia NV-

SE si se varsa la 7-8 km aval de localitate in Lacul Amara.

În general stabilirea debitelor de servitute si a oportunitătii lor pe fiecare afluent

pune mari probleme, configuratia schemei trebuind să cuprindă analize de eficientă si

oportunitate a fiecărei ramuri de captări si a fiecărei captări în parte, pe baza raportului

între potentialul energetic si impactul asupra mediului înconjurător.

În cazul în care motive economice impun solutii nefavorabile impactului asupra

mediului înconjurător (în executie sau exploatare) este necesar să se prevadă separat,

cu valori corespunzătoare, lucruri si măsuri corective cum ar fi :

- măsuri de corectare a peisajului (perdele forestiere de mascare, redarea în

circuitul vegetal, împăduriri, terasamente speciale);

- asigurarea unor utilităti permanente pentru lucrări de organizare tehnologică.


RAPORT DE MEDIU




3.5 Patrimoniul cultural

Conform Listei Nationale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Ghergheasa se regasesc monumente de arhitectura istorice.

Obiectivele cu valoare de patrimoniu este:

Extras din Lista Monumentelor Istorice referitor la comuna Ghergheasa:

345, BZ-I-s-B-02277, Situl arheologic de la Salcioara sat SALCIOARA;

comuna GHERGHEASA, "Movila Nebunului”, "Trei Movile”

346, BZ-I-m-B-02277.01, Asezare, sat SALCIOARA; comuna GHERGHEASA

,"Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de sat, sec. XVI -

XVIII ;

347, BZ-I-m-B-02277.02, Asezare, sat SALCIOARA; comuna

GHERGHEASA, "Movila Nebunului”, in coltul Padurii Salcioara, la 3,5 km

NV, de sat; la cca 1 km NV de sat, sec. XI Epoca medievala timpurie;

348, BZ-I-m-B-02277.03, Vestigii, sat SALCIOARA; comuna

GHERGHEASA, "Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, sec. III - IV p. Chr. Epoca migratiilor;


"Movila Nebunului”, in coltul Padurii Salcioara, la 3,5 km NV de sat; la cca 1

km NV de sat, mil. VI - V Neolitic;


"Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de sat, sec. XII - V a.

Chr, Hallstatt;


RAPORT DE MEDIU





"Trei Movile", in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de sat, mil. V

Neolitic tarziu;


"Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de sat, mil. V

Eneolitic

In interiorul intravilanului comunei nu exista situri arheologice sau obiecte de

patrimoniu clasate in Lista Monumentelor Istorice. Intravilanul nu este atins de vreo

zona de protectie a vreunui monument istoric sau sit arheologic.

In intravilanul comunei au fost identificate constructii depozitare ale unor valori

de natura culturala, ce vor fi protejate la nivel local. Importanta acestor constructii, in

baza informatiei de care am dispus la momentul elaborarii prezentei documentatii, nu

a justificat introducerea acestora in Lista Monumentelor Istorice.

Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de

specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu

organele specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale

(Legea 41 / 1995 ).

Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de

monumente, astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m;

- extravilan pe o raza de 500 m.

Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu

cultutal construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului

Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.


RAPORT DE MEDIU




CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Ghergheasa, este apreciata

ca fiind buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de

mediu.Pe viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se

seama seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente si

viitoare.

Biodiversitate

Pe teritoriul administrativ al comunei Ghergheasa nu exista arii naturale

protejate.

Gestiunea deseurilor

În general, ca urmare a lipsei de amenajări si a exploatării deficitare, gestiunea

deseurilor reprezinta o problema generatoare de impact si risc pentru mediu si

sănătatea publică.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri în

ordinea în care sunt percepute de populatie, sunt:

- modificări de peisaj si disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafată;

- modificări ale fertilitătii solurilor

Deşeurile de orice fel, rezultate din activităţile umane şi de producţie, constituie

o problemă deosebită, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor

acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru

mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii

prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul

economic.


RAPORT DE MEDIU




Suprafeţele respective nu erau amenajate pentru această funcţiune şi nu au avut

un contur delimitat pe teren, nu au avut prevăzute căi de acces, împrejmuire, perdea de

protecţie forestieră, foraj hidro pentru observarea calităţii apelor freatice, depozitarea

facându-se la întâmplare. Deşeurile existente din depozite fiind reprezentate in general

prin gunoi de grajd şi menajer.

În zona Ghergheasa nu sunt spaţii de depozitarea a deşeurilor, dar există un

contract încheiat cu RER ECOLOGIC Buzău pentru colectarea deşeurilor menajere,

prestatorul asigurând serviciul de ridicat deseurile din poarta in poarta, transportat şi

depozitat reziduuri menajere la Deponia Ecologică din comuna Gălbinaşi, judeţul

Buzău.

De asemenea pe teritoriul localităţilor Ghergheasa si Sălcioara sunt amenajate

containere speciale pentru sortarea deseurilor reciclabile si exista un contract cu SC

CAMMA TEHNO-METAL SRL pentru ridicarea acestora.

Pentru colectarea deşeurilor menajere există un contract cu RER ECOLOGIC

Buzău.

Prestatorul asigură serviciul de ridicat, transportat şi depozitat reziduuri

menajere la Deponia Ecologică din comuna Gălbinaşi, judeţul Buzău.

Pentru colectarea deşeurilor reciclabile exista un contract cu SC CAMMA

TEHNO-METAL SRL.

Deşeuri din construcţii:

De ridicarea deseurilor din constructii se ocupa tot firma RER ECOLOGIC

Buzău.

Deşeurile de originele animală:

Deşeurile de grajd se vor amplasa de către proprietar pe proprietatea acestuia

astfel încat să respecte prevederile legale conform Ordinului 536 din 23.06.1997

pentru aprobarea normelor de igienă.


RAPORT DE MEDIU




De asemenea Primăria Comunei a încheiat un contract cu SC PROTAN SA

pentru ridicarea deseurilor de cadavre animale. Pentru a respecta legea în vigoare

autorităţile locale sunt obligate să amenajeze un spaţiu pentru depozitarea cadavrelor

animale în afara teritoriului intravilan, de preferat în apropierea staţiei de epurare.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte bună capacitate de adaptare la

condiţiile de mediu, iar limitele spaţiului ocupat s-au extins continuu. Omul foloseşte

însuşirile mediului, astfel că trebuie să-l cunoască, devenind conştient de existenţa

acestuia.

În perioada geologică, după apariţia omului pe pământ, s-au produs o serie de

modificări, având două tipuri de cauze:

1. cauze naturale: schimbări climatice, erupţii vulcanice, cutremure, uragane;

2. cauze antropice (datorate intervenţiei omului).

La început, modificările antropice au fost neînsemnate: defrişări pe suprafeţe

reduse, mici construcţii pentru adăpost, natura suferind puţin, fiind capabilă să se

refacă prin forţe proprii. Mai târziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activităţi de

mai mare amploare, cu implicaţii importante asupra mediului: despăduriri, acumulări

pentru irigaţii, îndiguiri (vezi marile lucrări din Egipt, Mesopotamia, China). În

ultimele două secole modificările sunt foarte importante, uneori radicale şi

ireversibile, din cauza dezvoltării industriale, a creşterii numerice a populaţiei,

urbanizării, dezvoltării căilor de transport, defrişărilor, agriculturii extensive, etc.


RAPORT DE MEDIU




Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a

schimbat semnificativ de-a lungul existentei omului. O multime de documente atesta

exploatarea irationala a padurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor specii.

Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atat de

a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului, prin ocuparea extensiva a

planetei, calitatea apei si a aerului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut,

punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la o crestere a

ingrijorarii in legatura cu deteriorarea mediului.

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–

ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica

Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale

de actiune asupra mediului începute în 1973.

Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană

În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea

Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost

elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a

fost revizuit la jumătatea anului 2000.

Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;

- Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;

- Planul National pentru Transport;

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;

- Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe

următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în


RAPORT DE MEDIU




aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea

deseurilor municipale în conditii ecologice.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat

în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu

Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui

instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare

europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare

(industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate).

In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea,

analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu

următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, national);

- perioada de implementare: termen scurt si mediu;

- problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii

aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii,

silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.

Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.

75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin

hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a

crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform

acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine


RAPORT DE MEDIU




generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după

caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat

pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în

domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea

unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere

ecologic si economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească

România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor,

precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020.

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu

posibilitatea de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor

Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a

Deseurilor, a legislatiei europene si nationale în domeniu si au ca obiectiv crearea

cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si

economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si

mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si

implementarea legislatiei de mediu

În Planul de Urbanism General al comunei Ghergheasa sunt prevăzute măsuri si

lucrări referitoare la:

• Scoaterea teritoriului administrativ al comunei cu 47,03 ha;

• Modernizări de străzi principale si secundare din intravilan;


RAPORT DE MEDIU




• Redimensionare retea electrica pentru a asigura energie electrica

consumatorilor din zonele atrase in intravilan pentru construire;

• Executia sistemului de canalizare si a statiei de epurare;

• Amenajare spatii publice;

• Realizarea de lucrări de regularizare a cursului râului Valea Conii şi

consolidarea malurilor în scopul combaterii fenomenului de inundabilitate;

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a

obligatiilor asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor

comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte

normative:

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,

aprobată prin Legea 265/2006;

- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,

aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006,

aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva

Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr.

311/2004;

- Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;

- Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind

conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de

Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001


RAPORT DE MEDIU




modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat

cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru

aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

- OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale , a florei si faunei

salbatice.

5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Factor de mediu Obiective strategice de mediu

Obiecte specifice de mediu

Tinte

Apa Reducerea impactului rezultat evacuarii apelor uzate

Incadrarea in valorile limita legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

Indicatorii de calitatea apelor uzate se vor incadra in limitele impuse de NTPA 001/2002

Aer Limitarea emisiilor in atmosfera la un nivel care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului

Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie atat pentru sursele stationare, cat si pentru cele mobile

Respectarea prevederilor STAS 12574/87 si Legea 104/2011

Sol Limitarea impactului asupra solului

Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor desfasurate in etapele de implementarea a planului

Respectarea prevederilor Ordinului 756/1997, Ordin 344/2004 si HG 1403/2007

Managementul

deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si predarea deseurilor

Colectarea si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Respectarea prevederilor Legei 211/2011

Zgomot Limitarea poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la zgomot

Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot si vibratii HG 321/2005, HG 674/2007,STAS 10009/88

Biodiversitate Mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, conservarea ariilor naturale protjate

Protejarea florei si faunei din ariile protejate

Respectarea prevederilor OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale.


RAPORT DE MEDIU




CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CAZUL IMPLEMENTARII PUG

In acest capitol sunt prezentate posibilele efecte asupra factorilor de mediu in

cazul implementarii obiectivelor propuse prin PUG. In acest sens se identifica

potentialele neconcordante dintre obiectivele propuse si obiectivele de referinta pentru

protectia mediului.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG

1076/2004 anexa 1, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut in

vedere atat efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S-a tinut cont si

de durata prognozata a impactului-pe termen scut, mediu sau lung.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de

impact pozitiv sau negativ, identificata, utilizand urmataorea scara:

+2 impact pozitiv semnificativ

+1 impact pozitiv nesemnificativ

0 fara impact

-1 impact negativ nesemnificativ

-2 impact negativ semnificativ

Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa

aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru

impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse.


RAPORT DE MEDIU




6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin Pug comuna Ghergheasa sunt:

• O1 – organizarea managementului deseurilor;

• O2 – extinderea retelei de alimentare cu apa potabila;

• O3 –executia retelei de canalizare si a unei statii de epurare;

• O4- modernizare sistem rutier;

• O5- realizarea de perdele de protectie;

• O6 – extinderea retelei de iluminat public in comuna, inclusiv in zonele

nou lotizate;

• O7 – reabilitarea barajelor din satul Ghergheasa/lucrari de regularizare a

albiei paraurilor si aparari de maluri pentru prevenirea si reducerea

inundatiilor si eliminarea alunecarilor de teren;

• O8 – lucrari de constructii, consolidare, modernizare sedii;


RAPORT DE MEDIU




Obiectivul O1: organizarea managementului deseurilor;

Factor de mediu Obiective de mediu

Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea

calitatii aerului

0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea

calitatii apelor de

suprafata si subterane

0 Nici un impact

Sol OR3 Imbunatatirea

calitatii solului

-1 Impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii

0

Nici un impact

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii

+1 Cresterea gradului de confort prin marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

Riscuri naturale OR6 Protectia populatiei prin diminuarea sau eliminarea efectelor alunecarilor de teren sau inundatiilor

0 Nici un impact

Mediu social si

economic

OR7 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati

0 Nici un impact

Total 0


RAPORT DE MEDIU




Obiectivul O2 – extinderea retelei de alimentare cu apa potabila;



Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului

0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

+2 Impact pozitiv datorat utilizarii rationale a resurselor naturale; realizarea unor conditii de igiena si confort corespunzator


calitatii solului

0 Nici un impact


0

Nici un impact

Sanatatea

populatiei


+2 Impact pozitiv datorita asigurarii calitatii apei potabile in retea; Imbunatatirea igienei

Riscuri naturale OR6 Protectia

populatiei prin diminuarea sau eliminarea efectelor alunecarilor de teren sau inundatiilor

0 Nici un impact

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 4


RAPORT DE MEDIU




Obiectivul O3 –executia retelei de canalizare si a doua statii de epurare




0 Nici un impact


+2 Impact pozitiv datorita desfiintarii puturilor absorbante; Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului

+2 Impact pozitiv datorita desfiintarii puturilor absorbante ; Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri sau depuneri de deseuri în cursurile de apa si pe malurile acestora;


0

Nici un impact

Sanatatea

populatiei


+1 Imbunatatirea confortului si a igienei

Riscuri naturale OR6 Protectia populatiei prin

0 Nici un impact


RAPORT DE MEDIU




diminuarea sau eliminarea efectelor alunecarilor de teren sau inundatiilor

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 6

Obiectivul O4 - modernizare sistem rutier




+2 Impact pozitiv datorat: lucrarile de modernizare a drumurilor vor diminua emisiile de poluanti datorita reducerii consumului de combustibil; Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul drumurilor comunale vor reduce concentratiile de poluanti in atmosfera


0 Nici un impact


calitatii solului

+1 Impact pozitiv datorita realizarii rigolelor pentru colectarea apelor pluviale

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra

+1

Impact pozitiv datorat refacerii infrastructurii


RAPORT DE MEDIU




si acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii

Sanatatea

populatiei


+1 Impact pozitiv datorita sigurantei in trafic, confortului deplasarilor


0 Nici un impact

Mediu social si

economic


+2 Impact pozitiv datorita sigurantei in trafic,confortului deplasarilor

Total 7

Obiectivul O5 – realizarea de perdele de protectie;

Factor de mediu Obiective de mediu Nivel

impact Justificarea incadrarii


+2 Impact pozitiv prin marirea cantitatii de oxigen generata de perdele de protectie.


0 Nici un impact.


+2 Impact pozitiv datorat tipului antierozional, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune.

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestre si

+1

Impact pozitiv datorita fixarii mai bune a solului.


RAPORT DE MEDIU




acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii

Sanatatea

populatiei


+2 Impact pozitiv prin rolul pe care il au : - protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, - împotriva înzăpezirilor - pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele; .


+2 Impact pozitiv datorat tipului antierozional, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune.

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 9

Obiectivul O6 – extinderea retelei de iluminat public in comuna, inclusiv in

zonele nou lotizate;




calitatii aerului

0 Nici un impact


calitatii apelor de


0 Nici un impact


calitatii solului

0 Nici un impact

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea

0 Nici un impact


RAPORT DE MEDIU




conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii

Sanatatea

populatiei


+1 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de confort a populatiei deservite.


0 Nici un impact

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 1

Obiectivul O7 – reabilitarea barajelor din satul Ghergheasa/lucrari de

regularizare a albiei paraurilor si aparari de maluri




0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de


0 Nici un impact


+2 Impact pozitiv datorat prevenirii si reducerii inundatiilor si eliminarea alunecarilor de teren.

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea

0 Nici un impact


RAPORT DE MEDIU




conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice impotriva

degradarii, fragmentarii si

defrisarii

Sanatatea

populatiei


0 Nici un impact


+3 Impact pozitiv deoarece obiectivul propus are ca scop evitarea inundatiilor si eliminarea alunecarilor de teren.

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 5

Obiectivul O8- lucrari de constructii ,consolidare, modernizare sedii




calitatii aerului

0 Nici un impact


calitatii apelor de


0 Nici un impact


calitatii solului

0 Nici un impact

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si acvatice impotriva degradarii,

0

Nici un impact


RAPORT DE MEDIU




fragmentarii si defrisarii

Sanatatea

populatiei


+1 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de confort si igiena


0 Nici un impact

Mediu social si

economic


0 Nici un impact

Total 1

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin

asupra obiectivelor de mediu relevante OR1

OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 TOTAL

OR1 0 0 -1 0 1 0 0 0

OR2 0 2 0 0 2 0 0 4

OR3 0 2 2 0 2 0 0 5

OR4 2 0 1 1 1 0 2 7

OR5 2 0 2 1 2 2 0 9

OR6 0 0 0 0 1 0 0 1

OR7 0 0 2 0 0 3 0 5

OR8 0 0 0 0 1 0 0 1

TOTAL 4 4 6 2 10 5 2 32


RAPORT DE MEDIU




Din evaluarea cumulativa reiese un impact pozitiv asupra obiectivelor de

mediu, ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentata in

figura de mai jos:

1 2 3 4 5 6 7

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Imbunatatirea calitatii aerului

2. Imbunatatirea calitatii apelor

3. Imbunatatirea calitatii solului

4. Protejarea ecosistemelor terestre si

acvatice

5. Imbunatatirea calitatii vietii

6. Protectia populatiei

7. Dezvoltarea infrastructurii


RAPORT DE MEDIU




Evaluarea globala a impactului generat de implemntarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-

ului genereaza un impact preponderent pozitiv.

Astfel, se poate concluziona ca implementarea obiectivelor propuse prin PUG,

va contribui in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane,

imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului.

CAPITOLUL 7

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT DE TRANSFRONTIERA

Masurile propuse în cadrul PUG Ghergheasa au aplicabilitate la nivel judetean.

Nu au fost identificate potentiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra

sanatatii umane în context transfrontiera.

CAPITOLUL 8

MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI, AL PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de

mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea

oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive.


RAPORT DE MEDIU




In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG comuna Ghergheasa se

recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii

proiectului.

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: modernizarea infrastructurii

rutiere, lucrarilor de constructii, lucrarilor de modernizare sedii, executia retelei de

canalizare si statiilor de epurare.

Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de

constructii de noi obiective de interes economic, cultural sau gospodaresc se vor lua

masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibratii;

materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; se vor lua masuri

pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces.

• In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara

impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici.

Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute de

STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de

poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de

apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.


RAPORT DE MEDIU




Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei

calitatii surselor de apa :

• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,

conform Legii apelor nr.310/2004 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele

surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale

cursurilor de apa si in chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate

si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si

depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare ;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării constructiilor se vor produce modificari structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de

implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru

protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu

respectarea conditionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;


RAPORT DE MEDIU




- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa

ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol

si in subsol.

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu

organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie

specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;

- Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii, stocării

provizorii, tratării si transportului, reciclării si depozitării definitive a deseurilor. O

parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in

umpluturi si nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului.

8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii

Nu se impun masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii,

avand in vedere ca zona studiata nu face parte din arii protejate.

8.5 Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului social si

economic

Realizarea obiectivelor prevazute in PUG vor avea impact pozitiv asupra

mediului social si economic al comunei.

Ca urmare a modernizarii infrastructurii rutiere se doreste imbunatatirea

conditiilor de transport si a cresterii gradului de siguranta a circulatiei.

Potentialul economic al comunei Ghergheasa va trebui exploatat prin stimularea

initiativei private in sensul valorificarii produselor agricole dar si pentru infiintarea

unor noi activitati economice.


RAPORT DE MEDIU




8.6. Patrimoniul cultural

In zona studiata, conform Listei Monumentelor Istorice 2004, intalnim

Obiectivele cu valoare de patrimoniu:

345, BZ-I-s-B-02277, Situl arheologic de la Salcioara sat SALCIOARA;

comuna GHERGHEASA, "Movila Nebunului”, "Trei Movile”


GHERGHEASA ,"Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, sec. XVI - XVIII ;


GHERGHEASA, "Movila Nebunului”, in coltul Padurii Salcioara, la 3,5 km

NV, de sat; la cca 1 km NV de sat, sec. XI Epoca medievala timpurie;

348, BZ-I-m-B-02277.03, Vestigii, sat SALCIOARA; comuna

GHERGHEASA, "Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, sec. III - IV p. Chr. Epoca migratiilor;


GHERGHEASA "Movila Nebunului”, in coltul Padurii Salcioara, la 3,5 km NV

de sat; la cca 1 km NV de sat, mil. VI - V Neolitic;


GHERGHEASA "Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, sec. XII - V a. Chr, Hallstatt;


RAPORT DE MEDIU





GHERGHEASA "Trei Movile", in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, mil. V Neolitic tarziu;


GHERGHEASA "Trei Movile”, in coltul Padurii Salcioara, la cca 1 km NV de

sat, mil. V Eneolitic

Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de

specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu

organele specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale

( Legea 41 / 1995 ).

Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de

monumente, astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m;

- extravilan pe o raza de 500 m.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Realizarea investitiei nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de

mediu apa, aer, sol-subsol, flora-fauna, si nici asupra factorului de mediu sanatatea

populatiei in zona amplasamentului. Totusi, asa cum reiese din analiza impactului

global realizarea PUG GHERGHEASA nu este una inacceptabila, riscurile putand fi

diminuate si chiar eliminate prin masuri corespunzatoare.


RAPORT DE MEDIU




Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi

dezvoltare a comunei Ghergheasa se desprind următoarele concluzii:

Resursele materiale locale şi forţa umană, utilizate într-un sistem

diversificat, pot asigura relansarea economico-socială a comunei.

Satisfacerea numeroaselor solicitări prin realizarea de locuinţe implică

extinderea actualului intravilan.

Echiparea edilitară implică dezvoltări, cu precădere retea canalizare în

sistem centralizat.

Organizarea puncte colectare deseuri pentru depozitarea controlată, pe

sortimente a deşeurilor menajere.

Dupa obţinerea avizelor legale din partea factorilor interesaţi, PUG, inclusiv

Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobării Consiliului local al comunei

Ghergheasa.

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG Ghergheasa nu au fost intampinate

dificultati de ordin practic sau tehnic.


RAPORT DE MEDIU




CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, impartit pe

domeniile specifice efectelor semnificative.

Obiectivul

relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de

informare

Responsabilitate

Protectia

calitatii aerului

Poluanti

atmosferici

La solicitarea

autoritatilor

competente de

mediu prin

autorizatiile de

mediu

Ordin 462/1993

pentru aprobarea

conditiilor tehnice

privind protectia

atmosferei si

Normelor

metodologice

privind determinarea

emisiilor de poluanti

atmosferici produsi

de surse stationare

Agentii economici

care desfasoara

activitati cu impact

asupra calitatii

aerului

Asigurarea

calitatii apelor

de suprafata si

subterane

Indicatori de

calitate a apelor

uzate evacuate

Monitorizare

conform

autorizatiei de

gospodarire a

apelor

Prevederile HG

352/2005 pentru apa

epurata evacuata in

emisar-NTPA

001/2002

Operatorul statiei

Protectia

solului

Cantitatea de

deseuri colectate

si predate

lunar Evidenta gestiunii

deseurilor

Primaria Ghergheasa

Operatorul de

salubritate


RAPORT DE MEDIU




Imbunatatirea

calitatii vietii

Parametrii de

calitate a apei

potabile

Conform

legislatiei in

domeniul

sanitar

Prevederile HG

974/2004 pentru

aprobarea Normelor

de supraveghere ,

inspectie sanitara si

monitorizare a

calitatii apei potabile

SPESRA Buzau

Zonarea teritoriala

Nr Certif. de

urbanism

eliberate si

autorizatii de

constructii

anual Evidentele servciului de urbanism; Registrul hotarari ale consiliului local.

Primaria

Ghergheasa

CAPITOLUL 12

REZUMAT NETEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005, care

transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si evaluate potentialele

efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului.

Comuna are în componenţă doua sat: Ghergheasa (resedinta de comuna) si

sat Salcioara.

Vecinii sunt:



- la E Boldu,



RAPORT DE MEDIU




Legătura cu celelalte comune ale judetului se face prin DJ 203A (Rm. Sărat -

Amara) şi DJ 220 (Boldu -Bălăceanu).

Suprafata administrativă a comunei este de 5.558,39 ha, cu o populatie conform

Anuarului statistic – de 2.483 locuitori.

Suprafata comunei este de 5.558,39 ha.

Consiliul Local al comunei Ghergheasa prin intermediul PUG isi propune sa

realizeze în etapa următoare si cea de perspectivă, următoarele obiective:

• Modernizări de străzi principale si secundare din intravilan;

• Lucrari de modernizare si extindere a retelei de iluminat public in

comuna;

• Executia sistemului de canalizare a statiei de epurare;

• Extinderea retele de distributie a apei potabile;

• Amenajarea unor spatii publice;

• Reorganizare a centrului civic al satului Ghergheasa;

• Realizarea de perdele de protectie;

• Reabilitarea barajelor din satul Ghergheasa

• Lucrari de regularizare a albiei paraurilor si aparari de maluri pentru

prevenirea si reducerea inundatiilor si eliminarea alunecarilor de teren;

• Dotari pe tru interventii in caz de urgenta;

Planul de Urbanism General si Regulamentul Local de Urbanism odata

aprobate, constituie actul de autoritate al administratiei locale, asigurand atat protectia

proprietarilor individuali din zona, cat si a colectivitatii publice locale.

Realizarea Planului de Urbanism General are menirea de stabilire a liniilor

generale de dezvoltare a comunei. Acest Plan de Urbanism General defineste doar

directii urmand ca fiecare investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie

directoare urmand a fi implementat, functie de posibilitati si dupa o analiza a

impactului asupra mediului.


RAPORT DE MEDIU




Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in

perioada de punere in executie a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor

propuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale sunt

necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent,

perfect controlabil.

Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile

impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea

supra mediului.

Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de

specialitate urmanda fi solicitate de autoritatile competente.

La intocmirea PUG proiectantul nu a propus alternative.

Varianta zero - mentinerea actualei situatii este de natura sa determine o

inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari coerente care sa

stabileasca o zonificare a teritoriului.

Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de natura sa determine

reglementarile necesare pentru o dezvoltare viitoare.

Prin Planul de Urbanism si regulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone.

Aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, sunt numeroase si vor

avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a

populatiei prin:

• Extinderea sistemelor de alimentare cu apa si realizarea retelei de

canalizare, precum si a statiilor de epurare va imbunatati starea de igiena a localitatii;

• Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum

si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

• Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile

propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;


RAPORT DE MEDIU




• Scoaterea intravilanului vor duce la scaderea taxelor platite si cresterea

bugetului local;

Implementarea PUG al comunei se va face cu respectarea Regulamentului

Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de reglementare si

cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si realizare a

constructiilor pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan.

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la

autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face

obiectul Planului Urbanistic General.


RAPORT DE MEDIU




13. ANEXE


RAPORT DE MEDIU




rm pug ghergheasa - anpm...local al primariei comunei ghergheasa - judetul buzau, pentru obtinerea...

Documents