AMIX ALI) OPTULEA. ADMINISTRAMNEA, PASAG1ULO ROMANU No. 48. MERtURT, 18 MARI& 1864

PePePePe

VOIESCE 411 Ve Pink.

anti leiqdse lunTtre/ lani I)

u6 lund

eapit. Distr.128 /62.

64 76.32 38.11

Tint/ esemplarti 24. par:Pentm Paris pe triffiestru fr. 20l'entru Austria fior. 10 y.

ltedactiunea, Strada Fortunel (Caimata) No. 16. Articlele trilmise i nepubficate se voril arde. Gerante respunleteriii ANGI1ELU IONESCU.

REVISTA POLITICk

Nu vomd mal vorbi , celd putindWad came datii, de trista incercare co s'afostii fäcutit de opal sett noue membriidin Adunare d'a resturna ministeriuldei d'aId rasturna in acestú moment('ei mat cu set-rid prin modulú Incercatii.

Diariuld Debats de la 22 Mar-tiii, anuntiandit schimbarea ministeriu-tut din Allietta (lice :

Flir'a chute aste-rti ce p6te in-

19semna nonld cabinetd, se ne

a'nsentna c'udsunta timpuri ei ter() Uncle este

Iltnai lesne d'a cchimbe ministerille deate d'a guverna bine, si d'a schimbaedinastiele de ciatú d'a Intel-acne cu t 6-

'59rid tiá libertate rnai mul tfi."

Eacú ce avemil ei not a 'imputecetera opta sea noue deputati cari vo-ird se restairne ministeriuld prin morduIú incercatit ai se recutnisceinti in-teliginta politicti ce a aretatit mat in

unanimitate Adunare respingêndii acea1110ti1111C1 8filedinêndii acea cursh in care

s'ar fi prinsit din nod ndscéatele nóstrelibertili. So nu Gt.+ nici d. Costa.foru,nici d. Boereecu c'atacdmit sitetiminteled-lorú patriotice ; nu, noi combatemitideiele ai lucrärile politico ce, pe dreptdBed pe nedreptil, ne pare greeite, tiaranu sfredelitnit consciintele ei nu lovimilsimtimintele patriotice ale nici unui tn.'Mind. Nu; nu voind comae crime d'akinui pe tutu romúnii, ori care at 11

era, eh voiesce peirea Ilemúniel; rea-ace ania crequta, .ena-a ce credemu 110

unit din 6menii nostrir politiai estereara ce negreeitd credii st dumnéforit

de not ; noi icemü ch dumnMord creddo'ne natiuue, al mai ca Omit all na-tiune jund U. a n6strd, 'Ate cresce,se take interi si mdri flinch" infúsiataill scuticele despotismului ei fiindil con-dush prin vointa ai Mintea unul 'omit ;noi credemit oh numai prin cea final

deplind libertate si prin tnintea al Vo-inta tutulord pusä In serviciula acelelmari coleptivitdp cc se numesce Pa-trid, p6te cresce, póte Wit i prospe-ra ad natiune. Aci este t6th cestiu-nea, d'aci vinú t6te luptele i d'aci avenitú cú unii ali fAcutil et -sustinutiittotiunea in cestiune si attil uiií res-

pinsu- o.Adunarea In sesiuttea acdsta a

fosta la Inúltimea misiunil &ale. Astä-

chiarú priimimd din Paristi epistolecari ne spend cli 6meni marl 'al Fran-

eiei o admird e'o felicitii, ei ne feli-citú gende inteliginta un care.dréptaAdundrii s'a aruncatii in natiune si,Ilatcréia pentru aeidtjarea si intemeia-

11rea 1ibertòii, Brit dc care nu so rite

consoliala Statute romanti." Sfersi-e

Lure Inse Adunarea lucrúrile cele .decdpitenia si WA de care nimicti din

ate a fficutii nu póte prinde rddilcitte?Facutu-a mal cm seinä legea rurald silegea eleptorate, Ord de care scopuld

bine facdtoriti, ei putemü alice sdni4

alü unirii intro drepta i stenga Adu-

ndrii, pe terämulú libertútil e'alú nati-onalitätii, nu p6te produce r6dele sele;

awl acelü seopú n'a fostil ai nn [Atefi altuld de catit ca acea intrunire, a-coil infriitire se se fad In natiune, drit

nu numaI in Camerd 7 Deci, cine nu ve-de c'a resturna Ministeriuld púnii nuse ma face aceste doue legi este acurma facerea lord ? Cine nu vede c'a-cestä curmare ar da noi puteri ace-lord cari credit cd vord putea regeneraRomania prin despotisma candü din

contra fAcendu-se. l'eceste doue legi,faceadurse butte, ai flicendu-se totii

d'acestä Camerd ce represinth in mareparte proprietatea si fostele privile-giuri, infrútirea intro OW eleinentelenatiunil se face cu lesnire ai c'atuncidespotismuld este ucisi" cúci i sesmulgii rAdticinele mi libertatoa s'aeieldin panticile Romuinici ? Ministeriulk avealuld ecesta ei d'acea-a a data a-cestei Adundri ocasiunea d'a face ealegea rurald ei legea eleptorale. Drui-pta Adundril a vortutii acesta ai d'a-cea-a a taecatil la ordinea qilei cthidúi s'a renumita motiune, mi

d'acea-a en va face ei va face curênditei bine legea rurala ei legea elepto-rale, eatunci . . . atunci libertateava trdi, act' va fi infrätire, ai Cameracea lieue dindit tare va strivi cu les-nire tOte acele nebune aspiritri la unitdespotisma cu atatil mal ucidtitouiú cucuitü este mal iniraavie C, A. R.

ADEVAREA ELEPTIVA.

Resultatuld vottilul de eri pentrualegerea membrilord curtii de Conturia lostit 138 candidati cari aft avutü vo-turi de la 72 votanti. Singuril alealoù fosta Platone cu 53 voturi, Manorlake Grádieteanu 51. v., Ion Al. Can-tecuzino 45, Aleeo 1. Mille 38. As-OAT s'a procesú la adoua votare eicel alosi suntd, George VdleanuAl. Ion Filipescu 42, Constantin C.Corneacu 41, lon Bozianu 39, Mih.Bitcoveanu 39, Grigorie Lahovori 32,Al. Crezzescu 30, lou lonescu 30, IonCrezzeanu 30, etbith ttimitriad 29, Cu-ciureanu 28, laneu Calinescu 27, a'arernapa r% o henna mane hare H :..

Othnescu ai A. OrescuWe 26 voturi.

cart ati avutä

lahndii de 50/" plátitórill in arginta , cdva fi scutitú de impositula cup6nelorú (nuse va pleti nä contributiune a dobin-(Word) ei cit se va refui iii totalitatein cursit de 15 ant. Despre cursuld e-misiunil ea care s'a contractata Impra-tnutuld nu se scie Anal nimicit.

Generaluld Wall, care a fostit nu-mitii capii atü Statultei general(' aliiviiterului imperate eta Mecsicului, aplecatit la 21 Martri" sera de la Parisspre a incepe dictate seúling5 noule suveranuld alit Metslculut.Col lalti membril al deputatiunil mec-sicane ma se piece le 22 din Paris.Mane la 24 vord 11 priimiti in audi-enta do Imperatitle Austriel si Dim

minich de Archiducele Max la 'Mires-nare, care dupe acesta va lua oficialdtitlu de Imperatii al1 Mecaicu

Stuttgart, 22 Martid. Astd-li amuritd aid cunescutula poet(' .ai depu.

Doctord Ludovice Seeger. EN afostil multi" taupe corespoedinte et co-laboratern alü ;beret!'" Wanderer".

Torino, 22 Marati. piaruld 0-pinione" de astdall anueeid: Ieri a ple-cate, de la Caprera Garibaldi cu aiteadse persline pe vop6rea englesd Le-valette". Se preaupune cd tinta add-toriel este Englitera, undo este aateptatú.

BULETINULU PARLAMENTARIU.k7edinua de la: 16 Mania.

Conformú regulamentului Mand-rel, sectiunile s'ad con ;tituite pe tunacurentú ai s'aft adusit la. cunnoscintaAdundrei numele preaedintilorù at altisecretarilord ce s'aa

Adunarea a ecotem mtú ad congerdie d. Isvoranu came dupe cumit aiinsuet a gist', de la 186o at peue acumii n'a lipsita nici ud 4i in coagedie.

D ministru de financio a mai aa(least" und proteste de lege pentru a

Viena, 23 Martiti. Cititud in t¡la- se acorda pensiune la 19 pers6ne; Ordraid "Wanderer." Spre orientarea in cominiunea petitinnitord n infútoeatitcestiunea conferintel primitne din sor- rapottuld sed asupra aeon:tare de pen-ginte sicure ureadtórea comunicare: in siune la 25 de pers6ne. Asemine s'acursuld ilelorü trecute represintantit depusii pc biurould Adurairei ei ra-Engliteret la Curtile Vienei portulti d. Ion Ghica asupra motiunelnulni ad notificatd cabinetelorti respec- fácute de d. Ion Decant'. Dupe cerireative a le acestord Curti decisiunile ea, d. C. A. Rosetti spriginith ei de d.binetutui de la Kopenhagen in privinta prinifirministru de a se Ina indath inconferintei. Danemarca primesce con- desbatere acestit raporta , fiindd cdferinta, dare' flrd incetarea ostilitdtirlord al cu coliditiunea, cil invoielilede la 1851 ei 1852 se formeze baseadeliberatiunitord eventuate ale confer'Lintel. Acestú coudittune a Daneuar-cei a fostil sprijinitd ea mare -chldurddin partea Engliteret tinge puterile martgermane, dard cu taite acestea n'a pu-tutti dobendi consimptimintuli" cabinete-tort" de la Berlin ei de la Viena. Pu-terile marl germane s'ail invoita a prim"'conferinta färd armistecia, dart" told(PIA data i lard ori ce altei stipulare pre-liminarii a unorii base fiesate pentru de-liberdrile eonferintei. Acestit decisiune aputerilord marl germane s'a nolificatüdo curing" cebinetului Londonului, achruira misiune ¡Ate lì acumil a in-trchuinta inriurirea asea la Kopenhagenspre a indupleca pc) Danemarca d'aprimi conferinta acceptath de paterilemarl germane brit veud basil stipulatdde mai 'nainte. Cabinetutil Londonuluiva ft ajutatd In silintele sale la Kopen-hagen de renvaila deelarare a puterilor0marl' germane, cd suntii decise a pdstrafidelg, ca i mat 'nainte, prinelpiula inte-pittifir monarchiet danese. Cu Ole ace-stea nu so rite garanta dried isbindaEngliterel, flinch"' ed cabinetuld de laKopenhagen considerá' uti garantare prea-labild a integritätil shle toritoriale d'utiinsemnetate multi) mal midi, de ciita nettjaianpd pentru continuitatea uniunil res-tri4e Pasate pe dreptulú gintelorg intre

Danemarca.Viena, 23 Marta". Despre Ins-

ular ittikumutti, care este a so con-traeteitliiturea cu Imprumutuld de lo-teríd jiui anulü 1864 spre acoperireadeficitatlifi bugetulul, aflamit , cd va finominaiii de 70 milióne foriin cu do-

t6to cuvintele i t6te interesele ceriiea se nu se anidne nici mdcarit ad sin-gurd Adunarea l'a trecuti" la or-dinea

D. primd-ministru a adusd proiectulde lege rurald cu raesagiuld domnescdin care Märia Sa spune Adundrei cdn'a pututa sanctiona legea votatii dedense din cause cii nu respunde la art.46 din Conventiune ei nu imbutiätateasortea teranitord. Noua lege rurale en-prinde improprietdrirea teranilord peplimanturile ce el posedá astAili dupelegea In vig6re i cu desegubire po-trivith tespunsii i garantatä de stain.Legea ruralá s'a priimita Cu aplaudede Adunare; drá d. ministru primarda elisit cá cu acesta se termini" t6tiiseria de de legl ce s'a promisit a seda Adundrel prin mesagiulit de des-chialerea el ei cd ei legea elecorale e-ste gate ei o va Infatiea clinch Ada-narea va sfärei de votatii legile fun-damentale cal care meritd on6rea de afi organisata Ora.

D. Ion Ghica citesce raportuldcomisinnei delegatilorti sectienilorit a-supra motiunei d. Ion Docent" si spuneCA ea s'a respinsa in t6te sectiutuilecd nu mai In una s'a coralli a so mane.Prin urmare conclusiudea raportuluimajoritilei comisiunei propune respin.gerea motiuneI purd ei simpld färd ase lua in considerare; éii opiniuneaminorildtel repreaintatii de PrincipeleDimitrie Ghica prorate ea ae se eludemotiunea ne putiindO acumii Adunareaa se abate de la lucrarea de organi-sere a tenet.

Discutiunea s'a iticeputa eta euvill-tele d. prima ministru care declard cd

aminarea, de se va Incuviinte de

mikasstrAmowsew

LUMINEZÀ-TEtI VEI FI.

Abonamentulil in Bucuresci, PasagiilRomann No. 48. in distriete la Co.respontlintii diarului F,4; prin Postiti. LaParis, la D. Hallegrain, rue de l'an-cieune Comédie, Nr. 6. Administra-torcle liárului D. Gr. Serurie,

A.NTJNCIU RILE!.linia de 30 litere 1

Insertiuni 9i reclame, hula 3

Adunare, va fi und yeti" de blamil dentministeriulul. In revista liontannlut, s'arelatate acestä discutiune, ei no alaifliridui trebuintd de a o insera ei in burletinuld parlamentard inselandmii cil eiacéstú furtund s'a liniscitd respingen-du-se propunerea de aminare i prii-tnindu-se opiniunea majorittitilorii de-legatiforii de a se respinge curatd sisimplu motiunea d. Ion Docan.

S'a deschisit ad discutiune ampracereetdrei legei rurale care se cereaa se minutia ptind dupe [nisei, dupe in-sistarea d. D. Vesescu j pentru cuven-Lulu cuí nu potú se fiii toti deputatilfaciä. D. pritnit-ministru a combdtutitacestii amättare qicêndú li 1.6t6 Orausceptä legea rurale fdgliduintil do 5nut de Conventiune si nedald nudi, i

cli acdsta lege fiindti e a alai mare aicea mai nationate din taSte trebue caAdunarea se se ocupe de dense eliteteal curendre Adunaroa pe de ud partea priimita propurierea d. Paclénu de ase ineunosciinta prin telegrafit toti d.Deputati aft legen rurale este intratiiIn cercetarea Adundril, ai pe de altade a se Chula de urginth lui sectiuni.

D. tninistru alui cultelorü declarindüch aderd la modificarile fdeute de Ada-nare in legea instructinnel publice, seprecede la votare In toter(' ei se pril-mesee cu 65 bile albe contra 5 negredin 69 votanti. Mai nainte de votared. C. A, Rosetti chiamii atentiunea gu-vernului asupra otdrirei legit de a seintretine scólele de chtre comune

statuld are fondari de faceride bine din care trebue se vie in a-jutorulii comunelord ei se le ajute Inintretinerea scólelord. Cu acestú re-aerva d. C A. raeeetat eseste. vtivote legea, dcei coprinde unit articlupc care l'a combdtutit ai asupra cdruiacredo de a sa datorid a cherna solicitu-dinea puterei esecutive, mat alesti a-cumú la inceputuld orgauisarel consu-nilorti. D. Ruedrenu a voitú so mo-tivese vault" ce are se dea in con-tra .acestei logY, time s'aú acoperitilvocea sa prin strigdte repetate din tótepArtile Adundrel: la ordine, la ordine.

D. Costaforu ei Boerescu a insis-tatii cerend ca Adonarea se lea indatdin desbatere legea pentru organise-rea judecitoresch pentru cuvintuld cdmat nainte de a se vote acesth legenu se p6te cerceta bugetulú ministe-rulul de justicie i cui fhrd de acdstlilege nisi codulú penald ai de procedurdnu se }Ate aplica. Adunarea a old.-rêtú ea se se ocupe de acesti" legemai nainte de a se vota bugeteld mi-nisterului justiciei.

D. Steriade, raporterele comisiu-nei bugetarie, a datil cetire raportuluifdcutfi asupra bugetultil anuluT curentapa care Adunarea l'a Nat'l In desba-tere ei l'a luatit si In considerare. A-sunra. propanerei d. raportatore de a

se etiiri mai ántel moduli' de proce-dare in votarea bugetului s'a flicutitdesbatere. Unit' cored ea se se incepdmai anteid ou bugetulú cheltuelelorti

altii ca acelii veniturilord ; ai

atAte unit' cdta ei.altii ail date cuvin-tole lord. Ori eh se va .incepe cubugetuld cheltuelelord dupe cania propunea d. raportatore, sustinuta de d.

ministru de finante, orl cu aceld alSveniturilord dupe cumd cerea d. Cor-nea. Cestiuuea inse nu s'a resolvatd,de ai s'a otiiritu a se lua la desbateremai iinteid bugetule cheltuieleforii; cliclin (Pea do asteirti sciinta finenciarid,cu totula osebità de rutina fiscald nuadmite de a se supune resursele setaveniturile terel la discretiunea nevoi-lord, nu priimesce ca so se olitrascdmai únUliú clieltulile e'apot se se cau-to veniturile. Sciinta financiale, (lice d.loseph Garnier, a cäruia autoritate sciinetilled este inai punder6s5 de craft retitead. Steriadi ei cuiloseintele d. Steege,trehue se domine de uddatit ei nevoile

resursele. Pentru acestit scopd lu-indii mat' Antelti in cercetare sari chel

tuelite sad veniturile Weald fdcutil an-cd nimnjcú. Scopula until blind bugetúnu este astili dupe cumä era in tint -purile nefaste ale rutinei de a otdrimat úniêiü cheltuelile ei ape! aqi batecapula spre a ivodi miql6ce de veni-turT spre a le acoperi, ei de a coprindede ud parte resursele cele mai rationaleei de alta nevoile cele normale. Acoloin eumpenirea veniturilorú si a chel-tuelilorit stä t6tit sciitata acelorii cefeed bugete. Prin urtnare, urrniindusesistema propusii Je d. raportatore dea se cerceta mai linteitt cheltuelilepoi veniturile, se fiti bine intelesd Clinu scapd Adunarea de lucrarea definitivii

cumpdnirei nevoilorit cu resursele.pentru ea se ternainämil, ce-

remd ingädairea cititorilord nostril dea le pune inainte aka prescrierite sci-intel financtale asupra veniturilord ei

Sciinta consistii, (lice totd. 'Joseph Gamier, la pagina 3 si 4din elementele de finance traduse denoi la 1.860intru a prefera de utiparte resarsele cote mai rationale, de asuprime chultuelile cele nefolositóre,de a usura sarcinile publice, printr'unnconcursil de micilóce ihdreptate cureaceste doue scopuri. Va se clicd a facecheltuelele statului din ce in ce maiproductive, a impedica cAtil se va putèMai putinit producerea i consumarea aproportiona impositele et' seevicielece fid-care cethtiand priirnesce de lasocietate"

Punemit acestd indicare a sciinteifinanciate chiard acumú la inceputatildesbaterii bugetului; cad ca dense e-vent(' se ne servimil ca ca Lind mehengiiispre a apretui tóte luerdrile bugetarie

votaS sili ca se sc6temú totü denimcdndil venal" putea ate uil ideesalutarie mai nainte chiarti do a sepronunta Adanarea asupra vre unel dis-positiune bugetarie. Cclii ú1stêiú bu -getd de cheltuele ce Adunurea a old-ritd a lua múne in desbatere este a-cola alú ministerulul de esterne.

Adunurea s'a constituitú in aedin-te de sectianile intrunite ei a proce-data la votarea membrilord curtii decompturi. I. I.

.10.1110111, AIM

BUGETULO LUCHARILORC PUBLICE PE

ESERCITIULÚ 1864.

Cu ocasiunea analisaril. Bugetuluipresintata de ministru in sesiunea tre-cutà a parlamentului Romaniei, s'a dis-cutatil in speciale fie care capitula dechialtueli i s'a publicata prin c,liariulaRomeinulg.

Inse, mai nainte de a se termina tötecapitolele, camera inchiRndu-se deministeriulú N. Cretulescu, nu s'a pu-tuta continua analisea bugetutui lu-crárilora publice, i Mel a se demons-tra pe,na Ea evidenta prin fapte cd orga-nisatiunea dat6 ministeriului lucrarilorapublice de la 1862 si 0'16 astA-çlí,

este departe de a corespunde tu cen-ace ar trebui se lie in secolula in caretrauma un rninisteria de lucrari publice.

Caci, pentru noi, care avema tottlde organisatü i n'avema Mel una dinconsideratiunele ce in alte teri ma;

totú de-una aa opritú i opresca a daadrninistratiunilora esistinti , de maimulte secole, organisatiunea corespon-dinte en- 'progresula sciintelorü posi-tive, cu... era .nonli in care pretindema clieinU intrate, pntea se organisilmil admi-nistratiunele nóstre in armóniA cu tea-riile progresive abtinute in atele teri,si care nu pota avè, la dèusii aplicarealore imediatä.

In tocS dar se ne ocuparnü de Eaorganisatiune rationatä, adeca basatipe adevaratele místre nevoi, ama pre-Erata se copiAmil servilemente tóte de-

2321HOMANULL1 MARTIU.

posturi peste posturi, in dauna unci cresce neincetatii cu fie-care budgetii. ori timporale, so destlintézA odatti pen-contracte sdii invoeli perpetue

pentru o intindere de loci' ce nu trecesati monet5 nationale corespumletóre,nominatiunile din Francia, si se creAm se destiinte9le serviciuld soselelorri care hrisóve,

bune administratiuni, si astir-felt' se Cestiunea credit di merità se a- tru totú dduna in tóta intinderea Ro- gee() prkjini, saii 400 stinjini Wrap'.

tattl se imitSmil esageranduei intru tóte. Dupe Cate s'a disú asupra buge-intiniel.

Proprietaril de mosii odet5 cu des- (imasile) si locurile de Nate si de a-Art. 9. Vetrelqsatelorii, islazurileintrecemil chiard rrodelurile ce am du- traga atentiunea lord

Lucr5rile publice, conduso cu itä tultfi anului 1863, acri-cine s'ar fi nintarea sareinilorú de maf susii ale te- rMur5 trecute in proprietatea terani-asemenea vitiósä organisatiune, cu chel- asteptatil, a Inigetula anului 1864 va ranilorü, primescd pentru acdsta o po. lorii se vor5 ot5rnici si petrui despretueli imense in lefuri, a ajunsil a fi diferi óre-si cumú de predecesoruld set], trivita despagubire respunsh si garan- cele-lalte locuri rernase in st5pinirearind chaosii, si prin numerósele cores- si se va basa pe prinelpii mai noi si tat5 de Statti, In modulii ce se va sta- assolutti a proprietarilorú de twilit.pondinte se ocasionede si se complice din mai rationabili. tornici mat josii. Dout ingineri topografi se ran-ee in ce mai multil lucr5rile in esecutare. Se vede inse cá titularii funetiu- Art. 2. Teranil astri-di supusi cl5- duescii pentru fie-care judetd, spre a

Déca cadrulú restrinsii in care ne nilorti, de ei nu datézil nici de cloni cei si insarcin5rilorri de trial susú, ea- dirige si a active lucrarea de mai susii.obligg se ne tinemú analisea bugetu- ani, s'ati inr5dticinatir astd-feld in c51il rii suntii asiegati pe mosiile Statulut Art. 10. Acolo undo locurile delui lucrArilord publice, presentatú ca- deflézA opiniunea public

. ei se credd si a le asieclemintelorti publice de ori prisiune, finetia si arfituri trecute inmerei RomAniei pentru anulti 1864, omniputinti si infailibili in posturile ce cc categorie, precuma si pe mosiile proprietatea teranilorii suntil impras-ne ar fi permisd se discut5rnd prin- si-ad creatil incarn6ndu-se cu mi- particularie, rem5nii liberi si deplinfi ciate in mai mite piirti, ele se vorticipiula organisatiunii actuate, ai se o- nisteriuld lucr5rilorii potence. proprietari pe vatra satelorti, prin ur- intruni precAtil va fi cu putint5. Ace-pinrimú pentru organisatiunea ce arú Celú pucinii ar fi trebuitú ea se-si mare pe casele si ingrfiditurile lord, stii lucrare se va face prin ceruisiunitrebui se aib5, amú fi pututti se de- dea uti aparintri de utilitate publics, pe pämènturile de pasiune (tmasiii, is- de comasatiune alese de oettre respec-monstr5rnd at somele ce s'afi clieltuitti pentru a legitima esistinta lord anor- lasii), de fénatie si de arAtura, ce ei tivit proprietari de mosit si autorit5-in cinci ani de dile, si care se vord male, concentiindil !Me lucr5rile pu- poseda sdii So cuvine a poseda in pu- tile comunale. La cast' de neintelegere,mai cheltui pentru infiintiiri de osele blice ffir5 esceptiune inteu5 singurS ad- terea legilorti astA-rli in fiint5. comisiunele de comasatiune vorit alegesi care pentru cinci aril din urmA se ministratiune. Art. 3. Locurile cuprinso de pietre unti superarbitru. La neintelegere a-urcil la una sutd milióne let, suntii nisce Una oserv5rnti denominatiuneie si strade, locurile pe cat() suntd zidite supra numirei acestuia, unri meiebrubani aruncati pe feréstr5. I acestui ministerid ce se numesce mi- bisericile, cimitiriile, §i alto asemine alú comitetului permanentii alti judetu-Si mr eredernü c5 se va psi um) nisteriulii agriculturet, comerciului i stabilimento comunale , scoli, patule lei trasii la sorti este de dreptri super-singurú omil consciintiosú care se p6te luerdrilorti publice, credernii cA ne este (cosiare) de reservii etc. treed in pro- arbitra la asernine comisiuni.sustine c5, pe cândd in tót5, lumea permisú se ne intreb5rnir cii, déca a- prietatea assolut5 a coinuneloriii rurali, La comasarea pátnenturilorti se iacivilisat5, chiarti In 7 urcia, guver- cestú ministeriti intrunesce trei atribute f5r5 dasp5gubire. in privire nut numal intinderea, darenele nu se ocupä de end numal err principali, pentru care cuvêntil are ne- Art. 4. Proprietarit de mesa pas- si calitatea pliméntulut.crearea edilorti 1 crate, ca no; ar tre- voe de Palm seetiuni astSdi pc) cAndii trerpi pe seine si in folosulii lord tóte Art. 11. Fie-care tierand devenitabui se ne eheltuimif banii pentru unit in bugetula anului 1863 avea nevee cltidirile, zidirile, usinele si ingräditu- proprietard prin aecistA lege, rite in-rnoda de cornunicatiune, ce nu mai de véple sectiunt ? rile lord, precumd si helesceele (ézu- chiria, ipoteca si vinde proprietateacorespunde cu progresele ei nevoile de i mal cu osebire eAndil vedemú rile) cu morile lorii ce veal fi avandti sa. Etri take aaemine a o trece prinlocomotiuni repeçlf, conditiune sine qua cA din nenorocire atributiunea cea mai in cuprinsuld vetrelord satelord i a diatfi sed WA diat5. &se in cot d'in-non pentru a proba in secolula XIX lmpertante, ai de care depinde pros- p5manturilorii de esploatatiuue trecute WU doué-cjeci de ant dupe promulga-viata unei natiuni vie si progres5nte. peritatea generale a terei, agrieultura, in proprietatea teranilorii, WA ins5 ca I rea acestel legiuiri, vadarea sett d5-Si c5ndd va ri demonstratú cA en in miliaele ee se eere, abia figurézI col dantef se p6tü opri vitele acestorii ruirea unorii asemine p5m5nturI nu sejumetate sumú din acele] cheltuite de Pentru eAte-va stile mii lei, §i comer- din urmii de a se aclApa ai In viitord va pute face de dad in favórea altordministeriuld lucrarilord Publice, adicti eiulti nici una suld mit. din acele 6zuri. In asemine casú, lase, siitent ce nu ard aye proprietate ru-cu 30 rnin6ne lei (ce fad) peste 18 Este suficiinte 6re cA ambele a- si tieranii suntú datori de a da pro- ralü.milióne franci) s'ar fi eseentatil chiarú eeste branse de begAti5, ce ocupe in- prietarilord de ézurT ajutorli din par- Art. 12. Dreptuld ce'lii ad teraniicu pretiuld ce cerd str5inii pentru in- tr'adevard loculd celd mai aparentú in te-le, pentru intretinerea ezeturilor; dar la mosiile do munte, ski si aiurea, du-fiintarea cAilot 6 nóstre ferete celú pu- fronlispiciuld ministei lului, positiunea acésta numai intru ciaii se va cere de pe legile in vigóre (legea muntelui

ssstind WI' lungime de 100 chilometre nediscutabile, de on6rea ce li se eu- trebuinta pentru adAptit6re. din Moldova art. 44, i aerpmêntulat5de ciii ferate cu luerhi de arte tare vine, fari ca se pót5 ocupa impreu- Art. 5. .Monopolurile de beuturi, din erse RoniAndsc § 4) de a lua fernne eentru trebuietptA Wit, din nklu-

insemnate si cS nu s'a esecutatú de nti uS sectiune rn5caril intr4gA a mi- mkelarii (casaaii). bruttirit (nithrii) sipersonato intilmtCrIUILII rucrentorti pu- nisteriului, si unt) singuril atributú, alte asemine so desfiintéz5 din tót6 1.a.. rile proprietarilorii de mosir, li se pa-blice ud asempea lungime de sosele, lucarile publice, e aibà nevoe de trei tinderea vetrelorü satelord si a locu- strerja ueatinsii si in viitortr. Acdstapkiti cAndii pr:n o lege special5, sdil

nu credd cti se va fi Ositil unit singurif seetiuni intregi, si negresitii si mare rilorti trecute in proprietatea terani-prin o invoialir, li se va deosebi o par,

ministru care se ti venitil se c6r5 ca- parte din sectiunea agriculturei ai co- lorii. Proprietarit de mosii pAstrdtpi in

proprie, co-merei sume egali cu cele cheltuite pé- merciulu'r. a lord deplinti stilpanire zidirile de ha- to de paduro ea a lol'n5 acurnti, pentru a le incredinta in

respunrjet6re dreptulut de foloainta deSunternd departe de a çlice .c5 null ei chciume, si alte asemenea con-m5nile until personalú care nu este la luerkile publice asa precu,nif se in- structituti fAcute cu cheltudla loril care care el se bucur5 asta-rli.ingltimea rnisiunii sale.

Art. 13. Dispositiunile de mat Bust]telege de tóti lumea din denumirea s'ar afla in coprinsuld vetrelorti sate-Ear(' daca s'arf1 considera combi- sa generate, si aea precumú ar trebui lord si a pAménturilorri devenite pro- nu privescd pe teranil aseqatt pe mesh'natiunele financiarie ce s'arri ti pututü mai cu osebire se fie organisate la noi, prietate a teranilotri. Et p5strd45 a- reililsesci sdii mosnene, intru Ma etface, pentru infiintarea cililorii ferate, n'ar -,putè se necesiteze crearea mai semino q;i dreptulii de a face in ele orf nu suntü supusi clitcei. Pentru nines.. i suma realä ce ar costa cu US ase - multoril sectiuni. ce speculatiunI invoite de loge, av1nda asentinea se va urma si in viitord du-menea suing, fie ca subventiune datà laucr5rile publice, pentru tal lu- lase a plati clArile statornicite si care s'ar pe invoelile incheiate cu rarliesii sedTinsel companie Rom5rie, fie chiarii si meat, se compund de mai multe ra- mal statorniei In folosulti Statului séd mosnenit, put5nduse lose pararea pre-sträine, negreeilli cti amd ti pututal inure, tóte basate pe stiinte positive, aid comunelord, si cu restrictinnea pre- face musica in dare b5néseti.se avemd astà-di etll ferate, cola pu- i eu atInitate intirnA intro dènsele, §i vec,luta la art. 34 11, din acdstá lege. Art. 14. Pentru viile ce tkanitcind intre Iasi, Bucuresei, Brgila séa autorii bugetului de la 1862-1863, Art. 6. La mosiile undo teranii nu stapAnescit peste intinderea data lordGiurgid , si unii asernene resultatii care suntii negresitii dupe tóte indi- poseda pamenturi in coprinderea ale- de legile ast5.0 in vigóre pentru ca-cine nu póte judeca ce influintS arii cele totfi aceia si ai bugetului din 1864, otnintelorii rurali astä-41 esistinde, ci ea si ingaiditura el, sr intru ciitil a-fi avutil si pentru unirea §i pestse s'a.i.1 multurnitti ei aci nurnai cu ti- undo ei lit puterea de invoelt, esploa- ceste vit nu intr5 in locurile legiuiteprestigiulii Rom5niei, care s'ard fi a- thtio generid, eu ilá imitatiune pur5 t6s5 unii mat mare numerir de Met sad de phsune, ftinete si araturei treeute inretatfi Europei ai ar fi probatú prin in denumire numai, si nimicú inai multi]. de pog6ne de OW acèle preveilute de proprietatea teranikrir, se va urmaasemene fapte viéta nationalitStii Ro- Caci diu tóte ramurile leerAfilord legile esistinte, avendii et si mat multe st In viitord dupe cuprinderea vechi-m5ne, si legitima aspirstiunile ien publice in bugetti nu lucesoe in t6t5 vite do &Ma palm bol, la asemine mo- lorb legiuiri ort a alc5tuirilord de bu,Realitatea ne dee16ptii, se l5s5mil splendórea sa de MO personalula de E.3ii, proprieterii nu suntri datori a lase na voie.dard la u5 parte ilusiunile nóstre fru psele, cu titluri pompose, ei care pre- in proprietatea teranilord, de Mir nu- Art. 15. Locurile cuprinse de po-incise, se uitinad pentru Lind mementú Cum(1 ',II" proverbula francese, tine mat locurile acordate de legt pentru teettui a le teranilord se numerii inse ve- to-aureola cir care am fi doritil le haut du pavé. urea terand or patru boi si o yea. curie leginite trecute in proprietateadernti cununata fruntea Rernriniei. Artele si el5dirile publice, apele, Art. 7. La mosiile undo din cause 101'6-minele, foresteria scl. suntii eelipsate strimt6ret p5mênturilorii, teranii nu ati Pettru pometurile co freed pestecal totuld.... locurile legiulte, proprietaril nu suntü locurile legiuite, teranit urinecj5 a seEacrt darii cg ministeriuM lucrii- datori, pe lingti loculii easel cu ingra- folosi de ele, dupe invoetile seversi-rilord publice in Vila aceptiunea eu- ditura, a le da mat mu1t5 de catti done te, stiii dupa statu-quo alii indatoriri-vèntului nu este de cat) nil fichne treimf din intinderea locurilorfr culti- Ionia pálite panii aeumii.si dispare eu incetarea corpului so- vabile, adic5 din pasiune, finate si a- Art. 16. Teranif cu respectivil lordselelorú. I. J. Melie. retnr5. in told multi Mae teranil nu proprietari (le mosit suntii pururea li--.am potir fi stremutati din locuiile coprinse bed de a face invoolt pentru a do-de case si ingrriditurile lord. bendi o mat mare intindere de painanttiProieetii de lege lwalli. La asemine mosil ins() si proprie- do catd acela ce li se cuvine in pu-tarn nu primescii despàguhire, de eitii terea acestel leg!. Aceste invoeli potiiCAPITULU I. cu o analogicá scadere. li colective orl individuale , perpetueDespre itnproprieldrirea leranilorg clikaft Art. 8. Ott din locuitort prin sate ori timporale. In alciltuirile perpetueArt.1. Claca (boieresculd), dijina, supuse elAcei, nu suntd cliicasé, si prin dace inse nu va ft Ind intr'unü casiipodvetlile, 0i1elo do meremetii, carele armare nu aii Ornenturi de hran5, mar- primitti ca resplate din partea térani-de lunne, si alte amain° fusel-deem giniti flinch.' numai in loculii caselorii tort' eiltre proprietart.respunse de ¡cram proprietarilorti de si alu ingrAditurilorii lord, acestia de- Art. 17. Teranif ce nu vorii voimosii, aceste fie in manna, fie prin in- vinii proprietari numal pe acestii Wet. a se folosi de acésta legiuire, si Metdatoriri b5nesci, ce tineaa loculii cI5- Proprietarii primescir de la acestia o a face deosebite Invoeli eu proprieta-cell uncle 566 altele stabilite prin legi, despagubire directa de clout galbeni, rii mosiilorü pe care ei smite asta -di

Soptele antagonistilord ideidordn6stre no chiarnä la cestiuru, se 15-

dar pe eel in dreptil de a re-solve cestiuni de asernenea natur5 se-sidictede vointa.

Caei aci eramd se-i sfStuimd case nu mai dea und band rnticsrü pen-tru aosele noul, si se margin6sc5 cre-dituIi la intretinerea soselelord Minn-sate ei la terminarea trunchiurilord ad-judecate deja i incepute, i tiirili e5avernd trista esperientd cg soselele necost5 mai multil de eit5 c5ile ferate,eram se opinamd si se conjur5m0 pemandatarii natiunii, ca se deeid5 uSdatti pentru totd-deuna pentru prin-cipiuld progsesului, pentru infiintareade cSi ferate, chiard si (Idea ar costa

ce-va mai mail de Mir sosele, si

statorniciti, ati pururea facultatea de a

se str5muta de pe aceste moii, dupace inse vord li piuititti t6to datoriilelord catr5 proprietate i c5tre fieeti.In asemenea casii el ad voe de a sedesfaca de casele si suidiribe fiicute dedênsit si a Pe it§e411 re alte mosit cu

consirotimantuld proprietarilorir aces-tora, sdii a cumpara ptimêntil do vecipe nioiil8 Statului. PrE.turile si con-ditiunile de pgniêntii de pe mosiele Sta..WW1 se statorniceseit in Cap. IV aliilegit de fata.

CAPITULU II.

Despre despilgubireaproprietarilorti de rno,yit.

Art. 18. Pentru desfiintarea clü-cef si a celorti-lalte sarcini la careprinü actunii ad fostir supusi teranii, a-seciamintele publice ale carora veni-turi nu intra in case Statului, procuredsi preprietarit particulari primeacd des-wigubirea garantatti prin art. 1 ellí le-get de fatri, in urmAtoriulti chi*

Pentru desfirutarea sareinilorti demai susii, valórea bAndscit anualti este:

a). La und teranii ce are pamiintirpantr(i 4 bol si o veal, 5 galbeni.

b). La acela ce are piimêntii pen-tru 2 boi i o vacti, 4 galbeni.

c). La acela co are p5mêntii un-met pentru sine si o vita, 3 galbeni.

d). Valórea muncel teranilorú dinstatele de rnunte de paste Mibcovà e-ste aceiast prevédutà prin legea mun-telut din 1851, adecii 98 lei cursuldpietei Moldovei.

Despägubirea totaib cuvenitii pro-face prin capitalisarea

cm 15 a sumelorii maiprietarilerii sesdii imultireasusil-citate.

Asa darii proprietaril de mosii pri-mesa' uklat5 pentru totii d'auna ur-miltórea desp5gubire:

a) Pentru sarcinile téranului co

are Ornêntii pentru sine si 4 boi í o

vac5 75 galbeni.Pentru sarcinile aceluia ce are

pamentil pentru sine si 2 boi si o va-c5 60 galbent.

c) Pentra sarcinile aceluia ce arepAmant5 pentru sine si o vital 45 gal.berg.

d) Pentru sarcinile until tieeanúdin satele de ulunte de peste Milcovii1,470 lei cursulti Moldovel, sari 39galbent si 4 doue-cleceri.

e) in acdsta'si proportiune, Se o-Wave i despägubirea pentru sarciniletieranilorii de pe acele mosii strimte(art. 7 aid acestet leg)) uncle ei ailmai putind pàmêntii de cate acela ce lise acordii de c5tre legile anterióre.

f) Acolo undo prin invoeli demal inainte incheiate, claca si dijmasuntii schienbate in dare banése6, ser-vesce dreptd norm'a desp5gubirei da-torite, suma anuald contraetata,

cu 15.Art. 19. Pentru a se constata nu-

meralti teranilorü clacasi de pe fie-,care mosie, deosebitele Torii categorit,procumit i cifra de desp5gubire la carefie care proprietara are dreptii, dupeconditiunele de mai saga, so instituein fie-care plas6 elle o comisiune deevaluatiune compus5 de unii delegatilalesti de tott proprietarit 1il5sit, de unddelegatti Mesa do consiliile comunaleale satelorii locuite de clacasi, si deunti delegatit alti fiscului. Aceste co-misiuni voril fi dat6re in torment-1 desese luni de la instituirea lord a sa-vérsi lucrarea incredintatii lord.

Art. 20. La constatarile prescrisealai stud, comisiunele ian dreptii nor-m5 statu quo din tóluna anultil 1863,pentru ceia ce privesce numerulii te-ranilord c1aca,s1 aflati pe fie-care mo-sie, i deosebitele lord categeril.

Art. 21. Lucr5rile deosebitelortiComisiuni do plasi se sup:Ina revisiu-nil respectivelord Comitele permanenteale Judetelorii. Acesta se face prinrecursti, fie din partea proprietarilordséti a teranilorii, fie din parteagaiborti fiscului.

Art, 22. In contra ota.rirelorii Co-

ROMANULU "/ MARTIII.

Statute este neemenea autorisatea vinde peril do [Aureate de pe mo-siile sale si la top' ace teerani ce arveni de poste otarii, de origiea i natiu-

sesiunle ministrula do finance comuni- nee romane, spre a se oeupa de n-ee' adundrof legislative o espuitere le- I griculture, renuncifinde inset la protec-made despre taito operatiutille comi-tetulul de licidatiune.

Art. 34. Veniturile comitetulta delicidatitme afectate la despegubireaproprietarilorü de mesa suntu urme-tóriele

1. Contributiunea fonciare a le-ranilorii devenitf proprietari prin le-gea do fate, si nseatì pe mosiile sta-tute, ale aselfunintelore publice si aleparticularilord.

Acestal contributiune vis fi pentruteranif clecaef mentionett la art. 18,anume :

mitetelord permanente ale judeteloriiso póte apela la Consilittle do Stabcarele se rostesco detinitiva.

Art. 23. Iu module rnai Rise pre-scrisii, constatiinduse catimea de des-pegubire la care fie-care proprietarilare drepte, Comitetule permanente ahijudetule undo elü are mosie, if li-herd tine fititi doveditorú despre su-mete ce i se cuvinti dreptii desprigu-birea clecei ei a sareinilore cele-lalteale toranilorit de pe moeia sa, desti-intate prin (ogee de fate. Aceste ti-Hurl se preface ape In obligatiuni aleStatului In module prescrisii in Capi-toluld

CAPITULU Ill.Despre casa de despagubire a proprielarilorti.

Art. 24. Se institue lu OragulirBucuresci tine Comitete Centralia subnumele de : Comiletulú de liquidare a o-bligatiunelorú rurale.

Are 25. Acosta comitete se com-puns de :

A) Ministrule de Finance, Pre-sedinte.

B) Doui metubri al Curtei de ca-satiune alesi de Curte.

C) DouT membri ai Curte de com-pturi aleel de Curte.

Fie-care Curte ina alego citetine membru din simile see, spre a Inlocuipc membri activi af comitetului la caende We sae altá cause de lipsä. A-cesti membri si supliantii lord se rein-noesce la ineeputule fie-ceruie anti.

Ministrulti de Finance va putea afi representatil prin tine delegate incomitetule de licidatiune.

Art. 26. Comitetudi de licidati-une primindfl de la proprietari Mill--rile de despegubire, liberate do res-pectivele lore comitete permamente,le voter schimba err obligatiuni.ale sta-tute, de o valóre corespunclet6re, eicare se yore inscrie cartel cea ma-re a datorie publice.

Art. 27. Aceste obligatiuni yoreti de 100, 500 si 1000 galbenl fie-care, precume ei de fractiuni mai midspre a putea indeplini stymie datorite.

Dupe adoptarea tine monede na-tienale, aceste obligatiuni se vorii pre-face in noua monede a terii

Obligatiunele rurale vor purta do-hinda de 5%. Plata acestel dobintll vaincepe din qiva desliinterel (Ake, eise respunde indrituitiloril din 6 in 6luni.

Art. 28. Cupenele dobentleloriiespirate se priintescii de chtre tete ca-sele slatului ca bani Ia numeretere.

Art. 29. Obligateunele rurale soprimesch drepte cautiuni see gajuripotecere de critre tete casele statute.

Ele asemenea se vine primi decattre creditoril atuanetari in mosil dreptinsusi creantele ipotecare anteriere, siacesta pine la acoperirea acestordereante.

Art- 30 Sträinii purtiltori de ase-melee obligatiue so bucure de acelesIdrepturi cre si nationalif; i chiaril incasii de realeelit cu statute cilruirrsuntiisupuei acesti strÌ1, comitetule de li-cidatiune este datoae a le respundece le este leginite daOritil ei la ter-menú.

Art. 31. Unil numeril do oblige-tiuni trase la sortl pe fie care ane seva pleti anuale de cetre comitetule delicidatiune, astir-fete in cete inteuniitermite celii multi] do 20 anis tóte 0-bligatinnile rurale so fie stinse.

Acestai tragere la scup se va fa-ce in edinta publice, enunciate printoile oficiale cu o lured mat nainte.Numerile obligatiunilord eeite la sortlse yore publica prin Monitoril, ele vorIi platite mete In terminfi de 15 diledupe tragerea la sop'.

Art. 32. Obligateunilocupenele de dobinda ce seea see rumpe pot(' fi renoite.

Falsilicatinnea acestore obligati-

uni este pasibil( de acelesi penalitettce se rostescú de lege in contra fa-bricatiunel monedei false.

Art. 33. La inceputuld fiii Ore

a) Pentrub)c)d) '5e) Pentru acei de Fein analogie cu munca

acei sub litera a) do 4 gal.5 5 15 51 b) 3 --13 214

d) 2 -moside stritnptesi Cu intinderea

ocupate de den eif.Acestei contributiuno fonciarti so

respunde de cetre terani la aceleasftermene ca i contributiunea personale.

Aceste contributiune se va scidendin 5 in 5 aril, proportiune cu li-cidarea treptatit a obligatiunelord ru-rate. Acesta se va face prim o annurelege votath de adunare qi sactionatd de

2. Jumetate din venituti cercin-melord din vetrele satelorir Ezi de potóte intinderea locuriforri trecute inproprietatea terandorú prin logea defate. - Acesto venituri vorii intra incase comitetului de lieidatiune, flumepe ceT Inteifi ilece ani dupe promulga-rea acestel loge

Ceal-alt e. juinetate din veniturilecarciumelord va servi intru indealu-larea trebuintelorit comunale.

3. Senate ce yore proveni dinvénirlarea poruntbului si a ineiulter, (po-pusoiti ei malaie) de reserve din tôtesatele locuite de terant supuei

4. Sumele tamale provenite dinvinderea perticelilord de penêntit depe domeniile Statuluf, in modulicisú in capitoliii urmátoriii.

Art. 35. Tao aceste sumiforma : fondulfi de licidare alitgateunite rurale datorite de clitrepropriotaritore do mosil si atabilimen-telorú publico proprietare de moeif,a Minn veniturl nu intre in case sta-tului.

Art. 36. Din acestú fondii se vormal entede lefile ei cheltuieile

cancelariei comitatule de licidatiunesi cupoanele de dobincli ale obligatiu-niforii rurale.

Töte smote co yore prisosi pos-te aeoperirea cheltuielilore de mat suse,se yore Intrebuinta anualit intru treptata licidare a capitalulul obligaiani-

Acesta se va face prin moduleprescrish la art. 31 din aceste lege.

Art. 37. Septa niel unit cuvIntú,si In nici unit casti, fondurile de maiseise, afectate la despegubirea propri-eteritore de moeil nu vorü putè ti N-ato de la spetiala lore destinatiune.

Senta intrebuintare a acestorli fon-duri, menite de a pleti o datorie na-tionale, este puse sure scutule ros-ponsahilitatet ministeriale, ale t mitre-lute adurieref legislative, t alU oneretnatiullei Roinene.

CAP1TULU IV.

rurale eiyore stri-

pre-

yoreobli-state

tiuneaArt. 39. Unia

nu se va putea vindepogene.

Art. 40. Terand ce void"' vroicumpära pitmentii de pe mogide Sta-tute, odatat err cererea lore adresatáPrefecturel in a (Aria jurisdictiunese va fi atlinde mosia pe care ei voescea se statornici - yore respande de fiecare pogon cate lee galbenti, care a-poi se va scedea din preciule cumpe-ret6ref. Ef yore da tote atuncea truenett Indatoritoriú cá yore respunde latermene pieta penêntului. - Voti maldovedi ce nu posedd alte pewee(' demunci ea proprietate, si se vane obli-ge ea in curse de unft anti se'el im-prejure pernêntulú ce priimescú err pe-tre sad eu movill. dupe moduli celemat priinciosii ce se va chibzui de gu-vernal.

Art. 41. Prefecture va da hide-cumperútorilore ante de priimirea

sumel respunse ea arvuee, cu aretarede numerulti pogenelore effete si deconditiunile prescrise in articolule demai susa. Prefecture if va (there toteodate ordonante de libererea Omen-tee cetre rinduitule ministerutuf deFinance ei de doinenil la mosia undocultivatorule a dobindite pernente.

Are 42. Terantile cumperMorii seve infetise la aceste rinduite ca actuliade respunderea banilore i eu ordo-Banta pentru liberal ea primentutui cum-pdrate.

Delegatuld administratiunel dome-niilorii ve opri la sine ordonanta, vaInt6ree actulú de respunderea banitorúin meek cumperetoriului co trebueingest selhí paistrezo, va pune In-date in etepinirea pog6nelore cumpe-rate prin mesureteria loculuf si numi-rea de semnele incunjuretere, desprecare va inchien actii va da subti

sub-seriere in priimirea curnpii-retoriului, ei care erne se vat inscrieinteune a nurne registra fit care va ade-veri ei cumperetoriule.

Art. 43. Profectute fie ceruie jut-dete va tinea registre regulate de OW,aceste virejerf de &need, pentru tiecare moeie a Statute ei aceste In par-tide indouite. Prefectule va trimiteregulate elate pe tune, estractri devIneerile fácute, in preune cu band a-dunati la ministeriali de Finante, careleif va Liven pururea In dispositinnea penirea lorii, yore fi sciutt din cas-comitetutuf centrale de licidatiune. tiuel eu ciite jumetate galbend de po-Art. 44. Teranii cumperatori de genii ei easel pe fie- care eel pine lapeinente de pe domendle Statului nu espirarea arentlel.vorU putea in curse de doue-cleci de Acesee legiuire ve incepts a'el ayeani e instrdina peménturile lore, de catil apticatiunea sa de la i Aprile 1865.la alto familif de Went, co nu yore Pend atuncea Inset guvernule este au-11 avênde peminte de cultued in intin- torisatir a inainta lucrerile pregrdite dederea de mal sue. constetare, do demarcare si de evalua-

Art. 45. Pretulti pementului de po re proverlute prin aceste lege.mosiile Steele menite a se vinde te- Ministru de interne Cogdlnicina.readmit, esto de 5 galbenr pogonultiplata se va respunde in curse de cinciante el anume cite o a 5-a parte dinpretii, la Inceputule fie ea ruia anal.

Dupe trecaren de qece ani, gu-vernule va putea redica pretutil po-genului pentru viitorif cumperetorl.Oterirea Houle pretti trebue mal inter,a fi incuviintate do Adunarea generate.

Art. 46. Pementurile vindute vorúata ipotecato in infinite Statului pine ladefinitive refuire a pretului de cumee-reture.

Art. 47. Aeeste vinea re de pe-merited so va face sub dirigereacontrolulú de aprópe ale ministeriulede Finante si de domenif.

Ministeriule Inainto de ordonainceperea vinterel tKestore primenturl,va efoctua prin agentif set demarcareala fie care trupil de mosie a pertelde pemintil menite pentru vincleri par-tiale. Acestä parte nu va putea trecepesto douti treire din intinderea es-plótabila a mosiel, coprinclindu-se inaceste doue treire ei teem. tie stepinitede terani aste-41 asegatl po mosie.

Art. 48. Citl din terani isi yorefi incungiuratil pementulle cumperatestatornice, si yore fi si platite cletiuldale treilea din pretule cumpareref, yorepriimi acte definitive de proprietate cuarktare de semnele incungiureterede mesurethie in lunge si in late. Ac-tual oe va sub-sorie de ministerial ez Nei, dare nu pete.

aceliasi familii,mai multi de 12

Despre rênzarea de pdmênturl de pe mo-fide Statulur.

Art. 38. Statute de pe OW do-menille sale voce si noue fare ose-bire, este autorisate a vindo stator-nice perti de pitmentil terandord si malalesti insurdteilorii (spornicilorit) ase-Ott fie pe acesto mosil, fie pa aceloale particularilorú si carii na ;ire ayepeneute dupe legea de fated.

Finentelorü , (domeuielorü) riimlinclesub Ingrijirea sa pristrarea ipotecei a-supra pementurilore vinduto pine ladefinitive refuire a plätei.

Art. 49. Administratiunea dome-refloat Statutui va tinea registro re-gulate do tete vineerile efectuate in.cursulii elude, si in partite o-sebite pentru fiemenifel

Art. 50. Ministeriule, la deschi-derea fie-cdrif sesiurif ordinare a Adu-nerei, it va da sema esacte gi Minutiate de vinalerile efectuate In cursuli e-tude, si de sumole incesuite. Earilcontabilitatea acestore operatiunt va tisupuse cercetdril curtif de compturi,intocinal ea (etc sumele publico.

Art. 51. In module si cu condi-tiunile preserise mai sue, Statute esteautorisate a vinde cultivatorilorú ale-eatl pe domenille Statute' numite co-lonii Orel sail i Impute intregi din a-ceste domenif. Prisosule acestorii pet-nienture Statute va putea ale vinde eila alti cultivatori de cete acei din co-terie', Inge cu conditiune de a Ft denationalitate Routine.

Disposiliunt generale.

Art. 52. Terunif supusi cleceiOne la 1.-ia Septembre 1865 yore ti

stare a pleti din proprido lore mir1-16ce despegubirce cuvonitat proprieta-More de moeil in cetirnee prevedutetprin art. 18 eta aceate legi, suntii scar-tio de contributiunea fonciere oteriteprin art. 34 -, 1 ale acestel legi.

Art. 53. Obligatiunile rurale ea-venite aeorlernititelore publice, a 0-yore venituri nu intre in case Statute,yore forma c serie deosebitä, si sevorii trage la sorti dupe co mat rinteiftse vorii Heide obligatiunile proprie-tarilori particolari.

Disposiliunr transitoril.Art. 54. Arendasif moseilore Sta-

tute caret nu yore voi a so folosi debeneliciulii ce le esto date prin coe-tracte de a ti desfectiti de arende Inurmarea aplicúrii noel legiuiri rurale,drepte despegubire pentru destiintareaclitcei si e celore-lalte male ale te-ranilorú -statorniciti pe acestayore fi scielutf din cestiurite mosiel cuval6rea muncif gi a celori-lalte sar-cirri desflintste, pace:unlit ¡taste estestatornicite pen art. 18 ale legei defate, ei acesta dupe numerulii i cati-goria terandore.

Art. 55 In privinte perticetelorede plimente co dupe capitolutil IV alitaceste legf, suntli a se vinde tarani-lore, acestia -ei arendasi drepte des-prigubire pentru pogenele luate din ste-

care judetii st do-

VABIETATE.

255

S. Petru: Atunci, va ft. ere confede-ratiunea germane, care se bate?

Inteiule rnorta : Niel asta confedera-tiunea are voi, dare n'o lase.

S. Petra: Dare ce fete, nu este pa-porule germane, nu este Did confederati-unea gerniane, care combate, si cu Leta a-cestea, dice ce e une resbela germane ?

Inteiule mute: 0 , dal sentil 'Dineale luf Duumneeee ! al uitatil pe puteritemarl germane.

S. Petru : Bine eiel. Este ante timpa,Inceta erame p'aci se vita ce si puterilemart germane sunte germane. Acesteadare faen resbele pentru cause germane?

Inteiula mortal: Aga e , supte óre-care punte de vedere , pentru cause ger-mane, precumil se dice.

S. Petru: Ce fete? numai supte tineóre-care punctri de vedere. 0! muritorule,ar trebui se self positive , pentru ce attreitii, pentru ce at combetute si at mu-r:eii ?

Inteiulti morel: De ce arnil mrite ?Fiindil c4 une glonte danese 'n-e-a intratein corpa. Pentru co? (se gindesce).

S. Petra: Et Line! pentru ce?Inteiule mortü: A! Eace, citesec sin-

gure, este tiperite aci (4 de ut15 numeridin noua gazete a Prussia)

S. Petru: Dar unde este scrise?Inteiule morel: Mi se pare in rela-

Ounce sedintel carnerei deputatiiori.S. Petra: A , éo5, erne gesite. (Ci-

tesce) Este misiunea nóstre a mentinè pil-au cu vecinil nostril de la Nordin" Fru-it-lose, dare pentru aceste scope n'aI fi a -veil trebuinte a muri.

Inteiula morel : Nu, nu caste asta, vafi scrise aici (if de une alter nuruere alea cestuT diode).

S. Pctru : Ochil mel ari came slebitteundo eate pasagiule?

tut jute morte : Aite , unde vorbesceBismarck ale nostru.

S. Petru (citinde): Integritatea Da-nemarcei trebuiesce pestrati." Fórte bine.Dar nicT pentru Acesta nu wade necesita-tea meted tale. Aceste grip ati fi pu-tu-o Ilse danesilore.

Intéiule morte : Veda cä nu este niciasta adeveratula numera (If de unit altiesemplarti).

S. Petru: Se vedeme si asta; dareuntie ?

Inteiuln mute: La articlula de fonde.S. Petru (citinde): Ne luptime pen-

tru inentinerea ordinif." Dare era ordi-nea turburate ?

Intelule morel: Nu dupe cumi scie.Dar negresite in ate fOie se some cause(Il de tie alta gazete).

S. Petru (citesce): cornbaterne pen-het principiuld legitimi, pollee.' legituni-tate." Asta este?

Inteiule moat.'" : Nu, numeruli a-cesta este vechie, dare acesta e d'ud datenoire. (Il mal di ence ue gazetii.)

S. Petru : (citindre) Pentru tnentine-rea tratatelore." Aga dare asta e cause ?

Inteiule morte : Nu, e laid asta. VaIi Me In aste 1'60 (II de gazeta.)

S. Petru (china.) Asa e , écai coeiee : ,,Pentru mentinerea protocolulte de

1

la. London."Inteiule morel : Nu pete fi nice asta;

dare ecli ntureerulie cela maT nod (ile de).S. Petru (dupe ce a citite. Abroga-

1 rea constitutiunil din Noombre." A§a a-Icesta a dorite asa de multi poporula ger-

Intdiula morta la resbelalii Sleswiplur ina- mani?intea porter raialul. intend(' morte : Nu , nu ; nu e xìici

Inteiule mort (se suie line de Aug°asta ; eci depesia dupe tune, mat multa nual rpote areta.si bate nerebdare pórta paradisulue) att

S. Peru: Aici se dice ce scopuleStintule Petra (din infra): Cine bate?resbelulul este zelogirea Slesvigului." DareCinc cere intrare cu attita scomete?acésta nu Fee scopule dupe urme.inteiule morel: FA, cele d'entein

Intreule mode : Bine dict, nu póte sedutil in resbelule germane.fie, dare nu scia mai multi. LssemeS. Petrie Bine ai venite, bravulejune. tine se intru.

lut

(Desehide p6rta i ese.) Spune-mi, cumeS. Petra : Numal tine lucre mai voidnrgü lucrurile? cutlet) s'a intemplate ? se scie : Care este ultimulii scope aleIntêiuli merle : Steele pezitorie alo belului? res-

cerulun la plecatea wee de pe pimentil;nu so publicase elide nice une buietine. 1rtteuli : Lase-me se intru

nu stle. Dupe ce vori incheia noueleNu pote povestesca nitnicie Saintetratate, pole wee in stare se 'ti-o spuiú.morel acurne, asta e tote ce scie.

cl- Pine atunci acorde'mY sedere provi-S. Petru: Dar vorbesce, spune aid combetenda pentr'ue cause drepte ? SOf In spatiurile cerulte , lase-me se

intru .Intéeule morel : Asa credit , dar la-S. Petru: Bucurose, dare mal 'na-sti-trie se intru, ml-e tare sete de bucu-

into asie dori se aflu, dace ai muritapen-ride cerulte.Vile cause drépte ?S. Petru: Incetruincete, amicule mar!

AI (psi) 05 vit din resbelule gurrnane? Intéeule inorte : Lase-me se intru;Inteiula morte: Negresiti, vceT aci de si nu sciii pentru ce, dare in'aine be-

glontule danese. nee cu Dumn9dee pentru patrie !S. Petra: Asa , dare poporuli ger- S. Peru Acésta îi deschide por-

mane combate in contra subjugetorilore set IlFJ paradisulue trebue se te lase se in-danesT ? tri. Vino dare in loeuinta celora fericy,

Inteiule morti : Nu toemal poporule, dar la intrebarea pentru ce aT murite, va a-seer' portariti ale paradisulul! poporule are vea respunde acela care te-a tri-

mise aicf.

ROMANUL i8/29 MARTIE

CREDIT ANGLO-110111ÂNC.

societate industriala §i financiaria.

La 10(22) ale lunii corente, inteug adunare nu-meroasA convocatg la d. I. Otetelesianu, s'a decis;

1. CA este de doritil a se forma suptd titlu deCreditri Anglo-Romand ug, Societate Industrialá sifinanciariA.

2. CA urmitoriuld Prospectd, care s'a cititd, csteaprobatii; asemenea si forma pentru cerere de a c-third care este anonsatA.

PROSPECTtCREDIT ANGLO-RO1IÀNÛ

SOCIETATE 1NDUSTRIALA SI FINANCIARIA,

A fi autorisata de cAtre Guvernuld Princi-patelord-Unite ea socintate anonimd. Fie careActionarid nu va fi respundAtord de Mil pentrucapitaluld sup-scrisii de dinsuld.

Capitaluld 250,000 Galbeni.INPARTITU IN 5000 ACTIUNI DE CATE

50 GALBENI FIE CAREINTAIA EHIISIUNE 2000 ACTIUBI

Depositil 2 galbeni pentru fie care actiunecerutrt, si galbeni 3 (eu chitantA datrt sub-scrip-torilord,) cAndd AdministratoriI societlitiI le vordface cunoscutd numgruld actiunilord ce li se vaaloca. Acesti 5 galbeni vord fi intgiea versarea capitaluluL

Cererile de fonduri nu void intrece 5 galb.de fie care actiune, nu se vord putea face decitiiin intervald de celd putind cloud. luni. Ceatdid cerere de fonduri nu se va putea face decAtd 2 luni dupe reparatiunea actiunilord.

Candd operatiunile Societatii vord lea Mtintindcre astii-feld in catil sg fie necesarid între-buintarea capitalurilord oditionale, se va face ugIlona emisiune de actiuni se va acorda preferintaactionarilorricelord care atunci ar fifAcAndri partedin societate.

Actiunile vord fi la infricisatorulti (au portur)vord fi liberate indatA dupti ce se va fi versatil

20 galbeni de actiune.Consiliulg de Administrafiune la Bucurefti.

7. MEMBRI:ConsiliuN de Administrafiune la Londra.7. MEMBRI.

BANCHIERU IN ROMANIA!

Baum Imperial& Ottomani.

BANCHIERI LA LONDRA.

AVOCATU CONSULTANTE IN ROMANIA.

INGINER1 CONSULTANTI LA LONDRA.

PRIMULU INGINERIU IN PRINCIPATE.

are de scopil a intreprindeConstructiunea de luerrifi publice de totd

feluld, sdil pentru Guverna, Municipalitati,tutiuni publice i pentru particulari din Principa-tele-Unite;

De a copera cu alte SocictAti Industriali siFinanciarie, a cereconcesiuni si a ajuta la esecuta-rea concesiunilord sdd ale guvernului sdii aleMunicipalitatilord. i In generalti a indemna clesvol-tarea mijlócelord i industria terei.

Multimea diferitelord lucrAri publice i ope-ratiunilord financiarie ce organisatitmea gi desvol-tarea progresivii, comereiale i iudustriale, cerdacumii in Rominia, este de credutii, ea' presintAug intindere destuld de mare operatiunilord uneiasemene companie.

Ca 86, pótA asigura succesuld diferitelordoperatiunI ale acestei Societati, fondatorii pro-piing de a se asocia atitil maf multi capitalisti

citd i Ingineri i intreprindatorI englezi deurt Mare espeHentg in totri-feluld de lucrAri. Ast-feld asigurAnduse avantagiuld consilielord si co-operatiunii lord, fie pentru operatiuni financiarie,fie pentru contracturf, fie pentru cumpgrAt6reamaterialurilord gi a materialului de adnsti dinstrAingtate, societatea isi va Stabili credituld sedpriutr'ud, eseeutare perfect's-1; a lucrArilord ce va in- '

treprindc si sil póte spera cu incredere ca aface-rile societatii vord fi conduse spre deplinA satis-factiune a clientilord sel si in folosuld actiona-rilod. Und minimumd de 2,500 actiuni estereservatil pentru pieta Londref, in proportiunileEmisiunilord. ficsate.

Societatea va putea incepe operatiunile salecu inlesnire indatA ce se vord fi plAtitd 10 galb.de fie care actiune, din eele 2000 de actiuni careformdsg cea dAntald emisiune.

Fie care Administratord trebue se posede celtiputind patrudeci actiuni.

Administrators îí reservg dreptuld de a facerepartitiunda Actiunilord intre supscriptorf ,d de aficsa timpuld i conditiunile in care ad sA sefacg, plgtile. In cud eandd numia din supscriptorf,nu se va aloca nici uil actiune, atunci dcposituldi se va inapoia in intreguld sed; cAndil :M-sg. until supscriptord i se va aloca mad numerdde actiuni mai midi de cAtd clù cerutd de din-suld, escedentuld sumeI plgtite suptd titld de de-positd, va fi intrebuintatù ca acontil ald versgrifd'ilnigiii i atunci daca mai remine und prisosdill favórea sup-scriptoriultii i se va inapoia.

Cererile de Actiune trebue se fie ficute informa aci algturatg.

la BucurestI.Biurou provisorie ale Societitii la Londra.

Forma de eerare de Ac(iuni Care Adminis-

tratori Creditului Anglo-Romdnil !

SOCIETATEA INDUS TRIALE I FINANCIARIA.

Domuilord ?Fiind-cg amd numeratil la Banca Otomang

suma de galbenicare formdzi und depositdde 2 gelbenI de fieca fie care actiune pg,actiuni a companieI d.vóstre, doresed a dobgndinumelulA actiunilord susü mentionatii, i mg, in-datorezd a primi atitil acestd numard sad ord cenumgril mai yeti voi a'mi atoca; obligAndumgplAti cea vArsare de 3 galbeni pe acti-une si a iscgli la timpd Documentele in vir-tutea ciirora societatea va fi constituitil; deosebitdde acésta, sve autorisesil sg, îuscriçl uumelemed in Registruld actionarilord companieI d-vdstreentru numdruld de actiuni care mi se va aloca.

IscglituraNumele i PronumeleLoeuintaProfesinnea data Martid 1861.Wad mai :

3. CA domnii ale crtrora nume urindzA , stint('numiti administratori in Principatele-unite!

D. I. Oteteliganu, presedinte.D. priucipe Ion Ghica, vice-presedinte.D. Petrache Mavrogeni.D. Apostold Arsachi.D. George Ghica.D. Menelas Germani.D. I. A. Jackson.4. CA ambele consilie de administratiune suut

impreung autorisate a preggti i a regula statu-tele i alte decumente,' si a face off ce acte vordcrede necesarie pentru formarea capitalului si con-stituirea societAtet

5. Crt visa Societate se va considera ea con-stituitii indata, ce se vord fi subscrisd cloud miide actiuni si se va fi plàtitù erde dece galbenide fie-care actiune. Mina eg numdruld actin-nilord cerute i subscrise a intrecutri numdruldde una mie actiuni, fixate pentru cea d'Antaidelnisiune in Principatele-unite , Consiliuld de ad-ministratiune a convocatii o adunare a actualilordsubscriptori ca sA autoriseze emisiunea intrdgg aaelord 5000 actiunI cari formdzA capitalult1 so-ciale 1dd Companiei , dupe basile susii isuluiProspectd, adoptatti la 10 (22) Marte 1864.

AcdstA, adunare tiinduse la 14 (26) Marte, s'adeciad in unarimitate :

CA Consiliuld de administratiune este autorisatdemite indatg çi pe basele Prospectulni adoptatil

LI 10 (22) Marte curentd, totalitatea a 5000 ac-tiuni care formézi capitaluld sociale alii compa-niei, fàril abatere de la otdrirea e, cincea luattiill adunarea de la 10 (22) Marto

Dupg adunarea actionarilord, Consiliuld de ad-ministratiulle aduntinduse, s'a decisd:

Cà subscriptiunea in Principatele-unite, pe ba-sele Prospectului din 10 (22) Marte , va fi des-chisd la 18 (30) Marte , si se va in-chide pentru Bucuresei la 31 Marte (12 Aprile),érg peutru provincie la 15 (27) Aprile.

Subscriptiunea este deschisgLa Bucuresci, la banca imperiald otomang.La Iasi', la D. L Neusehotz.La Galati, la banca imperialg otomang.La BrAila, la D. F. C. Brown.La, Craiova, la D. I. Strass.

La cari, doritorii de a fi actionarl ai societAteipotri ggsi formidare de cerere de actiuni.

Ori ce cerere de aetiuni, trebue &A fie filcutdAutdiuld depositd de 2 galbeni platitd, inainte

de datele suad mentionate.Secretaruld onorarid John, Lauson.

Biurould provisorid ald societatei: in easel('Bancei imperiale otomane, la Bucuresci.

de arendat Mo la Kirtojani alVi4 din dist.rictufil

Vlasea i Baba-Sima din Ilrahova, amindouaa le Monastiril Stavropoleosd, ce le arnd brat('cat arendA de la 23 Aprilie 1863, pe 5 ani,le arendczd i ell acumd pe 4 ani viitori esmal remand a stapini, incepandit de la 23Aprilie anuld curentd.

Acésta rearendare se face prin licitatiesad buua tocm615, la 26 Martie corentii inCancelaria Maiorului Miss s trade DóinneI.Doritorii de a vedea conditille §i invoelilepotil veni la ori ce orá a se informa la a-cea cancelarie.

Suntil deja 410 pogóne &planate cugrid de tómisa, si 85 pogóne Rapita.

Manolache Hagt lacov.No. 248 6 2z

Se eere una saii mai multe loco-mobile pm tote de hull-

riere sad de vindare. Se se adresese la d-nuVVood Directoruld Siabilimentului de la Bel -

vedere, sad la d-nu Grant calea Mogos6e.AvisCULTIVATORILOR, de vindaremai multe masine de balutil po-

rutnbd Asemenca si plugurl Engledestl sialte masine agricole, se potd vi dea la Bel-vedere la fabrica d-lui Grant.

inkiriat aunt casile d-lui laneuMatsu vis-a-v i de Palat.

N. 43. 15 lsursa ienei. porturi

Metalice

NationaleLose

12 Martig.

CredituldActiunele bAnceS

LondonArgintù'

Ducati

7`2, 45

80, 5093, 85

770, ---194, 70

1870,117, 20

5, 62

Grad ciaciird cal. I child leiIdem carnid cal. IIdem arnautd 11 II

Secara , ),

orumbd 1,

Orzd 1,

Alma n 71

Meid nRapita 91 If

oIli omániel.ysiamm,A.,lics A IsATI,16 Marto il 15 Marta200-210 175-205165 176 175 200

200 205100 112 105 107145 150 125 --

75 84 68 73200 210

80 86

111/..00NNI.M1*

Corespondinta AdministratiunaD-lut Lasearache Mihalache la lass!.Arad priimitd lei 38, plata rear7onamen-

tului d-v. pe 3 luni la acestú ç,lia û, i vis'a spediatft biletuld No. 1019.

D-lui Andrei P. Dimitriu la Focsani. Prii-minduse lei 38, plate reabonamentului d-v.pe 3 lunl la acestd 4iard, vi s'a snediatiibiletuld No. 1062,

D-lui Babenco la Galati. Lei 69plate reabonamentuluI d-lui Spiru Rusoviczpe 3 lunl la acestil 4ia rd s'a abonamentululd-lui Nicolae usners Vlaicu pa unii and laRomanuld de Duminica'', i-am priimitd sili s'ad spediatil biletile No. 1064 si 1264,impreunA cu toile.

D-lui G. C. la Iasi. Arad priimitil lei 38plata reabonaraentuliii oner. Consulatil Hru-Siang din iasi pe 3 lunt la acestu dinar, sii s'a spediatd. biletuld No. 1072.

DsluI Coloneld Ventura le Vaslui. Lei76, plata reabonamentului d-v. pe 6 luni laacestii diaril, i-arn priimitd i vi s'a spediatbiletuld No. 1073.

D-nei Maria P. Iletrescu la Hitesti. Amilpriimitil lei 15 3O49/, plate, abonamentululd-v. pe 6 luni la Romanuld de Duminica"gi vi s'a spediatil biletuld No. t330, impre-una cu foile.

Venerabilultsi Pariute D. Branescu la Ri-inniculd Lel 31 50/49, plata aboname-utului d-v. pe und and la Romanulii deDuminica", i-am priimitil al vi s'a spediatilbiletuld, No. 1260, impreuna cu foile.

D-lui Emanoild Luponi la T-Piatra. Lei240 1°/40, plata abonameteloril d-v. pe cite6 tuni la acestii diard, Conventiuna", Agi-uta" si pe un1 and Amiculd ScinteI", cumsi a abonamentelord d-lui Costahce Rujen-schi pe 3 lunI la acestil (Para si Conve-tiunea" priimilii si vi spediatd,Find epistola biletele No. 1060, 1061, 412,413, 248, si 2 bilete sub No. 904, si 905,la lotaria salurilord d-lorii llolone acArordplata de 2 galbeni a fostil priimita de d-naMari Reeetti. Biletuld d abonamentd laAghiutA" vi se Va spedia cu adona ocasinne.

Gr, P. Serurie.

de arenda (de la sf. George vii-oar mosia Carcima

de Pótra, dis/rictulii Muscelu, proprietateHrincesel Elise Filipescu, Doritoril a se a-dresa la D. Hristodor Butati pe podu Mogo-s6i No. 13P

No. 302 3 24./r,=a+.

(le aren 411,

de la sf. George vilàturd Moala ntSal

AlbestiOdin districtuld Argesiu, cu toti munliasoliaturile si intarchtorile, precunA le stapi-nimii; Doritorii se vord ietelege cu ord caredin noi subteinsemnsti.

Davila. St. Burchi.No. 301 3 3,

de inkiriat De la sf. George1864, Casele D-lui

Dimitrie Geanolu, strada sf. Apostoli, incapa-t?ae de o familie cita de numer6s1 Se vaadresa la proprietaruld ce sade in ele.

No. 300 6 34.

und cald bung de ca-S411.3 cautà larie en preciü mode-ratia, de d. Osstane, calea Vergului No. 6No. 280 2 21.

de arendat Mosia Valea LungaDistrictuld Prahova

impreuna en cele-l-alte trupuri a le saleEDERA si CATUNU, 40,000 prunI III pro-prielAti, povarna nemOsca, arAturi si liveltintinse, puturi de pacura. Doritoril sa se a-dreseze la sub-scrisuld, podu Mogoaói No. 143

George Gr. Kantacosino.No. 298 6 24.

de inkiriat Etajid de sus oldcasif din Gorgand,

stada Bel-Vedere No. 63, cu 6 odM mobilate,cu pivnitA, gradina, magazil de lemne, grajd

soprond, sa dad cu kirie de la, sf. Georgeviitorii, pentru intalesii la Staninii in casa.

No. 295. 3 34.

Und biliardd nod bunde vintlare, co totri tacAmuldDoritorii sa se adreseze la d. Zisu Petrovicila cateneaos petrarilord din ulita Rohtivanu.

No. 296. 3 3q.

de inehiriat Casele d. A. Gar-descu din ulita

tirbei-Voda No. 36, sunt de inkiriat de lasf George. Doritorii se va adresa la propi-etaru loid ce sade vis-a vi de biserica Lute-ranA in (AO; incaperile acestord case sunt14, precumii i grajd de 4 cal sopronii de 2trAsurI.

No. 297. 3 3d,

Cerere Se cere syre a se cumpArao perechia case de la 200

400 galbeni. A se adresa la administratiuneaacestut diarii. No. 233. 4 Is

16BaciiiiBerladd

olgradriBotosaniBrAilaBudedCahuldCalafatri

DIARTIll 1864.Intreruptie de linie.v. slab, Benin 12 gr. R.Nrs. v. O. S. slab 11 gr. R.v. slab O. S. cald uscat.f. 15 gr. R. v. N. O.senin pt n. v. T. W. 17 gr. RIntreruptie linie,noros, vint recc.pt nor v. cAld. 17 gr. R.

Ctimpulungd acoperit, did. 6 gr. R.

S

valPIMINitMagliaiMfflatMajitimiftVitl_

IIIIIIMBII11101111INIt

LiPSEASCA 'ATM de FICATU de PESCE No, 7 Rue de laeuil a d e dupe certifi-SIROPU DE HREANTj ODATU

rcial toer Pmaeli Ulu') ir, snueppesrdilde Griinault Comp. farinaeeuti la Paris. in prospectd duo, a_probatiunea m ai mu I t or acestd siropd se intrebusintéla GU OELU MAI

Alos.,..c dorm

BUNU SUCCESU, in loculd untu lui de fi catd de pes c e, casul este si superiord. Te-mAduesee morburile pieptului, scrofule, paliciunea st moliciunea retiespofta de mancare ai regenerts constitutiunea, curatindd. sangele. Inteundcea mai bunA curatenie, a sangelut ennescuta acumil. Nu osteneste nici tia data sto-macula si organele digistive precumd. iodura de potasA, iodura ford. Se pate de eamare eficacitate cepillord miel supusi glandulelord scruful6se. Doctordalú SpitaluluI Saint Louis la yaris recomanda cu deosebire pentru morburileDe p .0 sitd 1 a BUOURESCI la far m a ci a lui A STEEGE la Or ai o v a la D. P o hl.

738.-p,Itailmookr912-37,2

WAS:AU COAIERCE et l'AGRICULTURE.

MAISON DE LA BICIOTIERE rue Braila, 34, GALATZ.ENTREPOT des produits FRANÇAIS et ANGLAA

Concernant la PEINTURE pour BATIMENTS, VOITURES, TABLEAUX.COULEURS en POUDRE et BROYEE l'HUILE par nos proadds français.HUMES DE LIN naturclles et cuites.ESSENCE DE THEREBENTINE, VERNIS, COLLES, BROSSERIE etc.ARPAREILS ELÉCTRIQUES, Sonneries etc.CONSERVES ALIMENTAIRES sardines, Julienne, Beurre, Jambons, Bayonne.COGNACS VRAIS et VINS ETRANGERS, Bordeaux, Bourgogne etc .

CHARBONS DE TERRE ANGLAIS, Newcastle, Cardiff, Sunderland'ORGES et FROMENT DE FRANCE pour sémefice.

COMMISSION pour tons articles de France et d'Angleterre vendus FRANCOGALATZ.

PRESSOIRS vins et BACHES pour Chariots et autres.No. 254.

Ssb-seranata fabrica de masine in Pesta, recomanda renumitele lord PLUGURIUNGUREgI ALE LUI VIDATS, din care s'aii intrebuin ;aril pana acumil mai multd de60,000 cu crlii mai ound succesii, asemenea MASINE de SEMANATU, GRAPE, MASINEAMERICANE de SECERATU de cea mai nou'a constructie, care in Ungaria suntil intre-buintate ce und stralucitd succesd, MASINE de TREERATU, MORI de VINTURATU side MACINATU, precumd tóte cele-l-alte sorte de MASINE AGRICOLE. Mai virtosd a-trage atentiunea la MASINELE LORU CELE MARI DE BATUTU PORUMBU CU ABURotil de Feril, care surpas6sA tóte aele-l-alte puma actund de efectulii producerii ea i dedurabilitate.

pomnuld Corneliusti Szekrenyessy represintantfi nlû Kasii Vidats, Bucuresti Otelude Londra, va da o esplicatiune mai deslusitA, dandri si gratisd und mare preciii curantùsi priimeste uri re comande cari se voril efectua eu cep mal mare ponctualitate.

Fbi ieä de Mesine agicole a lui V ID AT S IST V AN IN PESTA.No. 217 3 6

Deelaratiune.Casa de comercid de bancA si de diferite

intreprinderI supt firma fratif Ad. Ghermandaci in Bucuresci, construitA de la anuld 1850Iunie 1, dupe circularea impartita pela core-apondinti aci in capitalA si in streinatate,din diferite imprejura a hotaritil ea sa lace-tede a mai continua lucrarile sal le, si la 1859Ianuarie in I, ad datti o circulare prin careinstiintézA pe toti corespondintil lord maisus citata botarire, cA inceteada, a maT continuapima cind nu vor liciuida si rafui töte lucrui-rilo ce maI are dependente, pe termenuldesistentel cssei. De atunni dard si Ora a-cumii ocupindu-ne eu licidarea acelord la-

s'ad rafuitil t6te, si Wad pusd la urin-dudIA, prin urmare dar firma care oil testùde la 1859 Ianuarie, opreste de a se iscAlipentru noua intreprindere, incetéza cu totuldscums si fieste care din noi vom ramineape séma nóstra, ne mai avindii dreptümai iscali firma de mai susii, care ad fetalcoprinsa de D-nu Ion si George Ghermandavîndú o parte si Teodor M. Galita. Numitafirma incet6dA din tóte eaten, i rugamd petoti corespondintiT ì prietuui easel n^strdde a lua notte de acésta, Feati Ad, Gherman,

No. 269 3 24.

Casele minorilorüde intiiriLtti reposatmul Viste-rulul Nicolse Ionescu din suburbia bisericaAlba, calea Craiovi, in care esista Siminsiuldsf. Mitropolii sunt de dat cu chirie de la Aprilieviitorii. Doritoril se vor adresa la sub scrisaEpitrópa numitilorü ce se afla en Maui* insuburbia Negustori No. 10 C. Horumbaru

No. 164. 15 2T

de inkiriat i vintlarede la sf. George casele mele din strada 13ran-

de inkiriat pe,soseoa Marcuti a-prope de targuld o-

boruluI, stabilimentil complectd pentru ere-sterea Gindacilord de mAtase, avandd 320patuti, i 600 dudi marl Mani. Proprietaruldlocueste la spatele biserimi Albe din podnMogos6i, coke Herestrau, No easel 11.

G. Stanulescu.No. 334 5 3z

de vintlare 240.0 Stinj. patratilocu de cladire pen-

tru Magasine de bucate, case sad grandiaUse, Hoteluri, Stabilmente de BM, gradineetc. Se afld de vindare in orasiuld Oltenitala Schelea Dunari. Doritori care vord voi acumpara din ac 'ste bean sui vord adresa laproprietaruld lord Fritz Herfurtil, Comerci-antri de ha1ne gata barbatestI, vis-a .vi deMinisteriulii de Resbelti No. 10.

No. 95 20

dt. iuikirlatú Da la sf. Georgeviitord un apar-

tamei tii ca destule incaperi de la proprie-tatea mea din mah. Popa Darvasi vis-a-vide Péta episcopil Rinoiculul.. Doritorii se;voradresa la sub-scrisuld

Ión Petru Gherase.No. 272 3 24.

tinarade vinzare

a,

O cabrioleta putindpbuirntoa tAd,redseataliuludili

duo! cal, o 6phamfi pucinii purtatii. A se adresa, ulita He-restrAil No. 45. No. 271 33z

de inkiriat de la sf. George vii-torii, Kasele raposa-

tulul Nicolae erbanescu din Mali. NegutatoriRolórea nagrA, cu destule incapert susri ai

grajdd, soprond culmie oda 0 de shigi

pron, grajdid etc.covhm, cu indestule incAperi, precumii : so- pivnita. Doritorii veal lua informatil de

M. Anghelovici.la

No. 174. 10 2zD-Nnoi .fr2a6t5i. Coengiopulo in Lipseani.

3 34.A_T UNI ME ECaracald Md. 8 gr. R. pldie puting. IsmailuíCraiova Chid. 14 gr. R. v. tare pl. rece Iasi

Cald. 12 gr. R. v. S.E. pl. ling MihAileniNoros gi tint rece.Intreruptie de linie.Odd. 15 gr. frumos, Ant. S.

C. d'ArgesIDorohoi}WedFocganiFolticeniGàetiGalatiGiurgidHusi

Nor, cAldurA si liniste.CAW. 14 gr. v. N.W. pt nor.Gild. 16 gr. nord cu vint.Vint tare rece temp. 14 gr.

MidildOcnaOltenitaPiatraPitestiPloettlReniR. Sgratil

ROLOG-_ICEIntreruptie de linie,V. slab noitemp. 14 gr.CAld. 12 gr. viut tare S.O. norTemp. 13 gr. nor gi pt. v. caldCAld. 11 gr. irichisg v. slab. E.Gald. 16 gr Vint cald, noros.

N. calm 13 gr. cald.Nor, v. nar. temp, 11 IA, gr.Intreruptie de linie.V. móle, pt nor 14 gr. cald.

R. VilceaRoman

noros a pl6e pt. v. cald. 7 grIntreruptic de linie.

Slatina Posomoritt. cald 10. gr.Tecuci Vint pt. senin cald 12 gr.Tirgovigtea Plóe, vint rece W.Tirgu frumosTirgu Jiu Plde continue temp, '2 gr.Tirgu NdintuT. MAgurelleNor v. aspru N. teing. i i gr.T. SeveriniiVaslui

Tipograiia C. A BORTH alit Fortuni (Omitnata) Nr 15