ACADEMIA DEACADEMIA DE TIINTIIN E A MOLDOVEIE A MOLDOVEIRaport 200Raport 20077

PROGRAMUL DE STATPROGRAMUL DE STAT

““PrincipiiPrincipii i procedee tehnologice dei procedee tehnologice dediminuare a consecindiminuare a consecin elorelor

calamitcalamit ilor naturale (secilor naturale (secetet ,,îînghenghe uri etc.)uri etc.) asupra plantelor deasupra plantelor de

culturcultur ””

Conduc torConduc tor tiintiin ific:ific:academician Simion TOMAacademician Simion TOMA

InstituInstitu ii participante:ii participante:

1.1. Institutul de GeneticInstitutul de Genetic i Fiziologie ai Fiziologie aPlantelorPlantelor

2.2. Institutul de EcologieInstitutul de Ecologie i Geografiei Geografie3.3. Gr dina BotanicGr dina Botanic (Institut)(Institut)44. Institutul Na. Institutul Na ional pentruional pentru ViticulturViticultur ii

VinificaVinifica ieie5.5. Institutul de PedologieInstitutul de Pedologie i Agrochimiei Agrochimie ““N.N.

DimoDimo””

PotenPoten ialulialul tiintiin ific uman:ific uman:

4 academicieni4 academicieni3 membri coresponden3 membri coresponden ii40 doctori40 doctori i doctori habilitai doctori habilita iispecialispeciali titi

Cota specialiCota speciali tilor pân latilor pân la 35 ani35 ani –– 15%15%

AlocaAloca iile bugetare:iile bugetare:

Anul 2007Anul 2007 -- 1200,0 mii lei1200,0 mii lei

8 proiecte8 proiecte

-- Studierea factorilor climatici de risc (Studierea factorilor climatici de risc (îînghenghe urilor,urilor,secetei), evidensecetei), eviden ierea periodicitierea periodicit ii manifest rii lorii manifest rii lor;;evaluarea impactului secetei pedologiceevaluarea impactului secetei pedologice i elaborareai elaborareaprocedeelor de diminuare a consumului de umiditate dinprocedeelor de diminuare a consumului de umiditate dinsolsol-- EfectulEfectul compucompu ilor exogeni de origine naturalilor exogeni de origine natural iiartificial asupra productivitartificial asupra productivit iiii i rezistenteii rezistenteiplantelor de cultur faplantelor de cultur fa dede factorii defavorabili defactorii defavorabili demediumediu-- Crearea soiurilor noi de viCrearea soiurilor noi de vi de vie cu rezisten de vie cu rezisten sporit sporitfafa de condi de condi iile stresogeneiile stresogene-- RReducerea influeneducerea influen ei negative a calamitei negative a calamit ilorilornaturale asupra plantelor de culturnaturale asupra plantelor de cultur îîn bazan bazareconstrucreconstruc ieiiei i cre rii perdelelor forestierei cre rii perdelelor forestiere

Obiective:

ANALIZAANALIZA I EVALUAREA GRADULUI DEI EVALUAREA GRADULUI DEVULNERABILITATE A UNOR GRUPURI DE CULTURIVULNERABILITATE A UNOR GRUPURI DE CULTURI

AGRICOLEAGRICOLE FAFA DE E DE EXTREMELE CLIMATICEXTREMELE CLIMATICE(C(CONSTANTINOV T.,ONSTANTINOV T., academician)academician)

În baza analizei coeficien ilor corelativi dintre valorile umidit ii,temperaturile critice extremale i productivitatea unor grupuri de culturi(cerealiere - porumb, grâu de toamn ; tehnice – floarea soarelui; horticule –caisul) în cadrul a 41 regiuni administrative s-au stabilit:

valorile limitrofevalorile limitrofe îîn dependenn dependen de fazele ontogenetice de fazele ontogenetice, insuficien, insuficien a sau surplusula sau surplusulde c ldurde c ldur

repartireparti ia spaia spa ial a recoltei culturilor agricoleial a recoltei culturilor agricoledelimitarea arealelordelimitarea arealelor optimeoptime i de risc privind cultivarea anumitor grupuri de culturii de risc privind cultivarea anumitor grupuri de culturi

agricoleagricole

rr ii digitaledigitalea repartia reparti iei spaiei spa iale aiale afactorilor climatici de riscfactorilor climatici de riscpentrupentru îîntreg teritoriulntreg teritoriul riirii

elabor ri

Optimizarea regimului nutritiv al soluluiOptimizarea regimului nutritiv al solului iiproductivitproductivit ii grâului de toamnii grâului de toamn

((AANDRIENDRIE Serafim, membru corespondent)Serafim, membru corespondent)

717110,410,499997,07,080806,46,4N120N120

757511,011,097976,96,988887,17,1Fond + TeraflexFond + Teraflex

787811,511,592926,56,593937,57,5Fond + KristalonFond + Kristalon

838312,212,290906,46,488887,07,0N60 (fond)N60 (fond)

10010014,714,71001007,17,11001008,08,0MartorMartor

%% fafa de demartormartor

mmmm%% fafa de demartormartor

mmmm%% fafa de demartormartor

mmmm

Consumul de umiditate la formarea unui qental de boabeConsumul de umiditate la formarea unui qental de boabe

CernoziomCernoziomcarbonaticcarbonatic

CernoziomCernoziomlevigatlevigat

Sol cenuSol cenu iuiu

VariantaVarianta

71718,88,8606011,711,7939312,812,8N120N120

72728,98,9515110,010,0969613,213,2Fond+ TeraflexFond+ Teraflex

69698,58,550509,89,8979713,313,3Fond+Fond+KristalonKristalon

72728,98,9626212,012,0979713,313,3N60 (fond)N60 (fond)

10010012,412,410010019,519,510010013,713,7MartorMartor

%% fafa de demartormartor

mmmm%% fafa de demartormartor

mmmm%% fafa de demartormartor

mmmm

Consumul de umiditate la formarea unui qental de boabeConsumul de umiditate la formarea unui qental de boabe

Cernoziom carbonaticCernoziom carbonaticCernoziom levigatCernoziom levigatSol cenuSol cenu iuiu

VariantaVarianta

Optimizarea regimului nutritiv al soluluiOptimizarea regimului nutritiv al solului i productiviti productivit iiiiporumbului pentru boabeporumbului pentru boabe

Procedeu tehnologic de fertilizare aProcedeu tehnologic de fertilizare aplantelor de cultur cu utilizarea raplantelor de cultur cu utilizarea ra ional aional a

umiditumidit ii soluluiii soluluiSe propune aplicarea îngr mintelor complexe de tip Kristalon i

TeraflexEficacitatea procedeelor agrochimice de minimalizare a

consecin elor secetei solului a fost demonstrat în producere în bazaexperien elor din comunele Ivancea (r-l Orhei) i Grigorovca (r-l C eni)

În variantele fertilizate rezervele de umiditate din solau fost utilizate mai ra ional (cu 10-30 %)

ÎÎn baza rezultatelor obn baza rezultatelor ob inute au fost elaborate:inute au fost elaborate:InstrucInstruc iuni metodice privind cartareaiuni metodice privind cartarea

agrochimic a solurilor agrochimic a solurilor

Codul de bune practici agricoleCodul de bune practici agricole

Procedee de aplicare a bioregulatorilor naturali pentrudiminuarea consecin elor ac iunii secetei edafice asupra

productivit ii plantelor de cultur (vi a de vie, cais, sfeclade zah r i soia)

(( II CANU Gh., academician)CANU Gh., academician)

Implementarea procedeelor de administrare a glicozidelor(Melangozid, Capsicozid i Tomatozid) pentru culturile de vi a devie (s. Aligote, Moldova, Shardonnay); pomicole (caise - s.Kostiujenskii, Nadejda,NJA-32, Crasnoschiokii) i sfecla pentruzah r în condi ii de producere (gospod ria Vindex Agro SRL.,raionul Orhei) a demonstrat o eficacitate de 13-18% recoltsuplimentar .

Se propune produc torilor agricoli:pentru vi a de vie - tratare cu solu ieapoas de Melangozid Oîn concentra ie de 0.05% i 0.01%)pentru sfecla pentru zah r tratare foliarcu solu ie apoas de Melangozid Oîn concentra ia de (0.001%)

InfluenInfluen a fertilizantului complex de microelemente Microcoma fertilizantului complex de microelemente Microcomasupra rezistenasupra rezisten ei la iernare a plantelor de viei la iernare a plantelor de vi de vie de vie (soiul(soiul

Aligote, anii 2Aligote, anii 2006/2007, sa006/2007, satul Z icanitul Z icani, r. Criuleni), r. Criuleni)(VELIKSAR S, doctor habilitat)(VELIKSAR S, doctor habilitat)

83,3783,37103,56103,56MicrocomMicrocomhelathelat –– 2 2 trat ritrat ri

85,7985,79118,89118,89MicrocomMicrocomhelathelat –– 3 3 trat ritrat ri

85,0885,0871,4471,44MicrocomMicrocomFeSOFeSO44

82,0782,0786,7886,78MartorMartor

Num rul de muguriNum rul de muguriviabili dup iernareviabili dup iernare

Num rul total deNum rul total demuguri la un butucmuguri la un butuc

VariantaVarianta

Not : date similare au fost ob inute i în planta iile viticole din comuna St uceniraionul Criuleni

Implement rileImplement rile îîn producere au dovedit:n producere au dovedit:MicrocomMicrocom––VV sporespore te rezistente rezisten a via vi ei de vie la iernare cuei de vie la iernare cu

1,31,3--3,7%3,7% i roada cu 20%i roada cu 20%MicrocomMicrocom--LL majoreaz recolta de r cini la sfecla pentru majoreaz recolta de r cini la sfecla pentru

zah r cuzah r cu 19,9%, con19,9%, con inutul de zah r cuinutul de zah r cu 0,9%0,9%MicrocomMicrocom--LL sporespore te recolta plantelor de soia cu 22%te recolta plantelor de soia cu 22%

Pentru implementare se propun TRIFENAMID iGALMET (conform rezultatelor(conform rezultatelor expertizeiexpertizei toxicologicetoxicologicereprezint substanreprezint substan e dee de clasa IVclasa IV -- slab toxicslab toxice)e)

Efectul preparatelor propuse:Efectul preparatelor propuse:CastraveCastrave ii –– rimearimea producproduc iei timpuriiiei timpurii depdep ee tete martorul cumartorul cu

peste 20%.peste 20%.PorumbPorumb -- îîn combinan combina ie cu polimerul hidrosolubil coVP cu ioni deie cu polimerul hidrosolubil coVP cu ioni de

NH4+,NH4+, i / sau K+i / sau K+ îîn condin condi ii de secetii de secet , efect 10, efect 10--17%.17%.CartofCartof -- stimuleaz cre stimuleaz cre tereaterea i num rului l starilor productivii num rului l starilor productivi ii

formarea tuberculilor cu 15formarea tuberculilor cu 15--20%.20%.

Utilizarea substanUtilizarea substan elor fiziologic active (SFA)elor fiziologic active (SFA) îînncombinacombina ie cu polimeri hidrosolubiliie cu polimeri hidrosolubili îîn vederean vederea

minimiz rii impactului seceteiminimiz rii impactului secetei(( TEFÂRTEFÂR A A, doctor habilitat), doctor habilitat)

InfluenInfluen a Trifenamidei asupra fructific riia Trifenamidei asupra fructific riiplantelor de castraveplantelor de castrave ii

Martor Trifenamida Trifenamida + CoVPNH4, K

InfluenInfluen a trat rii plantelor dea trat rii plantelor de cartofcartofs. Finca cu solus. Finca cu solu ii apoase de tioureidosalicilaii apoase de tioureidosalicila i de NHi de NH44

++, K, K++

îîn combinan combina ie cu polimeri hidrosolubiliie cu polimeri hidrosolubili i Confidor asuprai Confidor asupracrecre teriiterii i form rii aparatului foliari form rii aparatului foliar..

Sporirea rezisten ei m rului la ac iunea negativ acalamit ilor naturale

(BUJOREANU N., doctor habilitat)(BUJOREANU N., doctor habilitat)Se propun:Se propun:-- microângr microângr minte Bminte B, Zn,, Zn,

Mn,Mn, ““FitostimFitostim””-- ““Nicotianozid FuroNicotianozid Furo””-- ““Nicotianozid SpiroNicotianozid Spiro””

Cele mai mari sporuri aleCele mai mari sporuri ale

recoltei au fostrecoltei au fost îînregistratenregistrate îînn

variantele aplic riivariantele aplic rii

microângrmicroângr mintelor Bmintelor B, Zn, Mn, Zn, Mn

îîn amestec cu SBAn amestec cu SBA „„FitostimFitostim”” --

47,147,1 i 53,0 q/hai 53,0 q/harulrul (s. Generos, Renet Simirenco(s. Generos, Renet Simirenco Idared)Idared)

Crearea, multiplicarea i implementareasoiurilor noi de vi de vie cu rezistensporit la factorii defavorabiliai mediului ambiant (CAZAC T., doctor)(CAZAC T., doctor)

Prin utilizarea genitorilor donatori de calitate, productivitate au fost ob inute cca17200 semin e hibride

Conform schemelor de încruci ri, pentru prima dat , în scopul ob inerii soiurilor destruguri de masa au fost utilizate în calitate de surse de rezisten - soiuri dejaomologate in Moldova ce poseda o rezistenta sporit la factori stresanti, iar în calitatede genitori ai productivit ii – soiuri originare din SUA (Summer muscat, Fantazia,Summer Royal, Red Globe, Beauty Seedles, Manukka, Blek Monukka)

Pentru completarea câmpului de selec ie au fost crescute cca60 genotipuri eviden iate anterior rezistente la factoristresan i ai mediului ambiant (pe o suprafa de 0,25 ha)

În condi iile de producere ale sectorului experimental alINVV au fost efectuate peste 27000 altoiri a 37 elite i 10soiuri noi de perspectiv

Perdelele forestiere de protecPerdelele forestiere de protec ieie -- elemente deelemente dereducere a influenreducere a influen ei negative a calamitei negative a calamit ilorilor

naturale asupra plantelor de cultur naturale asupra plantelor de cultur(POSTOLACHE Gh., doctor habilitat)

Cercet rile au fost efectuateCercet rile au fost efectuate îînn6 r6 raioane din stepa B laioane din stepa B l i:i:

îîn anul 2005 evaluaten anul 2005 evaluate -- raioaneleraioaneleGlodeni (41)Glodeni (41) i Râi Râ cani (69)cani (69)

îîn anul 2006 evaluaten anul 2006 evaluate --raioanele Drochia (18)raioanele Drochia (18) iiFloreFlore ti (31)ti (31)

îîn anul 2007 evaluaten anul 2007 evaluate --raioanele Sângerei (71)raioanele Sângerei (71) ii

lele ti (56)ti (56)NotNot :: cifra din parantezecifra din paranteze –– num rul de num rul de

trupuri de p duretrupuri de p dureEste propus conceptul cre rii carcaseiforestiere în Moldova

%%haha%%haha

14,214,2

8,58,5

6,46,4

--

7,37,343205,343205,3TTOTALOTAL

1611,51611,510749,110749,112,112,19137,69137,6GlodeniGlodeni

10,010,010712,410712,4FF lele titi

9,59,59873,59873,5SângereiSângerei

4118,34118,39132,19132,15,85,86438,96438,9FloreFlore titi

4956,64956,66054,76054,75,45,45096,85096,8RRââ canicani

6948,46948,48852,18852,11,91,91946,11946,1DrochiaDrochia

Supraf.Supraf.necesarnecesar

de plantat, hade plantat, ha

SuprafaSuprafa a minima minimnecesarnecesar

SuprafaSuprafa a actuala actualComuna, satulComuna, satul

Suprafa a actual i minim necesar de p duri în Stepa B i

În Stepa B i au fost înregistrate 287 masive de p duri, dintre care 3masive de p duri foarte mari, 3 masive de p duri mari, 20 masive de

duri mijlocii, 43 masive mici i 218 masive de p duri foarte mici. Pentru ameliorarea st rii ecologice a câmpurilor agricole din Stepa

i au fost plantate 5131,1 ha perdele forestiere de protec ie dupmetoda elaborat de c tre dl. Postolache Gh. (au fost utilizate 21 specii dearbori i 10 specii de arbu ti).

PublicaPublica iiii tiintiin ifice realizate prin finanifice realizate prin finan arearedin cadrul programului de stat:din cadrul programului de stat:

5656 lucr ri lucr ri tiintiin ifice, inclusiv:ifice, inclusiv:2 monografii2 monografii4 bro4 bro uriuri7 r7 recomand ri practiceecomand ri practice

ActivitateaActivitatea inovainova ionalional ::66 brevete de invenbrevete de inven ieie33 cereri de brevetcereri de brevetMedalii:Medalii:auraur –– 1, argint1, argint –– 3, certificate de participare3, certificate de participare -- 11