Rezumat

I

REZUMAT

Bursita infecţioasă aviară (boala de Gumboro) este una dintre cele mai păgubitoare boli

infecţioase aviare care poate să apară în fermele de creştere şi exploatare a păsărilor în

întreaga lume. Se manifestă atât prin scăderea performanţelor de creştere a puilor, cât şi prin

acţiunea imunosupresivă a virusului (în funcţie de virulenţa tulpinii şi statusul imunologic al

păsării) (114). Este întâlnită la puii de gaină in primele săptămâni de viaţă, produsă de un virus

parazit intracelular al celulelor limfoide şi caracterizată clinic prin tulburări digestive şi renale,

tulburări la nivelul pereţilor vasculari, iar din punct de vedere lezional de prezenţa unor leziuni

de tip distrofico-inflamator la nivel renal. Leziunea anatomopatologică principală este

reprezentată de inflamaţia bursei Fabricius.

Gravitatea evoluţiei bolii, pierderile economice importante, ca şi răspândirea din ce în

ce mai mare, a făcut ca bursita infecţioasă aviară să fie situată în centrul atenţiei, alături de alte

entităţi morbide din patologia infecţioasă aviară, cum ar fi: boala de Newcastle, influenţa

(gripa) aviară, anemia infecţioasă aviară, Boala lui Marek, etc.

Producătorii de carne şi în special de carne de pasăre, pentru a rezista concurenţei,

trebuie să aibă în vedere atât obţinerea unei producţii mari şi de calitate superioară cât şi

reducerea costurilor de producţie, cu respectarea principiului “Hrană sigură pentru animale –

Alimente sigure pentru om - Sănătate”. Un rol important în realizarea acestui deziderat le

revine nutriţioniştilor care trebuie să găsească noi posibilităţi de obţinere a unor produse

animaliere de calitate superioară şi la costuri accesibile tuturor categoriilor de cumpărători.

Lucrarea este redactată în opt capitole şi structurată în două părţi. Prima parte (Cap. I,

II şi III) sintetizează principalele date bibliografice din literatura de specialitate privitor la

bursita infecţioasă aviară şi constituie ’’Studiul bibliografic’’, iar partea a doua (cap. IV, V,

VI, VII şi VIII) se referă la cercetările proprii.

Fiecare capitol din partea a doua a tezei are în cuprins material şi metode de lucru,

rezultate obţinute cu discutarea lor şi concluzii parţiale. În capitolul VIII sunt sintetizate

concluziile finale, principalele aspecte desprinse în urma cecetărilor efectuate.

Lucrarea este ilustrată cu un număr de 52 tabele, 36 grafice, 4 figuri, 12 planşe foto şi

se bazează pe 225 titluri bibliografice.

Rezumat

II

În capitolul I sunt prezentate datele disponibile la ora actuală legate de taxonomia,

morfologia, structura antigenică, virulenţa, patogenitatea, multiplicarea şi imunogenitatea

virusului bursitei infecţioase aviare.

Capitolul II, prezintă mecanismele răspunsului imun în viroze şi principalii

imunomodulatori cu descrierea mecanismelor de acţiune în stimularea răspunsului imun.

În capitolul III sunt prezentate simptomele clinice şi modificările lezionale întâlnite în

funcţie de forma de evoluţie a bolii, precum şi metodele de diagnostic, măsurile de prevenire

şi combatere în bursita infecţioasă aviară.

CERCETĂRI PROPRII

MOTIVAŢIE, SCOP, OBIECTIVE

Pentru evitarea pagubelor produse de această boală, în condiţiile creşterii concurenţei

în domeniul creşterii păsărilor, este important orice demers care poate duce la evitarea unor

episoade de îmbolnăvire produse de virusul bursitei infecţioase aviare. Bursita infecţioasă

aviară reprezintă una din bolile majore ale păsărilor, cu răspândire pe tot globul şi care prin

evoluţia sa produce pagube economice deosebit de importante atât prin morbiditate şi

mortalitate cât şi prin costurile importante al acţiunilor de imuprofilaxie specifică şi

nespecifică. Deşi, tulpinile virusului bursitei infecţioase aviare nu se încadrează taxonomic ca

agenţi ai imunodeficienţei la mamifere, la păsări deoarece acţionează cu precădere asupra

sistemului limfoid primar reprezentat de bursa Fabricius şi timus, acestea prezintă un efect

puternic imunosupresiv.

Având în vedere toate aceste aspecte am considerat oportun studierea răspunsului imun

indus de unele vaccinuri mai mult sau mai puţin atenuate, la puii de carne şi la tineretul de

înlocuire, precum şi efectul imunostimulator şi bioproductiv al unor preparate utilizate ca

promotori de creştere.

Obiectivele majore ale cercetării au constat în următoarele:

evaluarea eficienţei unor vaccinuri vii atenuate antibursitic la puii broiler;

stabilirea momentului optim de administrare a vaccinurilor în funcţie de nivelul

anticorpilor maternali;

evaluarea efectului imunostimulator şi bioproductiv al unor probiotice şi a unor

preparate minerale la puii de carne;

Rezumat

III

stabilirea efectului imunostimulator şi bioproductiv al unui extract alcoolic total de

Pleurotus ostreatus la puii de carne;

evaluarea efectului imunostimulator şi bioproductiv al unor probiotice şi a unor

preparate minerale la tineret de înlocuire.

Cap. IV MATERIALE ŞI METODE

În acest capitol sunt descrise pe larg vaccinurile folosite la imunizarea antibursitică a

puilor de carne şi a puicuţelor de înlocuire, trusa ELISA (componenţă, mod de lucru, calculul

rezultatelor) cu care s-au prelucrat probele de ser recoltate în cadrul experimentelor,

imunomodulatorii folosiţi în experimente, este prezentată ciuperca Pleurotus ostreatus şi

obţinerea extractului alcoolic total din această ciupercă.

Cap. V STUDIUL VALORII IMUNOLOGICE A UNOR VACCINURI VII

ATENUATE ÎN BURSITA INFECŢIASĂ AVIARĂ LA PUII DE CARNE

Cercetările s-au efectuat în condiţii de producţie pe un efectiv de 44400 pui de carne

crescuţi în sistem industrial la sol sau în baterii, grupaţi în patru hale (adăposturi), fiecare hală

a unităţii a fost considerat un lot experimental. Menţionăm că administrarea vaccinurilor s-a

făcut o singură dată la vârsta de 14 zile, masal, în apa de băut. În interiorul fiecărui lot (hală)

s-au izolat câte 20 de pui care au fost identificaţi prin ataşarea unui inel la nivelul tibiei şi care

au fost urmăriţi cu privire la răspunsul imun post vaccinal de la vârsta de 5 zile până la vârsta

de 42 zile.

Rezultate şi discuţii

Pentru stabilirea dinamicii titrului de anticorpi indus de cele patru vaccinuri s-a

considerat necesar stabilirea nivelului anticorpilor maternali în momentulul administrări

acestora. Datele obţinute evidenţiază că anticorpi maternali au prezentat o descreştere

uniformă pe parcusul celor patru determinări (tabelele 4, 5, 6, 7; graficele 1, 3, 5, 7)

Analizând în ansamblu dinamica titrului de anticorpi post vaccinali determinată de cele

patru vaccinuri experimentate se constată diferenţe de la un vaccin la altul, deşi între statusul

imun maternal al puilor nu s-au înregistrat diferenţe semnificative (tabelul 8).

Rezultatele obţinute cu privire la titrul de anticorpi indus de cele patru vaccinuri pe

parcursul perioadei experimentale, evidenţiază că în momentul administrări vaccinurilor între

lotul vaccinat cu Biavac şi lotul vaccinat cu Biaromvac nu se constată diferenţe semnificative,

Rezumat

IV

dar începând cu a paisprezecea zi de la administrarea vaccinurilor se înregistrează diferenţe

semnificative. De asemenea, vaccinul Biaromvac neutralizează mai puţin anticorpi maternali,

decât vaccinul Biavac, titrul mediu de anticorpi înregistraţi a fost de 217 faţă de 185.

Tabel 8

Valorile titrului de anticorpi induse de vaccinurile experimentate

Vaccinul

Titrul de anticorpi

maternali la vârsta de:

Vaccinaree

la vârsta de:

Titrul de anticorpi postvaccinare

după administrare la:

5 zile 8 zile 11 zile 14 zile 7 zile 14 zile 21 zile 28 zile

BIAVAC Media 2607 2287 1841 1331 185 1157 2374 3859

C.V. 7,46 8,55 5,08 11,77 19,43 9,67 8,94 7,22

BIAROMVAC

PA Media 2526 2179 1838 1361 217 2613 3332 3799

C.V. 6,77 8,41 6,88 18,98 20,85 11,65 7,82 12,12

GUMBORO

VACCINE

NOBILIS

228 E

Media 2187 1892 1505 1007 127 1813 2979 3354

C.V. 7,71 7,21 7,54 7,29 31,4 13,46 10,36 8,44

LIVE VIRUS

VACCINE

TABLETS

GUMBORO,

M.B. STRAIN

Media 2091 1783 1456 987 49 833 2567 4029

C.V. 7,03 6,95 8,85 9,72 47,81 22,5 14,67 9,96

În cazul loturilor vaccinate cu Gumboro vaccine nobilis 228 E şi Live virus vaccine

titrul de anticorpi maternali a fost mai redus, dar fără diferenţe semnificative între loturi. La 7

zile post vaccinare s-a constat însă o diminuare pronunţată a anticorpilor maternali, dar mai

intens în cazul vaccinului Live virus vaccine. De asemenea, s-a constatat că şi la 14 zile post

vaccinare diferenţa între vaccinuri cu privire la titrul de anticorpi se menţine (Gumboro

vaccine nobilis 228E – 1813; Live virus vaccine - 833). Menţionăm însă că la sfârşitul

perioadei experimentale titrul de anticorpi indus de Live virus vaccine atinge o valoare

semnificativ mai mare decât în cazul vaccinului Gumboro vaccine nobilis 228 E.

Vaccinurile luate în studiu au indus un răspuns imun cu valori ascendente pe parcursul

perioadei experimentale, dar cu intensitate diferită de la un vaccin la altul (graficul 8).

Rezumat

V

Grafic 8

Dinamica titrului de anticorpi

0200400600800

10001200140016001800200022002400260028003000320034003600380040004200

Zile recoltare

Titru

l de

an

tico

rpi

BIAVAC 1331 185 1157 2374 3859

BIAROMVAC 1361 217 2613 3332 3799

E228 1007 127 1813 2979 3354

ABIC 987 49 833 2567 4029

Ziua vaccinarii 7 zile pv 14 zile pv 21 zile pv 28 zile pv

Valoarea minimă a titrului de anticorpi la 7 zile post vaccinare s-a înregistrat în cazul

vaccinului Live virus vaccine, M.B. strain, însă la 28 zile post vaccinare titrul de anticorpi la

acelaşi vaccin a fost semnificativ mai mare decât în cazul celorlalte vaccinuri.

Concluzii

- titrurile de anticorpi maternali au prezentat o evoluţie descendentă, dar cu valori

ridicate în momentul administrării vaccinurilor cuprinse între 1007 şi 1361;

- între titrurile de anticorpi induşi de vaccinurile Biavac, Biaromvac şi Gumboro

vaccine nobilis 228 E pe parcursul perioadei experimentale s-au constat diferenţe, însă

doar până la 28 de zile post vaccinare când valorile titrurilor de anticorpi s-au uniformizat;

- vaccinul Live virus vaccine, M.B. strain acţionează cel mai pronunţat asupra

anticorpilor maternali faţă de celelalte vaccinuri, dar la sfârşitul perioadei experimentale a

determinat titrul cel mai înalt de anticorpi;

- titrurile de anticorpi înregistrate la 7 zile post vaccinare prezentau valori care nu

asigurau protecţia puilor la o eventuală infecţie;

- determinarea titrului de anticorpi maternali este important pentru stabilirea datei

de vaccinare a puilor.

Rezumat

VI

Cap. VI STUDIUL EFECTULUI IMUNOMODULATOR AL UNOR PREPARATE LA

PUII DE CARNE

6.1. Efectul imunomodulator şi bioproductiv al unor probiotice la puii de carne

În cercetările efectate s-a luat în studiu două produse recunoscute ca promotori de

creştere: Bio-Mos şi Biomin C-EX.

Pentru studierea efectului imunomodulator şi ca promotor de creştere a celor două

produse s-au luat în observaţie 300 de pui broiler de o zi care au fost grupaţi în trei loturi a

câte 100 de pui astfel:

lotul martor (M), care a fost furajat conform reţetei pentru perioada de creştere 1-50

zile;

lotul experimental E1 la care furajul de bază a fost suplimentat cu preparatul Bio-

Mos în proporţie de 2g/kg furaj, timp de treizeci de zile;

lotul experimental E2 la care s-a administrat produsul Biomin C-Ex în apa de băut,

odată pe zi (în doză de 2 g/ l apă) timp de şapte de zile înainte de vaccinare şi şapte zile

după administrarea vaccinului.

Puii din cele trei loturi au fost vaccinaţi antibursitic la vârsta de 14 zile cu vaccinul

Biavac administrat în apa de băut (în diluţie de 1000 doze în zece litrii de apă) în care s-a

dizolvat în prealabil 50 g lapte praf pentru protecţia vaccinului.

Rezultate şi discuţii

Analizând comparativ evoluţia titrului de anticorpi a puilor din cele trei loturi pe

parcursul perioadei experimentale se constată că în momentul administrării vaccinului nu s-au

înregistrat diferenţe semnificative cu privire la statusul imun al puilor reprezentat de anticorpii

maternali (tabelul 13). Tabel 13

Valorile medii ale titrului de anticorpi

Perioada LOTUL

M (martor) E1 (Bio-Mos) E2 (Biomin C-Ex)

Înainte de vaccinare 987±95,99 1001±109,20 975±64,55

Post

vacc

inare

7 zile 49±23,43 438±42,32 106±17,64

14 zile 833±187,45 2095±171,42 1741±154,11

21 zile 2567±376,69 4289±278,64 3499±277,08

28 zile 4029±401,36 5594±226,11 4625±244,07

Rezumat

VII

La 7 zile post vaccinare diferenţele între loturile experimentale şi lotul martor sunt

intens semnificative (p0,0001), dar şi între lotul E1 şi lotul E2, aspect care se păstrează până la

28 zile de la administrarea vaccinului (graficul 9).

Grafic 9

Dinamica titrului de anticorpi

833

1741

987

49

4029

2567

1001

438

2095

4289

5594

3499

975

106

4625

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

Initial 7 zile 14 zile 21 zile 28 zile

Zile recoltare

Tit

rul

de a

nti

co

rpi

Lot M Lot E1 Lot E2

Pe baza datelor obţinute se poate afirma că cele două produse luate în studiu

stimulează răspunsul imun specific al puilor vaccinaţi cu Biavac, dar cu intensitate diferită.

Cele mai bune rezultate s-au obţinut în cazul probioticului Bio-Mos.

Analizând efectul celor două probiotice asupra performanţei de creştere a puilor se

constată diferenţe începând cu vârsta de 14 zile până la sfârşitul perioadei experimentale, atât

între loturile experimentale şi lotul martor, cât şi între cele două loturi experimentale (graficul

11). Grafic 11

Dinamica sporului de creştere în greutate

05

10152025303540455055606570758085

Varsta

Sp

oru

l (g

/zi)

Lot E2 14,585 21,171 36,1 63,12 80,91 82,27

Lot E1 17,742 38,414 58,457 71,228 82,028 83,1

Lot M 14,128 20,571 35,485 54,471 74,871 81,285

7 zile 14 zile 21 zile 28 zile 35 zile 42 zile

Rezumat

VIII

Astfel, dacă sporul mediu zilnic pe întreaga perioadă experimentală în cazul lotului

martor a fost de 46,80 g/zi, puii din lotul experimental E1 la care furajul a fost suplimentat cu

Bio-Mos realizează un spor mediu zilnic de 58,49 g/zi, iar puii din lotul experimental E2 la

care li s-a adiministrat în apa de băut Biomin C-Ex realizează un spor de 49,69 g/zi. Această

evoluţie a sporului de creştere în greutate se păstrează şi pe parcursul etapelor experimentale.

Concluzii

- între titrurile de anticorpi maternali ale puilor din cele trei loturi nu s-au constatat diferenţe

semnificative în momentul administrării vaccinului;

- probioticul Bio-Mos protejează mai intens anticorpii maternali de acţiunea antigenului

viral, valoarea acestora fiind semnificativ mai mare atât faţă de lotul martor, cât şi de lotul la

care s-a administrat Biomin C-Ex;

- probioticul Bio-Mos stimulează intens sinteza de anticorpi pe întreaga perioadă

experimentală valorile fiind semnificativ mai mari decât cele înregistrate la puii din lotul

martor, cât şi la cei din lotul cu Biomin C-Ex;

- probioticul Biomin C-Ex prezintă un efect imunostimulator, valorile înregistrate pe

întreaga perioadă experimentală fiind mai mari decât cele ale lotului martor.

- probioticul Bio-Mos influenţează creşterea în greutate a puilor după 7 zile de

administrare, pe când probioticul Biomin C-Ex după 21 zile, dar cu valori puţin semnificative

faţă de lotul martor;

- cele două probiotice administrate puilor au determinat realizarea unor sporuri medii

zilnice mai mari decât cele înregistrate în cazul lotului martor pe întreaga perioadă

experimentală.

6.2. Efectul imunomodulator al unor preparate minerale la puii de carne

Cercetările au fot efectuate pe un număr de 150 de pui broiler de o zi, împăţiţi în trei

loturi a câte 50 de pui astfel:

- lot martor (M);

- lot experimental E1 la care în apa de băut s-a administrat începând cu şapte zile înainte

de vaccinare şi până la şapte zile după vaccinare, pulbere de Selevit în proporţie de 100

g/ 200 litri apă;

- lot experimental E2 la care furajul de bază a fost suplimentat cu Sel-Plex în proporţie

de 50 g/100 kg furaj, timp de 21 de zile.

Rezumat

IX

Puii de cele trei loturi au fost vaccinaţi antibursitic cu vaccinul LIVE VIRUS VACCINE

TABLETS GUMBORO, M.B. STRAIN administrat în apa de băut la vârsta de 10 zile.

Rezulate şi discuţii

Datele obţinute evidenţiază diferenţe între cele trei loturi atât cu privire la dinamica

titrului de anticorpi, cât şi a performanţei de creştere în funcţie de natura sursei de seleniu.

Analizând răspunsul imun post vaccinal în funcţie de sursa de seleniu se constată, că

deşi în momentul administrării vaccinului între titrurile de anticorpi maternali a puilor din cele

trei loturi nu s-au înregistrat diferenţe semnificative, pe parcursul perioadei experimentale,

valorile medii ale titrului de anticorpi diferă în funcţie de natura sursei de seleniu administrată

(graficul 12).

Graficul 12

Evoluţia comparativă a titrului de anticorpi

ziua vaccinari

7 zile p.v.

14 zile p.v.

21 zile p.v.

28 zile p.v.

Zil

e r

eco

ltare

Titrul de anticorpi

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000

Lot E2 565 105 1275 4008 4929

Lot E1 586 51 924 2975 4416

Lot M 553 49 856 2698 4173

ziua

vaccinari 7 zile p.v. 14 zile p.v. 21 zile p.v. 28 zile p.v.

Valori mai ridicate ale titrului de anticorpi s-au înregistrat în cazul administrării

seleniului sub formă organică (Sel-Plex), decât sub formă anorganică (Selevit).

Datele obţinute cu privire la acţinea celor două produse minerale asupra performanţei

de creştere a puilor evidenţiază că acestea influenţează într-o mai mică măsură conversia

furajelor şi implicit sporul de creştere în greutate (graficul 14).

Rezumat

X

Grafic 14

Dinamica sporului mediu zilnic (g/zi)

0

20

40

60

80

Gre

uta

tea

(g)

Lot M 14.128 20.571 35.485 54.471 74.871 81.285

Lot E1 14.385 21.885 37.228 55.071 75.242 82.314

Lot E2 14.657 20.3 47.785 73.357 81.885 91.41

7 zile 14 zile 21 zile 28 zile 35 zile 42 zile

Astfel, dacă sporul mediu zilnic înregistrat la puii din lotul martor pe parcursul

perioadei experimentale prezintă o creştere semnificativă de la o etapă experimentală la alta,

cu o valoare maximă la 42 de zile (81,285 g/zi), în cazul loturilor experimentale se constată

aceaşi dinamică, dar fără diferenţe semnificative faţă de lotul martor.

Concluzii

- Sel-Plex-ul prezintă efect imunomodulator, titrul de anticorpi înregistrat în fiecare

etapă experimentală a fost semnificativ mai mare decât a lotului martor;

- Selevit-ul a prezentat efect imunomodulator mai tardiv, diferenţe semnificative faţă de

lotul martor s-au înregistrat numai la 21 de zile de la vaccinare;

- seleniul sub formă organică influenţează mai intens reactivitatea imunologică a puilor

decât seleniul în formă anorganică;

- Sel-Plex-ul prezintă efect bioproductiv după 20 de zile de administrare, concretizat

prin greutatea medie a puilor şi a sporului mediu zilnic realizat;

- Selevit-ul prezintă un efect mai redus decât Sel-Plexul asupra greutăţii corporale a

puilor şi a sporului mediu zilnic.

Rezumat

XI

6.3. Efectul imunomodulator al extractului alcoolic din ciuperca Pleurotus ostreatus la

puii de carne

Cercetările au fost efectuate pe 120 de pui carne (broiler) de o zi, împărţiţi în şase loturi,

patru experimentale (E1, E2, E3, E4) şi două martor (control) (M1 şi M2), fiecare lot fiind

constituit din câte 20 de pui, care au fost imunizaţi contra bursitei infecţioase aviare la vârsta

de 14 zile. Pentru a aprecia efectul imunomodulator şi bioproductiv al extractului alcoolic total

din ciuperca Pleurotus ostreatus, acesta a fost administrat puilor din loturile experimentale în

apa de băut în diluţie de 5 şi 15 % din prima zi de viaţă până la vârsta de 21 de zile (tabelul

24).

Tabel 24

Variantele experimentale utilizate

Lot MARTOR (M1)

pui vaccinaţi cu

BIAVAC

Lot nr.1 (E1)

pui vaccinaţi cu BIAVAC +

extract 5%

Lot nr.2 (E2)

pui vaccinaţi cu BIAVAC +

extract 15%

Lot MARTOR (M2)

pui vaccinaţi cu

BIAROMVAC

Lot nr.3 (E3)

pui vaccinaţi cu

BIAROMVAC + extract 5%

Lot nr. 4 (E4)

pui vaccinaţi cu BIAROMVAC +

extract 15%

Rezultate şi discuţii

Efectul extractului alcoolic total la puii broiler vaccinaţi antibursitic cu Biavac

Analizând rezultatele obţinute cu privire la efectul imunostimulator şi bioproductiv al

extractului alcoolic total obţinut din ciuperca Pleurotus ostreatus la puii vaccinaţi cu Biavac se

constată diferenţe atât faţă de lotul martor, cât şi în funcţie de concentraţia extractului administrat

(graficul 15).

Grafic 16

Evoluţia titrului de anticorpi

0500

1000150020002500300035004000450050005500

Lot M1 1107 206 1128 2109 3814

Lot E1 1590 2097 2423 3195 4107

Lot E2 1201 2794 3006 4115 5170

ziua

vaccinari 7 zile p.v. 14 zile p.v.

21 zile

p.v. 28 zile p.v.

Rezumat

XII

Astfel, titrul de anticorpi înregistraţi în cazul lotului E2 (extract 15 %) a fost semnificativ mai

ridicat decât în cazul lotului E1 (extract 5 %), aspect care sugerează faptul că o concentraţie mai

mare de extract total de Pleurotus ostreatus stimulează în mai mare măsură biosinteza

anticorpilor specifici. Menţionăm că rezultatele obţinute cu privire la efectul imunostimulator

al extractului total de Pleurotus ostreatus sunt similare cu cele obţinute de Tîrziu şi col.

(2009).

Influenţa extractului alcoolic total de Pleurotus ostreatus asupra principalilor parametri

tehnico-economici ai creşteri la broilerii de găină este prezentată în tabelele 28, 29 şi 30. Analizând

rezultatele obţinute se constată că extractul total, atât în diluţie de 5%, cât şi de 15 %, influenţează

performanţele de creştere ale puilor, dar în mod diferit (graficul 19).

Grafic 19

Dinamica sporului mediu zilnic

14,4

3

15,0

7

17,7

4

17,5

18,4

5

22,1

33,9

7

35,6

4

31,3

51,8

54,3

53,6

52 54,9

53,9

52,4

57,2

7

63,0

80

10

20

30

40

50

60

70

Sp

oru

l (g

/zi)

1 2 3 4 5 6

Saptamani

Lot M1 Lot E1 Lot E2

În cazul lotului la care s-a administrat extract în diluţie de 15 % sporul mediu zilnic a

fost semnificativ mai mare după 7 zile de la administrarea produsului, atât faţă de lotul martor,

cât şi faţă de lotul la care extractul s-a administrat în diluţie de 5 %.

Efectul extractului alcoolic total la puii broiler vaccinaţi antibursitic cu Biaromvac

Rezultatele obţinute cu privire la titrul de anticorpi antibursitici indus de vaccinul

Biaromvac evidenţiază valori cu o dinamică crescătoare pe tot parcursul perioadei experimentale,

atât în cazul lotului martor, cât şi în cazul loturilor experimentale (graficul 20).

Rezumat

XIII

Grafic 20

Dinamica titrului de anticorpi

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Tit

rul d

e a

nti

co

rpi

Zile recoltare

Lot M2 1135 198 1422 2376 3602

Lot E3 1370 2354 2842 2981 3448

Lot E4 1166 2608 3238 3879 4161

initial 7 zile 14 zile 21 zile 28 zile

Datele obţinute evidenţiază că extractul total de Pleurotus ostreatus în concentraţie de

15 % prezintă un efect imunostimulator mai pronunţat decât în concentraţie de 5 %.

Analizând rezultatele cu privire la efectul bioproductiv al extractului alcoolic total s-a

constatat că acesta influenţează performanţele de creştere a puilor vaccinaţi cu Biaromvac, dar

diferit în funcţie de concentraţie (graficul 22).

Grafic 22

Dinamica sporului mediu zilnic

14.84 18.334.41

54.58 58.9 59

18.6223.12

34.97

58.860.628

74.07

19.97

35.22

57.9 59.4 61.5

18

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6

Saptamani

Sp

oru

l (g

/zi)

Lot M2 Lot E4 Lot E3

Extractul total în diluţie de 15 % prezintă un efect mai pronunţat asupra ratei

valorificării furajelor decât în diluţie de 5 %, aspect evidenţiat în sporul mediu zilnic realizat

în fiecare etapă a perioadei experimentale.

Rezumat

XIV

Analizând comparativ efectul extractului alcoolic total de Pleurotus ostreatus în funcţie

de vaccinul administrat, se constată că acesta prezintă un efect imunostimulator mai pronunţat

în cazul vaccinului Biavac, decât a vaccinului Biaromvac (graficul 23).

Grafic 23

Evoluţia comparativă a titrului de anticorpi

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

Zile recoltare

Tit

rul d

e a

nti

co

rpi

Biavac 5% 1590 2097 2423 3195 4107

Biavac 15% 1201 2794 3006 4115 5170

Biaromvac 5% 1370 2354 2842 2981 3448

Biaromvac 15% 1166 2608 3238 3879 4161

ziua

vaccinari 7 zile p.v. 14 zile p.v. 21 zile p.v. 28 zile p.v.

Concluzii

- extractul alcoolic total obţinut din ciuperca Pleurotus ostreatus atât în concentraţie de

5 %, cât şi de 15 %, prezintă un efect imunostimulator, dar diferit în funcţie de vaccinul

utilizat la imunizarea puilor. Un efect imunostimulator mai intens în cazul imunizării cu

vaccinul Biavac decât a vaccinului Biaromvac;

- extractul alcoolic atât în diluţie de 5 %, cât şi în diluţie de 15 %, stimulează

proliferarea limfocitelor aspect care se corelează cu titrul de anticorpi înregistraţi;

- efectul imunomodulator al extractului în diluţie de 15 % este mai intens decât în diluţie

de 5 %;

- rezultatele obţinute recomandă utilizarea extractului alcoolic total din ciuperca

Pleurotus ostreatus în potenţarea răspunsului imun post vaccinal la pui;

- extractul alcoolic influenţează în diluţie de 15 % performanţele de creştere a puilor,

fapt pentru care se poate utiliza şi ca promotor de creştere;

Rezumat

XV

Cap. VII STUDIUL EFECTULUI IMUNOMODULATOR AL UNOR PREPARATE

LA PUICUŢE DE ÎNLOCUIRE

7.1. Efectul imunomodulator al unor probiotice la puicuţe de înlocuire

Cercetările s-au efectuat pe un lot de 60 puicuţe de înlocuire hibridul Hy-Line Brown

în vârstă de 21 zile, care au fost grupate în 3 loturi:

- lotul martor (M) care a fost hrănit cu un furaj combinat conform vârstei;

- lotul experimental E1 la care pe lângă furajul de bază s-a administrat probioticul

Bio-Mos în cantitate de 2 g/Kg furaj pe întreaga perioadă experimentală începând cu

prima zi de viaţă;

- lotul experimental E2 la care pe lângă furajul de bază s-a adăugat în apa de băut

probioticul Biomin în proporţie de 20g/5 l apă pe întreaga perioadă experimentală

începând cu prima zi de viaţă.

Păsările din cele trei loturi au fost vaccinate la vârsta de 21 zile, cu rapel la 35 zile, cu

vaccinul Gumboro vaccine live 228E administrat masal în apa de băut conform prospectului.

Evaluarea celor două probiotice s-a făcut pe baza sporului de creştere în greutate şi a

titrului de anticorpi antibursitici.

Rezultate şi discuţii

Analizând rezultatele obţinute cu privire la dinamica titrului de anticorpi se constată

diferenţe în funcţie de probioticul administrat (graficul 27).

Grafic 27

Dinamica titrului de anticorpi

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Martor 2186 2128 3316 4354 3654 4738 5432 4999 5847 6349 7615

Lot E1 2203 1979 3158 3805 3942 4863 6528 6905 7826 8077 8844

Lot E2 2198 2141 3550 4054 3668 5103 6739 6522 7096 7981 8758

ziua

vaccinări7 zile p.v.

14 zile

p.v.

(rapel)

7 zile p.r.14 zile

p.r.

21 zile

p.r.

28 zile

p.r.

35 zile

p.r.

42 zile

p.r.

49 zile

p.r.

56 zile

p.r.

Rezumat

XVI

Menţionăm că pe parcursul perioadei experimentale au evoluat două pusee de

coccidioză (la 21 şi la 42 zile post rapel), fapt ce a influenţat evoluţia titrului de anticorpi post

vaccinali. Preparatul Bio-Mos a prezentat efectul imunostimulator cel mai pronunţat, dinamica

titrului de anticorpi a avut o evoluţie ascendentă, nefiind influenţat de evoluţia coccidiozei.

Efectul ca promotor de creştere a preparatelor Bio-Mos şi Biomin C-Ex rezultă din

dinamica evoluţiei sporului mediu zilnic de creştere în greutate faţă de puicuţele de

reproducţie din lotul martor (M), deşi au beneficiat de acelaşi furaj de bază (graficul 29).

Grafic 29

Dinamica sporului mediu zilnic

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Varsta (zile)

Sp

oru

l (g

/zi)

Standard 5,1 6,42 10,71 12,85 14,28 14,28 14,28 14,28 12,85 14,28 12,85 12,85 11,42

Lot M 6,17 6,6 6 3,98 8,3 12,64 13,47 13,15 9,9 12,72 11,48 8,41 8,88

Lot E1 5,87 7 6,67 10,1 16,2 16,2 15,4 15,8 15,7 13,9 13,3 10,2 10,3

Lot E2 6,44 6,62 6,4 9,31 8,31 14,44 14,9 15,62 14,01 14,51 11,27 11,9 11,68

7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 77 84 91

Sporul mediu zilnic a prezentat o dinamică ascendentă cu valori mai ridicate în cazul

loturilor experimentale faţă de lotul martor, fără fluctuaţii în perioada de evoluţie a celor două

episoade de coccidioză.

Concluzii

- între titrurile de anticorpi anteriori vaccinării şi cele stabilite după administrarea

vaccinului s-au constat diferenţe dinstinct semnificative (p<0,0001) între loturile

experimentale şi lotul martor;

- lotul furajat cu Bio-Mos a avut un titru de anticorpi (8844) semnificativ mai mare

(p<0,0002) comparativ cu lotul martor (7615) şi nu a fost afectat de cele două episoade de

coccidioză;

Rezumat

XVII

- produsul Biomin C-Ex prezintă efect imunostimulator cu o dinamică asemănătoare a

titrului de anticorpi cu lotul martor în perioadele de evoluţie a coccidiozei;

- atât preparatul Bio-Mos, cât şi Biomin C-Ex, stimulează sinteza de anticorpi

antibursitici numai în răspunsul imun secundar;

- preparatul Bio-Mos prezintă un efect imunostimulator mai pronunţat decât produsul

Biomin C-Ex;

- preparatele Bio-Mos şi Biomin C-Ex prezintă un bun efect bioproductiv la puicuţele

de înlocuire, dar cu intensitate diferită;

- preparatul Bio-Mos a determinat atât creşterea în greutate, cât şi a sporului mediu

zilnic, semnificativ (p< 0,0001) atât faţă de performanţele de creştere a puilor din lotul martor,

cât şi a celor la care s-a administrat preparatul Biomin C-Ex;

- produsul Bio-Mos stimulează imunitatea asociată intestinului, imunitatea sistemică şi

îmbunătăţeşte performanţele economice ale puilor.

7.2. Efectul imunomodulator şi bioproductiv al unor preparate minerale la

puicuţe de înlocuire

S-au luat în studiu trei preparate minerale: Sel-Plex, Selevit şi Oxivit S.

Cercetările experimentale s-au efectuat pe un lot de 80 de puicuţe hibridul Hy-Line

Brown întreţinute pe aşternut permanent, grupate în patru loturi experimentale. Administrarea

celor trei preparate minerale s-a făcut după următorul protocol:

Lotul E1 la care furajul de bază a fost suplimentat cu Sel-Plex în proporţie de 50 g/

100 kg de furaj, cu menţiunea că produsul Sel-Plex din furaj s-a calculat pentru un

nivel maxim de seleniu de 0,5 mg Se/kg furaj;

Lotul E2 hrănit cu furajul de bază, dar la care s-a administrat în permanenţă apă de

băut în care s-a dizolvat Selevit (100g/200 l apă conform recomandărilor

producătorului);

Lotul E3 hrănit cu furajul de bază, dar i s-a administrat în permanenţă în apa de băut

Oxivit S (1,5g pulbere de Oxivit S la un litru apă conform recomandărilor

producătorului).

Lotul M (martor) care a fost hrănit cu furajul de bază, cu reţeta conform vârstei.

Păsările din cele patru loturi au fost vaccinate antibursitic cu GUMBORO VACCINE

NOBILIS 228 E produs de Intervet, la vârsta de 21 de zile, cu rappel după două săptămâni.

Administrarea vaccinului s-a făcut în apa de băut.

Rezumat

XVIII

Menţionăm că păsările din cele patru loturi au fost crescute în acelaşi condiţii de

microclimat, fiind urmărite până la vârsta de 91 de zile.

Efectul produselor minerale a fost apreciat pe baza titrului de anticorpi antibursitici şi

parametrilor tehnico-economici (greutate, spor zilnic) .

Rezultate şi discuţii

Analizând datele obţinute cu privire la efectul imunomodulator a celor trei preparate

minerale se constată că pe parcursul perioadei experimentale titrul de anticorpi evoluează

diferit de la un lot la altul (graficul 33).

Grafic 33

Dinamica titrului de anticorpi

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

Tit

rul d

e a

nti

co

rpi

Lot M 2186 2128 3316 4354 3654 4738 5432 4999 5847 6349 7615

Lot E1 2176 2139 3560 4232 3736 4827 6564 6601 7905 8466 9106

Lot E2 2213 2102 3506 4368 3061 4377 5409 4981 5923 6465 7784

Lot E3 1863 1606 3220 3330 4010 4972 5805 6003 6784 7522 8134

Ziua

vaccinarii7 zile p.v. 14 zile p.v, 7 zile p.r. 14 zile p.r, 21 zile p.r, 28 zile p.r, 35 zile p.r, 42 zile p.r, 49 zile p.r, 56 zile p.r,

Preparatul Selevit nu a prezentat efect imunostimulator pe când preparatul Oxivit S

stimulează sinteza de anticorpi numai în cazul răspunsului imun primar, iar preparatul Sel-

Plex a prezentat efect imunostimulator atât în răspunsul imun primar, cât şi secundar.

Analizând efectul celor trei produse minerale asupra parametrilor tehnico-economici se

constată că acestea au determinat creşterea greutăţii corporale a puilor, dar în mod diferit de la

un produs la altul (graficul 34).

Rezumat

XIX

Grafic 34

Evoluţia greutăţilor medii corporale

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1200

1 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 77 84 91

Varsta puilor (zile)

Gre

tate

a (

g)

Lot M Lot E1 Lot E2 Lot E3

Preparatele minerale luate în studiu au prezentat un efect bioproductiv, cu menţiunea

că preparatul Sel-Plex care conţine seleniu organic a prezentat un efect mai pronunţat atât faţă

de lotul martor, cât şi faţă de Selevit şi Oxivit S.

Concluzii

Preparatele minerale luate în studiu influenţează sinteza de anticorpi antibursitici dar

diferit în funcţie de elementul mineral care intră în structura sa:

- produsul Sel-Plex care conţine seleniu în forma organică a influenţat intens

semnificativ (p0,001) reactivitatea imunologică a puilor evidenţiată prin titruri de anticorpi

mai mari atât faţă de lotul martor, cât şi faţă de loturile la care s-a administrat Selevit şi Oxivit

S;

- produsul Selevit care conţine seleniu în forma anorganică nu a influenţat

semnificativ titrul de anticorpi faţă de cel înregistrat în cazul lotului martor;

- produsul Oxivit S datorită compoziţiei mai complexe prezintă efect

imunostimulator, titrurile de anticorpi înregistrate pe parcursul perioadei experimentale fiind

semnificativ (p0,01) mai mari faţă de lotul martor;

- cele trei produse minerale au prezentat un efect pozitiv asupra sintezei de anticorpi

în perioadele de evoluţie a coccidiozei;

Rezumat

XX

Datele obţinute cu privire la efectul bioproductiv al preparatelor luate în studiu

evidenţiază că acestea stimulează atât creşterea în greutate, cât şi a sporului mediu zilnic

realzat:

- diferenţe semnificative între mediile greutăţilor corporale a puicuţelor din loturile

experimentale faţă de lotul martor, s-au înregistrat după 49 de zile de la administrarea

produselor;

- sporurile medii zilnice înregistrate în fiecare etapă experimentală au fost superioare

lotului martor, cele mai bune rezultate s-au obţinut în cazul produsului Sel-Plex urmat de

preparatul Oxivit S.

Cap. VIII CONCLUZII GENERALE

1. Titrul anticorpilor maternali a prezentat o evoluţie descendentă, dar cu valori ridicate

în momentul administrării vaccinurilor.

2. Vaccinurile Biavac, Biaromvac, E228 şi vaccinul Live virus M.B. strain au

determinat reducerea anticorpilor maternali, astfel încât la 7 zile post vaccinare titrul de

anticorpi maternali înregistraţi să prezinte valori sub limita minimă de protecţie a puilor.

3. La 14 zile post vaccinare titrul de anticorpi prezintă o dinamică ascendentă cu valori

care asigură protecţia puilor cu menţiunea că titrul cel mai scăzut s-a înregistrat în cazul

vaccinului Live virus M.B. strain.

4. Titrul de anticorpi înregistraţi la 21 zile post vaccinare a prezentat valoare maximă

în cazul administrării vaccinului Biaromvac, pe când celelalte vaccinuri au indus sinteza de

anticorpi antibursitici la valori apropiate.

5. La 28 zile post vaccinare evoluţia cea mai spectaculoasă a titrului de anticorpi s-a

înregistrat în cazul vaccinului Live virus M.B. strain atingând un titru de 4029.

6. Pe baza datelor obţinute considerăm că cele patru vaccinuri luate în studiu prezintă

eficacitate în profilaxia bursitei infecţioase aviare la puii de carne.

7. Secţiunile histologice au evidenţiat că leziunile induse de tulpinile vaccinale la

nivelul ţesutului bursal diferă de la o tulpină la alta în funcţie de gradul de atenuare.

8. Probioticul Bio-Mos protejează mai intens anticorpii maternali de acţiunea

antigenului viral decât probioticul Biomin C-Ex.

9. Probioticul Bio-Mos stimulează intens sinteza de anticorpi pe întreaga perioadă

experimentală, valorile înregistrate fiind semnificativ mai mari decât a lotului martor, cât şi

faţă de lotul la care s-a administrat probioticul Biomin C-Ex.

Rezumat

XXI

10. Probioticele luate în studiu au determinat realizarea unor sporuri medii zilnice mai

mari decât cele înregistrate în cazul puilor din lotul martor pe întreaga perioadă experimentală.

11. Preparatele minerale Sel-Plex şi Selevit au prezentat efect imunomodulator, titrul

de anticorpi înregistrat a evoluat ascendent pe parcursul perioadei experimentale cu valori

semnificativ mai mari faţă de lotul martor, dar diferit în funcţie de natura seleniului utilizat în

obţinerea produselor.

12. Preparatul Sel-plex care conţine seleniu organic a influenţat mai intens reactivitatea

imunologică a puilor decât preparatul Selevit care conţine seleniu sub formă anorganică.

13. Pe baza datelor obţinute s-a constat că cele două preparate minerale prezintă un bun

efect imunomodulator, cu menţiunea că preparatul Selevit acţionează mai tardiv.

14. Preparatele pe bază de seleniu luate în studiu prezintă un efect bioproductiv după

minimum 20 de zile de administrare.

15. Probioticul Bio-Mos administrat în furaje puicuţelor de înlocuire pe toată perioada

de creştere a determinat stimularea sintezei de anticorpi, care nu a fost afectat de evoluţia celor

două pusee de coccidioză.

16. Probioticul Biomin C-Ex, deşi prezintă un efect imunomodulator, titrul de anticorpi

înregistraţi în perioadele de evoluţie a episoadelor de coccidioză a prezentat o dinamică

asemănătoare cu a lotului martor.

17. Probioticele Biomos şi Biomin C-Ex stimulează reactivitatea imunologică a

puicuţelor de înlocuire vaccinate numai în cazul răspunsului imun secundar.

18. Probioticul Bio-Mos a determinat atât creşterea semnificativă (p< 0,0001) în

greutate cât şi a sporul mediu zilnic al puicuţelor de înlocuire, atât faţă de lotul martor, cât şi a

lotului la care s-a administrat probioticul Biomin C-Ex.

19. Produsul Sel-Plex care conţine seleniu în forma organică a influenţat mai intens şi

semnificativ (p0,001) reactivitatea imunologică a puicuţelor de înlocuire.

20. Preparatul Selevit care conţine seleniu în forma anorganică nu a influenţat

semnificativ titrul de anticorpi post vaccinali, pe când preparatul Oxivit S datorită compoziţiei

mai complexe a prezentat un efect imunostimulator, titrurile de anticorpi înregistrate fiind

superioare lotului martor.

21. Preparatele Sel-Plex şi Oxivit S au prezentat un efect pozitiv asupra sintezei de

anticorpi în perioadele de evoluţie a episoadelor de coccidiozei.

22. Preparatele minerale pe bază de seleniu luate în studiu prezintă un bun efect

bioproductiv stimulând atât creşterea în greutate, cât şi a sporului mediu zilnic realizat de

Rezumat

XXII

puicuţele de înlocuire pe parcursul perioadei experimentale. Efectul bioproductiv cel mai

intens a fost înregistrat în cazul administrării produsului Sel-Plex, urmat de preparatul Oxivit

S.

23. Extractul alcoolic total obţinut din ciuperca Pleurotus ostreatus atât în concentraţie

de 5 %, cât şi de 15 % prezintă un efect imunostimulator, dar diferit în funcţie de vaccinul

utilizat la imunizarea puilor.

24. Extractul alcoolic atât în diluţie de 5 %, cât şi în diluţie de 15 %, a stimulat mai

intens sinteza de anticorpi în cazul imunizării puilor de carne cu vaccinul Biavac, decât cu

vaccinul Biaromvac.

25. Extractul alcoolic atât în diluţie de 5 %, cât şi în diluţie de 15 %, a stimulează

proliferarea limfocitelor aspect care se corelează cu titrul de anticorpi înregistraţi.

26. Rezultatele obţinute recomandă utilizarea extractului alcoolic total din ciuperca

Pleurotus ostreatus în diluţie de 15 % deoarece potenţează mai intens răspunsul imun post

vaccinal al puilor decât în diluţie de 5 %.

27. Extractul alcoolic în diluţie de 15 % influenţează performanţele de creştere a

puilor, fapt pentru care se recomandă a fi utilizat şi ca promotor de creştere.

8.1. RECOMANDĂRI

Pentru o bună eficacitate a vaccinurilor utilizate pentru protecţia infecţiei cu virusul

bursitei infecţioase aviare considerăm că este necesară determinarea titrului de anticorpi

maternali pentru stabilirea momentului optim de vaccinare a puilor;

Recomandăm ca la omologarea tulpinilor vii atenuate folosite la prepararea

vaccinurilor să se aibă în vedere şi acţiunea acestora la nivelul bursei Fabricius pe perioada

instalării imunităţii;

Pentru ca probioticele Bio-Mos şi Biomin C-Ex să prezinte un efect imunostimulator

se recomandă a fi administrate de la eclozinea puilor pe toată perioada instalării imunităţii post

vaccinale;

Preparatul Bio-Mos se recomandă a fi administrat puicuţelor de înlocuire pentru

protecţia mucoasei digestive şi concomitent a reactivităţii imunologice al acestora în cazul

evoluţiei unor episoade de coccidioză;

Preparatele minerale se pot utiliza cu rezultate satisfăcătoare pentru stimularea

reactivităţii post vaccinale prezentând şi un bun efect bioproductiv;

Extractul alcoolic total în diluţie de 15 % se recomandă a fi utilizat atât ca

imunomodulator, cât şi ca promotor de creştere.