UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ

ANALIZA FENOMENELOR DE

SECETA SI ARIDITATE

IN DOBROGEA

Masterand: Miu (Sumanaru) Liliana-Anisoara

CONSTANŢA 2012

CUPRINS

1. INTRODUCERE 2. SECETA 3. DESERTIFICAREA

3.1. DESERTIFICAREA IN ROMANIA 3.2.CONSECINTELE DESERTIFICARII

4. DOBROGEA 4.1.RELIEFUL 4.2.CLIMA 4.3.RETEAUA HIDROGRAFICA 4.4.VEGETATIA SI FAUNA

5. ZONA DE STUDIU – COBADIN 5.1. RELIEFUL 5.2.CLIMA 5.3.VEGETATIA 5.4.FAUNA

6. PREZENTAREA METODELOR DE ANALIZA 6.1. INDICII CLIMATICI

6.1.1. INDICI DE BILANT HIDRIC 6.1.2. INDICI BAZATI PE MISCAREA PRECIPITATIILOR

6.2.DIAGRAME – CLIMOGRAME 6.2.1. DIAGRAMA PEGUY 6.2.2. CLIMOGRAMA WALTER-LIETH

7. CARACTERIZAREA REGIMULUI PRECIPITATIILOR SI TEMPERATURII 8. CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE SECETA SI ARIDITATE

8.1.REPREZENTAREA GEOGRAFICA A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE CLIMEI 8.1.1. REPREZENTAREA GEOGRAFICA A TEMPERATURII AERULUI 8.1.2. REPREZENTAREA GEOGRAFICA A PRECIPITATIILOR

9. DISTRIBUTIA SPATIALA - METODA POLIGOANELOR THIESSEN 10. CONCLUZII 11. BIBLIOGRAFIE

ANALIZA FENOMENELOR DE SECETĂ ŞI ARIDITATE ÎN

DOBROGEA

1. INTRODUCERE Prin analiza datelor pluviometrice şi termice se caracterizează apariţia şi intensitatea

fenomenelor de secetă şi ariditate din regiunea Dobrogea. Pentru studiul acestor fenomene au fost folosite date din perioada 1965-2005, de la staţia meteorologică Cobadin. Interpretarea climogramelor şi a indicatorilor de aridiate şi secetă oferă o viziune asupra evoluţiei, gradului de manifestare şi efectele aridităţii şi secetei în contextul schimbărilor climatice în zona studiată.

2. SECETA Potrivit unei definiţii clasice, seceta reprezintă o perioadă îndelungată din sezonul cald al

anului (primăvară, vară, toamnă), în condiţii de temperatură ridicată a aerului, cu precipitaţii având valori cu mult sub valoarea normală pentru respectiva regiune. Însă aceasta este o definiţie puţin precisă. În aceste condiţii, rezervele de apă din râuri, lacuri şi sol se micşorează mult, ceea ce creează premise nefavorabile dezvoltării normale a plantelor şi aprovizionării cu apă a oamenilor. Fig. 1 Fenomenele de uscaciune si seceta

din Dobrogea

Condiţiile favorabile pentru manifestarea secetei sunt create atunci când un anticiclon, îndeosebi de natură continentală, stagnează o perioadă însemnată deasupra unei ţări sau a unui anumit teritoriu, împiedicând ca acestea să fie traversate de perturbaţiile ploioase. Seceta este un eveniment deosebit de dramatic pentru societatea dobrogeană. Dacă perioada cu deficit în precipitaţii durează, ea poate provoca un dezechilibru hidric important, care se exprimă prin pierderi de recoltă sau restricţii în consumul de apă, şi creează o întreagă serie de probleme economice. Termenul de secetă în accepţiunea clasică este propriu perioadelor uscate şi calde, durabile, cum ar fi de exemplu, un interval de 21 de zile, în care cade mai puţin de 30% din cantitatea obişnuită de precipitaţii. Un deficit de umezeală, definit ca secetă într-o regiune, poate să nu fie considerat secetă în altă regiune şi,de asemenea, poate fi mai puţin grav pentru un anumit sezon decât pentru altul.

De pe întreg teritoriul României, Dobrogea prezintă cea mai diversificată paletă de riscuri climatice. Fenomenul se explică prin faptul că aceasta reprezintă zona de interferenţă sau de transformare a aerului polar în aer tropical şi a aerului tropical în aer polar. Este domeniul susceptibil în permanenţă de invazii ale maselor de aer foarte reci şi uscate de origine arctică sau polară, care atrag după sine întregul cortegiu de riscuri climatice de iarnă (răciri masive, viscole, îngheţuri şi brume etc.), ca şi de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc cu sine cortegiul riscurilor climatice de vară (încălziri masive, secete prelungite, ariditate etc.). În cazul interferenţei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene deosebit de spectaculoase în diferite sezoane din an prin modul de manifestare şi consecinţe (ninsori abundente, viscole violente etc.) Ele sunt cu atât mai periculoase cu cât se produc mai mult în afara sezonului lor caracteristic, limitând perioada de vegetaţie.

Evoluţia sezonieră şi multianuală a acestor fenomene are un caracter neperiodic şi, de aceea, nu totdeauna pot fi prevăzute şi preîntâmpinate.

Datele climatice din ultimul secol relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a cantităţilor de precipitaţii, care au devenit factori limitativi pentru creşterea, dezvoltarea şi productivitatea culturilor, din anumite zone geografice ale ţării, în acelaşi timp factori puternic restrictivi pentru alocarea şi folosirea resurselor de apă.

În România, fenomene de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate şi descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu ca urmare a transformărilor profunde (defrişări, distrugerea perdelelor forestiere de protecţie, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul celei mai mari părţi a patrimoniului funciar (agricol şi silvic), s-au extins procesele de uscăciune. În acelaşi timp, procesele de degradare a terenurilor cunosc o extindere şi intensificare alarmantă.

România are o climă temperat continentală de tranziţie, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte. Diferenţele locale sunt cauzate de altitudine şi nesemnificativ de influenţele oceanice în vest, de cele mediteraneene în sud-vest şi continentale în est.

În timpul iernii temperatura medie scade sub 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C în sudul ţării şi de 8°C în nord. Temperatura minimă înregistrată a fost de - 44.5°C la Ion Sion în Bărăgan.

Media anuală a precipitaţiilor scade uşor de la vest către estul ţării. Media anuală a Precipitaţiilor căzute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari în zona de munte (1.400 mai scazută în Bărăgan (500 mm/an), Dobrogea şi Delta Dunării (400 mm/an).

Conform datelor meteorologice obţinute pentru o perioadă de peste 100 de ani la un număr de 17 staţii situate în sud zonele aferente acestora sunt potenţial afectate de deşertificare (cca 3 milioane ha, dintre care cca 2,8 milioane terenuri agricole, adică cca 20 % din suprafaţa agricolă).

Suprafaţa afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea de mai suîntreaga zonă agricolă a ţării.

Este evident că deşertificarea este cauzată de doi factori majori : factori naturali, prin stressuri periodice ale unor evenimente extreme şi persistente, cum este seceta, pe de o parte şi prin factori antropici, prin abuzurile făcute de om în utilizarea ecosistemelor vulnerabile şi sensibile din spaţiul geografic în general şi zonele aride în special, pe de altă parte.

Teritoriul României, în vremuri preistorice, era acoperit cu vegetaţie forestieră în proporţie de cca 79 – 80 %. O dată cu dezvoltarea societăţii umane suprafaţa cu păduri streptat ajungându-se astăzi la un procent de împădurire de cca 28 %.

În timpul iernii temperatura medie scade sub - 3°C si pe timp de vara se situează între 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C în sudul ţării şi de 8°C în nord. Temperatura

38.5°C la Bod, în Depresiunea Braşov, iar cea maximă de +

Media anuală a precipitaţiilor scade uşor de la vest către estul ţării. Media anuală a Precipitaţiilor căzute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari în zona de munte (1.400 - mai scazută în Bărăgan (500 mm/an), Dobrogea şi Delta Dunării (400 mm/an).

Conform datelor meteorologice obţinute pentru o perioadă de peste 100 de ani la un număr de 17 staţii situate în sud – estul ţării (Dobrogea, estul Munteniei şi sudulzonele aferente acestora sunt potenţial afectate de deşertificare (cca 3 milioane ha, dintre care cca 2,8 milioane terenuri agricole, adică cca 20 % din suprafaţa agricolă).

Suprafaţa afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea de mai sus, practic acoperind

Este evident că deşertificarea este cauzată de doi factori majori : factori naturali, prin stressuri periodice ale unor evenimente extreme şi persistente, cum este seceta, pe de o parte şi

ntropici, prin abuzurile făcute de om în utilizarea ecosistemelor vulnerabile şi sensibile din spaţiul geografic în general şi zonele aride în special, pe de altă parte.

Teritoriul României, în vremuri preistorice, era acoperit cu vegetaţie forestieră în 80 %. O dată cu dezvoltarea societăţii umane suprafaţa cu păduri s

se astăzi la un procent de împădurire de cca 28 %.

Fig. 2 Harta climatica a Romaniei

3°C si pe timp de vara se situează între 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C în sudul ţării şi de 8°C în nord. Temperatura

în Depresiunea Braşov, iar cea maximă de +

Media anuală a precipitaţiilor scade uşor de la vest către estul ţării. Media anuală a Precipitaţiilor 1.000 mm/an) şi

Conform datelor meteorologice obţinute pentru o perioadă de peste 100 de ani la un estul ţării (Dobrogea, estul Munteniei şi sudul Moldovei)

zonele aferente acestora sunt potenţial afectate de deşertificare (cca 3 milioane ha, dintre care cca

s, practic acoperind

Este evident că deşertificarea este cauzată de doi factori majori : factori naturali, prin stressuri periodice ale unor evenimente extreme şi persistente, cum este seceta, pe de o parte şi

ntropici, prin abuzurile făcute de om în utilizarea ecosistemelor vulnerabile şi sensibile din spaţiul geografic în general şi zonele aride în special, pe de altă parte.

Teritoriul României, în vremuri preistorice, era acoperit cu vegetaţie forestieră în 80 %. O dată cu dezvoltarea societăţii umane suprafaţa cu păduri s-a redus

În zonele cu risc ridicat la deşertificare suprafaţa pădurilor este foarte redusă (1607 mii ha, sub 2 %).

Ca urmare secetele, fenomen natural obişnuit pentru climatele de stepă şi silvostepă, s-au accentuat şi au devenit mai frecvente, afectând puternic producţia agricolă.

Un prim efect al accentuării fenomenului de secetă şi aridizare îl constituie scăderea până la zero a producţiilor agricole.

Sărăcia rurală trebuie explicată şi prin frecvenţa şi durata mare a secetelor cu impact direct asupra agriculturii care constituie principala activitate a locuitorilor. În aceste zone, veniturile din agricultură sunt mici, ceea ce face ca gospodăriile să fie sărace.

Cea mai eficientă metodă de prevenire şi combatere a fenomenului de deşertificare este extinderea suprafeţelor împădurite prin crearea de reţele de perdele forestiere de protecţie, iar în afara acestora a unor cordoane arboricole.

Fiecare arbore plantat înseamnă un plus de oxigen pentru noi şi pentru copiii şi nepoţii noştri, un cont în continuă creştere în „banca vieţii” pentru noi şi pentru cei care vin după noi.

3. DESERTIFICAREA Este procesul de degradare a terenurilor si are loc în zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eoliană din cauza defrisărilor masive, unde căderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de activităŃile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacitătii solului de a sustine biodiversitatea si alte activităti umane.

Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse în discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, aceasta fiind fost semnată de Guvernul României si ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în această problemă este cu atât mai mare cu cât din faptul că 1/3 din teritoriul tării reprezintă zone cu risc de desertificare. Toate zonele lumii sunt mai mult sau mai putin afectate de desertificare, inclusiv regiunea mediteraneană, care ar putea cunoaste o criză de apă si alimente pe măsură ce schimbările climatice si degradarea solului se accentuează.

Tăierea pădurilor este o problemă cu consecinte serioase asupra climei (si în acelasi timp grăbeste procesul de desertificare), biodiversitătii, amenintând întreaga planentă. Despăduririle au loc din mai multe cauze, cea mai importantă fiind exploatarea excesivă a lemnului si extinderea suprafeŃelor agricole. La nivel mondial, o atentie deosebită se acordă procesului de împădurire a zonelor cu soluri degradate, dar si stării actuale a pădurilor (afectată din cauza ploilor acide, diminuării fertilitătii solului si eroziunii avansate a acestuia), care au devenit probleme serioase, dezbătute tot mai mult în cadrul evenimentelor din domeniu. Schimbările climatice pot precipita procesul de desertificare, însă activitătile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul.

Despăduririle au efecte negative asupra vegetatiei care sustine solul fertil. Cele mai evidente efecte ale desertificării sunt degradarea pădurilor existente si a solurilor, aceasta conducând la scăderea productiei de alimente. În final seceta si desertificarea au ca rezultat sărăcia deoarece aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de degradarea solului.

Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialistii fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf – de tipul celor întalnite tot mai des în China ultimilor ani – reprezintă o problemă tot mai mare, în măsura în care ele afectează în mod direct sănătatea ecosistemelor. Nu mai putem ignora că 10% pînă la 20% dintre zonele uscate sunt deja degradate. Suprafata totală afectată de desertificare este estimată între 6 si 12 milioane de kilometri pătrati. Efectele acestui fenomen se văd deja, iar unii cercetători sustin că dacă activitătile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele afectate îsi pot reveni.

3.1. DESERTIFICAREA IN ROMANIA

Regiunile cele mai expuse deertificării, existente pe teritoriul României sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Câmpiei Române. În teritoriu, desertificarea se manifestă prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severă a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizării, crustificarea si compactarea solului, scăderea procentului de materie organică si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensitătii perioadelor de secetă si cresterea progresivă a intensitătii radiatiei solare. Specialistii Agentiei Europene de Mediu au tras semnale de alarmă încă de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii în Europa. Efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai vizibile si în România, cea mai expusă zonă a tării fiind Dobrogea, urmată de câmpia din sudul României. Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificării din România, dar mai ales din Dobrogea, este definită de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat în special de activitătile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibilă urmată de distrugerea întregului ecosistem.

Fig. 3 Desertificarea

Desertificarea antropică (prin activitătile antropice) a fost pusă în discutie ultima oară în anul 2003, când rezultatele unei statistici de specialitate au arătat că acest gen de desertificare este mentinut de extinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafată. Din cariere se extrag substante minerale, în acest context zonele de extractie de suprafată reprezentând zone de concentrare si reflexie ce captează si amplifică căldura razelor solare sub efectul de oglindă concavă. Astfel apare în situ efectul de seră, zonele respective devenind ele însele focare de extindere a desertificarii.

3.2. CONSECINŢELE DEŞERTIFICǍRII

- diminuarea producţiei de hranǎ, reducerea productivitǎţii solului şi o scǎdere a capacitǎţii de regenerare a terenului;

- creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea calitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor de acumulare şi a canalelor navigabile;

- agravarea problemelor de sǎnǎtate datorate furtunilor de nisip şi praf, în special a infecţiilor oculare, a dificultǎţilor respiratorii, a alergiilor şi a stress-ului;

- reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎ migreze.

Schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a culturilor accelerează fenomenul deşertificării.Temperatura aerului a depăş it frecvent în această vară 32 de grade C – adică valoarea biologică de rezistenţă a plantelor prăşitoare cum sunt porumbul şi floareasoarelui). Cele mai afectate sunt culturile din sudul Câmpiei Române şi din Câmpia de Vest, precum şi din sudul Moldovei.

Conform datelor statistice, anul acesta, cele mai mari valori ale intensităţii şi duratei fenomenului de „arşiţă“ s-au înregistrat la Giurgiu, Griviţa, Călăraşi, Brăila, Alexandria, Buzău, Turnu Magurele, Bechet şi Caracal. În aceste zone, au fost şi 6-7 zile consecutive cu temperaturi maxime de peste 32 grade C.

Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării, semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).

Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole şi al resurselor de apă, realizat de ANM, arată că vegetaţia specifică din sudul României va migra către nord şi zonele mai înalte. Aceasta va fi înlocuită treptat de vegetaţia aflată la sud de graniţa României. Studiul pleacă de la premisa că, în condiţiile în care emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor creşte cu circa 5 grade C până la sfârşitul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste măriri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole. Una dintre puţinele plante agricole neafectate de acest fenomen va fi grâul, deoarece acesta metabolizează dioxidul de carbon şi dă o producţie mai mare.

O prognoză realizată recent de ANM arată că, până în 2050, producţia grâului va creşte cu 14% datorită efectului creşterii concentraţiei asupra fotosintezei. În plus, grâul este recoltat în luna iunie şi scapă astfel de stresul termic din lunile de vară. Cele mai vulnerabile sunt însă culturile prăşitoare, spre exemplu porumbul, floarea-soarelui sau soia, care cresc în lunile anului cele mai calde şi mai expuse secetei.

Aceeaşi proiecţie a ANM arată că producţia de porumb se va diminua cu 14% până în 2020 şi cu 21% până în 2050 din cauza deficitelor de apă din sol.

Efecte - Culturi exotice:

• SMOCHINI. De opt ani, în localitatea Şvinţa, judeţul Mehedinţi, există 15 hectare cultivate cu smochini.

• KIWI. În comuna Ostrov, judeţul Constanţa, există două hectare de teren cultivat cu kiwi. Plantaţia de kiwi a împlinit 13 ani şi a ajuns să producă aproape patru tone de fructe anual.

• MIGDALI. În comuna Gura Vadului, numeroşi localnici au înfiinţat livezi de migdali. • MUŞTAR. În Timiş, agricultorii s-au apucat serios să planteze boabe de muştar. • MĂSLINI. Specialiştii în agricultură estimează că, dacă tendinţa încălzirii climei va

continua, în zece ani vor apărea primele plantaţii cu măslini în Banat. În Timişoara creşte deja primul măslin aclimatizat pe spaţiul public.

4. DOBROGEA

Dobrogea este un habitat istoric Bulgariei, teritoriul dintre Dunaresub numele de Scitia Minor. Din punct de vedeTulcea si Constanța iar in Bulgar

Babadag, Golovita, Tasaul, Sinoe

4.1. R E L I E F U L

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

• podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcareacoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

• campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp

Fig. 4 Harta Romaniei

este un habitat istoric si geografic care face parte din teritoriul Romaniei Dunare și Marea Neagra. Regiunea era cunoscuta in trecutul istoric

ia Minor. Din punct de vedere administrativ cuprinde in Romania judeiar in Bulgaria — regiunile Dobrici si Silistra.

Dobrogea este limitata la Dunarii si de Muntii MacinuluiMarea Neagra, si la vest de cursul inferior al Dunarii. Dobrogea cuprinde in nordBulgariei regiunile Dobrici scurgatoare de pe teritoriul ei sunt punumar, scurte, cu un debit mic in lacurile de pe tarmul Marii Negremai importante rauri sunt: Slava, Casimcea. Lacurile existente sunt sarate, dintre care se pot aminti:

Sinoe si Razim

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a

predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile

Ca principale unitati naturale se disting:

care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin,

din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care e de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Fig. 4 Harta Romaniei

Fig. 5 Harta reliefului din Dobrogea

i geografic care face parte din teritoriul Romaniei si . Regiunea era cunoscuta in trecutul istoric

re administrativ cuprinde in Romania judetele

Dobrogea este limitata la nord de Delta ii Macinului, la est de

i la vest de cursul inferior al . Dobrogea cuprinde in nord-estul

si Silistra. Apele curgatoare de pe teritoriul ei sunt putine la numar, scurte, cu un debit mic si ele se varsa

Marii Negre. Cele mai importante rauri sunt: Taita, Telita,

. Lacurile existente sunt sarate, dintre care se pot aminti: Techirghiol,

mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin,

din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Fig. 5 Harta reliefului din Dobrogea

Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.

Zona litorala este marcata de mai multe trpte:

• 5-15 m, de-a lungul tarmului;

• 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;

• 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime;

• 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;

• 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

4.2. C L I M A

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai

Fig. 5 Zone afectate de seceta din Romania

moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual).

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o - -2oC, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna.

Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23o-24oC in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21o-22oC in jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.

O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului. Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.

Din România, Dobrogea prezintă cea mai diversificată paletă de riscuri dar şi de resurse

climatice, fenomenul fiind explicat atât prin faptul că aceasta reprezintă zona de interferenţă sau de transformare a aerului polar în aer tropical şi a aerului tropical în aer polar (care explică frecvenţa mare a riscurilor) dar şi datorită poziţiei geografice şi proximităţii Mării Negre (care determină multitudinea resurselor climatice).

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C.

ianuarie -0,3 iulie 22,2 februarie 0,8 august 22 martie 4,4 septembrie 18,5 aprilie 9,3 octombrie 13,5 mai 15,1 noiembrie 7,5 iunie 19,5 decembrie 2,6 Anual 11,2

Tabel 1. temperatura anului 1995- media lunara si anuala ; Constanta.

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si –25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.

Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.

Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

4.3. RETEAUA HIDROGRAFICA Reteaua hidrografica

a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.

Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.

Principalele rauri interioare sunt: Taita siTelita, care se varsa in lacul Babadag, Slava,

care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea

Fig. 6 reteaua hidrografica

traseului Canalul Dunare Marea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.

A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia). Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat pentru navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei fluviale fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (rotterdam) si Marea Neagra (Constanta).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei.

Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica.

Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al Marii Negre.

4.4. VEGETATIA SI FAUNA

Vegetatia Dobrogei este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga suprafete de silvostepa si paduri de stejar.

Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata Dobrogei. Desigur este vorba de "stepa secundara" si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu specii spontane, este redusa ca intindere. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului si este, din acest punct de vedere, o zona de tranzitie.

Etajul stejarului (format indeosebi din stejar pufos, stejar brumariu, la care se adauga specii caracteristice padurilor submediteraneene) cuprinde trei areale majore: zona Macin-Niculitel (cu paduri in masiv), Podisul Babadagului si nordul Podisului Casimcei, la care se adauga un areal discontinuu, partial distrus in extremitatea sud-vestica a Dobrogei (zona "Deliorman" - "padure nebuna", continuata insa in sud, in Durostor).

Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice stepei (popandaul, orbetele, harciogul), la care se adauga reptile de origine submediteraneana (soparla dobrogeana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat), pasari, fauna acvatica. Din Dobrogea a disparut, in vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a fost introdus ca specie noua muflonul.

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Pevoluate (indeosebi litosoluri).

Principalele rezervatii si monumente ale naturii sunt:

• Valul lui Traian, rezervatie floristica (cu specii xerofile, rare); • Luncavita, rezervatie forestiera (• Gura Dobrogei, rezervatie speologica; • Diferite puncte fosilifere (Topalu, Basarabi, Seimenii Mari, Aliman); • Rezervatii geologice (Macin); • Dunele de la Agigea (rezervatie de flora si fauna).

5. ZONA DE STUDIU - COBADIN

Datele utilizate în acest studiu se referprecipitatiilor în perioada 1965-2005 de l

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri slab

Principalele rezervatii si monumente ale naturii sunt:

Valul lui Traian, rezervatie floristica (cu specii xerofile, rare); Luncavita, rezervatie forestiera (un faget relict); Gura Dobrogei, rezervatie speologica; Diferite puncte fosilifere (Topalu, Basarabi, Seimenii Mari, Aliman); Rezervatii geologice (Macin); Dunele de la Agigea (rezervatie de flora si fauna).

COBADIN

utilizate în acest studiu se referǎ la media anualǎ a temeraturilor şi a 2005 de la staţia meteorologicǎ Cobadin.

Fig. 8 Localitatea Cobadin

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de odisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri slab

ǎ la media anualǎ a temeraturilor şi a

Localitatea COBADIN se află în partea de sud a judeţului Constanţa , în podişul Cobadin, la o distanţă de 38 km de oraşul Constanţa şi la 17 km de oraşul Medgidia, întinzându-se pe o suprafaţă de 18.841 ha.

Comuna este situată în sud-estul extrem al Romaniei, justificându-se astfel caracteristicile continental-excesive ale climei cu influenţe în toate componentele mediului geografic. Localitatea este definită de urmatoarele coordonate geografice: paralela 44˚ 23’ latitudine nordică şi meridianul 28˚29’ longitudine estică.

Localitatea COBADIN se află în Dobrogea la distanţe aproape egale atât de Dunare cât şi de Marea Neagră (40 km).

Comuna are în componenţă satele: Viişoara, Negreşti şi Conacu. Se invecinează la nord cu comunele Peştera şi Ciocarlia, în est şi sud-est cu comuna Mereni şi în vest cu comuna Deleni Iar în sud cu Independenţa şi Chirnogeni.

5.1. Relieful are un aspect tabular, cu altitudini cuprinse între 100-150m, ale cărui straturi orizontale sau larg bombate pe axul Medgidia-Dumbraveni, este alcătuit predominant din calcare cretacice şi sarmatiente aşezate pe un fundal precambrian şi acoperite de o patura groasă de 400m de loess cuaternar.

5.2.Clima este temperat-continentală, temperatura medie fiind de 11 grade C. Verile sunt calde şi secetoase, iar iernile sunt reci cu viscole puternice datorită curenţilor continentali reci din nord-vestul şi estul Europei. Valorile medii anuale ale temperaturilor maxime zilnice se situează aproape de 0 grade C şi în jurul valorii de 28 grade C vara.

5.3.Vegetaţia este formată în cea mai mare parte din stepă care ocupă 3/4 din suprafaţa Dobrogei, la care se adaugă suprafeţe de silvostepă şi pădurile de stejar. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului, creând o zonă de tranziţie.

5.4.Fauna cuprinde specii de rozătoare specifice stepei (popândăul, orbetele, hârciogul), la care se adaugă reptile de origine submediteraneană (şopârla dobrogeană, vipera cu corn, broasca ţestoasă).

6. PREZENTAREA METODELOR DE ANALIZA

Existenta mai multor medii (solurile, apele, atmosfera) si sectoare afectate de secete,

conditiile particulare de ordin geografic si variabilitatea in timp a secetelor conduc catre definirea dificila a unor indici unitari care sa caracterizeze fenomenul de seceta.

Din punct de vedere meteorologic si considerate punctual, secetele se caracterizeaza prin intensitate si durata.

Daca analiza este la scara regionala, se va lua in calcul si aria de extindere a secetei, cu observatia ca analiza extinderii teritoriale a secetei va fi precedata de analize punctuale la statiile meteorologice din regiune. ( )

Legatura dintre elementele ce caracterizeaza secetele depinde intr-o mare masura de conditiile fizico-geografice locale, care prezinta o neuniformitate pronuntata, determinata de influentele climatice, neuniformitatea reliefului, a solurilor, a conditilor geologice etc..

6.1. INDICII CLIMATICI Pentru caracterizarea secetelor se iau in consideratie marimea precipitatiilor cazute intr-o perioada si abaterea fata de valorile normale (medii multianuale).

Indicii de caracterizare a secetei sunt urmatorii: Ø Indici climatici

v Indici şi criterii climatici v Indici de bilanţ hidric v Indici de bilanţ hidric care consideră şi acumularea în sol a precipitaţiilor în

perioada de iarnă Ø Indici de caracterizare a secetelor hidrologice

v SWSI rezervele de apă de suprafaţă v RDI Reclamation drought index

Ø Indici pentru secetele agricole v Indicele umidităţii disponibile v Indicele rezervei de apă

Ø Potentialul agro-hidric

6.1.1. Indici de bilanţ hidric Indicele de ariditate (De Martonne) se calculează pe diferite perioade (anual, lunar sau perioadă de vegetaţie), luând în considerare suma precipitaţiilor din perioada analizată (mm) şi temperatura medie a aerului pe perioada analizată (grade Celsius). Aprecierea secetei se face astfel:

– I < 10: perioadă foarte aridă; – I = 10-20: perioadă aridă; – I= 20-30: perioadă semiaridă; – I > 30: perioadă umedă.

6.1.2. Indici bazaţi numai pe măsurarea precipitaţiilor

10+=TP

I

Procentul din normal (Willeke 1994) Este unul din cei mai uzuali termeni folositi de catre meteorologi: Pa- precipitatia actuala; Pn- precipitatia normala – precipitatia medie pe min 30 ani Se poate calcula anual, lunar sau pe perioade de vegetatie. Se reprezinta grafic si se observa tendinta Indicele Topor (1964) Anual N nr de luni normale=LN+LPP+LPS LN lunile in care cant de precip variaza cu ± 10% fata de media multianuala LPP luni putin ploioase in care cant de precip depaseste cu 10-20% media multianuala LPS luni putin secetoase in care cant de precip este mai redusa cu 10-20% fata de media multianuala P= LP+LFP+LEP LP luni ploioase in care in care cant de precip depaseste cu 20-30% media multianuala LFP luni foarte ploioase in care cant de precip depaseste cu 30-50% media multianuala LEP luni excesiv de ploioase in care cant de precip depaseste cu peste 50% media multianuala S= LES+LFS+LS LES luni excesiv de secetoase in care cant de precip este cu peste 50% sub media multianuala LFS luni foarte secetoase in care cant de precip este cu 30-50% sub media multianuala LS luni secetoase in care cant de precip este cu cu 20-30% sub media multianuala

6.2.Diagrame - climograme Studiul fenomenelor de uscăciune şi secetă, se poate realiza pe baza unor diagrame

complexe, cunoscute sub numele de climograme (climagrame sau climatograme). Aceste reprezentări grafice, au fost imaginate de Filippo Eredia şi evidenţiază, fie caracteristicile pluvio – termice ale lunilor din an (aşa cum sunt cele de tip Peguy), fie intervalul din an în care sunt prezente fenomene de uscăciune şi secetă (cum sunt cele de tip Walter – Lieth). Climogramele prezintă o importanţa deosebită în studiul climatelor. Ele au servit şi servesc în continuare la alcatuirea unor clasificări moderne a climatelor bazate pe criteriul analizei complete a elementelor, criteriu care stă la baza cercetărilor de climatologie aplicată

6.2.1. Climograma Peguy evidenţiază caracteristicile pluvio – termice ale lunilor din an. Sunt hietograme, preluate de la Taylor, care stabilesc corelaţii grafice între precipitaţii şi temperatură într-un sistem de axe rectangulare.

100*n

a

PP

PN =

SNPN

I22

+

+=

Péguy introduce praguri critice de temperatură şi precipitaţii (-5 oC; 0 oC, 0 mm; 23 oC, 43 mm; 16 oC, 200 mm ) care permit evidenţierea caracterului climatic determinant al unei luni :

Ø Foarte rece (G), Ø Rece (R), Ø Optim (O), Ø Tropical (T), Ø Arid (A).

6.2.2. Climograma WALTER – LIETH- reprezentare grafica ce evidenţiază intervalul din

an în care sunt prezente fenomene de uscăciune şi secetă.

7. CARACTERIZAREA REGIMULUI TEMPERATURII ŞI PRECIPITAŢIILOR Ca punct de pornire în analiza termică a provinciei dobrogene a fost folosita localitatea

Cobadin. S-au analizat date cu privire la temperatura si precipitatiile din ultimii 40 ani inregistrate la statia meteorologica Cobadin.

S-a calculat temperatura medie anuala. Pentru perioada 1965-2005 s-a observat o tendinţă de creştere a valorilor anuale a temperaturii (fig. 1). Media anuală cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat în anul 1994 - 12,2° C, în anul 1977 s-a inregistrat cea mai mică valoare medie anuală a temperaturii - 9,6°C.

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

Axi

s Ti

tle

temperatura medie anuala

media anuala

Fig. 9 Temperatura medie anuala la Cobadin (1965 – 2005)

Mediile lunare ale temperaturii, în perioada studiată, au valori pozitive, exceptie facand luna ianuarie. Se remarcă un minim termic de – 0.60C în luna ianuarie şi un maxim de 22.00C în luna iulie.

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1965-2005, s-a evidenţiat o uşoară tendinţă de creştere a cantităţilor anuale de precipitaţii (fig. 3)

-0.60.8

4.6

10.3

16.0

19.922.0 21.3

17.1

11.6

6.0

1.3

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

valorile medii lunare

media lunara

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

1960 1970 1980 1990 2000 2010

precipitatia medie anuala

media anuala

Fig. 10 Valorile medii lunare la Cobadin (1965 – 2005)

Fig. 11 Precipitatia medie anuala la Cobadin (1965 – 2005)

Valoarea medie anuală a precipitaţiilor, pentru perioada studiată, este de 423 mm şi

situează Dobrogea printre regiunile cu cele mai reduse cantităţii de precipitaţii din ţară.Cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii s

cea mai mică în anul 1983 – 227,0 mm.

Conform climogramei Péguy (fig.), ce evidenţiează caracteristicile pldin an, pe parcusul anului 2000, lunile cu caracter climatic arid (fig. 9) sunt cele mai frecvente.

21.926.9

33.634.0

44.8

58.0

44.7

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

ian

feb

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

Valorile medii lunare

Fig. 12 Valorile medii lunare la Cobadin (1965

Valoarea medie anuală a precipitaţiilor, pentru perioada studiată, este de 423 mm şi situează Dobrogea printre regiunile cu cele mai reduse cantităţii de precipitaţii din ţară.

mare cantitate anuală de precipitaţii s-a înregistrat în anul 2004 227,0 mm.

Conform climogramei Péguy (fig.), ce evidenţiează caracteristicile pluvio – termice ale lunilor din an, pe parcusul anului 2000, lunile cu caracter climatic arid (fig. 9) sunt cele mai frecvente.

44.741.538.936.7

40.033.8

augu

st

sept oc

t

nov

dec

Valorile medii lunare

Valorile medii lunare

Valorile medii lunare la Cobadin (1965 – 2005)

Valoarea medie anuală a precipitaţiilor, pentru perioada studiată, este de 423 mm şi situează Dobrogea printre regiunile cu cele mai reduse cantităţii de precipitaţii din ţară.

a înregistrat în anul 2004 – 674,8 mm, iar

termice ale lunilor din an, pe parcusul anului 2000, lunile cu caracter climatic arid (fig. 9) sunt cele mai frecvente.

Numărul lunilor cu caracter arid accentuat este mai mare vara şi toamna decât primăvara. Luna ianuarie este cea mai rece lună de iarnă iar luna august cea mai aridă, media temperaturii fiind de 23,3 (°C), la acelaşi nivel cu luna iunie, însă se înregistrează cea mai scăzută cantitate de precipitaţii de 1,2 (mm).

0

200

0

50

100

150

200

250

-7 -2 3 8 13 18 23 28

PP (m

m)

Temperatura (⁰C)

Diagrama Péguy

R

T

G

A

O

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

G R O T A

Frecventa cumulata

Frec cumulata

Fig.13 – Climograma Péguy (2000)

Fig.14 Poligonul frecvenţelor cumulate – metoda Péguy – Cobadin

8. CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE SECETA ŞI ARIDITATE

Aceste fenomene sunt declanşate în condiţiile în care, în Dobrogea, temperaturile aerului

sunt cele mai mari din ţară iar precipitaţiile înregistrează printre cele mai mici cantităţi. Seceta constituie starea normală sau pasageră a solului şi/sau a mediului înconjurator

corespunzatoare unei reduceri (lipse) drastice a precipitaţiilor şi/ sau a resurselor de apă, pe perioade lungi de timp.

Seceta este un eveniment deosebit de dramatic pentru societatea dobrogeană. Dacă

perioada cu deficit în precipitaţii durează, ea poate provoca un dezechilibru hidric important, care se exprimă prin pierderi de recoltă sau restricţii în consumul de apă, şi creează o întreagă serie de probleme economice.

Ariditatea este o “stare” permanentă a climatului şi reprezintă un risc climatic major

pentru teritoriul Dobrogei. Indicele de ariditate De Martonne anual, calculat pe baza valorilor medii multianuale de

temperatură (T) şi precipitaţii (P) (1965-2005), scoate în evidenţă frecvenţa fenomenelor de uscăciune şi de secetă (fig.).

19.0220.87

16.25

20.87

28.1127.06

36.44

23.2226.33

20.17

30.90

20.7022.10

26.2726.51

22.4620.52

16.1318.44

20.6517.34

15.21

22.7421.74

17.80

9.02

22.74

14.49

21.05

16.91

22.9622.16

33.22

22.5923.37

12.36

17.29

25.3823.4624.67

33.71

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

Variatia indicelui Martonne1965-2005

Fig.15 Variatia indicelui Martonne - Cobadin

Se constată o frecvenţă de 57,5 % a anilor care se caracterizează ca fiind perioade aride (A) şi de 37,5 % semiaride (S). Conform calcului indicelui De Martonne anul 1990 a fost cel mai secetos an, media precipitatiilor fiind cea mai mica. S-au mai inregistrat ani secetosi intre 1965 – 1989 si 1992 - 2001.

În ceea ce priveşte evidenţierea intervalelor din an în care sunt prezente fenomene de uscăciune şi secetă, determinările se realizează cu ajutorul climogramei Walter – Lieth şi se construieşte folosind precipitaţiile şi temperaturile trecute pe ordonată şi a timpului trecut pe abscisă.

Din grafic se observă că în timpul unui an, frecvenţa secetelor şi a perioadelor de uscăciune este mai mare din primăvară până în toamnă (cu maximum în luna august) şi mai mică în timpul iernii. Perioadele secetoase şi uscate dintr-un an sunt adesea consecutive.

Tabel Valori ale IDM – Cobadin

anul temperatura precipitatii indice martonne aprecierea secetei

1965 10.2 384.2 19.02 perioada arida

1967 10.8 338.1 16.25 perioada arida

1976 9.8 409.9 20.70 perioada arida

1982 10.5 330.7 16.13 perioada arida

1983 10.9 385.5 18.44 perioada arida

1985 9.8 343.4 17.34 perioada arida

1986 10.6 313.4 15.21 perioada arida

1989 11.4 380.9 17.80 perioada arida

1990 11.8 196.6 9.02 perioada foarte arida

1992 11 304.3 14.49 perioada arida

1994 12.2 375.3 16.91 perioada arida

2000 12 271.9 12.36 perioada arida

2001 12 380.4 17.29 perioada arida

Tabel 2 Aprecierea secetei pe baza indicelui martonne

In continuarea acestui studiu au fost utilizate date provenite de la 18 statii meteorologice

din regiunea Dobrogea. Datele au fost obtinute din arhivele Institutului National Roman de Meteorologie.

Fig. 16 Statii meteorologice Dobrog

In continuarea acestui studiu au fost utilizate date provenite de la 18 statii meteorologice

Datele au fost obtinute din arhivele Institutului National Roman de Meteorologie.

Fig. 16 Statii meteorologice Dobrogea

Tabel 3 tabela atributara

In continuarea acestui studiu au fost utilizate date provenite de la 18 statii meteorologice

Datele au fost obtinute din arhivele Institutului National Roman de Meteorologie.

Pentru realizarea hartilor s-a folosit programul Arcview Gis.Metoda Spline este una dintre cele mai utilizate metode de interpolare. Ea constă în trecerea unei

suprafeţe tip „bandă” prin punctele de intrare de asemenea manieră încât să minimizeze

curbatura. Tipul de spline se alege dintre două tipuri propuse: „Tension” şi „Regularized”. Tipul

„Regularized” permite obţinerea unei suprafeţe netede (line), în acest caz parametrul „Weight”

(greutate) determină importanţa derivatei de ordinul 3 în expresia de minimizare a curbaturii.

Tipul „Tension” determină rigiditatea suprafeţei în funcţie de caracterul fenomenului ce trebuie

modelizat. Acest tip de interpolare se foloseşte cu precădere la al

fretice, sau grade de concentrare a unui poluant.

Fig. 17 forme de relief Dobrogea

a folosit programul Arcview Gis. Metoda Spline este una dintre cele mai utilizate metode de interpolare. Ea constă în trecerea unei

punctele de intrare de asemenea manieră încât să minimizeze

curbatura. Tipul de spline se alege dintre două tipuri propuse: „Tension” şi „Regularized”. Tipul

„Regularized” permite obţinerea unei suprafeţe netede (line), în acest caz parametrul „Weight”

eutate) determină importanţa derivatei de ordinul 3 în expresia de minimizare a curbaturii.

Tipul „Tension” determină rigiditatea suprafeţei în funcţie de caracterul fenomenului ce trebuie

modelizat. Acest tip de interpolare se foloseşte cu precădere la altitudini, adîncimea apelor

fretice, sau grade de concentrare a unui poluant.

Fig. 17 forme de relief Dobrogea

Metoda Spline este una dintre cele mai utilizate metode de interpolare. Ea constă în trecerea unei

punctele de intrare de asemenea manieră încât să minimizeze

curbatura. Tipul de spline se alege dintre două tipuri propuse: „Tension” şi „Regularized”. Tipul

„Regularized” permite obţinerea unei suprafeţe netede (line), în acest caz parametrul „Weight”

eutate) determină importanţa derivatei de ordinul 3 în expresia de minimizare a curbaturii.

Tipul „Tension” determină rigiditatea suprafeţei în funcţie de caracterul fenomenului ce trebuie

titudini, adîncimea apelor

8.1. REPARTITIA GEOGRAFICĂ A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE CLIMEI

Complexitatea interactiunii factorilor a caracteristicilor climei să prezinte adesea abateri ample fa

8.1.1. Repartitia geografică a temperaturii aeruluiSe analizează în mod obisnuit cu ajutorul htemperaturii aerului) si al hărttemperatură). Hărtile cu izoterme Izotermele se trasează pe baza mediilor termice lunare observatii si reduse la nivelul mrepartitia geografică a temperaturii aerului trebuie sale lunilor extreme (ianuarie si iulie), precum

Fig.

REPARTITIA GEOGRAFICĂ A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE

iunii factorilor climatogeni face ca repartitia geografică la scarprezinte adesea abateri ample fată de modelele de influen

Repartitia geografică a temperaturii aerului nuit cu ajutorul hărtilor cu izoterme (linii de egal

tilor cu izanomale (linii de egală valoare a anomaliilor de

pe baza mediilor termice lunare si anuale provenite din i reduse la nivelul mării pentru a fi comparabile între ele. Orice studiu

a temperaturii aerului trebuie să pornească de la analiza hări iulie), precum si a hărtilor izotermelor anuale.

Fig. 18 Harta izotermelor multianuale

REPARTITIA GEOGRAFICĂ A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE

la scară planetară de modelele de influentă esentiale

ilor cu izoterme (linii de egală valoare a valoare a anomaliilor de

i anuale provenite din siruri lungi de studiu referitor la rtilor cu izoterme

Tot prin interpolare de tip Spline a fost creata si harta temperaturii (fig. 18) in regiunea

Dobrogea. Temperatura aerului reprezintă parametrul climatic care influentează evolutia tuturor

celorlalti parametri climatici si care, în acelasi timp, este important în stabilirea modului în care comportamentul uman este influentat de manifestările atmosferei (deoarece s-a demonstrat faptul că variatia temperaturii aerului limitează sau stimulează capacitatea de efort a organismului uman influentând în acest mod randamentul uman). Media multi-anuala a temperaturii variaza, cele mai inalte valori fiind inregistrate in Delta Dunarii (Jurilovca11oC, Sulina11,5oC) si pe litoral (Constanta 11,7oC; Pecineaga 11,7oC; Mangalia 11.5oC). Cele mai mici temperaturi au fost inregistrate in centru la Corugea si Mihai Viteazu. Situatia prezentata in aceasta harta intra in studiul acestei regiuni, aratandu-ne ca temperatura descreste dinspre coasta spre interior si dinspre Dunare spre interior. In centrul regiunii precum si in Delta Dunarii si in zona Tulcei izotermele sunt mai dese si uniform distribuite. In partea de sud a regiunii, in zona mai puternic incalzita se observa o curbare spre sud-vest a acestora. Conform climogramei Péguy, ce evidenţiează caracteristicile pluvio – termice ale lunilor din an s-au aflat lunile cu caracter climatic arid, temperat si optim. Calculand media celor 41 de ani pentru fiecare categorie in parte s-au obtinut pentru cele 18 localitati urmatoarele date: Localitatea Judetul temperat optim arid Tulcea Tulcea 4.27 44.3 31.3 Sulina Tulcea 1.83 38.2 46.7 Corugea Tulcea 2.64 50.2 22.7 Daieni Tulcea 7.11 40.6 27.8 Greci Tulcea 5.50 45.4 28.2 Jurilovca Tulcea 3.25 39.8 35.5 Constanta Constanta 3.86 47.7 35.3 Mangalia Constanta 3.46 49.8 31.9 Cernavoda Constanta 5.13 47 27.7 Harsova Constanta 4.47 43.7 30.4 Medgidia Constanta 5.28 49.3 26.8 Adamclisi Constanta 4.47 49.1 24.8 Cobadin Constanta 3.95 44.7 32 Crucea Constanta 0 0 0 Mihai viteazu Constanta 0 0 0 Negru voda Constanta 5.34 54 25 Pecineaga Constanta 3.30 49.6 32.3 Agigea Constanta 3.04 49.7 35.9

In figura 19 se constata ca cele mai scazute valori sunt inregistrate in centru, in dreptul localitatilor Mihai Viteazu si Crucea. Cele mai ridicate valori se regasesc in Delta Dunarii, la Sulina, Jurilovca si Tulcea, unde se poate observa ca tendinexterior. Zonele de ariditate medie sunt situate in partea de nord a regiunii, respective in partea de sud.

Fig. 19 Variatia mediei lunare cu caracter

Fig. 20 Variatia mediei lunare cu caracter optim

In figura 19 se constata ca cele mai scazute valori sunt inregistrate in centru, in dreptul localitatilor Mihai Viteazu si Crucea. Cele mai ridicate valori se regasesc in Delta Dunarii, la Sulina, Jurilovca si Tulcea, unde se poate observa ca tendinta izotermelor este de a se curba spre

Zonele de ariditate medie sunt situate in partea de nord a regiunii, respective in partea de sud.

Fig. 19 Variatia mediei lunare cu caracter arid

Fig. 20 Variatia mediei lunare cu caracter optim

In figura 19 se constata ca cele mai scazute valori sunt inregistrate in centru, in dreptul localitatilor Mihai Viteazu si Crucea. Cele mai ridicate valori se regasesc in Delta Dunarii, la

ta izotermelor este de a se curba spre

Zonele de ariditate medie sunt situate in partea de nord a regiunii, respective in partea de sud.

In ceea ce priveste repartitia zonelor cu caracter optim acestea se regasesc in podisul NegruVoda, jumatatea de est a Podisului Oltinei, Podisul Medgidiei, Casimcei si Babadag. Valorile cele mai ridicate sunt in Negru Voda iar cele mai scazute in centru, in localitatile Mihasi Crucea.

Media anuală este cuprinsă între 10,4oC însud-est. Sub aspect termic, zona litorală, ceea ce înseamnă o fâşie de km la vest de ţărmul mării, beneficiază de temperaturile mediimai ales de o umiditate atmosfericămăsură, arşiţele de la sfârşitul lunii iunie şi începutul luni

Fig. 21 Variatia mediei lunare cu caracter temperat

repartitia zonelor cu caracter optim acestea se regasesc in podisul NegruVoda, jumatatea de est a Podisului Oltinei, Podisul Medgidiei, Casimcei si Babadag. Valorile cele mai ridicate sunt in Negru Voda iar cele mai scazute in centru, in localitatile Miha

Media anuală este cuprinsă între 10,4oC în partea de nord-vest a judeţului şi 11,4oC în partea de aspect termic, zona litorală, ceea ce înseamnă o fâşie de 10-15

km la vest de ţărmul mării, beneficiază de temperaturile medii cele mai mari, peste 11oC, dar mai ales de o umiditate atmosferică mai ridicată. Aceasta din urmă atenuează, într

arşiţele de la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie.

Fig. 21 Variatia mediei lunare cu caracter temperat

repartitia zonelor cu caracter optim acestea se regasesc in podisul Negru-Voda, jumatatea de est a Podisului Oltinei, Podisul Medgidiei, Casimcei si Babadag. Valorile cele mai ridicate sunt in Negru Voda iar cele mai scazute in centru, in localitatile Mihai Viteazu

vest a judeţului şi 11,4oC în partea de

cele mai mari, peste 11oC, dar mai ridicată. Aceasta din urmă atenuează, într-o oarecare

8.1.2. Repartitia geografică a precipitatiilor Precipitatiile atmosferice reprezintă un alt parametru climatic important în stabilirea potentialului climatic al unei regiunii. Cunoasterea regimului si a cantităatmosferice este utilă în evaluările bioclimatice pentru căimportant element de aport al apei de pe suprafaParticularitătile si repartitia precipitamiscărilor aerului explicând astfeleste influentată si de Marea Neagră (dar la o scară mai mică)în trepte a reliefului supus mai mult

Metoda izohietelor

O izohieta este locul geometric al punctelor pe care cade aceeasi cantitate de precipitatie, intr-o perioada data. Desenarea izohietelor pe un bazin hidrografic se face in functie de terenului si de numarul de statii pluviometrice existente in bazin . Pentru obtinerea ploii medii pe bazin se efectueaza masurarea pe un plan a suprafetelor situate intre doua curbe izohiete vecine.

Fig. 22 Harta izohietelor m

Repartitia geografică a precipitatiilor

reprezintă un alt parametru climatic important în stabilirea regiunii. Cunoasterea regimului si a cantitătii de precipita

atmosferice este utilă în evaluările bioclimatice pentru că precipitatiile atmosferice sunt cel mai important element de aport al apei de pe suprafata uscatului ce întretine viata.

ia precipitatiilor atmosferice depind în mod direct de caracterul miscărilor aerului explicând astfel diferentele locale. Cantitatea de precipitatii atmosferice mai

ată si de Marea Neagră (dar la o scară mai mică) de prezenta Dunării, de dispunerea în trepte a reliefului supus mai mult influentelor continentale.

O izohieta este locul geometric al punctelor pe care cade aceeasi cantitate de o perioada data.

Desenarea izohietelor pe un bazin hidrografic se face in functie de terenului si de numarul de statii pluviometrice existente in bazin .

Pentru obtinerea ploii medii pe bazin se efectueaza masurarea pe un plan a suprafetelor situate intre doua curbe izohiete vecine.

Fig. 22 Harta izohietelor multianuale

reprezintă un alt parametru climatic important în stabilirea ii de precipitatii

iile atmosferice sunt cel mai

d direct de caracterul ii atmosferice mai

a Dunării, de dispunerea

O izohieta este locul geometric al punctelor pe care cade aceeasi cantitate de

Desenarea izohietelor pe un bazin hidrografic se face in functie de topografia

Pentru obtinerea ploii medii pe bazin se efectueaza masurarea pe un plan a

Teritoriul Dobrogei este secţionat de la nord la sud de izohietalitorală de restul teritoriului judeţului.La est de această linie precipitaţiile medii anuale sunt cuprinsevestul acesteia între 400-450 mmscad pe direcţia vest-est, iar la vest de izohieta 400 precipitaţiile cresc detoate acestea, distribuţia spaţială a precitemperaturilor. Media multianuala a precipitatiilor variaza intre 240 inregistrandu-se in zona de centru si in Delta Dunarii. Valorile precipitatiilor scad odata cu altitudinea, in zonele cu altitudini mai mari inregistranduCea mai scazuta valoare a fost inregistrata la Sulina (261 mm) iar cea mai mare la Negru Voda (541 mm), fiind urmata de Cernavoda (487 mm) si Daieni cu 473 mm. Datorita variatiei mediei anuale a precipitatiei pentru statiile studiate se observa o succesiune intre anii ploiosi si cei secetosi. Se poate observa ca aceeasi evolutie este prezentata la toate statiile, incepand cu anul 1992, media anuala a precipitatiilor pentru fiecare statie fiind mai mare decat media multi

Fig. 23 procent din normal

eritoriul Dobrogei este secţionat de la nord la sud de izohieta 400 care separă aceeaşi zonă litorală de restul teritoriului judeţului. La est de această linie precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 350-400 mm

450 mm anual. În plan transversal, la est de izohieta 400 precipitaţiile est, iar la vest de izohieta 400 precipitaţiile cresc de la est spre vest. Cu

toate acestea, distribuţia spaţială a precipitaţiilor nu este atât de liniară ca şi aceea a

Media multianuala a precipitatiilor variaza intre 240 – 550 mm, cele mai ridicate valori se in zona de centru si in Delta Dunarii. Valorile precipitatiilor scad odata cu

dinea, in zonele cu altitudini mai mari inregistrandu-se valori mai ridicate ale acestora.Cea mai scazuta valoare a fost inregistrata la Sulina (261 mm) iar cea mai mare la Negru Voda (541 mm), fiind urmata de Cernavoda (487 mm) si Daieni cu 473 mm.

rita variatiei mediei anuale a precipitatiei pentru statiile studiate se observa o succesiune

Se poate observa ca aceeasi evolutie este prezentata la toate statiile, incepand cu anul 1992, r pentru fiecare statie fiind mai mare decat media multi

Fig. 23 procent din normal

400 care separă aceeaşi zonă

400 mm anual, iar la anual. În plan transversal, la est de izohieta 400 precipitaţiile

la est spre vest. Cu nu este atât de liniară ca şi aceea a

550 mm, cele mai ridicate valori se in zona de centru si in Delta Dunarii. Valorile precipitatiilor scad odata cu

se valori mai ridicate ale acestora. Cea mai scazuta valoare a fost inregistrata la Sulina (261 mm) iar cea mai mare la Negru Voda

rita variatiei mediei anuale a precipitatiei pentru statiile studiate se observa o succesiune

Se poate observa ca aceeasi evolutie este prezentata la toate statiile, incepand cu anul 1992, r pentru fiecare statie fiind mai mare decat media multi-anuala.

Fig. 24 Indicele Topor

Figura reprezinta distributia mediei multianuale a indicelui Martonne in Dobrogea. Izotermele au fost create automat in Arcview Gis, prin interpolarea de tip SPLINE prin introducerea datelor obtinute de la cele 18 statii meteorologice. Se observa variarea valorilor, cele mai ridicate intalninduDunarii valorile sunt cele mai scazute, variind intre 12 martonne

reprezinta distributia mediei multianuale a indicelui Martonne in Dobrogea. Izotermele au fost create automat in Arcview Gis, prin interpolarea de tip SPLINE prin introducerea datelor obtinute de la cele 18 statii meteorologice.

Se observa variarea valorilor, cele mai ridicate intalnindu-se in partea de sud a regiunii. scazute, variind intre 12 – 18.

Fig. 25 Indicele de Martonne

reprezinta distributia mediei multianuale a indicelui Martonne in Dobrogea. Izotermele au fost create automat in Arcview Gis, prin interpolarea de tip SPLINE prin

se in partea de sud a regiunii. In Delta

Distributia spatiala a precipitatiilor

Una din problemele principale in hidrologie este evaluarea corecta a precipitatii care este receptionata de un bazin hidrografic intr

Intr-un bazin hidrografic pot exista un numar insuficient de posturi pluviometrice sau acestea pot fi situate doar in zonele accesibile alprecipitatiei pe suprafata unui bazin este foarte diferita de la o zona la alta, in zonele de munte si cele colinare receptionandude campie.

Metoda poligoanelor Thiessen

Cunoscand pe harta pozitia statiilor meteorologice in care se cunosc valorile precipitatiilor (mm), se unesc punctele respective doua cate doua formandutriunghiuri care ocupa toata suprafata regiunii studiatese acopoligoane. Zonarea se face ducand mediane de pe dreptele care unesc posturile pluviometrice. Fiecarui post pluviometric i planimetrare. Daca F este suprafata bazinului hidrografic, fiecare post pluvometric atribuie suprafata Fi, va avea un coeficient de pondere Ploaia medie pe bazin va fi egala cu suma ploilor partiale:

Distributia spatiala a precipitatiilor

Una din problemele principale in hidrologie este evaluarea corecta a precipitatii care este receptionata de un bazin hidrografic intr-un interval de timp.

un bazin hidrografic pot exista un numar insuficient de posturi pluviometrice sau acestea pot fi situate doar in zonele accesibile ale bazinului. In plus, distributia precipitatiei pe suprafata unui bazin este foarte diferita de la o zona la alta, in zonele de munte si cele colinare receptionandu-se cantitati mai mari de precipitatii decat de zonele

da poligoanelor Thiessen

Cunoscand pe harta pozitia statiilor meteorologice in care se cunosc valorile precipitatiilor (mm), se unesc punctele respective doua cate doua formandutriunghiuri care ocupa toata suprafata regiunii studiatese acopera toata suprafata cu astfel de

Zonarea se face ducand mediane de pe dreptele care unesc posturile pluviometrice. se atribuie astfel o suprafata aferenta, determinata prin

prafata bazinului hidrografic, fiecare post pluvometric , va avea un coeficient de pondere Ci=Fi/F.

Ploaia medie pe bazin va fi egala cu suma ploilor partiale:

Fig. 26 Model poligon Thiessen

Una din problemele principale in hidrologie este evaluarea corecta a cantitatii de un interval de timp.

un bazin hidrografic pot exista un numar insuficient de posturi pluviometrice e bazinului. In plus, distributia

precipitatiei pe suprafata unui bazin este foarte diferita de la o zona la alta, in zonele de se cantitati mai mari de precipitatii decat de zonele

Cunoscand pe harta pozitia statiilor meteorologice in care se cunosc valorile precipitatiilor (mm), se unesc punctele respective doua cate doua formandu-se o retea de

pera toata suprafata cu astfel de

Zonarea se face ducand mediane de pe dreptele care unesc posturile pluviometrice. se atribuie astfel o suprafata aferenta, determinata prin

prafata bazinului hidrografic, fiecare post pluvometric i, caruia i se

Această metodă atribuie fiecărui pluviometru o zonă de influenţă din aria totală, exprimată în procente, reprezentând factorul de pondere al valorii înregistrate.

Tabel 5 Model calcul poligon Thiessen – indicele martonne

Tabel 6 Model calcul poligon Thiessen – indicele topor

Tabel 7 Model calcul poligon Thiessen – procent din normal

Tabel 8 Model calcul poligon Thiessen – precipitatii

Tabel 9 Model calcul poligon Thiessen – temperatura

Tabel 10 Model calcul poligon Thiessen – arid

Tabel 11 Model calcul poligon Thiessen – optim

Tabel 12 Model calcul poligon Thiessen – procent din normal

CONCLUZII

Analiza perioadelor de uscaciune si seceta arata ca pe teritoriul Dobrogei srcrta rdtr prezenta in fiecare an. Fenomenele de uscaciune si seceta reprezinta in medie, circa 5 luni pe ani. Analiza lunara a numarului de zile secetoase pune in evident o seceta de toamna si una de primavera sau iarna, cea de toamna fiind mult mai intense.

Calculul indicilor a scos in evidenta faptul ca hazardele generate de deficitul pluviometric sunt mai frecvente, dar si mai intense decat cele generate de excedent.

In ultimii ani, pe fondul cresterii temperaturii aerului, importanta acestui hazard nu mai este primordial. In acest context, la fel de intense si pagubitoare au devenit secetele din ultimul timp. S-a vazut ca ele pot produce mari pagube material. In general, secetele produc pagube mai mari decat excedentele pluviometrice, deoarece afecteaza teritorii mult mai vaste, iar vijeliile au devenit tot mai frecvente, in special in arealele sudice.

Avand in vedere ca in urmatorii ani temperature aerului va continua sa creasca, rezulta ca cele mai importante hazarde la care societatea este vulnerabila nu sunt doar excedentele de precipitatii, ci si secetele, vijelia sau chiar grindina. Autoritatile locale vor trebui sa cunoasca masurile de prevenire a acestor hazarde, iar transmiterea cat mai rapida a avertizarilor meteorologice devine de prima importanta. Populatia trebuie informata rapid asupra riscurilor la care este expusa, in cazul manifestarii unor fenomene meteorologice periculoase cu desfasurare rapid ape teritoriul Dobrogei. Aceasta constituie poate, cea mai buna masura de aparare a vietii cetatenilor si a bunurilor acestora.

BIBLIOGRAFIA

1. Serban Eugenia – “Fenomene climatice de risc generate de precipitatii in Campia de Vest” (teza de doctorat) Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale. (2008)

2. Marius Lungu – “Resurse şi riscuri climatice din Dobrogea” (teza de doctorat) Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie (2008)

3. Vasile Popa, Florin Achim, Stefan Iordache, Robert Dobre - “Ghidul Aplicatiei - Anul I”

- Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, mai 2011

4. Carmen Maftei, Alina Barbulescu, Constantin Buta,Cristina Serban (Gherghina) – “Change Points Detection and Variability Analysis of some Precipitation Series” - Recent Researches in Computational Techniques, Non-Linear Systems and Control

5. Carmen Maftei, Alina Barbulescu – “Statistical Analysis of Climate Evolution in

Dobrudja Region”- Proceedings of the World Congress on Engineering 2008 Vol II WCE 2008, July 2 - 4, 2008, London, U.K.

6. Marius Lungu, Corneliu Cismaru, Victor Gabor, iosif Bartha, Daniel Scripcariu – “Gestiunea secetelor” – Editura Performantica 2004

7. Raport Starea Mediului – 2066

8. I. Codreanu,V. Sofroni - Condiţiile climatice, ca factor al modificărilor de mediu din bazinul râului Răut - Seminarul Geografic “D. Cantemir” Nr. 27 / 2006

9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Secet%C4%83

11. http://www.meteo.ro/articol/22/Cum-apare-seceta.html

12. http://site.judbrasov.ro/upload/files/Ziua%20Mondiala%20pentru%20Combaterea%20Desertificarii.pdf

13. http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=415:deertificarea-consecine-la-nivelul-romaniei&catid=38:articole

14. http://primaria-cobadin.ro/

15. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=statia%20meteorologica%20cobadin&source=web&cd=2&ved=0CF4QFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.dervent.ro%2Fresurse%2Fproiecte%2FAnaliza%2520Desertificarii.doc&ei=arjXT-LLCpHNswbDxIzlDw&usg=AFQjCNEDlAqaBybr7Hk0AIlI3oGCuSDMgw