raport de mediu pentru pug miercurea nirajului de mediu pentru pug... · s.c. ecologic amb srl...

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741

e- mail [email protected] www. ecologicamb.ro

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL MIERCUREA NIRAJULUI

BENEFICIAR

Consiliul Local si Primaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures

EXECUTANT S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General

Ecolog, Adrian Balan

2008



2



3

INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

Proiectul se numeste :

RAPORT DE MEDIU la Plan Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului,

Titularul / beneficiarul proiectului :

Consiliul Local al Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.

Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Mures Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741

Atestat de MMGA ca: Evaluator principal pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului cod R-EIM-03-6.03.2008.



4

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................... 8

REZUMAT NETEHNIC .......................................................................................12

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ......................................................14

1.1 Continut............................................................................................................... 14

1.2 Obiective ............................................................................................................. 16

RELATII ÎN CADRUL SISTEMELOR TERITORIALE ........................................21

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG ......................................23

2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,..................... 23

2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a localitatilor

componente ............................................................................................................... 23

2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului................................ 23

2.1.3 Clima ................................................................................................................ 25

2.1.4 Aer si zgomot ................................................................................................... 27

Calitatea aerului......................................................................................................... 28

2.1.5 Reasursele de apa ............................................................................................. 29

Amenajari hidrotehnice ............................................................................................. 30

Calitatea apelor.......................................................................................................... 33

2.1.6 Solurile ............................................................................................................. 35

Calitatea solurilor ...................................................................................................... 37

2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale .................................................................... 39

Consideratii despre Natura 2000 ............................................................................... 49

Beneficiile reŃelei ecologice Natura 2000: ................................................................ 50



5

ActivităŃi permise în interiorul siturilor validate :..................................................... 51

Monumente istorice şi de arhitectură ........................................................................ 51

2.1.8 Zone de agrement ............................................................................................ 52

2.2 Factorul antropic ................................................................................................. 53

2.2.1 Populatia........................................................................................................... 53

MIERCUREA NIRAJULUI ......................................................................................... 53

2.2.2 Economia.......................................................................................................... 56

2.3 EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG ..................................................................................58

2.3.1. Relieful si versantii.......................................................................................... 58

1.3.2. Atmosfera .................................................................................................... 58

2.3.3. Resursele de apa .............................................................................................. 59

2.2.4. Solul ................................................................................................................ 59

2.2.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale ................................................................. 60

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG ...................................................60

3.1 Atmosfera ........................................................................................................... 60

3.2 Apa ...................................................................................................................... 61

3.3 Soluri .................................................................................................................. 62

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale......................................................................... 62

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG......................62

4.1. Conservarea patrimoniului natural ..................................................................... 62

4.2. Zone specifice de risc......................................................................................... 62

4.3. Gestiunea deseurilor........................................................................................... 63

4.4 Calitatea apelor.................................................................................................... 64

4.5. Obiective de interes national .............................................................................. 65



6

4.5. Obiective de interes comunitar........................................................................... 65

5.OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG...........................................................66

6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG .......................................................................................72

6.1Apa ....................................................................................................................... 72

6.2 Aer, zgomot......................................................................................................... 72

6.3 Sol........................................................................................................................ 72

6.4 Flora, fauna, spatii verzi ...................................................................................... 72

6.5 Sanatatea umana.................................................................................................. 73

6.6 Intravilan propus ................................................................................................ 74

7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE ...........................................80

7.1. Natura transfrontiera a efectelor......................................................................... 80

7.2. Natura cumulativa a efectelor ............................................................................ 80

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE..........................................................................................................80

8.1. Resurse de apa.................................................................................................... 80

8.2. Atmosfera ........................................................................................................... 82

8.3. Ameliorarea solului ............................................................................................ 82

8.4 Flora, fauna, spatiile verzi .................................................................................. 89

8.5 Populatia............................................................................................................. 95

OPTIUNI ALE POPULATIEI ...............................................................................96

8.6 Masuri in zonele cu riscuri naturale ................................................................... 97

IMBUNATATIREA PARAMETRILOR PRIVIND CALITATEA MEDIULUI........101

8.7 Patrimoniul cultural........................................................................................... 107

8.8 Protectia mediului ............................................................................................. 107



7

9. DIFICULTATI INTAMPINATE.......................................................................111

10. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE...................................112

10.1. PREVEDERI LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA PLANURILOR ŞI PROGRAMELOR. ........................................................................................112

10.2. PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE AL IMPLEMENTĂRII PUG MIERCUREA NIRAJULUI . .......................................114

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................117



8

INTRODUCERE

Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin intermediul stiintei si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI. Asa cum rezulta din studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea asupra lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii factorilor de mediu-apei,aerului,solului.Alterarea ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara planetara au atins limite periculoase, necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii globale si impunerea unei dezvoltari durabile .Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror tendinte pun sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii.

Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme fundamentale, una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural sub aspectul efectului nociv al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui insusi.

Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol cheie in infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati U.E. a pregatit strategia de dezvoltare durabila « O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA » care a fost destinata Sumitului Global privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se recunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana in mana.

Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva a unei societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur si mai sanatos – o societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare.

Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :

- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ; - politicile sociale sa sprijine performanta economica ; - politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.



9

Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu degradarea mediului si cu consumul de resurse.

Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila necesita actiuni urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi , o noua abordare din partea factorilor de decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte responsabilitatile care le revin.

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice , sociale si de mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Astfel politicile comune pentru transport trebuie sa atace nivelele crescande de aglomerare si de poluare si sa incurajeze utilizarea modurilor de transport mai prietenoase pentru mediu.

Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acst sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al mediului.

Studiul zonei periurbane a municipiului Târgu-Mureş cuprinde probleme şi preocupări atât la nivelul Amenajării Teritoriului, cât şi al Urbanismului operational, care se bazează pe principiile esenŃiale ale dezvotării durabile ale spaŃiului european aşa cum au fost ele adoptate de către CEMAT la Hanovra – 2000 şi care urmăresc:

- promovarea coeziunii teritoriale în direcŃia unei dezvoltări socio-economice echilibrate;

- încurajarea dezvoltării generate de funcŃiile urbane şi îmbunătăŃirea relaŃiei urban-rural;

- accesibilitate echilibrată – prin încurajarea politicii de modernizare şi dezvoltare a circulaŃiei, a transporturilor în arii din ce în ce mai largi, de la aria locală sau regională, până la cea naŃională sau internaŃională ;

- revigorarea creşterii economice prin dezvoltare, dar şi conservarea bazei de resurse, fără a degrada mediul ambiant;



10

- asigurarea menŃinerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaŃiei şi creşterea calităŃii vieŃii – prin orientarea;

- protejarea şi conservarea valorilor cadrului natural şi construit, ca factor al dezvoltării;

- promovarea unui turism de calitate

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUG intocmit de SC ARHIGRAF SRL Targu Mures.

Studiile care au fost consultate /efectuate in scopul elaborarii PUG sunt:

� Bazele topografice ale localităŃii MIERCUREA NIRAJULUI, actualizate cu date şi elemente culese pe teren, sc.1: 5 000

� Proiecte şi studii elaborate anterior ca: � P.U.G. MIERCUREA NIRAJULUI proiect nr.54/2002 al SC

Arhigraf SRL, � Amenajări în bazinul hidrografic Niraj - proiect din 1998 al

Aquaproiect SA, Bucureşti � Proiect de canalizare menajeră şi staŃie de epurare în loc.

Miercurea Nirajului, proiect al SC Consult Construct SRL din Sighişoara, elaborat în 2004

� Anuarul statistic al judeŃului Mureş 1992 şi 2000, - ObservaŃii şi date furnizate de administraŃia publică locală.



11

REZUMAT NETEHNIC

Introducere

Realizarea PUG a derivat din necesitatea extinderii suprafetei locuibile in extravilan ca urmare a presiunii exercitate de nevoia de locuinte, a imbunatatirii calitatii factorilor de mediu, a starii de sanatate a populatiei. Realizarea acestor obiective a decurs din planurile si programele la nivel national, judetean si local. Toate obiectivele din PUG se regasesc in Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea I-V, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Mures, Planul Local de Actiune pentru Mediu Mures, Planul National de Gestiune a Deseurilor, Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Mures, Planul Strategic de Dezvoltare a Romaniei Orizontul 2005.

Metodologia de evaluare

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii PUG.

Baza de date

Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui imbunatatite prin implementarea PUG. Informatiile de baza au fost obtinute din PUG si diverse surse, incluzand organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUG s-a realizat in relatie cu:

- Biodiversitate, flora si fauna - Populatie si sanatate umana - Apa - Sol - Aer - Modificari climatice - Cultura si amenajre teritoriala - Managementul deseurilor

Scopul final este ca implementarea PUG si a legislatiei nationale sa produca efecte pozitive la nivelul Orasului Miercurea Nirajului.



12

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUG – Orasul Miercurea Nirajului,

Scopul PUG-ului este de a raspunde, intr-o prima etapa, presiunilor exercitate in domeniul investitonal.

Prin Planul Urbanistic General se urmăreşte:

- reaşezarea localităŃii în vatra ei firească, prin introducerea tuturor zonelor construite în intravilan,

- adăugirea la intravilan a suprafeŃelor necesare dezvoltării localităŃii,

- asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate publică,

- realizarea obiectivelor propuse în condiŃiile respectării depline a dreptului de proprietate,

- materializarea urbanistică a programelor de dezvoltare a localităŃii.

- evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii;

- cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si serviciilor;

- fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

- asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;

- corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.

Materializarea propunerilor de amenajare spatiala si dezvoltare urbanistica, reglementate prin P.U.G., se face in timp, in functie de fondurile prevazute din bugetul propriu unitatilor teritorial administrative de baza, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor intreprinzatori.

Prezentul Raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUG.



13

S-au analizat alternative propuse de titularul de proiect Consiliul Local si Primaria Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUG. S-au facut recomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, în special, la:

- gradul în care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitaŃi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, marimea si condiŃiile de funcŃionare, fie în privinŃa alocarii resurselor;

- gradul în care planul sau programul influenŃeaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele în care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanŃa planului sau programului în/pentru integrarea consideraŃiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanŃa planului sau programului pentru implementarea legislaŃiei naŃionale si comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea deşeurilor sau de gospodarirea apelor).

b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- natura transfrontiera a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;



14

- marimea si spaŃialitatea efectelor (zona geografica si marimea populaŃiei potenŃial afectate);

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

a) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

b) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

c) folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naŃional, comunitar sau internaŃional.

1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

1.1 Continut

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI MIERCUREA NIRAJULUI, a fost realizat de SC ARHIGRAF SRL TARGU MURES si cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile ce tin de dezvoltarea unui municipiu.

PUG-ul debutaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei

1.2. Obiectul lucrării

1.3. Sursa de documentare

In capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII TERITORIULUI se prezinta:

2.1. EvoluŃie

2.2. Cadrul natural

2.3. RelaŃii în teritoriu

2.4. ActivităŃi economice

2.5. PopulaŃia

Elemente demografice şi sociale



15

EvoluŃia populaŃiei

Structura populaŃiei şi ramuri ale economiei

Totalul populaŃiei ocupate

2.6. CirculaŃie şi transport

2.7. Intravilane existente. Zone funcŃionale. BilanŃ teritorial.

2.8. Echipare tehnico-edilitară

2.9. ProtecŃia mediului

2.10. DisfuncŃionalităŃi

2.11. NecesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA si sunt prezentate:

3.1. EvoluŃia posibilă, priorităŃi

3.2. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu

3.3. Dezvoltarea activităŃilor

3.4. EvoluŃia populaŃiei

3.5. Organizarea circulaŃiei

3.6. Zonificarea funcŃională şi stabilirea intravilanului

3.7. ProtecŃia mediului

3.8. Reglementări urbanistice

3.9. Obiective de utilitate publică

In capitolul 4 CONCLUZII—MASURI sunt prezentate concluziile proiectantului si masurile pe termen scurt. Se fac recomandari pentru Planuri urbanistice zonale pentru zonele prevazute in PUG, decizii ale Consiliului local privind regimul terenurilor si proiecte pentru alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale.

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si disfunctionalitatile existente.



16

1.2 Obiective

Principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbansitic

General sunt:

• stabilirea intravilanului localităŃii,

• stabilirea disfuncŃionalităŃilor existente şi a priorităŃilor de intervenŃie rezultate din analiza situaŃiei existente,

• zonificarea intravilanului localităŃii,

• potenŃialul economic şi uman,

• organizarea circulaŃiei şi a transporturilor,

• echiparea şi conservarea mediului,

• echiparea tehnico–edilitară.

În "Caietul de sarcini" şi în Tema-program a Reactualizării Planului Urbanistic

General al Orasului Miercurea Nirajului, Consiliul Local a formulat solicitări pentru:

� Reambularea planurilor topografice; � Realizarea balantei teritoriale a terenului pe tarlale si parcele; � Modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; � Preluarea in PUG si rezervarea unor amplasamente pentru viitoarele

proiecte a tuturor programelor aflate in derulare ( PHARE, ISPA, SAPARD etc.) cat si a celor ce urmeaza a fi finanante din fonduri NATIONALE si ale UNIUNII EUROPENE (FONDURI STRUCTURALE).

� Reamplasarea unor dotari din sistemul echiparii tehnico – edilitare si dezvoltarea acestora;

� Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe judet; � Dezvoltarea economica in cadrul industriei mici si agriculturii; � Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru constructia de locuinte in

perspectiva, tinand cont de posibilitatile reale de urbanizare; � Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice si de arhitectura; � Marirea suprafetei intravilanului, cat si imbunatatirea zonificarii functionale a

acestuia; � Corelarea propunerilor privind protectia mediului cu prevederile Planului

Local de Actiune Pentru Mediu, respectiv cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor al Judetului Mures.



17

Planul urbanistic general (P.U.G.) orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi amenajării teritoriului localităŃilor, politici ce îşi propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate şi implementarea unor noi relaŃii socio-economice în perioada de tranziŃie spre economia de piaŃă şi integrare europeană.

Principalele proiecte ale Orasului Miercurea Nirajului, sunt:

Portofoliul de proiecte al orasului Miercurea Nirajului

Nr.

Crt. Obiectul contractului

Valoarea

estimată în

EURO

0 1 2

APA-CANAL

1 StaŃie de epurare pentru oraşul Miercurea Nirajului şi

satele aparŃinătoare 729309

2 Alimentare cu apa a localitatii Miercurea-Nirajului 1711285

3 Lucrari prioritare de extindere si reabilitare a

retelelor de canalizare M-Nirajului; 14,5 km 2817784

4 Extinderea canalizarii menajere

5 Canalizare pluvială în oraşul Miercurea Nirajului 22

km 5811628

DRUMURI,PODURI SI CAI DE ACCES

6

Reabilitarea reŃelei de drumuri de interes local DJ

135 şi DJ135A pe porŃiunea aflată în jurisdicŃia

oraşului Miercurea N. preluat din patrimoniul CJ

Mureş în patrimoniul C.L.

306432

7 Reabilitarea şi modernizarea D.C. 37 Dumitreşti 3

km. 261860

8 Construirea unui pod pe râul Nirajul Mare între str.

Pompierilor şi str. Plopilor l=30,00 ml 265203

9

Construirea unui pod pe Nirajul Mic la Sântandrei

l=14,00

ml

263253

10 Reabilitarea şi modernizarea drumurilor forestiere

9,7 km 933504

11 Modernizarea trotuarelor din oras si satele 1671449



18

apartinatoare

12 Modernizarea străzilor orăşenesti şi uliŃelor săteşti 1657520

13 Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de câmp (de

exploatare ) 2367886

14 Reabilitarea şi modernizarea D.C. 24A Sardu

Nirajului - Moşuni 3 km - Asfaltare 99451

15 Reabilitarea şi modernizarea D.C. 24A Moşuni-Beu-

Veta 4 km 417862

16 Reabilitare şi modernizare DC Beu - PoeniŃa 261860

17 Amenajarea unei piste pentru cicloturism

în microregiunea Valea Nirajului -Nyárádmente 2674318

UTILITATI

18 Extindere iluminat public 39836

19 Alimentare cu gaze naturale a satelor Moşuni, Beu şi

VeŃa aparŃinătoare oraşului Miercurea Nirajului 119230

20 Extinderea utilităŃilor publice în zonele cuprinse în

PUG al oraşului: curent electric de lumină şi forŃă 2785748


PUG al oraşului: gaze naturale 3342898


PUG al oraşului: telefon 1002869

CLADIRI

23 Reabilitarea şi modernizarea sediului Primăriei 1200

mp 820960

24 Reabilitarea fostei Sali de cinema 724295

25

Mansardarea blocurilor in vederea extinderii fondului

locativ pentru atribuirea familiilor tinere

9x140=1260 mp.

0

26 Reabilitarea termica a blocurilor de locuit 0

27 Ansamblul de locuinŃe ANL 150 apartamente,

Miercurea Nirajului 4873109

28 Salvarea şi reabilitarea Bisericii catolice din satul Beu 99451

29 Reabilitarea sălii de gimnastică ,,Şc. Generală” 600

mp 397805

30 Piscina 696437

31 Reabilitarea şi extinderea Şcolii generale M. Nirajului

clădirea B1 şi B2 str. Teilor 232610

32 Reabilitarea la Gradinita Şardu Nirajului 116444

33 Reabilitare GrădiniŃă şi Şcoala primară sat Lăureni 139566

34 Reabilitare GrădiniŃă şi Şcoala primară sat Moşuni 150152



19

35 Reabilitarea şi extinderea GrădiniŃei cu program

prelungit 500 mp 364654

36 Reamenajarea şi mansardarea acoperişului Casei de

cultura din Miercurea Nirajului 1989024

37 Reabilitarea si modernizarea Caminului cultural

Mutifunctional Santandrei 724295


Mutifunctional Santana-Nirajului 612865


Mutifunctional Dumitresti 557150


Mutifunctional Sardu-Nirajului 529292


Mutifunctional Tampa 417862


Mutifunctional Laureni 390005


Mutifunctional Mosuni 362147


Mutifunctional Beu 501435

45 Amenajarea unui muzeu etnografic al orasului

93044

DOTARI

46 Sistem informaŃional cadastral pentru extravilanul

U.A.T. Oraşul Miercurea Nirajului 780009

47 AchiziŃionarea mijloacelor de transport pentru elevi 111430

48 Modernizarea dotării scolilor şi grădiniŃelor 111430

49 Modernizarea bibliotecilor şcolare 29529

SANATATE, SERVICII SOCIALE

50 Reabilitarea si modernizarea, dezvoltarea si

echiparea spitalului pt.copii 780009

51 Centrul de sanatate M-Niraj-reabilitare,

modernizarea si echiparea 724295

52 Amenajarea unui centru operational pentru situatii

de urgenta 1002869

53 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea

statiei de salvare 557150

54 Reabilitarea, modernizarea locuintei de serviciu al

medicului 33150

55 Reabilitarea, modernizarea cladirilor cabinetelor de 132602



20

medic de familie buc.4x280 mp.

56 Centru de îngrijire medico – social Niraj –dotări 33150

57 Mansardarea Centrului de îngrijire medico – social

Niraj 99451

58 Amenajarea unui centru de ingrijire pentru

persoanele varstnice in fosta Scoala Primara Veta 417862

59 Extindere ,,Centru de îngrijire medicală şi asistenŃă

socială la domiciliu" 33150

60

ÎmbunătăŃirea situaŃiei locative a unor categorii de

romi prin achiziŃionarea de terenuri şi construirea

unor locuinŃe sociale

1160264

SPATII VERZI

61 Gestionarea selectiva a deseurilor in cadrul

programului PRO REGIUNA PURA 19779

62 Reabilitarea parcului central 417862

63 Teren de joaca, Miercurea-Nirajului, zona centrala 417862

64

Extinderea spatiului verde prin creare de parcuri si

terenuri de joaca in M-Nirajului str. Santandrei,

Santana, Dumitresti si satele apartinatoare

696437

65 Reabilitarea terenurilor de sport din M-

Nirajului,Mosuni, Tampa, 5 buc. 975012

66 AchiziŃionarea clădirii de vestiar la baza sportivă al

oraşului şi modernizarea bazei sportive 828760

DIVERSE

67 Modernizarea pieŃei oraşului 125916

68 Modernizarea si amenajarea oborului 334290

69 Dezvoltarea turismului,culturii,sportului in

microregiunea Valea Nirajului-Nyaradmente 0

70 Amenajarea unei zone de agrement in zona barajului

de pe raul Nirajul Mare 2486280

71

Repunerea in functiune cu scopuri turistice si

comerciale a liniei inguste de cale ferata Targu-

Mures -Sovata

0

72

Marcarea traseelor turistice in microregiunea Valea

Nirajului-Nyaradmente, reabilitarea si modernizarea

potecilor si drumurilor turistice

0

73 Captarea si utilizarea apei sarate, termale in scopuri

balneare 0

74 Imbunatatirea calitatii resurselor umane prin cursuri

de pregatire 0



21

75 Extinderea serviciilor sociale integrate la toate

categoriile de beneficiari 0

76 Ghid turistic "Becheci Turistakalauz" 0

77 Amenajarea unei partii de schi 0

1.3 Relatia PUG cu alte planuri si programe

Planului Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului, s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Mures (PATJ), Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional si Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I – V si "Strategiile de dezvoltare si planificare a teritoriului judetului

Mures" - strategii elaborate de Consiliului Judetean Mures.

În realizarea PUG al Orasului Miercurea Nirajului, si stabilirea profilului viitor al acestei unitaŃi teritoriale s-a Ńinut cont de:

- Planul Strategic de Dezvoltare a României pentru orizontul 2013-2020-2030;

- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional

- Planul National privind Gestionarea Deseurilor

- Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor

Pentru abordarea problemelor de mediu ale Orasului Miercurea Nirajului sunt relevante si au fost de asemenea luate în considerare:

- Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

-Strategiile si Prioritatile dezvoltarii judetului Mures 2007-2013

-Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) pe termen lung al judeŃului Mures.

Relatii în cadrul sistemelor teritoriale

Tendintele si disfunctiile constatate la nivel teritorial, impreuna cu principiile si criteriile cuprinse in documentatiile ultimilor ani cu privire la cooperarea pentru Teritoriul European, constituie premize de redefinire a obiectivelor si a conceptelor folosite in stabilirea strategiilor de dezvoltare in planul amenajarii teritoriului, precum si a politicilor urbane. Astfel, clasificarea si ierarhizarea localitatilor reprezinta



22

premise pentru stabilirea unor puncte de conexiune in plan orizontal teritorial si in sistem vertical administrativ, ca si pentru stabilirea unei structuri-cadru de solutionare a intereselor internationale, nationale si locale in spatiile de interferenta ale acestora. Relatiile economice in Miercurea Nirajului sunt realizate cu zonele inconjuratoare si se pot constitui intr-un suport material pentru viitoarea dezvoltare a orasului . Printre aceste relatii are loc procesul de asigurare cu materii prime a micilor intreprinderi existente in oras, in special industrie agroalimentara, cat si asigurarea cu produse agroalimentare si cu produse industriale necesare ascestui spatiu.

Relatii in teritoriu ale orasului Miercurea Nirajului:

Miercurea Nirajului se află la 21km de municipiul Târgu-Mureş reşedinŃă de judeŃ, este o localitate cu o influenŃă medie în zonă, cu dotări şi unităŃi de producŃie mai numeroase, ceea ce i-ar putea conferi o atracŃie şi un potenŃial deosebit.

Datorită poziŃiei geografice, a configuraŃiei naturale a terenului, cu un cadru natural specific zonei de câmpie, este deosebită datorită intersecŃiei unor importante drumuri care au dus la dezvoltarea localităŃii şi a rolului său. Miercurea Nirajului s-a dezvoltat pe ambele maluri ale pârâului Niraj, la intersecŃia Nirajului Mic cu Nirajul Mare, de-a lungul Drumului JudeŃean 135, care asigură legătura cu municipiul Târgu Mureş şi reŃeaua de drumuri judeŃene şi naŃionale.

Fiind la distanŃă de 21km faŃă de principalul centru industrial al judeŃului, municipiul Târgu-Mureş, majoritatea populaŃiei active lucrează în întreprinderile acestuia, dar şi în alte centre, având şi rolul de cazare a forŃei de muncă.

Un alt gen de relaŃii este cel de aprovizionare cu produse agricole.

Toate acestea se desfăşoară pe cale rutieră şi feroviară.



23

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,

2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a

localitatilor componente

Localitatea Miercurea Nirajului aparŃine de judeŃul Mureş, are o conformare şi configuraŃie rezultată din unirea a trei localităŃi, este situată în centrul judeŃului şi este mărginită de următoarele localităŃi:

- La N Ernei si Vargata

- La S Galesti si Neaua

- La E Magherani

- La V Livezeni si Singeorgiu de Mures

Miercurea Nirajului este situată în zona de câmpie a Transilvaniei, cu altitudini cuprinse între 415,0 - 504,8m, cu o varietate de forme de relief: câmpie şi dealuri, este străbătută de văile râului Niraj.

2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Caracteristica generală a reliefului judeŃului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judeŃul Mureş coboară în trepte de pe crestele CarpaŃilor Orientali înspre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. În limitele judeŃului se deosebeşte un sector mai înalt de munŃi şi unul mai coborât, de podiş. Toate aceste caracteristici pun amprentă pe distribuŃia florei şi faunei din această regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind între cotele de 330 si 1079 m purtând caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal. Hidrografic, Ńinutul este situat în bazinul Nirajului Mic şi a Nirajului Mare (care se unesc în localitatea Mercurea Nirajului) şi care au doar puŃine pârâiaşe secundare, unele doar temporare.

Orasul Miercurea Nirajului este localizat in partea de est a municipiului Targu Mures si s-a dezvoltat pe ambele maluri ale raului Niraj, la intersecŃia Nirajului Mic cu



24

Nirajul Mare. Sistemul de localitati cuprinde Miercurea Nirajului (resedinta) si satele Veta, Tampa, Sardu Nirajului, Mosuni, Laureni, Dumitresti si Beu.

Localitatea VeŃa, oras Miercurea Nirajului este situată în zonă de dealuri, pe valea pârâului Moşuni, afluent al Nirajului; are altitudini cuprinse între 350-400m, este amplasată într-o vale formată de dealurile înconjurătoare care au un pitoresc deosebit.

Localitatea VeŃa este străbătută de pâraie cu debite mici, dar care în condiŃii de viitură crează pagube şi necazuri deosebite, cele mai importante fiind pârâul: Moşuni, afluent al văii Spre Şardu.

Localitatea Tâmpa este situată în zona de deal a Podişului Târnavelor, pe valea pârâului Şardu afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse între 300-350m. Vârfurile mai importante din preajma satului sunt: dl. Cimitirului Tâmpei la est, şi dl. Maiadului la vest.

Localitatea Tâmpa este străbătută de pâraie cu debite mici, dar care în condiŃii de viitură crează pagube şi necazuri deosebite, cele mai importante fiind pârâul: Şardu.

Localitatea Şardu Nirajului este situată în zona de dealuri a Podişului Târnavelor, pe valea râului Niraj, afluent al Târnavei, cu altitudini cuprinse între 350,0-400,00 m.

Localitatea Moşuni este situată în nord-vestul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situată în zona de luncă a pârâului Şardu afluent al Nirajului, având altitudini în jurul valorii de 400,0m.

Localitatea Moşuni este străbătută de la vest la sud de D.C. 24A, cale de acces care favorizează legături directe şi rapide cu reşedinŃa de judeŃ.

Localitatea Lăureni, este situată în estul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situată în zona de luncă a pârâului Recea afluent al Nirajului, având altitudini în jurul valorii de 400,0m.

Localitatea Lăureni este străbătută de la est la sud-vest de D.J.135, cale de acces care favorizează legături directe şi rapide cu reşedinŃa de judeŃ.

Localitatea Dumitreşti este situată în sudul teritoriului administrativ al orasului Miercurea Nirajului; este situată în zona de luncă a râului Niraj, având altitudini sub 350,0m.

Localitatea Dumitreşti este străbătută de la est la vest de D.C. 37, iar la nord este limitată de digurile de protecŃie împotriva inundaŃiilor şi la sud de calea ferată îngustă.

Localitatea Beu este situată în extremitatea zonei de dealuri a Podişului Târnavelor, între dealurile Popii, dl. Viilor şi Coasta Moşunului, pe valea pârâului ce



25

deversează în valea Spre Şardu, afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse între 350-400 m,

2.1.3 Clima

JudeŃul Mureş este caracterizat printr-un climat temperat - continental moderat, drept consecinŃă a poziŃiei sale în centrul Transilvaniei.

Factorii climatogeni specifici sunt:

- altitudinea – a cărei consecinŃă principală o constituie zonalitatea verticală a climei. Aceasta se exprimă prin reducerea treptată, în raport cu altitudinea, a bilanŃului radiativ. În zona joasă – câmpie, văi largi şi depresiuni – temperaturile sunt mai ridicate, dar noaptea, prin stratificarea maselor de aer, inversiunile de temperatură sunt frecvente şi duc la diferenŃe mari între zi şi noapte;

- orientarea, înclinarea şi expunerea versanŃilor creează modificări în dezvoltarea proceselor atmosferice, diferenŃe în distribuŃia precipitaŃiilor şi influenŃează direct regimul radiativ al suprafeŃei terestre;

- formele de relief – influenŃează pregnant regimul temperaturii aerului. Se creează diferenŃieri mari între formele concave (văi) cele plane (câmpii) şi convexe (dealuri şi podişuri) prin răcirea radiativă locală, cât şi prin scurgerea aerului rece de pe culmile şi pantele înconjurătoare şi acumularea lui pe fundul văilor şi depresiunilor.

Resurse termice

Temperatura medie în judeŃul Mureş oscilează între 8,0 – 9,40C în zonele agricole, scăzând pe măsura creşterii altitudinii. Amplitudinea medie termică este de 23 – 240C, maximele absolute putând urca până la 38 – 390C (temperatura record 40,50C, Săbed, 15 – 16 aug. 1952) iar cele minime absolute putând coborî sub – 320C (- 32,80C, Tg.Mureş 25.ian.1942 şi 23 ian. 1963).



26

Resurse pluviometrice

PrecipitaŃiile atmosferice în judeŃ nu sunt foarte consistente, situându-se în jurul a 600 mm anual, cu valori scăzute în vestul judeŃului (Luduş, Râciu, Sărmaş), cu valori mai ridicate în centrul judeŃului (Reghin, Tg.Mureş, Târnăveni, Sighişoara) şi cu clase de precipitaŃii ridicate şi foarte ridicate în zona submontană şi montană.

PrecipitaŃiile medii lunare înregistrate la staŃia meteo Tg.Mureş sunt redate în tabelul următor:

Trăsăturile climatice a judeŃului Mureş sunt o consecinŃă a poziŃiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care incadrează respectivul teritoriu în subprovincia climatică temperat-continental moderată, definită de circulaŃia şi caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.



27

Orasului Miercurea Nirajului, teritoriu aflat în partea de est a judeŃului Mureş îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile relativ lungi şi reci, mai ales spre sectorul montan din partea de N si NE a regiunii.

Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferenŃieri regionale. Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare din Valea Nirajului, se constată, că luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de – 3 °C, – 8 °C), iar cea mai caldă, iulie (+ 18 °C, + 19 °C). Numărul zilelor de vară oscilează între 65 – 85. Numărul cel mai mare de zile cu îngheŃ aparŃine lunii februarie.

Cantitatea medie anuală a precipitaŃiilor însumează cca 700 – 900 mm în această parte a judeŃului Mureş. CantităŃile medii în luna iulie se incadrează între 80 si 180 mm, iar în ianuarie între 30 şi 50 mm. CantităŃile maxime cazute în 24 ore au înregistrat valori mari de peste 100 mm, valoarea maximă a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variază între 25 – 40 cm. Umiditatea relativa exprimă gradul de saturare a atmosferei cu vapori de apă scade sub 76% în zona Văii Nirajului.

Datorită localizării înspre partea centrală a Ńării, zona este supusă în cea mai mare parte a anului circulaŃiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest, cu intensitate si fercvenŃă mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.

În timpul iernii sunt destul de frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.

2.1.4 Aer si zgomot

CirculaŃia se desfăşoară pe cale rutieră şi feroviară.

Localitatea Miercurea Nirajului este străbătută de Drumurile JudeŃene D.J.135 şi D.J.135A, care traversează oraşul de la est la vest, respectiv de la nord spre sud. Aceste drumuri sunt modernizate si asfaltate.

Pe teritoriul oraşului Miercurea Nirajului există deservire cu cale ferată îngustă; aceasta a fost propusă pentru deviere în partea de nord a localităŃii, cu ocazia lucrărilor aferente realizării lacului de acumulare de la Valea - acumulare nepermanentă având ca scop principal prevenirea efectelor negative cauzate de inundaŃii. Această cale ferată a avut un rol important pentru locuitorii zonei şi localităŃii, fiind un mijloc de transport ieftin pentru produsele agricole (sfecla de zahăr), sau călători. În prezent ea este lăsată în paragină. Prin grija unor fundaŃii sau societăŃi de turism ar putea fi posibilă repunerea în funcŃiune, ca punct de atracŃie turistică pentru întreaga zonă a văii Nirajului care ar putea asigura legătura dintre municipiul Târgu-Mureş şi Sovata, staŃiune balneo-climaterică de importanŃă internaŃională.



28

In ce priveste activitatile economice ale orasului acestea sunt reprezentate de exploatarea şi prelucrarea produselor agricole – în principal, a masei lemnoase.

Activitatea de bază a populaŃiei localităŃii este agricultura prin cele două activităŃi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, activităŃi ce constituie principala sursă de existenŃă.

În domeniul agriculturii se cultivă toate culturile specifice zonei, începând cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, viŃă de vie, păduri şi păşuni.

Au apărut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie semnificativă nu există încă:

Dispensar veterinar Pensiuni Restaurante – Baruri Magazine alimentare Magazine nealimentare Ateliere reparaŃii auto ProducŃie şi comerŃ cu flori, sere Atelier de tâmplărie Tăbăcărie SCCA Nirajul IJPPSM Moară Crescătorie de animale – vite, porci Platformă pentru sfeclă de zahăr StaŃie drumuri şi poduri

Calitatea aerului

Sursele de poluare a aerului sunt naturale (procesele fiziologice ale omului si animalelor, pulberile de sol, substantele organice si anorganice, radioactivitatea datorata emisiilor de roci sau de origine cosmica, incendierea maselor vegetale, descompunerea materiilor organice vegetale si animale) sau antropice (arderea combustibililor solizi, traficul auto si feroviar, prelucrarea lemnului, activitatea agricola si zootehnica). Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista o retea proprie de prelevare a probelor de aer pentru stabilirea calitatii acestuia. Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate prin urmatoarele activitati umane:



29

- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine;

- circulatia si transporturile rutiere, care genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomot.

- sisteme necorespunzatoare de colectare si de depozitare a deseurilor.

Efectele poluarii aerului se manifesta, atat asupra omului cat si asupra celorlalti factori de mediu. Astfel, concentratiile mai mari din aer de pulberi si gaze in aer in unele conditii meteorologice formeaza asa zisa „ceata urbana”, care creeaza greutati in respiratie, reduce luminozitatea si vizibilitatea. De asemenea, poluarea aerului creeaza senzatia de discomfort, prin mirosuri dezagreabile, strazi si vegetatie prafuita, zgomote suparatoare. Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista instalatii mari de ardere care sa afecteze calitatea factorilor de mediu. In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica (prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se diminueaza si mai mult.

2.1.5 Reasursele de apa

In orasul Miercurea Nirajului apele de suprafata si subterane sunt tributare raului Mures.

Apele de suprafata sunt reprezentate de râul Nirajul Mare, Nirajul Mic si afluentii acestora.

Râul Niraj Unul dintre principalii afluenŃi ai râului Mureş pe sectorul Podişului Transilvaniei. Principalele caracteristici la confluenŃa aval Ungheni sunt: - suprafaŃa bazinului hidrografic: 625 km2 - lungimea cursului natural: 79 km - altitudinea medie: 500 mdMN - gradul de împădurire: sub 20% - debitul maxim asigurat 5%: 232 m3/s - asimetrie pronunŃată a bazinului hidrografic aval Miercurea Nirajului (2/3 în favoarea versantului stâng)



30

Principalele caracteristici aval confluenŃă cu Nirajul Mic: - suprafaŃa bazinului hidrografic: 327 km2 - lungimea cursului natural: 44 km - debitul maxim asigurat 5%: 169 m3/s (72% din total) (din care aportul Nirajului Mare 73%) - panta medie: 0,9 ‰ - panta medie aval confluenŃa cu canalul VeŃca: 0,65 ‰ Apele subterane

Apele subterane din zona subcarpatica si de podis au debite mici si mineralizare ridicata, fiind în general nepotabile. În luncile si terasele râurilor apar ape freatice mai bogate, dar si acestea sunt mineralizate si dure. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din judetul Mures. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.

Din totalul resurselor de apa ale judetului au fost captate si utilizate în anul 2003, un volum de 375 mii mc. de catre 90 de folosinte care au utilizat apa de suprafata si 190 folosinte care au utilizat apa subterana.

Amenajari hidrotehnice

În bazinul hidrografic Mures sunt amplasate 4 acumulari cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor si 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe râul Târnava Mica în perioadele deficitare, necesare în sectiunea Târnaveni, atât pentru apa potabila, cât sipentru apa industriala. În judet se afla în constructie acumularea Rastolita, cu un volum de 40 milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe râul Mures, în perioadele deficitare.

In orasul Miercurea Nirajului pe raul Niraj a fost realizata o acumulare nepermanenta in amonte de Miercurea Nirajului – acumularea Valea. Amenajarea hidrotehnica in bazinul hidrografic Niraj este o lucrare de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor de pe Valea Nirajului.

Frecventa inundatiilor pe tronsonul Miercurea Nirajului, confluenta cu raul Mures, debitele foarte mari, cum au fost in special cele din anii 1970, 1975, 1984, 1998 s.a., au determinat autoritatile din domeniul gospodaririi apelor sa realizeze o acumulare nepermanenta, amonte de localitatea Miercurea Nirajului, pe cursul principal al raului Nirajul Mare, care sa asigure reducerea debitului de la 145 mc/s la 62 mc/s in aval de acumulare. In acelasi timp, s-a recurs la recalibrarea canalului Vetea pe intreaga



31

lungime de 22,4 km in vederea cresterii capacitatii de transport de la 25-60 mc/s la 73-138 mc/s.

Acumularea controleaza o treime din suprafata bazinului hidrografic Niraj. S-a rezolvat astfel apararea impotriva inundatiilor a 23 de localitati, 32 de kilometri de drumuri, 6.100 hectare de teren agricol si 30 de kilometri de cale ferata. Valoarea barajului Valea si a lucrarilor de regularizare ale canalului Vetea si afluenti, in preturi 2003, este de 376.288.081 mii lei. Prin promovarea acestui obiectiv de investitii sunt protejati de pagubele ce pot fi provocate de inundatii aproximativ 27.000 de locuitori de pe Valea Nirajului, fara a mai vorbi de faptul ca din bazinul Nirajului se aprovizioneaza cu legume nu numai localitatile din zona, dar si din municipiul Targu Mures.

Cele mai mari pagube s-au produs in anul 1998, cand trei viituri au distrus 4.000 hectare de teren agricol, 450 de gospodarii si 32 de drumuri. Specialistii de la Administratia Nationala "Apele Romane" au constatat ca la viitura din iunie 1998 digurile de aparare existente in zona au fost depasite cu 1,2 metri.

Realizarea barajului de la Valea Nirajului, baraj care poate prelua pana la 6 milioane de metri cubi in cazuri extreme, a redat increderea in randul populatiei si a agentilor economici.

Lucrari efectuate:

- recalibrarea canalului VeŃca, cu preluarea integrală a debitelor Nirajului Mic;

- desfiinŃarea celor două noduri hidrotehnice de pe canalul VeŃca de la Nearoş şi Roteni;

- defrişări, consolidări de maluri, recalibrări de albie, completări de terasamente la diguri;

Realizarea acestui obiectiv contribuie la:

- atenuarea undelor de viitură; - se apără de inundaŃii: 23 localităŃi, 30 km CF îngustă, 32 km drumuri, 6100 ha

teren agricol; Prin lucrarile de amenajare au fost obtinute urmatoarele efecte:

- datorită pragurilor de fund creşte gradul de oxigenare a apei - datorită pragurilor de fund creşte nivelul apei subterane

- se îmbunătăŃeşte regimul hidrologic - se ameliorează bilanŃul hidric al solului



32

- datorită pragurilor de fund, comparativ cu starea actuală în marrnă, incapabilă să susŃină o floră şi faună avcatică sănătoasă, se obŃine o aluvionare a fundului albiei cu nisip şi mîl fertil

- prin tăierea vegetaŃiei lemnoase abundente şi în special a speciilor alohtone (de ex. salcia de deltă, cu ramificare practic de la nivelul terenului), se măreşte capacitatea de transport al albiei minore (prin scăderea coeficientului de rugozitate cu cel puŃin 50 %)

- prin reprofilarea şi înierbarea malurilor şi tăierile de corecŃie de pe mal, se obŃine un grad de iluminare a luciului de apă mult sporit

- se îmbunătăŃeşte calitatea apei - se obŃine pe cale naturală o modificare sănătoasă a vegetaŃiei acvatice - se creează condiŃiile favorabile pentru repopularea cu peşti

Alte măsuri: - reconstrucŃia podurilor necorespunzătoare (unde acest lucru mai este posibil), prin adăugarea unei deschideri suplimentare - desfiinŃarea digurilor în extravilan şi transformarea acestora – unde este cazul, în deponii sistematizate - în zonele, în care se justifică menŃinerea digurilor, corectarea traseului în plan a celor necorespunzătoare - sistematizarea şi reabilitarea reŃelei de canale de desecare - reconstrucŃia subtraversărilor de diguri, “suspendate” - menŃinerea şi reconstruirea nodului hidrotehnic Nearoş (care controlează debitele dirijate din Nirajul Mic spre canalul VeŃca), pentru: - suplimentarea debitelor de diluŃie - controlul repartiŃiei debitelor maxime în cele două direcŃii - împăduriri - corelarea lucrărilor agrotehnice cu măsurile hidrotehnice - lucrări de întreŃinere sistematică a albiei minore, majore şi a lucrărilor de artă - amenajarea şi reabilitarea zonelor umede pe afluenŃi şi pe cursul principal Deasemeni sunt propuse masuri de reabilitare şi amenajare zonă umedă în albia părăsită a rîului Niraj la Găleşti. Rolul şi efectele pozitive ale zonelor umede - reglează ciclul hidrologic, în sensul reducerii diferenŃelor sezoniere - asigură creşterea biodiversităŃii - contribuŃie la reducerea eroziunii



33

- îmbunătăŃirea microclimei - atenuarea amplorii fenomenelor de inundaŃii şi a secetei prin rolul tampon - uniformizarea regimului apelor subterane şi îmbunătăŃirea calităŃii acestora - asigură condiŃii de viaŃă naturală (habitate) pentru o mare varietate de specii de plante si pasari - destinaŃie turistică

Calitatea apelor

In Orasul Miercurea Nirajului sunt prezente surse de poluare a apelor provenite de la populatie si unitati industriale, lipsite de canalizare in sistem centralizat si statie de epurare.

Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta in permanenta stadiul calitatii resurselor de apa; pe baza acestor date, se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii lor.

Orasul Miercurea Nirajului este situat in bazinul hidrografic al râului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, având o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 a bazinului).

Principalele cursuri de apa ce apartin bazinului hidrografic Mures sunt urmatoarele:

- Mures: 212 km în judetul Mures;

- Gurghiu: 53 km;

- Niraj: 82 km;

- Lechinta: 66 km;

- Pr. de Câmpie: 59 km;

- Târnava Mare: 33 km în judetul Mures;

- Târnava Mica: 128 km în judetul Mures

TOTAL: 633 km

Calitatea apelor de suprafata s-a determinat pentru urmatoarele grupe de indicatori:

- regim de oxigen;

- nutrienti;

- salinitate;

- metale - concentratie totala;

- micropoluanti anorganici si organici;



34

- încadrare globala.

În judetul Mures calitatea râurilor este urmarita pe o lungime de 633 km. Urmarind harta calitatii la „încadrare globala”, în cursul anului 2005 calitatea râurilor fata de prevederile Ordinului nr. 1146/2002 a fost urmatoarea:

- clasa I-a de calitate 0 km (0 % - foarte buna);

- clasa II-a de calitate 203 km (32,07 % - buna);

- clasa III-a de calitate 254 km (40,13 % - moderata);

- clasa IV-a de calitate 21 km (3,3 % - slaba).

Pe suprafata teritoriului studiat, Râul Niraj - pe 44 km de lungime se încadreaza în clasa a II-a de calitate (buna), încadrare determinata de grupa de indicatori: „regim de oxigen”, cu diferenta de 38 km care se încadreaza în clasa a III-a de calitate (moderata), încadrare determinata de indicatori: „regim de oxigen”.

In afara surselor care deverseaza constant ape uzate in cursurile de suprafata mai pot fi mentionate ca surse cu caracter temporar – accidental scurgerile de ape meteorice ce spala si antreneaza substante poluante din zonele de depozitare a deseurilor menajere si industriale si a deseurilor zootehnice, sau din zone agricole proaspat tratate cu substante chimice fertilizante si contra daunatorilor (inclusiv prin intermediul irigatiilor).

Apele subterane freatice la nivelul judetului Mures sunt slab reprezentate cu debite cuprinse între 0,1-16 l/s în zonele de lunca ale râurilor. Apele subterane de medie si mare adâncime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2-4-, Cl-, Br-, I-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri gazifere.

Apa furnizată prin sistem public în mediul urban s-a încadrat în general în parametrii de calitate conform Legii Nr. 458/2002.

În mediul rural, aprovizionarea cu apă potabilă este deficitară, populaŃia alimentându-se cu apă din puŃuri de mică adâncime, situate în zone lenticulare care sunt influenŃate de condiŃiile meteorologice, iar prin geologia specifică Câmpiei Transilvaniei, straturile de apă sunt puternic sărăturate, cu conŃinut crescut de NO3.

La nivelul judeŃului există proiecte de alimentare cu apă potabilă pentru comune şi satele aparŃinătoare, prin racordarea la conductele de distribuŃie a uzinelor de apă din zonă, existând deja localităŃi racordate prin sistemul cişmelelor stradale.

Principalele cauze (surse de poluare) sunt infiltratiile de la suprafata de substante organice sau chimice provenite din activitati umane: depozitari necorespunzatoare de deseuri menajere, industriale si dejectii zootehnice, din



35

substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, utilizarea frecventa de closete uscate, surse de apa (captari, fantani) fara perimetre de protectie. Mai pot fi mentionate ca surse de impurificare si infiltratiile din apele de suprafata intens poluate.

La aceste cauze se mai adauga incarcarea in substante minerale si saruri, provenite din scurgeri de ape meteorice incarcate si apoi infiltrate in stratul freatic, existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.

Consecintele poluarii si calitatii necorespunzatoare a apelor de suprafata si subterane se reflecta asupra posibilitatilor de utilizare pentru alimentari cu apa potabila, pentru irigatii, piscicultura, agrement etc.

2.1.6 Solurile

Formarea solurilor din Orasul Miercurea Nirajului a avut loc sub influenta unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanti sunt:

- clima; - relieful; - apa freatica si pedofreatica; - rocile de solificare; - vegetatia; - eluvierea-iluvierea; - saraturarea (salinizarea si alcalinizarea).

Dealurile Nirajului si partea sudica a podisului Târnavelor, sunt zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este prezenta orizontului argilofluvial în profil cu textura grea argiloasa si cu o textura mai usoara lut argiloasa sau lutoasa în orizontul superior. Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, în afara de continutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.

Datorita orizontului argilofluvial, în unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungând la unele zone chiar si la aparitia erodosolurilor.



36

Resurse ale subsolului

Varietatea formelor de relief si a conditiilor geologico-tectonice, stratigrafice si petrografice, au determinat o diversitate a bogatiilor subsolului.

- Zacamintele de gaz metan

Cea mai importanta resursa a subsolului o constituie zacamintele de gaz metan, descoperite la Sarmasel în 1907, pentru prima oara în Europa, în urma unui foraj de exploatare a unor presupuse saruri de potasiu. Sub raport tectonic, zacamintele de gaz metan sunt localizate în domuri. Gazele sunt compuse în general, în proportie de cca 99% din metan (proportia metanului variaza, de regula, între 95 si 99,7%). Alaturi de metan, în proportii neînsemnate se gasesc si alte hidrocarburi (etan, propan, butan). Pâna în prezent, în cuprinsul judetului sunt cunoscute circa 30 de câmpuri (domuri) gazeifere, care, în functie de raporturile tectonice dintre ele, apartin la doua din cele trei zone de domuri din Depresiunea Transilvaniei, respectiv zona centrala si cea nordica.

În zona centrala se afla domuri de joasa altitudine (între 600 si 2.000 m) asa cum sunt domurile: Deleni, Bogata de Mures, Nades, Filitelnic, Corunca, Dumbravioara, Sângeorgiu de Padure, Miercurea Nirajului, Teleac. În zona nordica, situata la nord de Mures, se încadreaza domuri de altitudine mai mare (pâna la 100 m), si anume domurile din Ludus, Zau de Câmpie, Saulia, Sincai, Madaras, Sarmasel, Cristesti, s.a.

Un procent de 62,5% din totalul productiei nationale de gaz metan este extras pe teritoriul judetului Mures. Între resursele subsolului, ca importanta, dupa gazul metan, sunt rocile nemetalifere utile de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice, etc.), prezente în rezerve, practic inepuizabile.

În zona deluroasa din Subcarpatii interni, Podisul Târnavelor si Câmpia Transilvaniei predomina depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi utilizate în fabricarea unor materiale de constructii, iar unele varietati cuartoase (în zona Sovata) la fabricarea sticlei.

Nisipurile contin uneori intercalatii de gresii, care, bine cimentate, constituie o excelenta piatra de constructie de lunga durabilitate. Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient , desi unele varietati ar putea fi folosite la fabricarea cimentului.

Argilele (inclusiv luturile de coasta si de terasa), la fel de larg raspândite, sunt utilizate la fabricarea materialelor de constructii ceramice (caramizi, tigle etc.), atât în unitati ale industriei locale, cât si în caramidariile rurale.



37

O raspândire mai limitata, dar totusi în rezerve considerabile, o au depozitele mobile de bolovanis, pietris si balast, extrase în numeroase puncte si folosite ca materiale de constructie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve potentiale de agregate minerale se întâlnesc:

- pe cursul râului Mures în zona localitatilor Stânceni, Lunca Bradului, Rastolita, Deda, Rusii-Munti,

- Brâncovenesti, Suseni, Ideciu de Jos, Petelea, Gornesti, Glodeni, Ernei, Sângeorgiu de Mures, Ungheni, Sânpaul, Ogra, Iernut, Chetani.

- pe cursul râului Târnava Mare în zona localitatilor Albesti, Danes.

- pe cursul râului Târnava Mica în zona localitatilor Sovata, Chibed, Sângeorgiu de Padure, Balauseri, Suplac, Mica.

- pe cursul râului Gurghiu în zona localitatilor Ibanesti , Hodac, Gurghiu.

- pe cursul râului Niraj în zona localitatilor Eremitu, Miercurea Nirajului, Ungheni.

Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atât prin actiuni antropice, cât si ca urmare a unor fenomene naturale.

Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:

- Depuneri intâmplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatie orasului , nerespectind depozitarea acestora in locul special de impus de Primarie ;

- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Dejectiile zootehnice sunt foarte bogate in elemente fertilizante, dar contin alaturi de materia organica biodegradabila si de substante nutritive, unele metale grele cum ar fi cupru si zincul introduse in alimentatia animalelor. Aceste considerente, alaturi de mirosul neplacut resimtit la distante mari, impun aplicarea acestora ca ingrasaminte pe terenurile agricole moderat si dupa ce au fost compostate in conditii controlate, deoarece in cantitati prea mari exista riscul poluarii solului prin faptul ca plantele nu pot absorbi intreaga cantitate de fertilizanti.



38

Depunerile necorespunzatoare de deseuri provenite din gospodarii si din agricultura ocupa nerational si nejustificat terenurile. Deseurile menajere sunt depozitate uneori pe terenuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane). Depozitele nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, depozitarea deseurilor fiind necontrolata, deschisa, fara suprafata de nivelare, conducand la poluarea solurilor din zonele respective.

Deseurile sunt depozitate neselectiv, fiind depuse la intamplare pe toata suprafata spatiului alocat, iar fractiunile mai usoare sunt raspandite prin antrenarea eoliana pe o suprafata apreciabila in jurul acestora.

Deseurile menajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diversi germeni microbieni, gaze rezultate din descompunere, cu miros respingator (amoniac, hidrogen sulfurat si altele), si a solului prin infiltratiile care ar trebui colectate si epurate inainte de a fi evacuate.

Poluarea aerului cu pulberi si gaze reprezinta o cauza de impurificare a solurilor in mod indirect, prin depunerea pulberilor si gazelor eliminate initial in atmosfera.

Fenomenele fizice care afecteaza solurile determinand degradarea lor, sunt reprezentate prin alunecari de teren, eroziuni, exces de umiditate, salinizari, compactari. Aceste fenomene se produc datorita unor conditii naturale care actioneaza in interdependenta: apele subterane, pantele si energia reliefului, substratul geologic, regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de lunca, gradul de acoperire cu vegetatie s.a. Acestora li se adauga influentele unor activitati antropice vechi (desteleniri, defrisari, agrotehnici inapoiate, exploatari de roci utile) sau mai noi (neintretinerea lucrarilor de imbunatatiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor in panta, destelenirea unor versanti predispusi alunecarilor si eroziunilor).

Consecintele poluarii si degradarii solurilor se reflecta in primul rand asupra potentialului lor productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomene de degradare care determina scaderea potentialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbari ale modului de folosinta.

Conform datelor furnizate de furnizate de Consiliul Judetean Mures prin Strategia de Dezvoltare a jud. Mures, calitatea solurilor la nivel de microzona se prezinta astfel:

Microzona III D-BO se întinde pe unităŃile geomorfologice Dealurile BistriŃei, Dealurile Mureşului, SubcarpaŃii Târnavelor, Dealurile Nirajului şi partea sudică a podişului Târnavelor, zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este prezenŃa orizontului argilofluvial în profil cu textura grea argiloasă şi cu o textură mai uşoară lut argiloasă sau lutoasă în orizontul superior.



39

Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, în afară de conŃinutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.

Datorită orizontului argilofluvial, în unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungând la unele zone chiar şi la apariŃia erodosolurilor.

Conform datelor mai sus prezentate clasele de calitate ce apartin orasului Miercurea Nirajului sunt urmatoarele:

Sup. de 183 ha cl II – a

Sup.de 604 ha cl III – a

Sup. de 1240 ha cl IV – a

Sup. de 1177 ha cl V - a

2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale

Caracteristica generală a reliefului judeŃului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judeŃul Mureş coboară în trepte de pe crestele CarpaŃilor Orientali înspre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor.

În limitele judeŃului se deosebeşte un sector mai înalt de munŃi şi unul mai coborât, de podiş. Toate aceste caracteristici pun amprentă pe distribuŃia florei şi faunei din această regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind între cotele de 330 si 1079 m purtând caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.

Vegetatia lemnoasa

Padurea ocupa suprafete restranse. In zona inalta subetajul de gorun si fag. Fagetele se gasesc de regula la peste 400 m altitudine, acoperind culmile si platourile. Insotitorii obisnuiti cu care fagul formeaza arborete sunt gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), teiul pufos (Tilia cordata).



40

La inaltimi mai joase, o frecventa mai mare o au gorunetele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei, mesteacan si alte esente in amestec.

Arbustii au o dezvoltare restransa, fiind reprezentati prin salba moale, soc, alun, darmoz, corn, sanger.

Marea diversitate a conditiilor ecologice impuse de relieful deluros a determinat o structura puternic mozaicata a padurilor din aceasta zona, cu numeroase interferente, constatate si la nivelul stratelor arbustiv si ierbos.

Pădurile Văii Nirajului sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun (Quercus robur, Quercus petreae) şi carpen (Carpenus betulus) de vârste diferite. Pe lânga acestea întâlnim o gama variată de arbori şi arbuşti cu masa lemnoasa tare şi moale, având un bogat subarboret din plante ierboase.

Fagul (Fagus silvatica) apare în componenŃa pădurilor doar izolat în partea de N si NE a regiunii. Pe lânga cursurile apelor putem găsi sălcii (Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea etc.), arin (Alnus sp.) şi plopi (Populus tremula, şi hibrizii Populus canadensis).

Vegetatia vaii Nirajului: In valea Nirajului principalele tipuri de vegetatie sunt reprezentate de asociatiile de mlastina, specifice solurilor cu exces de umiditate cat si vegetatia de lunca, reprezentata de zavoaie.

Speciile frecvent intalnite in zonele mlastinoase si inundabile sunt: papura (Thypha angustifolia, T. latifolia), stuf (Phragmites communis), broscarita (Potamogeton natans), limbarita (Alisma plantago-aquatica), rosateaua (Butomus umbellatus),rogoz (Carex sp.),stanjenei de balta (Iris pseudacorus), sageata apei (Sagitaria saggitifolia).

Formatiunile de tufisuri sunt formate din: corn (Cornus mas, C. sanguinea), paducel ( Crataegus monogyna), salcii ( Salix alba, S. cinerea, S. purpurea), Sambucus ebulus, S. nigra, porumbar (Prunus spinosa), Rubus caesius.

Fauna vaii Nirajului

Fauna acvatica: fauna piscicola ce caracterizeaza aceasta zona este reprezentata de scobar (Chondrostoma nassus), clean mic (Leuciscus leuciscus), morunas (Vimba vimba carinata), mreana vanata (Barbus meridionalis), mreana (Barbus barbus), cleanul mare (Leuciscus cephalus), porcusorul (Cobio gobio), zvarluga (Cobitis taenia), carasul (Carassius auratus gibelio), biban (Perca fluviatilis), ghibort (Acerina cernua).



41

Fauna terestra si de mlastina: Valea Nirajului adaposteste o fauna de vertebrate diversa. Dintre amfibieni se intalneste in baltile din preajma Nirajului complexul de specii Rana esculenta, (broasca de lac), in paduri se gasesc broasca de pamant (Pelobates fuscus), broasca raioasa verde (Bufo viridis), brotacelul (Hyla arborea), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata), slamandra (Salamandra salamandra).

Reptilele din valea Nirajului sunt reprezentate de soparla de camp (Lacerta agilis), guster (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tesselata)

Zona umeda, reprezentata de albia raului precum si acumularea nepermanenta din amonte, atrage numeroase specii de pasari, care cuibaresc aici, sau folosesc acest habtiat ca loc de hranire sau de popas in migratie.

In fanate cuibareste Cristelul de câmp (Crex crex) iar in preajma apelor ciubaresc Barza albă (Ciconia ciconia) starci (Ardea cinerea), pescarusi (Larus ridibundus), rate (Anas platyrhychos), gaste (Anser albifrons).

In plantatiile forestiere se gasesc specii de padure cum sunt: Acvila Ńipatoare mică (Aquila pomarina), Viespar (Pernis apivorus), Ghionoaie sură (Picus canus), Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus) , Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) , Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), sturzul (Turdus phylomelos), mierla (Turdus merula), pitigoiul (Parus major), sticletele (Carduelis carduelis), cotofana (Pica pica), ciocanitoarea (Dendrocopos major). Cucuvea ( Athene nocturna ), Pupaza ( Upupa epops ), Prigonie ( merops apiaster ), Grangur ( Oriolus oriolus).

In zona padurilor de foioase mamiferele sunt reprezentate prin veverita (Sciurus vulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), pârsul comun (Glis glis), iepurele (Lepus europaeus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), caprioara (Capriolus capriolus), cerb (Cervus elaphus), bursucul (Mustela putorius), dihor (Putorius putorius), viezure (Meles meles), ursul (Ursus arctos).

Pajistile de pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, sunt in general pajisti secundare, pe locul fostelor paduri de stejar si gorun. Fiind pajisti folosite in principal pentru pasunat, vegetatia caracteristica este reprezentata de specii ruderale si cosmopolite. Cele mai frecvente sunt gramineele precum: pir ( Agopiron repens), Lolium perenne, firuta (Poa pratensis), Bromus inermis, timoftica (Phleum pratense), paius ( Festuca sp.).



42

Fauna pajistilor: Vertebratele caracteristice pajistilor sunt relativ putine, fiind reprezentate de soparla de camp (Lacerta agilis), iepurele (Lepus europaeus), harciogul ( Cricetus cricetus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam Cristelul de câmp (Crex crex).

Pajistile reprezinta terenul de vanatoare pentru pasarile rapitoare de zi, cele mai frecvente fiind Acvila Ńipatoare mică (Aquila pomarina) si Viespar (Pernis apivorus).

Calitatea florei si faunei

Vegetatia naturala, constituita din paduri si pajisti, ca si biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activitati umane: desteleniri, defrisari, lucrari hidrotehnice si ameliorative, chimizare, vânat si pasunat excesiv. Aceste actiuni antropice au exercitat o presiune puternica asupra ecosistemelor naturale, determinând reducerea suprafetelor de paduri si pajisti, restrângerea arealelor faunistice si scaderea numerica a speciilor de plante si animale. Suprafetele forestiere au rol de agrement pentru locuitorii orasului , având in general o calitate buna. Pajistile naturale, reprezentate prin pasuni si fânete sunt mentinute intr-o stare buna.. Sunt localizate in principal pe versanti, sau in lunci. Fauna din teritoriul orasului a avut de suferit in urma interventiilor si actiunilor umane mai ales in zona pajistilor transformate in terenuri agricole, dar si in zona forestiera, prin restrângerea posibilitatilor de habitat, reducerea numerica a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetica in urma vânatului abuziv, a braconajului). Totusi fauna se mentine in limite optime.

Zona destinata spatiilor verzi si sport

Avand in vedere caracterul „aerisit” al asezarii si localitatilor componente ale orasului Miercurea Nirajului, spatiile libere aflate in intravilanul existent, precum si amplasarea geografica a acestor sate, zonele plantate existente prezinta un potential ambiental de valoare. Padurea existenta pe versanti prezinta o valoare nu numai ecologica si ambientala ci si un viitor potential de agrement. In cadrul intravilanelor existente, spatiile libere sunt insuficient valorificate in sensul de spatii plantate. Exceptie face localitatea Miercurea Nirajului, zona centrala, in care a fost amenajat un parc cuplantatii si mobilier adecvat. In oras exista doua dotari sportive special amenajate, reprezentate prin sala de sport si stadion. In localitatea Miercurea Nirajului suprafata spatiilor verzi existente este de 17,8 ha, ceia ce corespunde la 4.66 mp/ locuitor. Se propune cresterea spatiilor verzi la 30.83 ha.



43

Rezervatii naturale

Teritoriul orasului Miercurea Nirajului este nominalizat intre orasele si comunele pe teritoriul carora sunt situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 (arie de protectie speciala avifaunistica SPA).

Regiunea delimitată geografic Valea Nirajului se situează în partea estică a judeŃului Mureş. Drumurile publice se intersectează în multe locuri, creând două importante noduri rutiere cum ar fi Târgu Mures (aflata la periferia sitului) şi comuna Acătari. Alte bifurcaŃii mai importante a regiunii sunt la Tâmpa, Miercurea Nirajului şi între localităŃile Vărgata si Hodoşa.

Zona cuprinde un singur oraş, Miercurea Nirajului si este situată în mijlocul cursului râului Niraj, la 22 km distanŃă de Tg.-Mures de unde poate fi accesata pe DJ 135 si DJ 151. Dinspre oraşul Sovata se poate ajunge în Valea Nirajului pe DJ 153 si DJ 136.

Zona desemnată cuprinde un numar de 10 comune şi 29 sate, unele unite între ele. Este uşor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) şi pe drumul naŃional E 60, DN 15, sau drumul principal 13a. Zona mai poate fi accesata şi dinspre sud-vest din comuna Bălăuşeri aflată pe drumul naŃional E60 şi dinspre nord (oraşul Reghin) pe DN 15. Comuna Bălăuşeri este un nod rutier foarte important iar oraşele Reghin şi Sovata centre turistice foarte importante şi frecvent vizitate atât de turisti de la noi din Ńară cât şi din străinătate.

SuprafaŃa totală care a fost desemnată este de 48134,002 ha (perimetrul de 142,269 Km).

Conform datelor prezentate de grupul Milvus, in zona au fost identificate pâna în prezent 179 de specii dintre care un număr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000. Dintre speciile observate aici, un număr de 123 de sunt cuibăritoare iar 56 necuibăritoare pentru regiune. Cele necuibăritoare care vizitează zona cu regularitate variabilă pot fi păsări de pasaj, oaspeŃi de iarnă sau doar cu apariŃii accidentale, eratice. Din totalul de specii, 88 sunt Nonpasseriformes iar 91 specii aparŃin ordinului Passeriformes. În ciuda faptului, că zonele umede sunt foarte slab reprezentate în regiune, prezenta păsărilor care sunt legate de apă este destul de semnificativă. Initiatorii proiectului menŃioneaza numărul mare a perechilor clocitoare la unele specii ca viespar (Pernis apivorus), acvilă Ńipătoare mică (Aquila pomarina), cristel de câmp (Crex crex), ciuş (Otus scops), prigorie (Merops apiaster), ghionoaie sura (Picus canus),



44

ciocârlie de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Denumirea sitului este „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” cod ROSPA0028

situat pe teritoriul judetului Mures.

Localizare pe teritoriul judeŃului Mures – comunele: AcăŃari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed (66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu (50%), Ernei (<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gorneşti (<1%), Hodoşa (81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%), Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), SărăŃeni (54%), Sighişoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), VeŃca (78%).

Cuprinde: dealurile Tarnavelor si valea Nirajului de pe teritoriul comunelor enumerate mai sus si o suprafaŃă de aprox. 8.825 ha din judeŃul Harghita, dealurile Târnavei Mici. Cuprinde terenuri împădurite cu păduri de foioase fag şi stejar, păşuni şi fâneŃe, precum şi terenurile agricole.

Situl cuprinde o rezervaŃie naturală, Dealul Firtos. Este un habitat important pentru numeroase specii de păsări de importanŃă comunitară.

In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor cadastrale, in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind regimul ariilor protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a art. 4 alin 1 din Ord. nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare a acestuia.

Calitate şi importanŃă:

Prioritate nr. 4 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)

C6 – populaŃii importante din specii ameninŃate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii:

1. viesparul (Pernis apivorus), 2. acvila Ńipătoare mică (Aquila pomarina), 3. barză neagră (Ciconia nigra), 4. huhurez mare (Strix uralensis), 5. cristelul de câmp (Crex crex), 6. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 7. ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)



45

8. sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), 9. ciocârlie de pădure (Lullula arborea), 10. şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Zonă caracteristică de deal care se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi

Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcŃiile necontrolate.

Deşi este o zonă relativ des locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari. Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.

Grupul Milvus considera ca vulnerabilitatea sitului este dată în primul rand de influenŃa activităŃilor umane prin:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiŃionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneŃe, păşuni) datorită încetării activităŃilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaŃiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerŃ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. prinderea păsărilor cu capcane 15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulŃirea necontrolată a speciilor invazive 17. defrişările, tăierile rase şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeŃe mari 18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci



46

20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaŃe etc.) 24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere Aceste activitati se refera la intreaga zona protejata si nu in special la suprafata studiata. Pentru zona studiata consideram ca activitate antropica cu impact semnificativ, cositul timpuriu si în perioada de cuibărit care reprezinta un real pericol pentru speciile clocitoare pe sol din acest tip de habitat.

Se protejează:

- 39 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE;

- 19 de alte specii importante de floră şi faună;

- Habitatele acestor specii.

Biotopuri principale

10 % Culturi (teren arabil) 14 % Păşuni 15% Alte terenuri arabile 15% Alte terenuri arabile 16 % Păduri de foioase 21 % Vii şi livezi 23 % Alte terenuri artificiale (localităŃi, mine..) 26 % Habitate de păduri (păduri în tranziŃie) Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate: Ape curgatoare 1,0 Mlastini, lacuri 0,12 Pajisti uscate, pasuni si fânete 10,69 Pajisti seminaturale umede 0,1 Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire)

2,97



47

Pajisti ameliorate 28,06 Terenuri agricole si arabile (neirigate) 20,59 Paduri foioase 23,59 Paduri de conifere 0,25 Paduri mixte 0,14 Livezi, complexe viticole 6,10 Alte terenuri (zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare si zone industriale)

6,40

Dintre speciile de fauna ocrotita observate pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, tot timpul anului sau in pasaj cuprinse in lista de specii protejate prin lege, conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, mentionam:

„Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE )”.

Cod Specie

A229 Alcedo atthis A255 Anthus campestris A091 Aquila chrysaetos A089 Aquila pomarina A090 Aquila clanga A222 Asio flammeus A104 Bonasa bonasia A215 Bubo bubo A403 Buteo rufinus A224 Caprimulgus europaeus A031 Ciconia ciconia A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus A084 Circus pygargus A082 Circus cyaneus A122 Crex crex A196 Chlidonias hybridus A238 Dendrocopos medius A239 Dendrocopos leucotos A429 Dendrocopos syriacus A236 Dryocopus martius



48

A379 Emberiza hortulana A103 Falco peregrinus A098 Falco columbarius A321 Ficedula albicollis A320 Ficedula parva A092 Hieraaetus pennatus A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A338 Lanius collurio A246 Lullula arborea A023 Nycticorax nycticorax A072 Pernis apivorus A234 Picus canus A151 Philomachus pugnax A220 Strix uralensis A307 Sylvia nisoria A166 Tringa glareola A027 Egretta alba

„Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta( Anexa 4 A )”

- Toate speciile de lilieci - Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius ) - Harciogul (Cricetus cricetus) - Toate speciile de ulii ( Accipiter sp ) - Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. ) - Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. ) - Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. ) - Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )

„Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4B )”

- Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus) - Soimul randunelelor (Falco subbulco ) - Cucuvea ( Athene nocturna ) - Pupaza ( Upupa epops ) - Prigonie ( merops apiaster ) - Grangur ( Oriolus oriolus) - Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )



49

Consideratii despre Natura 2000

Natura 2000 reprezintă modele reale de dezvoltare durabilă prin menŃinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar şi, dacă este cazul, refacerea statutului favorabil de conservare.

Multe din siturile Natura 2000 există tocmai datorită felului cum au fost gospodărite până în prezent şi este important ca majoritatea acestor activităŃi să continue şi în viitor pentru menŃinerea speciei/habitatului. Natura 2000 reprezinta:

• element cheie pentru stoparea declinului biodiversităŃii; • asigură sistemul suport pentru dezvoltarea sistemelor socioeconomice; • oferă posibilitatea stimulării dezvoltării rurale în contextul integrării României în

Uniunea Europeană. Baza legala

• Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva “Păsări”) • Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante

şi animale sălbatice (Directiva “Habitate”) Important: Declararea siturilor Natura 2000 nu înseamnă protecŃie strictă, se acceptă

promovarea activităŃilor de dezvoltare durabilă care să permită conservarea.

• Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.

• Toate proiectele amplasate în reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra mediului.

• Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate din momentul propunerii lor.

• Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe care le detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.

• Adminisratiile locale si judetene au obligatia de a tine cont în planurile de dezvoltare de siturile Natura 2000.

• Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a caror activitate pot avea un impact semnificativ asupra mediului.



50

• Cetatenii orasului care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor putea fi recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007 – 2013.

• Evitarea acŃiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile şi habitatele pentru care a fost desemnată zona ca sit Natura 2000;

• Stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management.

• NU exista restricŃii atâta vreme cât activitaŃile de orice fel, desfăşurate în zonă, nu pun în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat situl.

Beneficiile reŃelei ecologice Natura 2000:

Obiectivul reŃelei ecologice Natura 2000 este de a conserva pe termen lung aceste habitate şi specii, iar dacă este necesar, de a le restaura pentru a atinge un stadiu de conservare favorabil. Un sit Natura 2000 este mai mult decât o arie de protecŃie pentru specii şi habitate, pentru că el poate juca un rol foarte important în dezvoltarea socio-economică a comunităŃii locale sau regionale.

Principalele beneficii socio-economice sunt:

• Facilitarea realizării de investiŃii noi şi atragerea de fonduri externe;

• etichetarea unor produse naturale dintr-o zonă şi creşterea vânzărilor la aceste produse;

• producerea şi promovarea de branduri locale;

• declararea unei zone ca sit Natura 2000 va reprezenta dovada că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând genera venituri din ecoturism şi alte activităŃi asociate, implicit prin crearea de noi locuri de muncă;

• promovarea tezaurului natural şi cultural;

• oportunităŃi pentru educaŃie, infrastructură, sănătate;

• vânătoarea, pescuitul, turismul şi alte activităŃi recreaŃionale pot continua dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile rare şi habitatele prezente.



51

Natura 2000 nu este un sistem de rezervaŃii strict protejate, ci reprezintă modele

reale de dezvoltare durabilă!

ActivităŃile umane sunt permise în măsura în care asigură menŃinerea pe termen lung a speciilor şi a habitatelor naturale. Multe din siturile Natura 2000 există tocmai datorită modului de administrare până în prezent şi este important ca majoritatea acestor activităŃi să continue şi în viitor pentru menŃinerea speciilor/habitatelor de interes comunitar.

ActivităŃi permise în interiorul siturilor validate :

- toate activităŃile pot continua dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar; - nu există restricŃii, ci mai degrabă recomandări şi sprijin pentru:

- utilizarea celor mai bune practici în agricultură; - utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general; - reconversia terenurilor pentru obŃinerea produselor BIO; - practicarea turismului ecologic, etc. - în interiorul ariilor protejate şi în apropierea acestora nu trebuie să se cultive OMG

conform Legii 265/2006. Obligatii referitoare la managementul siturilor incluse in Reteaua 2000 - evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ speciile sau ar putea distruge habitatele pentru care au fost desemnate siturile respective; - adoptarea de masuri unde este cazul, pentru refacerea populatiilor unor specii si habitate; - mentinerea habitatelor semi-naturale si a speciilor vulnerabile prin masuri de management adecvate si de lunga durata.

• .

Monumente istorice şi de arhitectură

Pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, – sunt prezente urmatoarele monumente istorice:

- Biserica reformata sec. XII si clopotnita din lemn 1670 Miercurea Nirajului, str. Santana;

- Poarta veche sculptata din lemn cu sindrila 1723; - Biserica reformata din Miercurea Nirajului, str.Santandrei; - Biserica catolica sec.XVIII din Beu;



52

- Biserica din lemn greco-catolica "Sf. Arhangheli" 1843 Miercurea Nirajului, str.Bisericii;

- Piatra funerara (1888) a lui Deak Karkas, fost revolutionar 1849 - cimitirul Sf. Andrei;

- Piatra funerara (1898) a lui Szasz Karoly, fost revolutionar 1848/49 - cimitirulMiercurea Nirajului;

- Cladirea fostei judecatorii de plasa si penitenciar 1905; - Bustul lui Boskai Istvan (sculptat de Horvath Geza 1906); - Casa de locuit (proiectata de dr. Kos Karoly 1908)

Până în prezent s-au păstrat următoarele monumente consemnate de către Lista monumentelor istorice şi de arhitectură publicată în MO nr. 996 bis / 10.11.2005:

• cod: MS-II-m-A-15720 - biserica de lemn Sf. Arhangheli din Sântandrei (1843), str. Bisericii/14

• cod: MS-II-a-A-15721 - ansamblul bisericii reformate din Sîntana Nirajului (sec.XV-XVIII), str. Sântana/111

• cod: MS-II-m-A-15721.01 - biserica reformată din Sîntana Nirajului (sec.XV-XVIII), str. Sântana/111

• cod: MS-II-m-A-15721.02 – clopotniŃa din lemn (sec.XVIII), str. Sântana/111 • cod: MS-II-m-B-15722 – Casă (1908), str. Trandafirilor/78 • cod: MS-II-m-B-15723 – fosta Prefectură (1905), str. Trandafirilor/79

2.1.8 Zone de agrement

Avand in vedere caracterul „aerisit” al asezarii si localitatilor componente ale Orasului Miercurea Nirajului, spatiile libere aflate in intravilanul existent, precum si amplasarea geografica a acestor sate, zonele plantate existente prezinta un potential ambiental de valoare. Padurea existenta pe versanti ce marginesc zona prezinta o valoare nu numai ecologica si ambientala ci si un viitor potential de agrement. In cadrul intravilanelor existente, spatiile libere sunt insuficient valorificate in sensul de spatii plantate. In orasul Miercurea Nirajului exista doua dotari sportive special amenajate compuse din sala de sport si stadion, parcul central.



53

2.2 Factorul antropic

2.2.1 Populatia

Numărul populaŃiei localităŃii Miercurea Nirajului este de 5855 locuitori (date din 2002).

EvoluŃia în timp se prezintă astfel:

localitate 1966 19761982 1992 2000 2002 MIERCUREA NIRAJULUI

3 698 3 8343 859 3 902 3 815 3 815

VEłA 220 130 116 61 61

TÂMPA 381 351 316 406 406

ŞARDU NIRAJULUI 403 403 403 480 480

MOŞUNI - - - 316 316

LĂURENI 315 321 301 271 271

DUMITREŞTI 389 370 350 370 370

BEU 274 222 195 136 136

TOTAL 5680 5656 5583 5855 5855

Se remarcă faptul că localitatea din punct de vedere demografic a avut o relativă stagnare numerică în timp, dar dacă se vor putea atrage investitori, în mod sigur se poate afirma că numărul populaŃiei va creşte în mod semnificativ, localitatea beneficiind de o locaŃie atractivă.

PopulaŃia inactivă numai in localitatea Miercurea Nirajului fara a lua in calcul si situatiile din celalalte localitati, reprezintă 2 857 locuitori sau 75,06% din totalul populaŃiei localităŃii ceia ce reprezinta foarte mult in raport cu numarul de locuitori. Ca o notă distinctă remarcăm îmbătrânirea populaŃiei, dar şi lipsa locurilor de muncă, ceea ce poate duce la depopularea localităŃii.

Consideram ca acest fapt este un semnal de alarma nu numai pentru autoritatile la nivel local ci si la niveluri superioare. Discutiile purtate cu autoritatile orasului au evidentiat o scadere a numarului de locuitori prin plecarile la munca in UE sau in alte localitati. Acest fenomen de inbatranire si depopulare a localitatii se datoreaza lipsei locurilor de munca din oras.

Atragerea de investitori si crearea de noi locuri de munca, valorificarea cadrului natural si a potentialului turistic pe care il are Miercurea Nirajului reprezinta elemntele cheie ce ar ajuta la cresterea numarului de locuitori.



54

În localitatea Miercurea Nirajului sunt 57.100 mp locuibili ceea ce presupune următorii indicatori:

- 11,25 mp /locuitor,

- 0,76 camere/locuitor,

- 0,34 locuitori/locuinŃă,

- 0,37 locuitori/gospodărie.

Rezultă că suprafeŃele de locuit sunt insuficiente, sub normative, ceea ce presupune un program de dezvoltare durabilă consistentă, realizarea de noi spaŃii de locuit, prin extinderi sau construire efectivă.

Pentru localitatea Beu se constata un excedent de spatiu locuibil:

- 1,74 locuitori/gospodărie - 1,74 locuitori/locuinŃă ocupată - 0,85 locuitori/locuinŃe - 25,96 mp/locuitor-indice cu mult peste media pe Ńară sau norme de locuire.

Rezultă un excedent de spaŃii construite.

Pentru localitatea Dumitresti există un număr de 125 locuinŃe cu 3955 mp construibili, ceea ce înseamnă următorii indicatori:

2,96 persoane/ locuinŃă

31,64 mp. locuibili/locuinŃă

10,68 mp/persoană.

Indicatorii de mai sus relevă insuficienŃa spaŃiilor necesare conform standardelor de locuire, ceea ce presupune completarea şi suplimentarea spaŃiilor acestora cu noi locuinŃe.

Pentru localitatea Laureni există un număr de 93 locuinŃe cu 2755 mp construibili, ceea ce înseamnă următorii indicatori:

- 2,96 persoane/ locuinŃă - 29,62 mp locuibili/locuinŃă - 10,16 mp/persoană.


Pentru localitatea Mosuni rezultă următorii indicatori:

- 30,44 mp/ locuinŃă - 12,04 mp/locuitor



55

- 33,38 mp/gospodărie.


În Şardu Nirajului există 141 locuinŃe cu 241 camere, ocupate de 133 gospodării. Datele de mai sus înseamnă următorii indicatori:

- 9,80 mp/locuitor - 29,72mp/gospodărie - 28,03mp/locuinŃă.

Rezultă că sunt necesare spaŃii suplimentare pentru a asigura o locuire durabilă.

Pentru localitatea Tampa rezultă următorii indicatori:

- 3,41 locuitori/gospodărie

- 3,00 locuitori/locuinŃă ocupată

- 9,87 mp/locuitor - indice cu mult sub media pe Ńară sau norme de locuire.

Rezultă un necesar de spaŃii construite.

- Pentru localitatea Veta Nirajului rezultă următorii indicatori:

- 1,74 locuitori/gospodărie - 1,74 locuitori/locuinŃă ocupată - 0,85 locuitori/locuinŃe - 25,96 mp/locuitor-indice cu mult peste media pe Ńară sau norme de locuire.

Rezultă un excedent de spaŃii construite.

Concluzii :

Se constata ca numarul de locuitori al orasului este in scadere si supus fenomenului de imbatranire.

In ce priveste suprafata necesara pentru locuit se constata ca numai localitatea Beu prezinta un excedent de spatiu in rest pentru celalalte localitati este necesara cresterea spatiilor pentru locuire pe cap de locuitor. In aceste conditii extinderea intravilanului localitatii este justificat.

Totusi se constata o cerere mai mare de teren intravilan decat necesarul iar marea majoritate a suprafetelor cerute a fi trecute in intravilan nu au infrastructura si posibilitatea de a avea acces la utilitati intr-un timp util ceia ce va conduce la crearea unui impact negativ asupra apelor freatice si a solului.



56

In acest sens recomandam scoaterea etapizata din circuitul agricol al suprafetelor de teren ce vor fi trecute in intravilan, concomitent cu extinderea/realizarea infrastructurii necesare ( apa, canal, energie etc).

2.2.2 Economia

Dezvoltarea industriala a municipiului Targu Mures sub regimul comunist a facut ca satele componente ale orasului Miercurea Nirajului, sa reprezinte principale centre ce asigurau forta de munca care facea zilnic naveta catre intreprinderile din Targu Mures. Aceste localitati nu au beneficiat de investitii pentru activitati industriale, populatia neocupata in unitatile industriale din oras avand ca ocupatie de baza agricultura.

Prabusirea activitatilor industriale din economia municipiului Targu Mures dupa 1989, a condus la disponibilizarea, in primul rand a fortei de munca ce facea naveta. Astfel, principalul sector economic al orasului a devenit si este in continuare agricultura, care a jucat rol de refugiu economic dupa 1990. Sectorului primar i se adauga mici unitati ale sectorului secundar, de importanta locala, si unitatile din sectorul public si al serviciilor.

UnităŃi economice.

Întreprinderile industriale ale oraşului Miercurea Nirajului sunt legate de exploatarea şi prelucrarea produselor agricole – în principal, a masei lemnoase, etc.

Activitatea de bază a populaŃiei localităŃii este agricultura prin cele două activităŃi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, activităŃi ce constituie principala sursă de existenŃă. În domeniul agriculturii se cultivă toate culturile specifice zonei, începând cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, viŃă de vie, păduri şi păşuni. Au apărut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie semnificativă nu există încă, deşi potenŃial ar fi.

PotenŃialul economic al localităŃii Beu este exclusiv agricol şi de cazare a forŃei de muncă.

În localitatea Beu a existat C.A.P. cu o brigadă care între timp s-a desfiinŃat, din care se mai păstrează un grajd de animale. Nu sunt unităŃi industriale.

În localitatea Beu nu există unităŃi de tip comercial, de alimentaŃie publică sau servicii.

Principalele activităŃi economice ale locuitorilor din localitatea Dumitresti sunt cu caracter agricol, industrial/depozitare şi de cazare. Întreprinderile industriale sunt puŃine ca rezultat al izolării, acestea sunt: SRM, CANTONUL şi GARA.



57

Întreprinderile agricole sunt cele ce au rezultat prin transformarea CAP-ului: în ASOCIAłIA AGRICOLĂ cu grajduri, CENTRU DE COLECTARE LAPTE.

Principalele activităŃi economice ale locuitorilor din localitatea Laureni sunt cu caracter agricol, industrial/depozitare şi de cazare.

Întreprinderile industriale sunt puŃine si sunt reprezentate prin: SRM, ATELIER CERAMIC.

Întreprinderile agricole sunt cele din gospodăriile populaŃiei.

În localitatea Moşuni a existat CAP, dar pe teritoriul căreia s-au produs deja unele mutaŃii funcŃionale. Astfel funcŃionează fermele de animale, prin ASOCIAłIA AGRICOLĂ particulară. Atelierul de reparaŃii este desfiinŃat.

Un SRM al D.G.N., pentru extracŃii gaze naturale, şi MOARA sunt transformări de ultimă oră prin schimbări de destinaŃie ale fostelor construcŃii ale CAP-ului.

PotenŃialul economic al localităŃii Şardu Nirajului este industrial, agricol şi de cazare a forŃei de muncă.

Activitatea de bază a populaŃiei din localitatea Şardu Nirajului este agricultura prin cele două activităŃi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, activităŃi ce constituie principala sursă de existenŃă. În domeniul agriculturii se cultivă toate culturile specifice zonei, începând cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, viŃa de vie, păduri şi păşuni.

PopulaŃia se mai ocupă şi cu creşterea animalelor atât pentru consumul propriu cât şi pentru comercializarea produselor excedentare.

În localitatea Şardu Nirajului a existat CAP, azi transformat în ASOCIAłIA AGRICOLĂ TERACOTAS SRL, şi AGROMEC, dar pe teritoriul căreia s-au produs deja unele mutaŃii funcŃionale. Astfel funcŃionează încă fermele de animale.

UnităŃi industriale sunt puŃine: un SRM al D.G.N. pentru extracŃii gaze naturale, şi MOARA.

În localitatea Tâmpa există unităŃi de tip comercial, de alimentaŃie publică sau servicii. Acestea sunt magazin mixt+bar, remiza PSI.

În localitatea VeŃa nu există unităŃi de tip comercial, de alimentaŃie publică sau servicii.

Se constata lipsa unitatilor de tip industrial si a serviciilor in localitatile compomente. Deasemeni constatam existenta CAP-urilor in special a terenurilor aferente constructiilor.



58

Propunem conservarea acestora acolo unde este posibil si in special pastrarea unei distante minime de 500 m fata de primele locuinte, unde este posibil, pentru a se putea autoriza viitoarele activitati pe care le-ar putea efectua un potential investitor.

2.3 Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG 2.3.1. Relieful si versantii

In general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimba intr-un timp relativ scurt si cu un grad apreciabil de violenta o stare de echilibru existenta. In literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, urmatoarele:

- inundatiile provocate de reteaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii zapezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrari hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire;

- alunecarile de teren, prabusirile, avalansele de pamant sau roci.

Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau in mare masura, atenuate. La nivelul actual cunostintelor stiintifice, desi nu este posibil de prevazut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce. Se stie, spre exemplu, care sunt zonele inundabile sau cele cu alunecari. Cunoasterea si evidentierea acestor riscuri poate permite adoptarea de masuri eficiente de protectie.

În teritoriul localitatii Miercurea Nirajului si a localitatilor componente nu se manifesta fenomene de inundatii sau alunecari de teren.

Prin amenajarea hidrotehnica a raului Niraj si crearea barajului in amonte riscul producerii de inundatii a fost redus in totalitate.

Neimplementarea PUG pentru aceasta situatie nu va afecta zona si populatia aferenta.

2.3.2. Atmosfera

Localitatea Miercurea Nirajului este străbătută de Drumurile JudeŃene D.J.135 şi D.J.135A, care traversează oraşul de la est la vest, respectiv de la nord spre sud. Aceste drumuri sunt modernizate, asfaltate dar în stare rea.



59

In ce priveste activitatile economice ale orasului acestea sunt reprezentate de exploatarea şi prelucrarea produselor agricole – în principal, a masei lemnoase si nu sunt de natura sa afecteze calitatea aerului.

Problemele de mediu sunt generate de circulatia rutiera, in oras si in localitatile componente intâlnindu-se drumuri judetene si drumuri comunale cu trafic auto moderat. Acestea reprezinta o sursa de zgomot pentru zonele locuite si o sursa de impurificare a aerului cu gaze de esapament si pulberi.

În situaŃia neimplementării PUG prin intensificarea traficului se va constata o creştere a emisiilor în atmosferă şi a nivelului de zgomot cu consecinŃe nefaste asupra sănătăŃii populaŃiei şi mediului. De asemenea în cazul neimplementării PUG activităŃile industriale se pot implanta haotic în cadrul unor zone de locuit determinând poluare la nivel local prin emisii de noxe în aer, apă, zgomote şi vibraŃii etc. care pot afecta populaŃia din locuinŃele învecinate.

Vor fi afectate din punct de vedere al calitatii aerului urmatoarele zone:

- zonele de locuit din vecinătatea arterelor principale de circulaŃie ca urmare a intensificării traficului;

- zonele de locuit unde se pot dezvolta haotic activităŃi industriale fără a respecta cerinŃele de amplasare în zonele industriale stabilite prin PUG ale orasului .

2.3.3. Resursele de apa

Resursele de apa de suprafata si subterane isi vor mentine parametrii cantitativi si caliatativi actuali, iar procesele generatoare de disfunctionalitati se vor amplifica in etapa urmatoare, in conditiile neimplementarii PUG.

Neimplementarea poate conduce la:

1. degradarea calitatii apelor de suprafata si subterane;

2.3.4. Solul

Prin amenajarea in amonte a barajului pe raul Niraj riscul producerii de inundatii a fost eradicat si deci nu se pune problema degradarii solului prin eroziune sau umiditate excesiva.

In cazul neimplementarii PUG calitatea solului va cunoaste o continua degradare prin depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si zootehnice.



60

2.3.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale

In intravilanul propus al orasului Miercurea Nirajului, este prevazuta necesitatea dezvoltarii spatiilor verzi si plantatiilor de protectie .

In cazul neimplemetarii PUG la nivelul orasului Miercurea Nirajului, spatiile verzi si zonele de recreere vor ramane la aceleasi dimensiuni din prezent, perdelele de protectie din jurul obiectivelor industriale vor fi insuficiente iar aria de protectie avifaunistica Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 nu va fi protejata.

Deasemeni intreg ecosistemul din zona se va degrada si ne referim la calitatea apelor de suprafata si subterane, calitatea solului si a vegetatiei avand ca rezultat deteriorarea habitatelor si implicit reducerea populatiilor de pasari putand ajunge pana la disparitia unor specii din zona.

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG

In orasul Miercurea Nirajului mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor unor factori de mediu. Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane si fenomene naturale, care afecteaza local apele si solurile. Astfel, inexistenta unor sisteme de canalizare, depozitarile intamplatoare de deseuri menajere si gunoi de grajd, folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara, determina, prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologice peste limitele admise. Fumul rezultat din procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor social-economice nu afecteaza decat in mica masura mediul. Acelasi lucru se poate afirma si despre poluarea produsa de traficul auto.

3.1 Atmosfera

Localitatea Miercurea Nirajului este străbătută de Drumurile JudeŃene D.J.135 şi D.J.135A, care traversează oraşul de la est la vest, respectiv de la nord spre sud. Aceste drumuri sunt modernizate, asfaltate dar în stare rea.



61

În afară de drumurile judeŃene care sunt asfaltate, asfaltat mai este DC 37, care este în stare rea. Celelalte drumuri sunt din pământ sau pietruite, nu sunt modernizate, ceea ce face dificilă deplasarea pe timp nefavorabil.

In ce priveste activitatile economice ale orasului acestea sunt reprezentate de exploatarea şi prelucrarea produselor agricole – în principal, a masei lemnoase.

Activitatea de bază a populaŃiei localităŃii este agricultura prin cele două activităŃi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, activităŃi ce constituie principala sursă de existenŃă.

Au apărut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie semnificativă nu există încă.

Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista surse majore de poluare a aerului. In concluzie calitatea factorului de mediu aer este buna.

3.2 Apa

În teritoriul studiat nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.

Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice de la populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, din closetele si fosele septice ale populatiei.

La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa (fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.

Deasemeni inexistenta unui sistem centralizat de canalizare si statie de epurare la nivelul intregii comunitati afecteaza negativ calitatea factorului de mediu apa. In prezent este in lucru statia de epurare.

Localitatea Miercurea Nirajului are un mod de trai tradiŃional de alimentare cu apă din fântâni, fără canalizare, au totuşi asigurate alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale, telefonie şi cablu TV.

ExcepŃie face zona de blocuri realizate în centrul localităŃii pentru care s-a realizat o canalizare de tip local. În anul 2004 s-a elaborat un Proiect Tehnic pentru extinderea reŃelei de canalizare menajeră în zona centrală, pe străzile Teilor, Nirajului, Trandafirilor, Secerişului, Morii, Salcâmilor, Sălciilor, Liliacului, LibertăŃii, cu amplasarea unei staŃii de epurare prevăzută a fi construită în două etape.



62

3.3 Soluri

Prin implementarea PUG calitatea solului va cunoaste o inbunatatire considerabila

prin inchiderea si ecologizarea depozitelor de deseuri existente, organizarea unui sistem ecologic de colectare, transport si eliminare prin depozitare finala a deseurilor conform PJGD Mures.

Din punct de vedere al trecerii in intravilan a suprafetelor de teren excedentar si care nu au infrastructura necesara, implementarea PUG va avea efecte negative asupra factorului de mediu sol, ducand in viitor la o scadere a potentialului agricol.

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale

Prin dezvoltarea PUG vor fi afectate limitele actuale ale sitului Natura 2000 dar fara a afecta caracteristicile de mediu sau populatia de pasari. A fost identificata si evidentiata aria de protectie speciala avifaunistica ce face parte din „Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000”.

Patrimoniul cultural

Au fost identificate obiective arhitecturale ce apartin patrimoniului cultural si au fost trasate in planse zonele de protectie.

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG

4.1. Conservarea patrimoniului natural

Pentru obiectivele ce apartin patrimoniului cultural au fost stabilite zone de protectie, nefiind permise activitati de construire ci doar cele de reconstructie a obiectivelor mentionate.

4.2. Zone specifice de risc

Orasul Miercurea Nirajului si localitatile componente nu se confruntă cu probleme provocate de riscurile naturale, pe teritoriul orasului neexistănd suprafeŃe inundabile, zone cu alunecări de teren, băltiri şi nici eroziuni.



63

4.3. Gestiunea deseurilor

In prezent colectarea deseurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului se face de catre SC Salubriserv SA Tg.Mures care asigura colectarea si transportul deseurilor.

Pe viitor colectarea deseurilor de pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului si a localitatilor componente se va face conform proiectului PHARE CES 2003 Pro

Regione Pura care prevede infiintarea unor servicii de salubritate si de colectare de deseuri menajere In microregiunea Väii Nirajului cu termen de finalizare anul 2008.

Denumirea proiectului este "Colectare selectiva la sursa, statie de transfer deseuri, pregatire pentru transport a deseurilor la groapa de gunoi".

Depozitele menajere necontrolate vor trebui dezafectate pana in anul 2009, conform HG Nr. 349/2005. In oras nu exista depozite de deseuri industriale.

Colectarea deseurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se va face conform Directivei Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor si a Planului national gestionare a deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004).

In vederea respectarii normelor de igiena, conform Strategiei Judetene de Gestionarea Deseurilor, se impun urmatoarele masuri:

• colectarea se va face selectiv in recipiente speciale; • punctele de colectare vor fi racordate la o statie de transfer - Acatari - de pe raza

judetului Mures, de unde vor fi transportate si depozitate la depozitul ecologic de deseuri al judetului Mures din localitatea Sighisoara;

• inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare a deseurilor pana la data de 16.07.2009.

Deseurile spitalicesti provenind de la dispensarele veterinar si uman considerate periculoase (infectioase si intepatoare) fie vor fi transportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic si depozitate la depozitul zonal in regim de deseuri menajere nepericuloase.

Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazul extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de protectie sanitara (50 m fata de zonele locuite) a cimitirelor.

Comform directivei 2002/96/EC care a fost transpusa in legislatia nationala prin HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (publicata in MO 491/10 iunie 2005), se va avea in vedere infiintarea unui centru de



64

colectare a DEEE si predarea acestora unitatilor care se ocupa cu valorificarea si neutralizarea componentelor considerate deseuri periculoase.

In ce priveste puturile seci si animalele moarte se recomanda:

Puturile seci de pe teritoriul orasului vor fi inchise in locul acestora Primaria orasului Miercurea Nirajului, va infiinta un centru de colectare a animalelor moarte dotat cu camera frigorifica unde vor fi tinute pana la preluarea acestora de catre PROTAN SA pentru neutralizare.

4.4 Calitatea apelor

În zona studiata nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.

Apele subterane pot fi afectate prin infiltraŃii de substanŃe organice sau chimice provenite din depozitările necorespunzătoare de deşeuri menajere şi dejecŃii zootehnice de la populaŃie, din substanŃele fertilizante şi de combatere a dăunătorilor utilizate în agricultură, din closetele şi fosele septice ale populaŃiei, a unităŃilor publice şi industriale si in special lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si a canalizarii in sistem centralizat si a statiei de epurare.

Alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza prin captare de apa din zona barajului si pompata intr-un rezervor de apa situat langa padurea Rotunda, ambele zone - captare si inmagazinare avand zone de protectie sanitara. Pentru localitatile componente alimentarea cu apa se face din fantani.

Deasemeni sunt asigurate alimentarea cu energie electrică, gaze naturale, telefonie şi cablu TV.

Se constata lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si a canalizarii in sistem centralizat si a statiei de epurare.

ExcepŃie face zona de blocuri realizate în centrul localităŃii pentru care s-a realizat o canalizare de tip local. În anul 2004 s-a elaborat un Proiect Tehnic pentru extinderea reŃelei de canalizare menajeră în zona centrală, pe străzile Teilor, Nirajului, Trandafirilor, Secerişului, Morii, Salcâmilor, Sălciilor, Liliacului, LibertăŃii, cu amplasarea unei staŃii de epurare prevăzută a fi construită în două etape.

La aceste cauze se mai adaugă existenŃa unor surse de alimentare cu apă (fântâni) necorespunzătoare igienico-sanitar (fără perimetre de protecŃie, inadecvat construite), care pot afecta apele subterane cu încărcări în substanŃe organice şi chimice. Apele uzate menajere incărcate cu substanŃe organice şi chimice pot ajunge în stratul acvifer, ceea ce influenŃează negativ calitatea surselor cu apă potabilă.



65

4.5. Obiective de interes national

Un astfel de obiectiv este construirea in viitor a autostrazii ce va face legatura intre Vama Sculeni – Iasi si Targu Mures.

Autostrada propusa prin PATJ Mures va traversa zona prin partea de Sud a orasului Miercurea Nirajului.

Apreciem ca autostrada va avea un impact semnificativ asupra zonei in faza de constructie, datorita modificarilor de peisaj, constructia podului si a autostrazii peste raul Niraj, zgomot, vibratii, etc. Dupa finalizarea lucrarii impactul asupra zonei va fi cel generat de traficul auto.

4.5. Obiective de interes comunitar

Statia de epurare

In PUG Miercurea Nirajului este prevazut a se infiinta sistem de canalizare centralizat cu statie de epurare. Statia de epurare se va construi in partea de sud a orasului in apropierea raului Niraj si in intravilanul existent ce este cuprins in aria de protectie avifaunistica Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000. Impactul asupra biodiversitatii va fi semnificativ in faza de constructie. La finalizarea lucrarii si darea in



66

functiune impactul asupra biodiversitatii va fi redus si va avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii umane.

Statia de epurare are prevazuta o zona de protectie sanitara de 300 m si nu este in apropierea locuintelor.

5.OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu sunt :

Legea Protectiei Mediului OUG 195/2005 aprobata prin Lg.265/2006;

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

Legea Apelor nr. 107/1996;

Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a zone protejate - nr. 5/ 2000;

Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor nationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic – nr. 2/1987 ( art. 35-39 si anexa);

Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;

Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;

Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a –Apa –nr. 171 /1997;

Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;

Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.



67

Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in vederea respectarii standardelor UE:

Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator - prevede ca Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 2000.

Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte comunitare:

Calitatea aerului:

Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Managementul deseurilor:

Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.

Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Calitatea apei:

Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7 directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.



68

Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014.

Controlul poluarii industriale si managementul riscului:

Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.

Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in ocrotirea mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe plan national, cat si cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la conventii internationale.

Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu urmatoarele principii generale ale protectiei a mediului: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, principiul “poluatorul plateste”, stimularea activitatii de redresare a mediului. Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie de criterii pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare redresarii si ocrotirii mediului:

• mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului. O gama larga de substante poluante aduc atingere grava starii de sanatate a populatiei: substantele organice si anorganice toxice si periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de amoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin in special din activitatile desfasurate in industrie, constructii, transporturi si agricultura. Alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate a populatiei sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile depozitate necontralat.



69

• mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator principiului dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si lung, vizand resursele regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora si fauna, dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile.

• apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta, inundatiile si cutremurele de pamant reprezinta calamitati naturale ale caror efecte distructive au fost resimtite des in Romania, situatii care au impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a acestora.

• respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind protectia mediului.

Tabel sintetic:

Legislatia

comunitara

Legislatia nationala

LEGI, HG, OG.

Legislatia nationala

ORDINE, NORMATIVE

CALITATEA AERULUI

Directiva 96/62/EEC1 Directive 80/779/EEC2 Directiva 82/884/EEC Pb Directiva 85/203/EECNO

O.U.G.195/ 12.12.2005 Legea 24 /1994( schimb.clima) Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO) Legea655/2001(OUG243/2000) HG 897/2003�HG 732/2001

OMAPP 462/01/07/1993 O.M.T. 33/19963

O.MAPM 592/2002

CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE Directiva COM97/494

Directiva 75/440/EEC Directiva 78/659/EEC Directiva 76/464/EEC Directiva 80/778/EEC Directiva 91/271/EEC Directiva 86/278/EEC

Legea apelor 107/1996 Legea 458/2002 HG 188/2002-NTPA 011, HG 202/ 2002 HG 459/2002

NTPA 002, NTPA 001. OMAPPM 485/1995 O.MAPM1146/10.12.2002

GESTIONAREA DESEURILOR

1 D.structura cadru privind calitatea aerului; 2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot. 3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4

D.cadru a apei



70

Directiva 75/442/EEC Directiva 91/156/EEC Decizia 94/3/EC

OUG 78/2000- Legea 426/2001 Legea 465/2001 HG 856/2002 HG 349/2005

O.MAPM 867/2002

II. D.75/440 – D.apelor de suprafata; 78/659- D.ape piscicole; 76/464- D. substant. periculoase; 80/778- D. apei potabile; 91/271- D. apelor uzate urbane; 86/278-D. namolului rezidual. L.458/2002-legea apei potabile; HG188/2002- calitatea apelor uzate completat HG352/2005; HG202/2002-calitatea apelor piscicole;HG459/2002-calitate ape imbaiere; O .MAPPM 485/1995-Regulament poluare accidentala; O.MAPM 1146/2002- clasificatea apelor de suprafata. III. D. 75/442- D. gestiunea deseurilor; D.91/156/EEC-managementul deseurilor in UE; Decizia 94/3/EC-Catalogul European al Deseurilor; OUG78/2000-regimul deseurilor; L. 465/2001 Deseuri ind. Reciclab.; O.MAPM 867/2002-Criterii de depozitarea deseurilor; HG 856/2002-Lista neexhaustiva a deseurilor;HG 349/2005-depozitarea deseurilor;

łinând cont că un mediu sănătos este esenŃial pentru asigurarea prosperităŃii şi calităŃii vieŃii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile,

Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienŃei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecŃia mediului ca o provocare spre inovaŃie, crearea de noi pieŃe şi oportunităŃi de afaceri.

Având ca obiective principale întărirea structurilor administrative, ca element de bază pentru construirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuŃia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra pe următoarelor priorităŃi:

1-Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale;

In acest sens pentru toate proiectele din PUG care pot avea efecte semnificative asupra mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in stadiu de proiect .

2· Evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile.



71

Acest obiectiv a fost atins prin insasi realizarea Raportului de Mediu la PUG Miercurea Nirajului si a fost tratat la capitolul “Aspecte relevante ale starii actuale a mediului”.

3· Întărirea capacităŃii instituŃionale în domeniul mediului;

PUG Miercurea Nirajului cuprinde o serie de proiecte de mediu a caror implementare se va realiza prin atragere de foduri de la nivel central si European.

4· Ameliorarea calităŃii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale;

Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu in Orasul Miercurea Nirajului se propun:

• Plantarea de perdele forestiere de protectie pe partea stanga a DJ 135 spre Tampa si perimetral in zona industriala

• Marirea suprafetelor verzi

• Imbunatatirea managementului deseurilor si alinierea la normele europene in domeniu prin inchiderea depozitului existent si infiintarea platformelor de colectare selectiva a deseurilor.

• Monitorizarea calitatii apelor.

5· Elaborarea strategiilor de protejare a cetăŃenilor împotriva calamităŃilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic prin:

Amenajari hidrotehnice cu rol de diminuare a riscului producerii de inundatii – realizat prin construirea barajului.

6· Întărirea parteneriatului cu organizaŃiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu.

Nu sunt prevazute programe de colaborare si parteneriat intre primaria Orasului si ONG –uri pe teme de mediu. Pe viitor se va avea in vedere colaborarea cu grupul Milvus in special pentru protectia biodiversitatii din Natura 2000.



72

6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.1Apa

In cazul implementarii PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi pozitive, acestea fiind gestionate cantitativ si calitativ prin lucrarile de gospodarire a apelor. Astfel vor fi satisfacute toate cerintele de apa la consumatorii industriali si casnici. Implementarea PUG va contribui la: stoparea degradarii calitatii apelor de suprafata si solurilor.

6.2 Aer, zgomot

PUG-ul reprezintă o strategie pentru dezvoltarea spaŃială durabilă a orasului Miercurea Nirajului, şi în principiu implementarea lui nu poate avea efecte adverse asupra mediului.

Dimpotivă reprezinta o planificare judicioasă a modului de folosire a terenului poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea economică inclusiv creşterea mobilităŃii urbane le poate avea asupra mediului.

6.3 Sol

In situatia implementarii PUG calitatea solului se va inbunatati. Respectarea si aplicarea masurilor propuse va conduce la o considerabila ameliorare a solurilor din orasul Miercurea Nirajului .

• recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deseuri si dejectii zootehnice;

6.4 Flora, fauna, spatii verzi

In situatia implementarii PUG calitatea florei si a faunei se va imbunatati. Prin implementarea PUG se vor infiinta spatiile verzi, plantatii forestiere si aliniamente oferind adapost si hrana pentru speciile caracteristice acestor tipuri de habitat.

Implementarea PUG va avea efecte pozitive asupra faunei si florei prin protectia de care se va bucura Reteaua ecologica Natura 2000 dar este posibila si aparitia efectelor negative.



73

Acestea sunt determinate de extinderile PUG spre zonele de pasune si padure determinand dezvoltarea activitatilor antropice si restrangerea arealului de vanatoare sau reproducere pentru unele specii.

Trebuie remarcat faptul ca activitatile antropice existente din aceasta zona nu au condus la periclitarea speciilor protejate si a habitatelor acestora, populatia din zona traind in armonie cu celalalte specii. Este de presupus ca si pe viitor convietuirea populatiei cu celalalte specii sa fie benefica pentru reteaua Natura 2000.

Deasemeni trebuie tinut cont si de marimea sitului comparativ cu zonele locuite, de distantele considerabile pana la habitatele protejate.

Acumularea nepermanenta de pe raul Niraj ofera un habitat propice pentru speciile iubitoare de apa dar si un teren de vanatoare pentru speciile pradatoare, vizita pe amplasament relevand acest fapt.

In aceste conditii consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona este unul redus cu efecte asupra limitelor sitului si nu va afecta semnificativ biodiversitatea din zona protejata. Prin scoaterea etapizata a terenurilor din circuitul agricol in functie de necesitati, impactul asupra biodiversitatii se va reduce si mai mult.

Deasemeni s-au facut propuneri pentru infiintarea de spatii verzi, ce se vor concretiza prin programul de infiintare/extindere a spatiilor verzi finantat de UE.

In zona centrala a orasului exista astfel de functiuni amenajate si mobilate corespunzator.

6.5 Sanatatea umana

Implementarea PUG va avea efecte pozitive asupra starii de sanatate a locuitorilor orasului Miercurea Nirajului, prin proiectele ce se vor realiza.

• Infiintarea sistemului de alimentare cu apă canalizare si statie de epurare in oras cat si în satele componente;

• Cresterea suprafetei locuibile;

• Amenajare corespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor în conformitate cu prescripŃiile specifice de proiectare si introducerea sistemului de colectare selectiva a deseurilor;

• Amenajarea de spaŃii verzi publice pentru recreerea cetăŃenilor;



74

Pe langa aceste proiecte vor fi implementate si proiecte ce tin de ridicarea standardului de viata al populatiei prin:

� Realizare retea gaze naturale în satele componente si zonele propuse pentru extindere;

� Extinderea reŃelei de joasă tensiune în zonele propuse pentru extindere; � Realizare sistem de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat si

racordarea tuturor localitatilor la statia de epurare, precum si a zonelor propuse pentru extindere.;

6.6 Intravilan propus

FuncŃiunile de bază ale localităŃii vor fi în continuare de locuire, cu dotările aferente, producŃie agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii.

La stabilirea intravilanului propus, s-au consultat organele locale, opŃiunile populaŃiei şi nevoile stringente ale localităŃii. Astfel a rezultat suprafaŃa necesară, după cum urmează:

T1 856,62ha

localitatea SuprafaŃa actuală (CU nr.66/04.10.2005) (HA)

SuprafaŃa propusă(HA)

Miercurea Nirajului 629,00 856,62 Rezultă că suprafaŃa intravilanului va creşte cu 227,62 ha - rezultând 4,78 locuitori/ha.

BILANłUL TERITORIAL al teritoriului localităŃii este format din suma terenurilor ocupate de construcŃiile existente şi viitoare, şi va rezulta următoarea componenŃă:

Miercurea Nirajului

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS %

1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

513,60 81,67 713,54 83,32

LOCUINłE ÎN BLOCURI 1,50 0,24 1,50 0,18



75

INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 10,03 1,59 10,03 1,17

UNITĂłĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 27,94 4,44 27,94 3,26

UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 4,28 0,68 4,28 0,50 CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT rutier feroviar

23,89

1,29 3,800,20

26,112,98

3,04 0,35

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE 17,80 2,83 30,83 3,60

CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE 1,07 0,17 1,07 0,12

GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 9,54 1,51 9,54 1,11

APE 11,60 1,84 12,99 1,52

PĂDURI 6,46 1,03 15,81 1,83

TOTAL INTRAVILAN 629,00 100,00 856,62 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 856,62ha. łinând cont de faptul că perimetrul intravilan stabilit era de 629,00ha, creşterea va fi de 227,62ha.

Veta

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS % 1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 9,16 88,94 18,60 84,12

INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,21 2,03 0,40 1,81

UNITĂłĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE - - - -

UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,15 1,46 0,65 2,94 CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT

Din care . rutier

feroviar

0,34 3,30 1,64 7,42

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT,

PROTECłIE - - - -

CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - - -

GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 0,44 4,27 0,72 3,26

APE - - - -

PĂDURI - - 0,10 0,45

TOTAL INTRAVILAN 10,30 100 22,11 100

Pentru localitatea Veta suprafaŃa intravilanului va fi de 22,11ha. łinând cont de faptul că perimetrul intravilan stabilit era de 10,30ha, creşterea va fi de 11,81ha.



76

Tampa

FuncŃiunile de bază ale localităŃilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările aferente, producŃie agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii.

La stabilirea intravilanului s-au consultat organele locale, opŃiunile populaŃiei şi nevoile stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat următoarele suprafeŃe necesare, împărŃite în 2 trupuri (T1 – 39,42ha, T2 – 0,53ha):

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS % 1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 10,05 64,22 33,95 84,84 INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,44 2,82 0,81 2,05 UNITĂłĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 0,14 0,90 0,13 0,33 UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,82 5,23 0,07 0,13 CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT

Din care . rutier

feroviar

1,88

12,01 2,21 -

5,58

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE - - 0,13 0,33 CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - 0,04 0,10 GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 2,18 13,92 0,86 2,17 APE 0,14 0,90 0,06 0,15 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 15,65 100,00 39,95 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 39,95ha, cu 24,30ha mai mult decât în prezent. łinând cont de

faptul că localitatea avea intravilan stabilit la minim, creşterea nu este deosebit de mare.

Sardu Nirajului

FuncŃiunile de bază ale localităŃilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările aferente, producŃie agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii.

La stabilirea intravilanului s-au consultat organele locale, opŃiunile populaŃiei şi nevoile stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat următoarele suprafeŃe necesare:


Din care . rutier

feroviar

2,60 12,93 4,04 4,43

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE - - 0,58 0,64 CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - - -



77

GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 2,57 12,78 1,06 1,16 APE 0,25 1,27 0,20 0,22 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 21,10 100,00 91,21 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 91,21ha, cu 70,11 ha mai mult decât în prezent. łinând cont de faptul că localitatea avea intravilan stabilit la minim, creşterea nu este deosebit de mare. Va rezulta cca. 0,19ha/locuitor.

Mosuni

FuncŃiunea de bază ale localităŃii va fi în continuare de locuire, cu dotările complementare aferente, producŃia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii, servicii.

La stabilirea intravilanelor existente s-au consultat organele locale, opŃiunile populaŃiei şi nevoile stringente pentru fiecare localitate în parte.

Astfel, prezentăm comparativ existent-propus, suprafeŃele ce au fost cuprinse în perimetrul construibil / intravilanul fiecărei localităŃi, cu cele ce au rezultat faŃă de posibilele dezvoltări ale fiecărei dintre localităŃi.

SuprafeŃele necesare dezvoltării durabile pentru localitatea Lăureni sunt următoarele zone funcŃionale, zone totalizate în următorul bilanŃ teritorial:


Din care . rutier

feroviar

5,90 25,20 5,37 9,29

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE - - - - CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - - - GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 2,17 9,26 1,79 3,10 APE 0,96 4,14 0,19 0,33 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 23,41 100,00 57,78 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 57,78ha, cu 34,37ha mai mult decât în prezent. Va rezulta cca 5,71ha/locuitor.

Laureni



78

FuncŃiunea de bază ale localităŃii va fi în continuare de locuire, cu dotările complementare aferente, producŃia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii, servicii.



SuprafeŃele necesare dezvoltării durabile pentru localitatea Lăureni sunt următoarele zone funcŃionale, zone totalizate în următorul bilanŃ teritorial:

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS % 1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 9,54 62,28 51,37 86,59 INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,68 5,03 0,40 0,67 UNITĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 1,12 8,28 1,12 1,89 UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,50 3,70 - - CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT Din care . rutier feroviar

1,12 8,28 5,35 9,02

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE - - - - CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - - - GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 1,48 10,95 0,69 1,16 APE 0,20 1,48 0,40 0,67 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 13,52 100,00 59,33 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 59,33 ha, cu 45,81 ha mai mult decât în prezent. Va rezulta cca 0,17ha/locuitor.

Dumitresti

FuncŃiunile de bază ale localităŃilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările complementare aferente, producŃia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii, servicii.



79



SuprafeŃele necesare dezvoltării durabile pentru localitatea Dumitreşti sunt următoarele zone funcŃionale, zone totalizate în următorul bilanŃ teritorial:

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS % 1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 10,00 70,07 93,88 94,17 INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,92 6,44 1,05 1,05 UNITĂłĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 0,11 1,13 0,03 0,03 UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,11 1,13 - - CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT

Din care . rutier

feroviar

1,93 13,52 2,12 2,12

SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE - - 0,53 0,53 CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - - - GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE 1,10 7,70 0,74 0,74 APE - - 1,36 1,36 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 14,27 100,00 99,71 100,00

Rezultă că, suprafaŃa intravilanului va fi de 99,71 ha, cu 85,44 ha mai mult decât în prezent. Va rezulta cca. 0,14 ha/locuitor.

Beu

FuncŃiunile de bază ale localităŃii va fi în continuare de locuire, cu dotările aferente, producŃie agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii.

La stabilirea intravilanului s-au consultat organele locale, opŃiunile populaŃiei şi nevoile stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat următoarele suprafeŃe necesare:

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT % PROPUS % 1 2 3 4 5 LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE - - 15,70 73,67 INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC - - 0,75 3,52 UNITĂłĂłI INDUSTRIALE/DEPOZITARE - - UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE - - - - CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT

Din care . rutier

- -

- 2,38 11,17



80

feroviar - - SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECłIE 0,90 4,22 CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE - - GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITIRE - - 1,46 6,85 APE - 0,12 0,57 PĂDURI - - - - TOTAL INTRAVILAN - - 21,31 100,00

Rezultă că suprafaŃa totală a intravilanului va fi de 21,31ha, acesta fiind alcătuit din două trupuri. Trupul 1 cu suprafaŃa de 21,10ha şi trupul 2 cu suprafaŃa de 0,21ha.

TOTAL INTRAVILAN propus pentru orasul Miercurea Nirajului si localitatile componente 520.73 ha.

7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE 7.1. Natura transfrontiera a efectelor

Nu este cazul

7.2. Natura cumulativa a efectelor

Nu au fost identificate obiective industriale care prin functionare si dezvoltare viitoare să ducă la manifestarea unor efecte de sinergism sau să genereze disconfort populaŃiei din zonă şi ecosistemului.

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE 8.1. Resurse de apa

Masurile Propuse in PUG cu privire la resursele de apa au efecte exclusiv pozitive, ele contribuid la cresterea calitatii tuturor factorilor de mediu si la realizarea unor conditii de confort urban si rural corespunzator. Pentru atingerea acestor obiective se impun urmatoarele masuri:

1. curative: actiuni de ecologizare a albiei raului Niraj

2. stoparea aruncarii deseurilor in albia raului Niraj si a paraielor componente

3. Alimentarea cu apa centralizata si canalizare cu statie de epurare

Lucrari hidroedilitare propuse pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, :



81

• dirijarea controlata a apelor meteorice; • se va asigura protectia sanitara de minim 15 m de la albiile minore, conform

Legii Apelor 107, Anexa nr.2; • se va respecta HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica la captarile de apa.

Alimentarea cu apa, tratarea apei: canalizarea

In conditiile implementarii sistemului de alimentare cu apa in orasul Miercurea Nirajului, se pune problema realizarii unei retele de canalizare a apelor uzate menajere.

Apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul unei retele colectoare spre o statie de epurare, cu deversare in raul Niraj .

Cantitatile de apa evacuate si dimensionarea retelei se va face la debite maxime de calcul si se vor stabili in conformitate cu prevederile SR 1846 si SR 1795.

Reteaua de canalizare menajera la care se vor racorda obiectivele social-economice, cladirile administrative, unitatile agroindustriale locale si locuintele individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacuarea si tratarea apelor uzate rezultate din activitatile acestora.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al orasului Miercurea Nirajului a comandat proiectul ’’Sistem de canalizare si epurare a apelor uzate menajere din satele orasului Miercurea Nirajului ’’.

Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completata cu Legea 310/2004, care prevede ca ,,realizarea alimentarii cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte este conditionata de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii acestor ape,,.

Se va respecta Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 privind distanta de protectie sanitara in jurul statiei de epurare – 300 m.

Apele meteorice vor fi evacuate natural prin lucrari de sistematizare verticala la rigolele drumurilor, care vor deversa in paraurile limitrofe localitatilor.

Deasemeni se vor avea in vedere masurile propuse prin PUG la capitolul 3.9.1. privind gospodarirea apelor si anume:

- intocmirea unui program de urmarire si control a calitatii apei potabile, la nivel de primarie;



82

- instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distantei de 50m fata de posibilele surse de poluare a apei.

- Stabilirea zonei de protectie a cursurilor de apa de pe teritoriul orasului la 15m de o parte si de alta a albiei.

Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu.

8.2. Atmosfera

Implementarea PUG-ului implica realizarea urmatoarelor obiective relevante din punct de vedere al protectiei atmosferei:

� masuri pentru diminuarea impactului/disconfortului generat de trafic; � plantarea unor perdele de vegetatie in cazul extinderii zonei industriale; � masuri pentru diminuarea impactului generat de activitatile industriale; � amplasarea cu strictete a noilor activitati industriale in zonele prevazute in PUG

cu aceasta destinatie ; � respectarea programelor de implementare a tehnologiilor curate si reducere a

emisiilor conform pogramelor de conformare din autorizatiile de mediu si prevederilor Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Mures;

� realizarea de spatii verzi, parcuri recreative pentru cetatenii orasului ;

Toate aceaste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii populatiei prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de activitatile industriale si cresterea traficului.

8.3. Ameliorarea solului

Cerintele si masurile ameliorative ale solurilor afectate sunt:

4. Lucrari de combatere a excesului de umezeala

5. Redarea terenurilor in circuitul agricol a terenurilor afectate de eroziune de suprafata;

6. Asigurarea sectiunii de scurgere, a debitelor la viituri si stabilizarea malurilor;

7. Scoaterea de sub efectul eroziunii de suprafata.



83

PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE

Uniunea Europeana defineste notiunea de cross-compliance ca un proces suficient de complex prin care platile directe sunt conditionate de respectarea practic neconditionata a unor reguli si legislatii privind imbunatatirea conditiilor de mediu, a managementului suprafetelor cultivate si a standardelor de calitate si anume de respectarea neconditionata a unor reguli legate de:

- mediu - managementul terenurilor - standarde de calitate pe intreg fluxul de productie - siguranta alimentara.

Scopul cross-compliance se poate subdivide pe doua directii:

A - respectarea celor 19 ordonate si directive UE care acopera domeniile:

- protectia mediului - siguranta furajelor si a alimentelor - protectia si sanatatea animalelor

B - A doua directie care are directa legatura cu prima consta in “Regului pentru mentinerea terenului intr-o buna stare agricola si ecologica, care va trebuii neaparat decretata de catre statele participante”.

Implementarea regulilor cross-compliance a inceput la 1 ianuarie 2005 si nu cu introducerea tuturor cerintelor deodata. Implementarea regulilor cross-compliance se face in trei etape:

Etapa I actiuni consecinte

1) Incepand cu 1.01.2005 se vor introduce reguli de mediu si gestiunea terenurilor

- Monitorizarea nitratilor

- Limitarea dozelor de azot in prima etapa la 150 kg/ha apoi la 100 kg/ha

- Mentinerea humusului si a materiei organice in sol

- Nitrati - balanta azotului si a humusului din sol

- Folosirea ingrasamintelor organice, a paielor si a altor

resturi organice

- Utilizarea namolurilor de la statiile de epurare

2) Protectia habitatelor si a biodiversitatii pentru

- flora

- fauna

- pasari in mod deosebit

- protectia noilor specii care apar in ecosisteme

- reglementarea vanatului de pasari si alte animale



84

3) Implementarea regulilor de identificare a animalelor

- vite - 4 reguli

- capre, porci, oi - 2 reguli

- crotaliere

- inregistrare

- pasaport

- registrul de turma

Etapa a 2-a

- Reguli stricte in domeniul protectiei plantelor

- Reguli stricte in domeniul sigurantei alimentare

Etapa a 3-a

Reguli foarte stricte privind protectia animalelor

Principalele zone carora se adreseaza cross-compliance si care formeaza principalele grupari de “lucrari” sunt urmatoarele:

I TERENURILE

- Mentinerea terenurilor intr-o BUNA STARE AGRICOLA si ECOLOGICA (B.S.A.E.)

II INTREPRINDERILE

CERINTE DE BAZA foarte importante pentru conducatorii de intreprinderi:

- Managementul terenurilor, bunele practici agricole de ferma (inclusiv cele din domeniul protectiei plantelor), respectarea naturii si a biodiversitatii (managementul ecologic, managementul cresterii si intretinerii animalelor) cu toate detaliile legate de aceste probleme intra in RESPONSABILITATEA conducatorilor de intreprinderi.

III AREALELE VERZI

- Intra in preocuparea tuturor, de la conducerile de intreprinderi la conducatori de comunitati.

- “Mentinerea si dezvoltarea arealelor verzi”.

MANAGEMENTUL TERENURILOR si B.S.A.E.

Aceasta cerinta a aparut datorita accentuarii tot mai mult in ultimii ani a degradarii terenurilor, fie datorita unei exploatari intensive nerationale, fie, dimpotriva a neglijarii lor.



85

B.S.A.E. solicita indeplinirea

a cel putin patru elemente:

1. Eliminarea proceselor erozionale 2. Mentinerea in sol a materiei organice si a principalelor

elemente de fertilitate 3. Mentinerea in conditii excelente a suprafetelor destinate

pentru ogor negru 4. Mentinerea si dezvoltarea elementelor de arhitectura

peisagera prezente in zona.

Pentru indeplinirea punctului 1 B.S.A.E. este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii si respectarea regulilor ce deriva din acestea:

B.S.A.E. 1

Reducerea sau

eliminarea

proceselor

erozionale:

1. Eliminarea araturilor de-a lungul pantei . 2. Eliminarea efectuarii araturilor si a altor lucrari in afara zonelor

de umiditate optima. Mentinerea si conservarea structurii solului pentru retinerea si transmiterea in profunzime a apei. Un bun raport apa/aer.

3. Utilizarea mulciului din paie sau a altor sisteme de mulcire. 4. Eliminarea, reducerea sau inlocuirea araturilor pentru semanatul

graului dupa grau cu semanaturi directe, la anumite intervale in ani, in functie de ani, de rezultatele cercetarii stiintifice si a practicii locale.

5. Folosirea asolamentelor cu benzi inerbate sau cu plante perene (lucerna, trifoi, ierburi)

6. Plantarea perdelelor de protectie, lucrare de amploare mai mare si cu caracter de activitate asociativa.

B.S.A.E. 2

Mentinerea in sol

a substantei

organice

1. Asolamente rationale in care cel putin trei culturi sa detina cate 15% din suprafata. Ca si cultura principala, in sine, poate fi considerata oricare dintre ele. Cereale de toamna sau de primavara. Alte culturi de primavara. Chiar si ogorul negru conform prezentelor norme 8-10% din suprafata poate fi considerat ca si suprafata contand in asolament.

2. Culturile intermediare (porumb masa verde dar si cereale paioase ca si culturile semanate mixt (trifoiul in cereale) nu sunt considerate ca si culturi in sensul acestei legi.

3. Culturile perene nu pot fi integrate in asolament si desi dorite nu sunt tratate ca atare. Ele sunt considerate plante anuale in zona arabilului.

4. Info utila. In caz ca asolamentul nu poate fi realizat la nivelul unei intreprinderi, este permisa realizarea lui intre intreprinderi vecine.

5. In caz ca nu sunt indeplinite conditiile unui asolament corespunzator (conform directivei) se ofera urmatoarele sanse:

- alte masuri pentru mentinerea materiei organice in sol, in care caz pana la 31 decembrie al fiecarui an se preda un bilant al humusului in sol.

- Arderea miristilor si a resturilor organice este interzisa cu exceptia



86

zonelor infectate cu boli si daunatori.

- In oricare situatie bilantul humusului se face pe baza de probe la fiecare 6 ani.

Probleme mari pentru B.S.A.E. 2 apar la intreprinderile care de ani de zile practica monocultura. In consecinta, elaborarea bilantului humusului in sol trebuie neaparat efectuat. Pentru spatiul romanesc aceasta sarcina revine cercetarii ASAS si unitatilor sale specializate(ICPA, OSPA).

BSAE 2A

Elaborarea bilantului

humusului (cercetare)

Pentru fiecare specie de cultura care ocupa o anumita suprafata va fi ordonat, solicitat un bilant al carbonului. Va fi tolerat un sold negativ de pana la 75 kg/c/ha

Probleme care pot aparea:

Intreprinderile care cultiva monocultura de grau sau porumb siloz, care isi pierd paiele si aplica cantitati mici de ingrasaminte, pot intra in solduri negative mari de carbon si pot rata primirea premiilor.

Consecinte, rezultate: masurarea continutului in humus cel putin o data la 6 ani. Eventual introducerea unor culturi de corectie a continutului de humus din sol.

BSAE 2B

Limitele valorice ale

substantei organice

in soluri

- La sub 13% continut in argila > 1 %

- La mai mult de 13% continut in argila > 1,5%

BSAE 2C

Directii de marire a

continutului in materia

organica

- Corectie prin culturi principale .

- Cresterea productiei si lasarea unor resturi organice mai mari in sol si pe sol.

- Utilizarea produselor secundare pentru cresterea continutului de “C” din sol.

- Ingrasarea organica

- Ingrasare chimica rezonabila (bilantul azotului)



87

BSAE 3 Mentinerea in afara culturii a unei suprafete fie ca ogor negru fie ca suprafata inerbata (verde)

1. In procent de 8-10% suprafetele acestea se extrag 2. din zona agricola si sunt destinate inverzirii lor

(fie naturale daca flora este favorabila, fie semanata 3. daca suprafata este foarte imburuienata). 4. Ca ogor negru, poate fi recomandata mai ales 5. zonelor secetoase. 6. Masa verde obtinuta de pe suprafetele inerbate este tocata marunt si

imprastiata ca mucti pe parcela. 7. Suprafete inverzite pe lunga durata. Suprafele inverzite sunt definite ca

acele suprafete insamantate artificial sau nu si care raman in afara asolamentului. Ele sunt reglate prin lege pentru diferite zone agricole. Ele intra la premii incepand cu anul 2005 in UE, daca in cerere agricultorul a trecut-o ca atare incepand cu 2003. Ele pot fi:

- cu caracter productiv (pasuni si fanete)

- cu caracter neproductiv Cerinte:

- Cel putin o data pe an iarba se coseste, se taie si se foloseste ca mulci sau ca fan si otava

- in toate cazurile se are grija ca procesul tehnologic sa aiba loc in afara clocitului pasarilor si al nasterii altor

animale salbatice. Se evita deci perioada 1 aprilie - 15 iulie.



88

BSAE 4 Mentinerea si dezvoltarea elementelor de arhitectura peisagera

Elementele de arhitectura peisagera a zonei joaca un rol foarte important pentru protectia naturii si a mediului in general. Ele creaza nise ecologice pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea unor populatii specifice. Definite de lege ele nu trebuie distruse. Aceste elemente sunt: a) Garduri vii si maracinisuri incepand cu o lungime de 20 m alcatuite din

vegetatie lemnoasa. b) Insiruiri de arbori alcatuiti din minimum 5 arbori pe o lungime de minimum

50 m. Arborii pot sa fie si pomi fructiferi. c) Stabilimente forestiere de minimum 100 m2 pana cel mult 2000 m2,

alcatuie din plante lemnoase ce nu servesc scopului agricol. Suprafetele impadurite artificial nu intra in aceasta categorie.

d) Zone de mlastina si stufarisuri in dimensiuni de cel mult 2000 m2, definite ca biotopuri speciale de legile de protectie a naturii si cartate ca atare. Motivatie - mentinerea biodiversitatii ecologice si genetice.

e) Arbori izolati si liber protejati prin lege ca monumente ale naturii. Precizari: Daca in perimetrul unei proprietati agricole exista mai multe biotopuri (ecosisteme) cel mult 2000m2 toate trebuie protejate. Intretinerea acestor ecosisteme nu intra in sarcina agricultorilor ci sunt reglate de legi speciale de protectia mediului.



89

8.4 Flora, fauna, spatiile verzi

Orasul Miercurea Nirajului si localitatile componente, au un caracter „aerisit” cu spatii libere aflate in intravilanul existent si distantele relativ mari pana la zonele impadurite, paduri cu un bogat potential din punct de vedere al biodiversitatii.

Intrarea in oras dinspre Neaua

La vizita pe amplasament am constatat existenta pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului a unui habitat important pentru situl Reteaua ecologica Natura 2000 ce va fi afectat de dezvoltarea spatiala a planului, situat in partea de V a orasului cuprins intre DJ 135 si canal. Este un habitat in care cuibareste cristelul de camp Crex crex, pentru care au fost luate masuri de protectie prin mentinerea starii actuale a habitatului.

Cristelul de camp (Crex crex) este o specie pe care o regasim in ANEXA Nr. 3 din OUG 57/2007 specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecŃie specială avifaunistică.



90

Amplasamentul zonei industriale cuprins intre DJ 135 si canal( zona protejata)

Amplasamentul privit dinspre DJ 135 spre canal ( zona protejata)



91

Intrarea in oras dinspre Tampa( in dreapta zona protejata)

Barajul pe raul Niraj



92

Masuri compensatorii pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

- mutarea zonei industriale propusa in PUG de pe suprafata de teren din partea de vest a orasului cuprinsa intre DJ 135 si canal ca urmare a identificarii unui habitat important pentru specia de pasari Crex crex;

- scoaterea din intravilan a suprafetelor de padure din partea de N-E deasemeni un habitat important pentru speciile de padure;

- evitarea oricaror activitati care ar putea afecta în mod semnificativ speciile sau ar putea distruge habitatele pentru care a fost desemnată zona.

- obligativitatea pentru activitatile economice noi de a realiza studiul de evaluare a impactului de mediu care sa ateste compatibilitatea cu obiectivele de conservare a naturii.

- In vederea unei ocupari cat mai rationale a teritoriului in toate localitatile si pentru diminuarea/reducerea impactului asupra biodiversitatii, suprafetele agricole incluse in intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, in functie de solicitari si eliberarea de autorizatii de construire, numai pe baza Regulamentului Local de Urbanism aferent.

Zgomotul de la traficul rutier si obiective industriale are efecte adverse asupra păsărilor (afectează negativ procesul de înmulŃire, perturbă etc.)

In vederea protejarii zonei cuprinse intre drum si canal propunem urmatoarele masuri:

- plantarea de vegetatie forestiera pe lungimea drumului si perpendicular spre canal la limita viitoarei zone industriale;

- sistarea cositului in perioada clocitului si acordarea de compensatii pentru proprietarii de teren. Terenul cuprins intre DJ 135 si canal este utilizat de proprietari ca faneata si este cosit ceia ce pericliteaza populatia de pasari in perioada de cuibarit.

Conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe lânga



93

activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele. Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin interventii de gospodarire.

Conform aricolului 28 din OUG 57/2007 aliniat (1)sunt interzise activitatile din

perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinatatea acestora care pot sa

genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor salbatice si habitatelor

naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice.

(2) Planurile si/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii de mediu/evaluarii impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, si care, fie individual, fie împreuna cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avându-se în vedere obiectivele de conservare. (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele si/sau planurile prevazute la alin. (2) se emit numai daca proiectul/planul nu afecteaza în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate si, în lipsa unor solutii alternative, proiectul/planul trebuie totusi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din ratiuni de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai dupa stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta retelei nationale de arii naturale protejate sau cea globala a retelei "Natura 2000", în cazul siturilor de interes comunitar. (5) În situatia în care siturile incluse în reteaua "Natura 2000", identificate conform legislatiei în vigoare, adapostesc un tip de habitat natural prioritar si/sau o specie prioritara, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sanatatea sau siguranta publica; b) anumite consecinte benefice de importanta majora pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra carora s-a obtinut punctul de vedere al Comisiei Europene.



94

(6) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana asupra masurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenta globala a retelei "Natura 2000". (7) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitati în ariile naturale protejate si, dupa caz, în vecinatatea acestora se realizeaza numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.

Deasemeni conform Art. 29 din OUG 57 /2007 aliniat (1) Constructiile, dotarile si alte amenajari existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitatilor administrative si stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum si altor activitati în legatura cu buna administrare.

(2) În toate situatiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevazute la alin. (1).

(3) În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, constructiile, dotarile si amenajarile prevazute la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si activitatilor de educatie si instruire ecologica ce se organizeaza în cooperare cu autoritatile locale, institutiile de învatamânt si cu organizatiile neguvernamentale angajate în activitati de protectie si educatie ecologica.

Se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 care prevede:

(1) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B, precum si speciile incluse în lista rosie nationala si care traiesc atât în ariile naturale protejate, cat si în afara lor, sunt interzise: a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) perturbarea intentionata în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie; c) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; e) recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natura, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (2) Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:



95

a) uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; c) culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; d) perturbarea intentionata, în special în cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migratie; e) detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea si capturarea; f) comercializarea, detinerea si/sau transportul în scopul comercializarii acestora în stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat. (3) Speciile de pasari prevazute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânatoare, în afara perioadelor de reproducere si crestere a puilor. (4) În cazul speciilor de pasari migratoare prevazute în anexa nr. 5 C, este interzisa vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibarit. (5) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevazute în anexa nr. 5 D, cu conditia sa fi fost capturate sau ucise ori obtinute prin mijloace legale. (6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizatii speciale eliberate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. (7) Autorizatia prevazuta la alin. (6) se acorda dupa consultari cu Comisia Europeana, iar procedura de emitere a acesteia se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (8) Pentru asigurarea protectiei, managementului si utilizarii durabile a populatiilor speciilor de pasari al caror areal natural de distributie include teritoriul României este necesara realizarea de studii si cercetari având ca subiect temele prevazute în anexa nr. 8.

8.5 Populatia

In conformitate cu tendintele pe plan national si cu strategia judeteana, obiectivele care stau la baza revitalizarii populatiei, sunt:

- stoparea tendintei de degradare a factorilor demografici si reducerea dezechilibrelor prin politici care sa asigure o dezvoltare echilibrata;

- mentinerea nivelului actual al ratei de ocupare si cresterea acestuia in perspectiva urmatorilor 10-15 ani, pe masura reabilitarii activitatilor economice si scaderea nivelului somajului;



96

- mentinerea constanta a numarului somerilor in urmatorii 2-3 ani, urmata de o reducere treptata a numarului acestora prin crearea de noi locuri de munca;

- un model nou de ocupare a fortei de munca; in acest sens se impune imbunatatirea structurii populatiei ocupate ca urmare a restructurarii si modernizarii activitatilor economice si prin reconversie profesionala in cadrul fenomenului de tertiarizare a profilului economico-social - tendinta specifica etapei de realizare si dezvoltare a economiei de piata.

Suportul realizarii obiectivelor si optiunilor strategiei demografice este sustinut si de programele de dezvoltare regionala si implicit a teritoriului administrativ Miercurea Nirajului.

Optiuni ale populatiei

Solicitarile populatiei constau in:

1. Prevederea de amplasamente pe terenuri stabile la alunecari, in interiorul intravilanelor, pentru:

- functiuni de interes public si servicii care lipsesc; - curti si constructii, in limita a 1000 mp/ gospodarie, pentru locuinte necesar a

fi nou construite, datorita cresterii numarului populatiei, a cresterii confortului de locuire (realizarea a minim 2,85 persoane / gospodarie si 10,5 mp arie locuibila / persoana);

- eventualele unitati industriale, industrie mica si prestari servicii; - dotarile de gospodarie strict necesare (cimitire, instalatii apa-canal, strazi,

etc.); - dezvoltarea unor ramuri economice care sa ocupe forta de munca disponibila

(industrie mica, artizanat si activitati mestesugaresti, unitati de procesare a laptelui si a carnii, etc.).

- dezvoltarea turismului local, prin valorificarea potentialului existent al cadrului natural.

Deoarece actualele obiective strategice de dezvoltare, marimea numarului de locuitori si tipul de organizare ca aglomeratie urbana si rurala sunt premise ferme, orasul va continua sa se extinda pe terenurile disponibile din jur inca din prima etapa, tinandu-se seama de toate categoriile de bariere existente si de directiile prioritare de evolutie.

De aici rezulta necesitatea imperativa de a revizui intreaga strategie de dezvoltare a localitatilor, si in mod special a centrului din Orasul Miercurea Nirajului.



97

In afara schimbarilor la nivel institutional sunt necesare schimbari ale modului si aspectului de viata urban.

Trecerea la un nivel superior, in prima faza, comporta in primul rand o revizuire a functionalului zonei centrale: completarea cu noi dotari (spatii comerciale si de alimentatie publica). Este necesar de asemenea ca pe viitor sa fie aprobate si construite doar acele locuinte care corespund din punct de vedere calitativ si estetic cu functiunile de baza.

8.6 Masuri in zonele cu riscuri naturale

Pe teritoriul orasului nu sunt prezente zone cu riscuri naturale si in comcluzie nu se impun masuri cu privire la acestea.

Masurile preventive

Aceste masuri urmaresc preintampinarea producerii alunecarilor.

Dintre acestea citam:

• mentinerea invelisului vegetal pe versantii inclinati;

• rationalizarea pasunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indica alunecari in pregatire;

• practicarea araturilor in sensul curbelor de nivel;

• uscarea argilei prin drenari de suprafata si subterane, prin intermediul carora apa sa fie evacuata in afara regiunii cu potential de alunecare; modificarea naturii argilelor, prin injectari cu diferiti lianti.

Masuri curative

Aceste masuri se aplica in situatiile cand alunecarile s-au declansat si actiunea lor trebuie limitata sau impiedicata. Ca prima masura se impune captarea surselor de umezire a argilelor (izvoare, panze de ape freatice) si dirijarea lor dincolo de perimetrul zonei afectata de alunecari. Printr-o astfel de interventie, argilele incep sa se usuce si procesul de alunecare poate fi oprit. Numai dupa o asemenea masura urmeaza si amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care sa fie montate cu o talpa cat mai adanca in sol, concomitent cu impadurirea versantilor si interzicerea pasunatului.



98

Pentru stabilizarea si utilizarea rationala a terenurilor cu alunecari declansate, in diferitele lor stadii de evolutie, se vor lua masuri corespunzatoare cauzelor principale si secundare care au contribuit la dezvoltarea lor. In prima etapa se va urmari fixarea cornisei si uscarea corpului de alunecare. In etapa a II-a se trece la o utilizare complexa a intregului microlandsaft al alunecarii, cu destinatii multiple: pentru agricultura, pasune si faneata, livada si podgorie, padure etc, in functie si de zonalitatea fizico-geografica.

Pentru ameliorarea stabilitatilor versantilor alunecatori se propune efectuarea unor lucrari de consolidare biologica prin plantatii silvice de protectie cu specii de arbori si arbusti (salcioara, salcam, rachita, macies, etc.), cat si refacerea taluzelor cu pante fortate cu praguri din beton sau prefabricate modulate din beton armat, ori praguri din gabioane, apoi inierbarea acestora.

Combaterea alunecarilor si luarea in cultura a terenurilor alunecate reprezinta actiuni complexe, care prezinta dificultati tehnice si conduc la cheltuieli foarte mari, de aceea trebuie sa se puna un accent deosebit pe prevenirea acestui fenomen.

Pentru a nu favoriza acumularea apei in sol, araturile pe aceste terenuri trebuie netezite, iar in zonele si in anii mai bogati in precipitatii, pe solurile cu un continut mai ridicat in umiditate, aratura se poate executa chiar pe linia de cea mai mare panta, din deal in vale. Pe aceste terenuri nu se vor executa, pentru combaterea eroziunii, lucrari de retinere a apei (canale, valuri de pamant, terase orizontale).

Impadurirea terenurilor alunecatoare trebuie privita sub doua aspecte, pe de o parte, speciile silvice pot reduce stabilitatea versantilor prin greutatea proprie si prin eforturile generate de vant, iar pe de alta parte previn alunecarile prin consumul mare de apa si drenarea in felul acesta a solului, prin prevenirea formarii crapaturilor si prin fixarea solului de sistemul radicular. Impadurirea terenurilor poate fi inlocuita de plantatii de nuci, care, prin sistemul radicular puternic pivotant si fasciculat, asigura fixarea si drenarea biologica a solului. Plantarea de nuci nu exclude folosirea celorlalte masuri de prevenire. O alta masura de prevenire se refera la controlul suprafetelor predispuse alunecarilor pentru a depista aparitia unor crapaturi, urmata de astuparea acestora cu pamant bine compactat, evitandu-se in felul acesta patrunderea rapida a apelor de suprafata catre stratul alunecator. Netezirea, pe terenurile arabile, a formelor de relief existente pe versanti, pentru a asigura eliminarea apei din micile depresiuni, contribuie, de asemenea, la prevenirea atat a alunecarilor, cat si a reactivarii alunecarilor stabilizate. Netezirea poate fi asociata cu executarea unor santuri pentru evacuarea apei din depresiunile inchise, care nu se pot nivela. In afara de aceste masuri generale, pe terenurile predispuse alunecarilor, se interzice defrisarea plantatiilor silvice,



99

amplasarea de constructii si depozite grele, trasarea de cai de comunicatie, efectuarea de sapaturi la piciorul unor versanti amenintati de alunecare.

In aceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitarea riscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupa eliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii.

Inundatii

Aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundatiilor este usurat de faptul ca locul lor de manifestare este predictibil si adesea este posibila o avertizare prealabila, iar in mod obisnuit este posibil sa se precizeze si cine si ce va fi afectat de inundatii.

Principalele activitati ale managementului inundatiilor:

A. Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:

- evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;

- realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;

- realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.);

- realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor;



100

- aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora;

- intretinerea albiilor cursurilor de apa si a vailor torentiale prin ingrijirea vegetatiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitarii gunoaielor si a altor materiale care pot colmata sectiunea de scurgere a apei;

- implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

- comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii.

B. Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

- detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;

- prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;

- avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al inundatiilor;

- organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;

- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;

- activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.

C. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

- ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala;

- reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor;

- revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone.

De mentionat este faptul ca se poate accesa Fondul de Solidaritate al UE care intervine in cazuri de catastrofe majore sau pentru actiuni de prevenire a dezastrelor.



101

Imbunatatirea parametrilor privind calitatea mediului

Masurile ce se vor lua prin implementarea PUG in privinta inbunatatirii factorilor de mediu reprezinta un obiectiv ce se aplica si la nivel national. Aceste masuri vor avea un efect benefic asupra sanatatii populatiei,vor duce la stoparea degradarii monumentelor arhitecturale si de patrimoniu national, al florei si faunei din Orasul Miercurea Nirajului . Inbunatatirea calitatii factorilor de mediu, a mediului in general, va duce la cresterea nivelului de sanatate al populatiei, la imbunatatirea conditiilor de viata al locuitorilor.

Pentru factorul de mediu Aer: Nu se identifica efecte semnificative asupra calitatii aerului atmosferic si nici asupra sanatatii populatiei. Trebuie remarcat ca, in general, industriile orasului Miercurea Nirajului, nu sunt printre cele puternic poluante. De asemenea, prin reducerea accentuata a activitatilor agricole si zootehnice, poluarea cunoaste cote mult diminuate.

Pentru factorul de mediu Apa: La sursele de poluare a apelor se propune realizarea unei statii de epurare.

Pentru apele de suprafata de pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se fac urmatoarele propuneri:

1. CES-uri – inierbari, impaduriri;

2. Curative: actiuni de ecologizare a albiei raului;

3. Stoparea aruncarii deseurilor in albia raului;

4. Alimentarea cu apa in sistem centralizat si canalizare cu statie de epurare;

Pentru Sol:

La sursele de poluare a solurilor se propun:

� asigurarea depozitelor de dejectii ale unitatilor zootehnice si valorificarea lor ca ingrasamant;

� Eliminarea/ diminuarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de gestionare (colectare,transport si eliminare finala prin depozitare) a deseuri-lor menajere rezultate in mediul rural.

In ce priveste activitatea de salubrizare se fac urmatoarele propuneri privind optimizarea activitatii de salubrizare a orasului Miercurea Nirajului,



102

Colectarea deşeurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se va face conform Directivei Europene şi Strategiei NaŃionale de Gestionarea Deşeurilor şi a Planului naŃional gestionare a deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care impun următoarele măsuri:

• Închiderea şi ecologizarea spaŃiilor actuale de depozitare a deşeurilor (depozite rurale de deşeuri) până la data de 16.07.2009.

• Stabilirea şi realizarea punctelor (platformelor) de precolectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul orasului (în intravilan).

• ÎntreŃinerea platformelor de precolectare şi preluarea şi transportul deşeurilor din aceste puncte de colectare se va face de către societăŃi specializate în colaborare cu Primăria.

• Deşeurile menajere din punctele de precolectare vor fi preluate şi duse la cea cea mai apropiată staŃie de transfer Acatari, unde vor fi sortate, compactate, transportate şi depozitate la depozitul zonal de deşeuri al judeŃului Mures.

• Punctele (platformele) de precolectare a deşeurilor vor fi amplasate în intravilanele localităŃilor aparŃinătoare orasului Miercurea Nirajului, , numărul acestora fiind dimensionat în funcŃie de populaŃie, capacitatea recipienŃilor folosiŃi şi frecvenŃa preluării deşeurilor de către serviciul de salubritate (SR 13387 Salubrizarea localităŃilor, Deşeuri urbane-prescripŃii de proiectare a punctelor pentru precolectare).

Eurocontainerele vor fi amplasate în condiŃii salubre, pe platforme betonate (cu pantă de 1%) şi prevăzute cu rigole de drenare a apei pluviale şi racordate la reŃeaua de apă şi canalizare, sau la şanŃul de colectare a apelor adiacent drumului, la care să aibă acces mijloacele de transport ce asigură preluarea deşeurilor, şi situate la o distanŃă de cca. 10 m de clădiri. Se recomandă împrejmuirea platformelor cu gard pentru prevenirea împrăştierii deşeurilor şi accesului persoanelor neautorizate.

În punctele de precolectare nu este permisă pozarea conductelor de distribuŃie a apei şi a conductelor de canalizare sau de gaze.

Deşeurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fracŃii: sticlă, plastic, hârtie şi carton, şi deşeuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecărui tip de deşeu şi vor fi colorate diferit pentru a facilita selectarea.

Pentru fracŃia biodegradabilă (menajere, deşeuri din grădini, zootehnice) se recomandă compostarea în gospodării şi utilizarea ca îngrăşământ organic.

Deşeurile spitaliceşti provenind de la dispensarele uman şi veterinar, şi de la Spitalul de copii, considerate periculoase (infecŃioase şi înŃepătoare) fie vor fi transportate în condiŃii de siguranŃă şi incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat,



103

fie neutralizate termic şi depozitate la depozitul zonal în regim de deşeuri menajere nepericuloase.

Pentru DEEE se va avea in vedere infiintarea unui centru de colectare a DEEE si predarea acestora unitatilor care se ocupa cu valorificarea si neutralizarea componentelor considerate deseuri periculoase.

Puturile seci de pe teritoriul orasului vor fi inchise in locul acestora Primaria Orasului Miercurea Nirajului, va infiinta un centru de colectare a animalelor moarte dotat cu camera frigorifica unde animalale moarte vor fi tinute pana la preluarea acestora de catre PROTAN SA pentru neutralizare.

Este necesar a se avea în vedere reŃinerea unor suprafeŃe limitrofe în cazul extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de protecŃie sanitară (50 m faŃă de zonele locuite) a cimitirelor.

În vederea asigurării unui mediu echilibrat şi stabil se propun o serie de obiective şi măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu şi a aspectelor negative pe care acestea le generează.

În acest sens se propun următoarele măsuri pentru eliminarea şi prevenirea poluării la nivelul aerului, apelor şi solului:

• Interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora, o atenŃie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare.

• Instituirea zonelor de protectie a albiilor paraielor ce traverseaza orasul Miercurea Nirajului la 15m de o parte si de alta, iar acolo unde este cazul se va executa o banda lata de 5m la limita terenurilor agricole pentru prevenirea eventualelor scurgeri de N in timpul fertilizarii.

• Instituirea zonelor de protecŃie sanitară a fântânilor, asigurarea acestora cu capace şi ghizduri înalte de 70-100 cm, respectarea distanŃelor sanitare între acestea şi eventualele surses de impurificare (closete, microferme de animale).

• Racordarea reŃelei de alimentare cu apă la sistemul centralizat de distribuŃie a apei; • InfiinŃarea unui sistem de canalizare ; • MenŃinerea calităŃii aerului prin controlarea emisiilor rezultate în urma arderii

combustibililor folosiŃi pentru încălzire. • Gestionarea deşeurilor menajere produse în gospodării prin precolectarea selectivă

a acestora, preluarea în condiŃii de siguranŃă şi transportul la cea mai apropiată staŃie de transfer.



104

• Combaterea proceselor de eroziune, alunecări de teren prin lucrări de consolidare, inclusiv prin menŃinerea şi extinderea plantaŃiilor de protecŃie, antierozionale, evitarea construcŃiilor în zonele afectate de procese de versant, combaterea zonelor cu exces de umiditate, prin desecări locale .

Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiŃiile de fundare din studiile geotehnice şi se va acorda o atenŃie deosebită sistematizării verticale.

Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare – şanŃuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să se afecteze proprietăŃile învecinate.

• MenŃinerea şi protecŃia pădurilor şi plantaŃiilor forestiere din extravilan şi intravilan, având în vedere rolul lor de protecŃie sau de protecŃie şi producŃie;

• Pentru îmbunătăŃirea microclimatului zonei se propune completarea spaŃiilor plantate;

• Utilizarea fertilizanŃilor agricoli în doze optime, asigurarea unor agrotehnici adecvate şi ecologice, inclusiv prin combaterea biologică a dăunătorilor;

În ceea ce priveşte zonele propuse pentru refacere peisagistică, acestea se referă în principal la terenurile neproductive reprezentate prin alunecări, eroziuni torenŃiale active, terenuri ocupate cu depuneri de deşeuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere, prin revenirea la peisajul iniŃial, sau prin amenajări de agrement.

Alte masuri propuse in PUG pentru cresterea nivelului de trai si implicit a sanatatii populatiei sunt:

- Gospodărirea apelor

Lucrări hidroedilitare propuse pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului:

• dirijarea controlată a apelor meteorice; • se va asigura protecŃia sanitară de minim 15 m de la albiile minore,

conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2; • se va respecta HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de

protecŃie sanitară şi hidrogeologică la captările de apă.



105

Alimentarea cu apă

În prezent Orasul Miercurea Nirajului deŃine un sistem centralizat de alimentare cu apă, numai pentru localitatea Miercurea Nirajului, locuitorii satelor componente utilizează apa din fântâni pentru care nu există program de control şi monitorizare. Alimentarea cu apa se realizeaza din captarea de apa din zona barajului. Apa este pompata in rezervorul situat langa padurea Rotunda si de aici prin cadere distribuita populatiei.

Atat captarea cat si rezervorul au zona de protectie sanitara.

Pentru rezolvarea alimentării cu apă, la cererea Consiliului Local al orasului , s-a realizat în anul 2006 Studiul de Fezabilitate la lucrarea ’’ Alimentarea cu apă a satelor orasului Miercurea Nirajului’’.

Scopul proiectului este creşterea calităŃii vieŃii şi a stării de sănătate a populaŃiei din satele orasului , prin reducerea riscului îmbolnăvirilor hidrice prin furnizarea unei ape cu parametri calitativi conform directivei CE 98/93/EC privind calitatea apei potabile nr. 458/2002.

Canalizarea

În condiŃiile implementării sistemului de alimentare cu apă în oras, se pune problema realizării unei reŃele de canalizare a apelor uzate menajere.

Apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul unei reŃele colectoare spre o staŃie de epurare, cu deversare în râul Niraj .

CantităŃile de apă evacuate şi dimensionarea reŃelei se va face la debite maxime de calcul şi se vor stabili în conformitate cu prevederile SR 1846 şi SR 1795.

ReŃeaua de canalizare menajeră la care se vor racorda obiectivele social-economice, clădirile administrative, unităŃile agroindustriale locale şi locuinŃele individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacuarea şi tratarea apelor uzate rezultate din activităŃile acestora.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al Orasului a comandat proiectul ’’Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere din satele Orasului Miercurea Nirajului”.

In prezent este in faza de executie statia de epurare a orasului pentru care a fost stabilita zona de protectie de 300 m.



106

Alimentarea cu energie electrică

Datorita extinderii intravilanului, a cresterii numarului de locuinte, de obiective social administrative, economice si comerciale, se poate aprecia o crestere a consumului de energie electrica la nivelul orasului .

Pentru alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori, se propun extinderi ale retelei de joasa tensiune LEA 0.4 KV si se vor avea in vedere urmatoarele criterii :

• Alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigenta

impuse de normativele tehnice in vigoare.

• Toate circuitele principale vor fi trifazate.

• Alimentarea retelei de iluminat particular si utilizari casnice se recomanda a se face prin 2-4 plecari, iar cea a retelei de iluminat public prin 1-3 plecari.

• Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stalpi; acestea se vor amplasa la distante aproximativ egale, cat mai in centrul de greutate al consumatorilor sI in apropierea consumatorilor importanti.

Solutia de racord la reteaua electrica se va stabili de catre proiectantii de specilitate F.T.D.E.E. Mures conform prescriptiilor in vigoare PE 132 si PE 136.

ReŃeaua de telefonie şi poştă

În Orasul Miercurea Nirajului este necesară dezvoltarea reŃelei telefonice, care să rezolve cererile de instalare de noi posturi telefonice, precum şi eventualele noi solicitări ca urmare a extinderii intravilanului.

Conform STAS 832, măsurile ce se impun la proiectarea şi apoi la întreŃinerea instalaŃiilor de telecomunicaŃii sunt:

- Liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distanŃă intre două transpuneri ale unui circuit trebuie să nu depăşească 1,6km;

- Se vor instala cabluri cu manta de aluminiu; - Simetria instalaŃiilor şi izolaŃia lor faŃă de pământ trebuie să

corespundă normativelor în vigoare. Defectele de izolaŃie trebuie să fie remediate în funcŃie de importanŃa circuitelor în termenele stabilite. Se recomandă ca durata remedierii să nu depăşească 24 de ore;

- La subtraversări, cablurile izolate se vor instala în Ńevi izolate, chiar dacă electrificare căii ferate nu este prevăzută;



107

- Se va evita înlocuirea unei linii aeriene cu o nouă linie aeriană pe alt traseu. De regulă, linia aeriană ce trebuie desfiinŃată se înlocuieşte cu un cablu;

Ca o măsură specială, înlocuirea instalaŃiilor existente se va face numai atunci când nu se găseşte o soluŃie judicioasă de protecŃie în condiŃiile protecŃiei lor.

Această măsură nu se referă la soluŃii prin care reorientările de legături, comasările de linii, scurtările de traseu conduc la desfiinŃarea de pe terenurile de construcŃii sau agricole a unor linii aeriene cu lungime totală mai mare decât a cablurilor pe care le înlocuiesc.

SoluŃia abandonării cablurilor interurbane existente se poate admite numai în cazuri excepŃionale şi se aplică numai cu avizul ministerelor interesate.

Alimentarea cu gaze naturale

În prezent locuitorii orasului folosesc pentru încălzire gaze naturale.

Se propune alimentarea cu gaze naturale a satelor Moşuni, Beu şi VeŃa aparŃinătoare oraşului Miercurea Nirajului

Toate aceste masuri vor creste calitatea principalilor parametri de mediu, cu efecte benefice directe si indirecte asupra sanatatii populatiei din orasul Miercurea Nirajului .

8.7 Patrimoniul cultural

Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, au fost identificate obiective care apartin patrimoniului cultural si au fost facute propuneri pentru protectia acestora prin instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice.

8.8 Protectia mediului

Protectia aerului

Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluantilor, ale caror efecte se resimt de la nivel local pana la nivel global asupra tuturor elementelor biotice si abiotice, monitorizarea calitatii aerului ocupa un loc esential, constituindu-se intr-un element de fundamentare a strategiilor de control.



108

A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program coerent care sa vizeze toate problemele de poluare precum si responsabilitatile autoritatilor locale.

Cunoasterea mecanismelor de poluare a atmosferei, implica studierea a patru categorii de fenomene, si anume:

• emisiile de poluanti atmosferici aferente surselor naturale si antropice; • transferul poluantilor de la sursa la receptor (transmisia); • imisiile, adica distributia spatiala, temporala si nivelul concentratiilor de poluanti

in atmosfera; • efectele poluarii asupra sanatatii umane, a mediului, a constructiilor si

materialelor.

Monitorizarea emisiilor, ce defineste cauza poluarii, este un mijloc de informare absolut necesar asupra contributiei pe care o au diferite surse, permitand astfel stabilirea prioritatilor cu privire la reducerea poluarii.

Imisiile, adica distributia tempo-spatiala si nivelul concentratiei de poluanti in atmosfera, sunt monitorizate prin masuratori si modelare matematica a concentratiilor, in scopul cunoasterii starii si evolutiei calitatii aerului. Obiectivele monitorizarii imisiilor deriva din necesitatea cunoasterii starii si evolutiei calitatii aerului si protejarii acesteia.

Pentru imbunatatirea calitatii aerului in Orasul Miercurea Nirajului - se propun urmatoarele masuri:

- Mentinerea calitatii aerului prin controlarea emisiilor rezultate in urma arderii combustibililor folositi pentru incalzire;

- Realizarea de spatii verzi de protectie intre zonele de locuit si unitatile economice, care sa absoarba noxele in latime de 10 m, precum si spatii verzi de aliniament in lungul arterelor importante, in latime minima de 5 m;

- Conform art. 62 din Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, detinatorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligati sa intretina perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi si parcurile pentru imbunatatirea

capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana;

- Amplasarea dotarilor care produc mirosuri dezagreabile (platforme pentru depozitarea deseurilor menajere, platforme pentru depozitarea si fermentarea dejectiilor de la sectoarele zootehnice, cimitirele etc.) la minim 50 m de locuinte si functiunile



109

complementare si prevederea de plantatii de aliniament pe perimetrul acestora cu o latime minima de 10 m.

- proiectarea si executia centurii ocolitoare.

Protectia apei

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa confera posibilitati de utilizare pentru orice fel de necesitati. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale poluarii si implica doua etape: cunoasterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata, a precipitatiilor si a apelor subterane.

Ca masuri, sunt necesare:

- Realizarea si functionarea la capacitate maxima si exploatarea corespunzatoare a statiilor de epurare a apelor uzate;

- Instituirea zonelor de protectie ale apelor de suprafata pe o distanta de 15 m de o parte si de alta a albiei, interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora o atentie deosebita acordandu-se obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare;

- Extinderea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din surse corespunzatoare, asigurarea potabilitatii prin instituirea zonelor de protectie sanitara a fantanilor, asigurarea acestora cu capace si ghizduri inalte de 70 -100 cm, respectarea distantelor sanitare intre acestea si eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale);

- Infiintarea unui sistem de canalizare si statie de epurare – in faza de executie.

- Regularizarea raului Niraj – baraj existent;

Protectia solului

Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeasi atentie ca aerul si apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este insa factorul principal al asigurarii hranei oamenilor, animalelor si plantelor. Un centimetru in grosime de sol se



110

realizeaza in zeci si chiar sute de ani, dar de pierdut il putem pierde intr-un an, datorita vanturilor, precipitatiilor, defrisarii padurilor sau folosirii nerationale a unor substante chimice.

Conform art. 65 din Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu titlu sau fara titlu, protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului.

Este necesara separarea deseurilor menajere de cele industriale sau din productie, deoarece conform legislatiei in vigoare responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plateste” sau dupa caz, producatorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producatorului”. Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor este una dintre obligatiile administratiilor publice locale.

Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv in recipiente speciale, amplasate in punctele de colectare a deseurilor. De aici vor fi preluate printr-un serviciu de salubritate centralizat si transportate catre statia de transfer Acatari. De la aceasta statie de transfer, deseurile vor fi transportate si procesate la depozitul ecologic de deseuri a jud. Mures de la Sighisoara. (Conform Planului National de Gestionare a Deseurilor elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor respectand O.G. 78/2000 privind regimul deseurilor).

Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale.

Lucrarile de prelucrare a solului se vor efectua corespunzator, interzicandu-se araturile din deal in vale, si prevenindu-se antrenarea stratului fertil in timpul ploilor si colmatarea albiilor.

Pentru protejarea solurilor de pe versantii cu pante accentuate sunt necesare plantatii forestiere cu arbori consumatori de apa (salcam), livezi, vii, benzi inierbate si terasari, precum si captarea si drenarea izvoarelor de versant.

Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare – santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fara sa se afecteze proprietatile invecinate.

Utilizarea fertilizantilor agricoli se recomanda a se face in doze optime, prin asigurarea unor agrotehnici adecvate si ecologice, inclusiv prin combaterea biologica a daunatorilor.

In ceea ce priveste zonele propuse pentru refacere peisagistica, acestea se refera in principal la terenurile neproductive reprezentate de terenuri ocupate cu



111

depuneri de deseuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere, prin revenirea la peisajul initial, sau prin amenajari de agrement. Remedierea cauzelor poluarii trebuie efectuata in ordinea prioritatilor definite prin politica orasului, in paralel cu aplicarea de masuri administrative ferme.

9. DIFICULTATI INTAMPINATE

Pentru anumite domenii ale evaluarii de mediu informatiile sunt depasite, in acest scop fiind necesare o serie de intalniri si solicitari complementare.

Pentru calitatea atmosferei, punctele de monitorizare sunt in general amplasate in municipiul Mures, atat datorita concentrarii surselor majore de poluare cat si datorita costurilor reduse in exploatarea acestora.

Calitatea apei potabile este insuficient evaluata pentru sistemele de alimentare din puturi individuale.

In domeniul calitatii apelor de suprafata, informatiile furnizate au acoperit satisfacator acest capitolul.

In domeniul calitatii si cantitatii apelor subterane, informatiile furnizate sunt relativ restranse. Un sector neacoperit este cel al calitatii apelor freatice din zona Orasului Miercurea Nirajului.

Calitatea solului este bine caracterizata. Pentru conservarea biodiversitatii, a faunei si florei ocrotite, evaluarea este in general satisfacatoare; nu exista un sistem de monitoring performant in privinta evolutiei faunei si florei ocrotite, acest lucru fiind datorat in special lipsei unor administratii proprii a arealelor protejate cuprinse in Legea 5/2000.

Informatiile puse la dispozitie de SC ARHIGRAF SRL prin PUG sunt in general bine sintetizate si evaluate pentru Orasul Miercurea Nirajului . In principal, problemele identificate de elaboratorii PUG-ului sunt legate de infrastructura (alimentare cu apa potabila, canalizare si epurare ape uzate, retele de gaz metan, cai rutiere,) cat si a problemelor de mediu.



112

10. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului – PLANUL DE URBANISM GENERAL al Orasului Miercurea Nirajului, , în concordanŃă cu art.27.

10.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor şi programelor.

• art.27 din H.G. NR.1076 din 08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, „Monotorizarea implementării planului sau programului propus de titular, are în vedere identificare încă de la început a efectelor semnificative ale acestora asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acŃiunile de remediere corespunzătoare” ;

• art.2 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006 „ monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenŃia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaŃiei ecologice a acestora , a evoluŃiei, şi implicaŃiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;

• art. 90 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006 – „AutorităŃile administraŃiei publice locale au următoarele atribuŃii şi răspunderi:

• a)aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonanŃe de urgenŃă;

• b)urmăresc respectarea legislaŃiei de protecŃia mediului de către operatorii economici care prestează servicii publice de gospodărie Orasul lă;

• f)asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare a localităŃilor, de întreŃinere şi gospodărire a spaŃiilor verzi, a pieŃelor şi a parcurilor publice;

• g) conservă şi protejează spaŃiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât să se asigure suprafaŃa optimă stabilită de reglementările în vigoare, în localităŃile în care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea spaŃiilor verzi existente este prioritară;

• h) supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanŃi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile.”

• Art 70 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006 – ProtecŃia aşezărilor umane. Pentru unui mediu de viaŃă sănătos, autorităŃile administraŃiei publice locale, precum şi după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaŃii:



113

• a) să îmbunătăŃească microclimatul urban, prin amenajarea şi întreŃinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităŃilor şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseŃeze şi să protejeze peisajul, să menŃină curăŃenia stradală;

• b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menŃinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităŃi, condiŃii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecŃie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor;

• c) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reŃelelor de canalizare, a staŃiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităŃi, fără a prejudicia ambientul, spaŃiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi confort a populaŃiei;

• f) să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menŃinerea, întreŃinerea şi dezvoltarea spaŃiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecŃie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcŃie ecologică, estetică şi recreativă;

• g) să reglementeze, inclusiv prin interzicere temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităŃi generatoare de disconfort pentru populaŃie în anumite zone ale localităŃilor, cu predominanŃă în spaŃiile destinate locuinŃelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei,recreerii şi agrementului;

• h) să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel;

• i) să iniŃieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreŃinere şi dezvoltare a canalizării.

• Art. 71 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006 –„ Schimbarea destinaŃiei terenurilor amenajate ca spaŃii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă;

• Art. 72 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006 – „La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului se respectă prevederile prezentei ordonanŃe de urgenŃă şi a reglementărilor speciale şi se prevăd, în mod obligatoriu, măsuri de menŃinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităŃi, condiŃii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaŃiilor verzi, de protecŃie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor.



114

10.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementării PUG MIERCUREA NIRAJULUI .

Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de implementare PUG în conformitate cu prevederile Legii protecŃiei mediului, se va asigura in cadrul unui management de mediu în cadrul titularului de plan, respectiv Primăria Orasului Miercurea Nirajului, .

Monitorizarea se va realiza prin terŃi sau laboratoare proprii care in conformitate cu prevederile strategiei primăriei poate fi organizat în cadrul structurilor locale, prin dotare cu aparatura de masura si control necesara efectuarii de analize pentru asigurărea obŃinerii informaŃiilor necesare desfăşurării activităŃilor proprii în condiŃii de respectare a prevederilor legale şi cu privire la impactul determinat de activităŃile desfăşurate în teritoriul administrativ în care se implementează Planul de Urbanism General al Orasului Miercurea Nirajului, .

Nr

crt

Domeniul Măsura /secŃiunea

Factori demediu/

Indicatori analizati functie

de specificul acŃiunii

Frecventa

studiilor/

rapoartelor

I. REGIMUL DEŞEURILOR Aer emisii –CH4,pulberi, indicatori specifici 3

Aer imisii - idem

Apă emisii - MTS,CBO5, CCO-Cr, NH4,SET,pH, culoarea

Lunar 1. Gestionarea deşeurilora)Gestionarea deşeurilor se realizează în condiŃiile de protecŃie a sănătăŃii populaŃiei-monitorizarea punctelor de colectare,transfer, depozitare,valorificare, eliminare.b)Gestionarea deşeurilor periculoase : -transportul ; -valorificare ; -eliminarea ; -tranzitul prin teritoriul administrat ;

Sol – suprafeŃe amenajate ; - cantităŃi depozitate ; - calitatea solului în zona de impact ;

Anual

II. REGIMUL ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE SI DE PROTECłIE A PLANTELOR 2. Utilizarea

îngrăşămintelor chimice şi de

Gestionarea amenajărilor de obiective în vederea utilizăriide produse

Analiza activităŃilor specifice : - avizarea activităŃilor ;

Anual

3 Indicatori specifici stabiliŃi prin acte de reglementare



115

Nr

crt


Factori demediu/



Frecventa

studiilor/

rapoartelor

protecŃie a plantelor specifice. -amenajări ; -utilizări ; - conformarea ; -analiza conformării zonelor de impact.

III. CONSERVAREA BIODIVERSITĂłII şi ARII NATURALE PROTEJATE 3.1 Proiectare

lucrări MenŃinere zone de habitat natural, de conservare a funcŃiilor ecosistemelor şi de protecŃie a speciilor sălbatice de floră şi faună

Automonitorizarea acŃiunilor de menŃinere şi conservarea biodiversităŃii refacerea menŃinerea ariilor protejate incluse în Miercurea Nirajului .

Anual

3.2. Schimbare destinaŃie terenuri

Respectarea prevederilor regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale

Automonitorizarea situaŃiilor de schimbare destinaŃie terenuri

Anual

3.2. ActivităŃi pe teritoriul ariilor protejate

Respectarea prevederilor de marcare a ariilor naturale protejate

Automonitorizarea construcŃiilor din inventarul ariilor naturale protejate

Anual

IV. PROTECłIA APELOR şi a ECOSISTEMELOR ACVATICE. 4.1 Ameliorarea

calităŃii apei Monitorizarea calităŃii apelorîn secŃiunile stabilite ca semnificative pentru apele naturale din zona cuprinsă în PUG

Apa de suprafaŃă şi subterană. Monitorizare calitate în zone de impact

Lunar

4.2 Apa-emisii

Analiza calităŃii în SecŃiuni reprezentative : Camin racord Colector evacuare; Camine,intrare iesire statie epurare ape menajere.

Apa uzată si pluvială MTS,CBO5,CCO-Cr, NH4,SET,pH,culoarea, Rez.fix, elemente şi substanŃe periculoase.

Lunar

V. PROTECłIA ATMOSFEREI, SCHIMBĂRILE CLIMATICE, GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL 5.1. Regenerarea

atmosferei ObligaŃia întreŃinerii perdelelor şi aliniamentelor de protecŃie,spaŃiile verzi, parcurile, gardurile vii

Gestionarea dotărilor şi extinderea permanentă a acestora

Lunar

5.2. ProtecŃia fonică

Măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecŃia fonică a surselor generatoare de zgomot

Monitorizarea conformării la nivelurile limită a zgomotului ambiental

Lunar



116

Nr

crt


Factori demediu/



Frecventa

studiilor/

rapoartelor

VI. PROTECłIA AŞEZĂRILOR UMANE 6.1 Amenajarea şi

întreŃinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităŃilor şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseŃeze şi să protejeze peisajul, să menŃină curăŃenia stradală

Monitorizarea conformării

Lunar

MenŃinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic al Orasului Miercurea Nirajului,


Lunar

ProtecŃia sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor;


Lunar

Asezari umane agenŃi economici limitrofi

Respectarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale a căilor şi mijloacelor de transport, a reŃelelor de canalizare a staŃiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităŃi, fără a prejudicia ambientul, spaŃiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi confort a populaŃiei.


Lunar

Interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităŃi generatoare de disconfort pentru populaŃie în anumite zone ale Orasului Miercurea Nirajului .

Înregistrarea rezultatelor monitorizarea condiŃiilor de îmbunătăŃire a calităŃii zonelor de locuit afectate de disconfortul determinat de activităŃi generatoare de impact consemnate în PUG Miercurea Nirajului .

Anual



117

Nr

crt


Factori demediu/



Frecventa

studiilor/

rapoartelor

6.2 Aşezări umane

Degradarea mediului natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel.

Sol, ape, aer monitorizarea Gestionării deşeurilor din zonele de locuinŃe.

Lunar

Eliminarea deşeurilor din activitatea de construcŃii.

Monitorizarea gestionării deşeurilor specifice.

Lunar

Rezultatele obŃinute din activitatea de monitorizare a PUG se vor introduce în baza de date gestionată de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile şi concretizate prin Rapoarte periodice prezentate autorităŃilor care au aprobat PROGRAMUL DE MONITORIZARE şi emis avize de implementare a PLANULUI DE URBANISM GENERAL al Orasului Miercurea Nirajului, .

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea strategica de mediu pentru PUG Miercurea Nirajului s-a facut pe baza documentelor puse la dispozitie de primarie - PUG, procesele verbale de la cele doua grupuri de lucru constituite anterior, vizite pe amplasament precum si punctul de vedere al APM Mures pentru PUG Miercurea Nirajului.

In urma analizarii documentelor mai sus mentionate am organizat la primaria orasului Miercurea Nirajului un nou grup de lucru constituit din:



118

1. Reprezentantul APM Mures – biodiversitate

2. Reprezentantii ONG – grupul Milvus

3. Reprezentantul primariei – dl Primar

4. Expert SEA Adrian Balan – Ecologic AMB

In urma discutiilor au fost stabilite de comun acord cu membrii grupului de lucru, urmatoarele modificari la PUG Miercurea Nirajului.

1. Scoaterea din intravilan a suprafetelor de padure si refacerea bilantului teritorial;

2. Harta sitului Natura 2000 se va suprapune corect si in varianta finala intrucat actuala harta este propunerea si nu corespunde realitatii;

3. Zona industriala propusa a se infiinta in partea de V de pe drumul spre Tg Mures se va muta spre Tampa adiacent drumului ce separa zona protejata si nu va fi situata in limitele ariei protejate;

4. Suprafata de teren cuprinsa intre drum si canal unde a fost propusa zona industriala va deveni o zona strict protejata si nu se vor elibera autorizatii de construire – restrictiile vor fi trecute in UTR.

Concluziile grupului de lucru au fost comunicate proiectantului PUG SC ARHIGRAF srl urmand ca acesta sa faca modificarile stabilite atat in memoriul general cat si pe planse.

In ce priveste activitatile ce se vor desfasura in zona industriala nou infiintata acestea pot fi activitati industriale nepoluante. Autorizarea unitatilor ce urmeaza a se infiinta se va face cu studiu de impact.

In ce priveste zonele propuse pentru extinderi cu functiunea pentru locuire, acestea nu vor afecta populatia de pasari din zona daca se vor respecta urmatoarele masuri:

- Suprafetele de teren agricole incluse in intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, in functie de solicitari si eliberarea de autorizatii de construire, numai pe baza Regulamentului Local de Urbanism aferent, cu extinderea tuturor utilitatilor ( apa, canal, gaz, energie electrica, telefon, cai de acces).

- Se interzice constructia de locuinte fara existenta infrastructurii.

Prin modificarile ce se vor face in PUG Miercurea Nirajului, au fost eliminate opozitiile anterioare stipulate in procesele verbale ale grupurilor de lucru privind biodiversitatea.



119

Ca aspecte negative mentionam:

- Scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de 520.73 ha propusa pentru extindere.

Pentru reducerea/diminuarea impactului propunem ca suprafetele agricole incluse in intravilan sa fie scoase din circuitul agricol etapizat, in functie de solicitari si eliberarea de autorizatii de construire, numai pe baza Regulamentului Local de Urbanism aferent.

- Dezvoltarea spatiala a planului va afecta limitele sitului Natura 2000 rezultand o inerpatrundere fireasca intre zona de dezvoltare durabila si situl natura 2000, dar fara a afecta populatiile de pasari.

Dintre speciile de pasari existente pe amplasamentul studiat cristelul de camp se numara printre speciile care isi face cuibul pe sol printre ierburi inalte, pe un teren cu folosinta faneturi. In scopul protejarii speciei consideram ca masura privind sistarea cositului in perioada de clocire este oportuna. Este o masura ce va afecta proprietarii de terenuri din zona respectiva dar se pot obtine plati compensatorii pentru sistarea activitatii.

Habitatul acestei specii a fost identificat in partea de S-V cuprins intre DJ 135 si canal si va fi supus restrictiilor de construire.

Referitor la limitele situlaui Natura 2000 facem urmatoarele precizari:

In perioada cand s-au facut studiile pentru stabilirea limitei sitului Natura 2000 majoritatea primariilor nu aveau actualizate PUG-urile, initiatorii proiectului luand in considerare limitele intravilanelor existente la acea data, fara a se tine cont de dezvoltarea ulterioara a localitatilor atat din punct de vedere spatial cat si economic.

In unele localitati limita sitului trece peste intravilanul construit cazul localitatilor Mosuni si Sardu Nirajului precum si al altor localitati cuprinse in sit.



120

Situl natura 2000 in Miercurea Nirajului

Initiatorii proiectului ar fi trebuit sa consulte autoritatile la nivel local, sa discute despre dezvoltarea viitoare a localitatilor, despre proiectele de interes comunitar sau regional.

La momentul actual este tardiva o reconsiderare a limitelor sitului intrucat acestea au fost raportate si cuprinse in Reteaua ecologica Natura 2000 la nivel european.

Singura posibilitate de dezvoltare a localitatii este aplicarea principiului dezvoltarii durabile si gasirea echilibrului intre populatie care tinde spre o dezvoltare economica de subzistenta si cerintele sitului Natura 2000.

Referitor la punctul de vedere al APM Mures prin care se atrage atentia asupra „extinderii intravilanului pentru constructii de imobile şi se va proceda la schimbarea utilizarii terenului pe suprafete mari, cu constructii planificate pe terenuri ca fanate, pasuni, mlastini oligotrofe si semioligotrofe, cursuri de rau neamenajate, adica habitate naturale si seminaturale cu valoare conservativa ridicata, înca în stare naturala” facem precizarea ca viitoarele extinderi pentru constructii si in special construirea de locuinte nu se va face pe terenuri mlastinoase sau cursuri de rau neamenajate deoarece acestea reprezinta riscuri naturale si exista reglementari urbanistice in acest sens.



121

In ce priveste fanatele si pasunile facem precizarea ca intreaga suprafata a zonei sudiate este alcatuita din fanate si pasuni datorita formelor de relief si al activitatilor traditionale din aceasta zona neexistand suprafete de teren neproductiv ce ar fi putut fi trecute in intravilan. Deasemeni trebuie tinut cont ca suntem intr-o zona de dezvoltare durabila asa cum este ea definita prin OUG 57/2007 art 22 alin. 10.

„(10) Zone de dezvoltare durabilă a activităŃilor umane sunt zonele în care se permit activităŃi de investiŃii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităŃii.”

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase:

- Infiintarea si extinderea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate si menajere va reduce riscul imbolnavirilor cu agenti patogeni transmisibili prin apa;

- Infiintarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Infiintarea sistemului de mamagement al deseurilor prin masurile propuse vor duce la cresterea gradului de salubritate a orasului ;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- Asigurarea unei reale protectii a biodiversitatii ce apartine sitului Natura 2000.

In situatia implementarii PUG nu vor fi afectate calitatea factorilor de mediu iar starea de sanatate a populatiei se va inbunatati.

In ce priveste extinderea Orasului Miercurea Nirajului, pe suprafata de 520.73 ha. nu va avea impact semnificativ asupra speciilor protejate si nu este supusa riscurilor naturale. Riscurile de inundatii au fost eradicate prin construirea barajului pe raul Niraj si nu au fost identificate alunecari de teren. Se preconizeaza un impact redus determinat de trecerea in intravilan a unei importante suprafete de teren ce ar putea duce la o reducere a arealului pentru speciile de pasari



122

rapitoare. Se poate considera ca masura compensatorie suprafata barajului de acumulare de pe raul Niraj care nu este in totalitate inundata. Aceasta reprezinta un spatiu de vanatoare si hranire, cu o bogata flora si fauna specifica zonelor umede, pentru speciile de pasari iubitoare de umezeala sau rapitoare.

Avand in vedere situatia demografica si cerintele pentru suprafata de intravilan, recomandam ca scoaterea suprafetelor de teren ce vor fi trecute in intravilan din circuitul agricol sa se faca etapizat si concomitent cu extinderea/realizarea infrastructurii.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa:

Gospodarirea durabila a resurselor de apa:

Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele obiective :

a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin :

� utilizarea surselor de apa existente prin : realizarea de noi sisteme de alimentare cu apa din acumularile existente; realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apa pentru populatie si pentru industrie, in situatia in care exista conditiile tehnico-economice .

� utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea consumurilor specifice.

b) Imbunatatirea calitatii resurselor de apa la evacuare:

� retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor “eco” - tehnologii de epurare a apelor uzate;

� realizarea de noi statii de epurare;

c) Reconstructia ecologica a raurilor:

� imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii naturale;

� asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa regularizate in scopul protectiei ecosistemelor acvatice;

� asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa regularizate pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole .

d) Reducerea riscului producerii de inundatii:



123

� reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de impaduriri, acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti;

� atenuarea undelor de viitura prin: acumulari cu folosinte complexe, acumulari nepermanente, poldere, zone de inundare dirijata, zone umede;

� conservarea cursurilor naturale si reducerea lucrarilor de ingradire a scurgerii naturale a cursurilor de suprafata ;

� imbunatatirea managementului luncilor inundabile prin interzicerea amplasarii constructiilor in zonele inundabile si evacuarea celor existente;

� lucrari locale de aparare impotriva inundatiilor; � imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora ; � imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale; � evaluarea si modelarea locala a impactului schimbarilor climatice globale asupra

ciclului natural al apelor de suprafata.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer:

� delimitarea zonelor industriale fata de zonele lucuibile cu perdele de vegetatie; � amplasarea activitatilor industriale numai in zonele stabilite prin PUG;

Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor

� aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor; � crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor; � implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze

activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor; � reconstructia ecologica a zonelor care au fost afectate de depozitarea deseurilor; � implementarea Sistemului de colectare selectiva si transport a deseurilor

Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate:

Luandu-se in considerare starea actuala a diversitatii biologice in Romania, au fost stabilite urmatoarele obiective prioritare:

� conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata;

� protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente in atat in interirul cat si in afara ariilor protejate

� protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agro-sistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

� dezvoltarea programelor de monitorizare pentru cunoasterea starii diversitatii biologice.



124

Gestionarea durabila a padurilor necesita promovarea unor actiuni specifice orientate pe urmatoarele directii:

� asigurarea integritatii fondului forestier national, in conditiile si cu respectarea situatiei rezultate in urma schimbarii formei de proprietate a acestuia;

� reconstructia ecologica a padurilor deteriorate structural de factori naturali si antropici;

� mentinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitatilor padurilor; � conservarea biodiversitatii si asigurarea stabilitatii, sanatatii si polifunctionalitatii

padurilor.

Implementarea PUG al Orasului Miercurea Nirajului, se va face cu respectarea Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si realizare a constructiilor pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, atat in intravilan cat si in extravilan.

• Regulamentul Local de Urbanism este parte componenta a Planului de Amenajare a Teritoriului Orasului Miercurea Nirajului, si a Planurilor Urbanistice Generale ale localitatilor apartinatoare care expliciteaaza si detaliaza sub forma unor prescriptii(permisiuni si restrictii) prevederile cu caracter de reglementare ale acestor documentatii.

• Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face obiectul Planului Ubanistic General.

• Odata aprobat, impreuna cu Panul Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale.

raport de mediu pentru pug miercurea nirajului de mediu pentru pug... · s.c. ecologic amb srl...

Documents