Ion Inculeț - Om politic și savant

N. I. Ion Inculeț

• Ion Inculeţ 1884 – 1940 – a fost un om politic român, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, ministru, membru titular al Academiei Române.

• Inculeț a fost căsătorit cu Roxana Cantacuzino-Bașotă. A avut doi fii: George, inginer-constructor, decedat de cancer în străinătate, și Ion, electrotehnician, actualmente profesor universitar în Canada.

Biografie•Născut la 5/18 aprilie 1884

în satul Răzeni, judeţul Chişinău, într-o familie de

ţărani,Constantin şi Mariei Inculeţ.

Conacul care se află în satul Bârnova din judeţul Iaşi şi care a aparţinut familiei omului

politic Ion Inculeţ .

Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac.

• Interesat de ştiinţele exacte, urmează cursurile Universităţii din Dorpat (azi Tartu, Estonia) (1905), însă izbucnirea revoluţiei în Rusia îl determină să se întoarcă la Chişinău şi să colaboreze la primul ziar românesc, "Basarabia" (1906-1907). 

• Absolvă Facultatea de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii Imperiale din Sankt Petersburg (1906-1911),

• Este numit profesor la Şcoala reală Kuzmina din Sankt Petersburg (1912),

• Profesor de matematică la Şcoala comercială Tutorskaia (1913),

• apoi la Şcoala comercială de stat (1915). •  În anul 1917 a fost deputat în Sovietul din

Petrograd din partea eserilor.

• La 2 aprilie 1917 s-a format Partidul Naţional Moldovenesc cu un program care prefigura o largă autonomie a Basarabiei şi cerea constituirea Sfatului Ţării, cu rol de conducere executivă. 

• In aprilie 1917, Ion Inculeţ a revenit în Basarabia, ca emisar al preşedintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenţi şi profesori din Petrograd, cu scopul de a adânci cuceririle revoluţiei din februarie.

• Este ales deputat în primul parlament al Basarabiei  - "Sfatul Ţării" alături de Pantelimon Halipa, Boris Epure şi Ion Buzdugan, militând activ pentru reîntregirea neamului românesc.

Clădirea Sfatului Ţării, Chişinău, Republica Democratică

Moldovenească, 1918

• La 21 noiembrie 1917 Ion C. Inculeţ a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării.

• La 6 ianuarie 1918 a avut loc tentativa de preluare a Puterii la Chişinău de către bolşevici.

• La 24 ianuarie "Sfatul Ţării" a proclamat cu majoritate de voturi independenţa Basarabiei faţă de Imperiul Rus

• La 27 martie 1918 a proclamat cu majoritate de voturi Unirea cu România

 Inculeţ în toate împrejurările a dovedit un calm desăvârşit şi sânge rece. Nici o hotărâre pripită, nici un pas nechibzuit. Se apropia ziua cea mare - ziua Unirii- însă Inculeţ se gândea la soarta ţăranului. Adeseori spunea: "Dacă Dumnezeu ne va ajuta ca odată cu Unirea să rezolvăm şi radical şi reforma agrară, adică să dăm pământ ţăranilor, voi fi cel mai fericit om". 

Pentru meritele sale ştiinţifice şi culturale a fost ales membru titular

al Academiei Române (1918).

S-a stins din viaţă la Bucureşti în tragicul an 1940, când Basarabia a fost ocupată de URSS. La 7 iunie 1942 rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la biserica Sf. Ioan din Bârnova, judetul Iaşi

Cripta funerară a lui Ion Inculeţ, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, judeţul Iaşi, România

„Ceea ce caracterizează îndeosebi viața și opera lui Ion Inculeț este

modestia și blândețea lui nesfârșită, temeinica sa pregătire, însoțită de tactul și calmul ce-l caracterizează

și, mai presus de toate, calda lui iubire de popor, de țară, și de

Basarabia lui natală, pe care a iubiit-o cu toate puterile minții și

sufletului său.”

(Vasile Bârcă)