Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii cu Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005.

Date despre autor:Octavian Mândru], doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[” dinArad, autor de manuale [colare (pentru clasele III-XII), atlase, culegeri de sinteze, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghi-duri metodologice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare (dintre care amintim: Geografia regional\ a României,Geografia mediului, Geografia Uniunii Europene, [.a., ap\rute la Editura „Vasile Goldi[” University Press, 2012). Dintre edi]iilerecente (2013) ale atlaselor, amintim: România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar,ap\rute la Editura Corint.

Referen]i:Profesor universitar doctor Gheorghe M\h\ra, Universitatea OradeaProfesor gr. I doctor Adrian Nedelcu, Inspectoratul {colar Prahova

Redactor: Anca Eftime

Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol

Coperta: Walter Riess, Andreea Apostol

Cartografie: Petru]a {erban, Andreea Apostol

Consultant cartografic: prof. {tefan Popescu

Editura CORINTRedac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A,sector 1, Bucure[tiTel./fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20

Difuzarea:Calea Plevnei, nr. 145, sector 6, cod po[tal 060012, Bucure[tiTel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30E-mail: vanzari@edituracorint.roMagazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-314-2Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMÂNDRU}, OCTAVIANGeografie: manual pentru clasa a X-a / Octavian Mândru]. - Bucure[ti : Corint, 2008ISBN 978-973-135-314-2

913(498)(075.35)

Manualul de fa]\ este destinat înv\]\rii geografiei în clasa a X-a, ciclul licealinferior a înv\]\mântului obligatoriu de zece ani. Acesta concretizeaz\elementele de baz\ ale programei [colare pentru aceast\ clas\ (competen]e [icon]inuturi) într-o form\ care îmbin\ domenii clasice ale geografiei umane(geografia popula]iei [i a a[ez\rilor umane [i geografia economic\) împreun\cu alte domenii de actualitate pentru societatea contemporan\ (geografiepolitic\ [i ansamblurile economice [i politice ale lumii). În acest fel, dup\ ce înanul [colar anterior a fost studiat\ geografia fizic\, în clasa a X-a se realizeaz\o percep]ie complet\ de ansamblu a planetei noastre prin studiereacomponentei sale umane. Îmbinarea celor dou\ domenii (geografia fizic\ [iuman\) creeaz\ premisa în]elegerii leg\turii dintre societatea omeneasc\ [imediul ei de existen]\ [i de explicitare a sintagmei de Terra – planetaoamenilor.

Prima parte – Geografia politic\ – v\ introduce, dragi elevi, în universulactual al diversit\]ii politice a lumii contemporane, concretizat\ în evolu]iah\r]ii politice, situa]ia ei actual\, tipurile de state, rela]iile dintre ele, precum [ialte aspecte legate de raportul dintre state ca entit\]i teritoriale [i anumiteprobleme ale lumii.

Partea a II-a – Geografia popula]iei [i a a[ez\rilor umane – abordeaz\diversitatea uman\ a lumii contemporane, concretizat\ în reparti]ia geografic\a popula]iei mondiale, evolu]ia ei în timp, structura sa demografic\, a[ez\rileomene[ti cu evolu]ia [i structura lor func]ional\ [i dimensiunile actuale alefenomenului de urbanizare, raportul dintre popula]ie [i mediul ei de existen]\,precum [i alte probleme de un real interes pentru noi ca locuitori ai planetei.

Partea a III-a – Geografie economic\ – abordeaz\ resursele naturale,activit\]ile industriale, agricole [i de servicii; un interes deosebit este acordatunor probleme moderne de geografie economic\: taxonomia resurselor natu -rale, tipurile de agricultur\, regiunile industriale, structura actual\ a serviciilor.

Partea a IV-a – Ansamblurile economice [i geopolitice ale lumiicontemporane – sintetizeaz\ elementele anterioare pe suportul lor teritorial [ipe dinamica sistemelor de state. Acestea eviden]iaz\ dimensiunea geopolitic\ alumii contemporane în cadrul c\reia Uniunea European\ reprezin\ un exemplude coeziune asumat\. Este prezentat\ într-un mod succint [i dimensiuneageografic\ a integr\rii României în Uniunea European\.

CUVÂNT-~NAINTE

4

CAPITOLUL 1. GEOGRAFIE POLITIC|1. Statele [i grup\rile regionale de state . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2. Evolu]ia în timp a h\r]ii politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3. Principalele probleme actuale de geografie politic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

CAPITOLUL 2. GEOGRAFIA POPULA}IEI {I A

A{EZ|RILOR UMANE

I. GEOGRAFIA POPULA}IEI

1. Dinamica popula]iei. Bilan]ul natural al popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2. Mobilitatea teritorial\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3. Bilan]ul total [i evolu]ia numeric\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

4. Tipuri de medii de via]\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

5. R\spândirea geografic\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

6. Structuri demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

7. Popula]ia, protec]ia mediului înconjur\tor [i dezvoltarea durabil\ . . . . . . . . 38

Activit\]i complementare.

Utilizarea datelor demografice: calculul densit\]ii popula]iei . . . . . . . . . . . 40

Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

II. GEOGRAFIA A{EZ|RILOR UMANE

1. Habitatul uman: definire [i componente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

2. Urbanizarea, dinamica [i explozia urban\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

3. Func]iile [i structura func]ional\ a a[ez\rilor omene[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

4. Forme de aglomerare uman\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5. Metropole [i megalopolisuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

6. Peisaje rurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

7. Organizarea spa]iului urban [i rural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

8. Planul ora[ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

9. Amenajarea local\ [i regional\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

SUMAR

5

CAPITOLUL 3. GEOGRAFIE ECONOMIC|

I. RESURSELE NATURALE

1. Clasificarea resurselor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 2. Resursele extraatmosferice [i ale atmosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643. Resursele litosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664. Resursele hidrosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 705. Resursele biosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

II. AGRICULTURA

1. Evolu]ia în timp [i spa]iu a practicilor agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 742. Tipuri [i structuri teritoriale agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 763. Regiuni [i peisaje agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

III. INDUSTRIA

1. Evolu]ia activit\]ilor industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 802. Industria energiei electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 843. Regiunile industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

IV. SERVICIILE

1. Definire [i tipuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 922. C\ile de comunica]ie [i transporturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 943. Comer], turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

Activit\]i complementare [i aplica]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

CAPITOLUL 4. ANSAMBLURILE ECONOMICE{I GEOPOLITICE ALE LUMII

1. Marile ansambluri economice [i geopolitice ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1042. Uniunea European\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110 3. Un ansamblu extraeuropean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118

Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119Test final . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120

UTILIZAREA MANUALULUI

Text explicativ Dic]ionar cu principalii termeninoi care trebuie urm\ri]i o dat\ cuparcurgerea lec]iei

Hart\ special\ (Principalele zone economice exclusive) destinat\ analizei [i raport\rii elementelor din text [i din documente

Aplica]iidestinate complet\riicerin]elor de concretizare a înv\]\rii

Imaginepentru ilustrare [i analiz\

Document pen-tru aprofundareatextului [i ana -liz\ (nu este des-tinat memor\rii)

Subtitlual capitolului(lec]ia)

Imagine asupra unui element reprezentativ, numerotat (Fig. 1) [i cu trimitere în text

Diviziuni interioareale lec]iei

DIC}IONAR

CAPITOLUL

GEOGRAFIE POLITIC|

1

Geografia politic\ se ocup\ cu raporturile care se stabilesc între ac]iuneapolitic\ a societ\]ii omene[ti [i substratul ei teritorial, geografic. Se consider\ c\cea mai concret\ preocupare a geografiei politice o reprezint\ geografiastatelor. Domeniile de analiz\ [i reflexie ale geografiei politice ocup\ un spec-tru mult mai larg; acesta se refer\ la stat, grani]ele statelor, na]iuni, na]ionalit\]i,minorit\]i, comportament electoral, conflicte (interne [i interna]ionale), organi-zarea interioar\ a statelor, influen]a statelor asupra domeniilor oceanice, a teri-toriilor nelocuite permanent, precum [i alte aspecte conexe. Totodat\, o aten]iemajor\ este acordat\ `n ultimul timp grup\rilor regionale de state.

Lumea contemporan\ se afl\ într-o evolu]ie rapid\ [i într-un proces de glo -balizare. Dezvoltarea comunica]iilor [i a schimburilor economice presupunerealizarea unei solidarit\]i planetare pentru ra]ionalizarea existen]ei omene[ti[i a raporturilor dintre om [i mediul lui de existen]\.

Procesul de globalizare se realizeaz\, în condi]iile unei societ\]i fragmentate,în diferite feluri: state, religii, na]iuni, culturi, limbi, mentalit\]i, bog\]ii. Pentru atr\i ra]ional într-o asemenea societate fragmentat\, opiniile [i deciziile impor-tante trebuie s\ urmeze calea negocierilor. Când acestea se refer\ la anumiteentit\]i teritoriale, denumite state, care au prin defini]ie o pregnant\ component\spa]ial\, geografic\, ne afl\m în sfera de interes a geografiei politice.

Geografia politic\ este, în acest fel, o component\ principal\ a vie]ii noastrecotidiene, lucru confirmat de abunden]a surselor din mass-media cu aceast\tematic\.

Pentru a gândi [i pentru a ac]iona ra]ional, trebuie s\ percepem corect ima -ginea real\ a lumii contemporane. Acest lucru îmbin\ procesul de constituire aunor ansambluri teritoriale coerente (pân\ la dimensiunile globale ale planetei)cu inten]ia de afirmare [i conservare a identit\]ilor regionale, na]ionale [i locale.

Geografia politic\ are o dimensiune nou\ în condi]iile în care exist\ otendin]\ accentuat\ în ultima perioad\ istoric\ de asociere a statelor în structuriteritoriale [i func]ionale cu o anmit\ coeren]\ interioar\. Interesul deosebit alRomâniei pentru integrarea european\, [i al Uniunii Europene pentru ]aranoastr\ pune într-o perspectiv\ nou\ voca]ia acestui spa]i u geografic în ansam-blul lumii contemporane.

~n urma parcurgerii acestuicapitol ve]i dobândi anumitecompeten]e, care v\ vor permite:

� utilizarea unei terminologii[tiin]ifice noi, din domeniul geo -grafiei politice;

� utilizarea [i interpretareaunor h\r]i politice;

� perceperea diversit\]ii lu -mii contemporane;

� utilizarea dimensiunilorspa]iale [i temporale ale fenome -nelor ce caracterizeaz\ lumeacontemporan\;

� utilizarea unor informa]iidin diferite surse;

� abordarea constructiv\ adiversit\]ii umane;

� formarea unui sistem de re -ferin]\ coerent asupra lumii con -temporane.

8

DIC}IONARSTATELE ªI GRUP|RILE REGIONALE DE STATE1

A. STATELE LUMII CONTEMPORANELumea contemporan\ este împ\r]it\ în

unit\]i teritoriale separate prin frontiere, de -numite state. Acestea difer\ între ele prin în tin -dere (suprafa]\), popula]ie, pozi]ie geo grafic\,importan]\ economic\, mod de organizare, for -m\ de guvernare [.a. Elementul comun pentrutoate statele este suveranitatea asupra propriu-lui teritoriu manifestat\ prin: forma de organi-zare intern\, politica de ap\rare, utilizarearesurselor financiare (inclusiv tipul de moned\folosit), politica extern\, elemente de natur\social\, legislativ\ [i o capital\ proprie.

Statele sunt delimitate prin grani]e. ~nanumite situa]ii, acestea sunt m\rginite deîntinderile maritime înconjur\toare pe care nusunt trasate frontiere ca atare.

~n sensul modern al accep]iunii de stat,elementul central este dat de exercitareasuveranit\]ii pe întregul s\u teritoriu, delimi-tat de grani]e bine definite spa]ial [i recunos-cute interna]ional.

Dup\ 1990, harta politic\ a lumii a suferito serie de modific\ri care au dus la apari]iaunor state noi, astfel:

– prin dezmembrarea unor state ini]iale(URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia) rezultândalte 22 state;

– prin unirea a dou\ state (Germania);– prin dobândirea independen]ei unor te -

ritorii (Nami bia, Timorul de Est etc).Reprezentarea elementelor spa]iale defini-

torii ale statelor (pozi]ie, limite, form\, m\ -rime, capital\) este realizat\ cu ajutorul unuitip specific de hart\, denumit\ hart\ politic\.Pornind de la exemplul h\r]ii politice a Eu -ropei (Fig. 1) avem probabilitatea de a identi-fica [i interpreta anumite elemente reprezen-tate pe aceasta.

~n prezent, exist\ 194 state [i peste 70 deteritorii dependente (Fig. 2 – pag. 10).

Teritoriile dependente se afl\ sub diferiteforme de dependen]\ fa]\ de o autoritate sta -tal\ exterioar\ (de obicei, sub form\ de tutel\).

B. TIPURI DE STATE� Dup\ modul de organizare intern\,

exist\ dou\ categorii fundamentale de state: – state cu tradi]ie centralizat\ (unitare),

caracterizate prin aceea c\ puterea central\exercit\ o influen]\ predominant\ asupra te -ritoriului; în acest sens, exemplul cel maicunoscut este al Fran]ei, dar alte ]\ri au acestmodel (România, Ungaria, Bulgaria, [.a.).

– state federale, caracterizate printr-o di -viziune a puterii între guvernul central [i sta -tele componente (cum ar fi: SUA, Brazilia,Mexic, Germania, Australia, Federa]ia Rus\,Canada, India, Elve]ia). Când dou\ comu-nit\]i din cadrul aceluia[i stat sunt relativcomparabile între ele [i ocup\ teritorii bineindividualizate se poate vorbi de o confe -dera]ie (de exemplu Canada, Belgia).

Exist\, de asemenea, state care au o anu-mit\ autonomie a regiunilor componente (f\r\a fi federa]ii), cum ar fi Spania, Italia etc.

� Dup\ forma de guvern\mânt exist\:– republici (160 de state din totalul de 194);– monarhii, în care regele (monarhul) este

[eful statului, într-un mod simbolic (RegatulUnit, Olanda, Japonia, Spania, Danemarca etc.)sau efectiv (Maroc, Arabia Saudit\ etc.)

� Dup\ întindere pot exista:– state continentale (cu peste 6 mil. km2),

DOC 1;– state foarte mari (1,2–6 mil. km2);– state mari (0,5–1,2 mil. km2);– state mijlocii (0,2–0,5 mil. km2);– state mici [i foarte mici (sub 0,2 mil. km2).� Dup\ m\rimea demografic\ pot exista:– state gigant (cu 1 mld. locuitori [i peste,

cum ar fi China [i India), DOC 2;– state foarte mari (100 mil. – 300 mil. loc.); – state mari (50 mil. – 100 mil. loc.);– state mijlocii (20 mil. – 50 mil. loc.);– state mici [i foarte mici (sub 20 mil. loc.).Exist\ [i alte criterii dup\ care se pot

grupa sau clasifica statele, cum ar fi: ie[irea lamare, forma geometric\ a statului, raportuldintre stat [i na]iune (unde acestea coincidvorbim de state na]ionale).

Statele continentaleDOC 1

Suprafa]a17,1 mil. km2

9,9 mil. km2

9,5 mil. km2

9,3 mil. km2

8,5 mil. km2

7,7 mil. km2

StatulFedera]ia Rus\CanadaChinaSUABraziliaAustralia

Capital\ – ora[ care concen-treaz\ activitatea politic\, adminis-trativ\ [i decizional\ a unui stat;aceast\ activitate se poate referi [ila teritorii, provincii sau state carefac parte din statele federale.

Frontier\ – spa]iul de separa]ie`ntre dou\ ]\ri, situat `n lungul li nieide demarca]ie denumit\ grani]\.

Geografia politic\ – ramur\ ageo grafiei care se ocup\ cu studiulstatului (ca unitate teritorial\) arela]iilor teritoriale dintre state,precum [i cu raporturile dintrestate [i comunit\]ile umane.

Stat – unitate teritorial\ cu anu-mite caracteristici proprii (întin-dere, grani]e, form\), bine definitespa]ial [i recunoscute interna]ional,în care autoritatea politic\ intern\î[i exercit\ suveranitatea asuprapropriului teritoriu.

Stat federal – stat format dinmai multe unit\]i teritoriale compo-nente („state“ sau provincii) cu oanumit\ autonomie decizional\fa]\ de autoritatea central\ (guver-nul federal).

Stat na]ional – stat indepen -dent în care majoritatea locuitorilorapar]in unei anumite na]iuni. Cândse consider\ c\ exist\ o singur\na]iune, statul poate lua titulaturade stat na]ional unitar.

Tutel\ – activitate de coor-donare a func]iilor principale aleunui teritoriu de c\tre un alt statfa]\ de care acel teritoriu are orela]ie de subordonare.

9

5-15 mil. loc.

1-5 mil. loc.

500 000 - 1 mil. loc.

100 000 - 500 000 loc.

Cifrele reprezint\:1. Luxemburg2. Monaco3. Liechtenstein4. San Marino

FEDERA}IARUS|

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I IRLANDEI DE

NORD

PORTUG

ALIA

SPANIA

Monaco

VATICAN

ANDORRAMadrid

Paris

Moscova

Londra

Dublin

Reykjavik

Roma

Valencia

Barcelona

Milano

Napoli

Palermo

MALTA

I. Sicilia

I. Creta (Gr.)

I. Sardinia

I. Corsica(Fr.)

Sevilla

Malaga

Porto

ZaragozaLisabona

FRAN}A

NORVEGIA SUEDIA

ITALIABULGARIA

GRECIA

8

ALBANIA

AUSTRIAELVE}IAUNGARIA

CROA}IABOSNIA {IHER}EGOVINA

SLOVENIA ROMÂNIA

KAZAHSTAN

Rep. MOLDOVA

UCRAINA

BELARUSP O L O N I A

GERMANIA

1

2

3

4

7

5

6

Luxembourg

IRLANDA DANEMARCA

OLANDA

BELGIA

ISLANDA

CEHIA SLOVACIA

LITUANIA

LETONIA

ESTONIA

FINLANDA

Marea Ionic\

Marea Egee

Oc

ea

nu

l A

tla

ntic

Marea C

aspic\

M a r e a N e a g r \Marea Adriatic\M

area Tirenian\

M. Azov

Marea Mânecii

Golful Biscaya

M. Alb\

M. Barents

Marea

Nordului

Marea Norvegiei

G.Botnic

M a r e a

B a l t i c \

TorinoMarsiliaBilbao

OviedoLa Coruna#

Berna

Le Hâvre

Liverpool Manchester

Glasgow

Oslo

Stockholm

Helsinki

IaroslavlSankt Petersburg

Arhanghelsk

Malmo

Goteborg

Trondheim

Turku

Tampere

Espoo

Bergen

NijniNovgorod

Sevastopol

Ia[i

Constan]a

Cluj-Napoca

Timi[oara

Volgograd

Saratov

Harkov

Odessa

Lvov

Cracovia

Poznan

Wroclaw Lodz

Rostov pe DonDone]k

Dnepropetrovsk

KrasnodarChi[in\u

Bucure[ti

Sofia

Istanbul

Varna

Iraklion

Kiev

Minsk

Var[ovia

Praga

Viena BratislavaBudapesta

Zagreb

Belgrad

Skopje

SalonicTirana

Atena

Liublijana

Sarajevo

Berlin

Amsterdam

Copenhaga

Bruxelles

GdanskHamburg

Koln

Haga

Frankfurt

Munchen..

..

..

..

^

Vilnius

Riga

Tallinn

Astrahan

Groznâi

Murmansk

Vorkuta

Kazan

Samara

Ufa

Perm

Ekaterinburg

I-le Orkney

I-le Shetland(UK)

I-le Faerøe(Dan.)

I-le Hebride

Belfast

Birmingham

Lyon

MACEDONIA

Voronej

20°10°

0°10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

0 200 400 600 800 1000 km

M a r e a

Me d i t e r a n \

Nantes

Bordeaux

Toulouse

APLICAÞII:1. Pe aceast\ hart\ politic\ a Europei pot

fi identificate o serie de elemente spa]iale alestatelor: pozi]ia geografic\, numele, capitala,vecinii, felul grani]ei, forma statelor [.a.

2. Urm\rind aceast\ hart\ [i tabelulal\turat (DOC2), localiza]i:

– cele mai întinse state europene;– cele mai populate cinci state europene.

3. Urm\rind harta politic\ a lumii con-temporane (Fig. 2 – pag. 10) [i tabelul al\turat(DOC 2), localiza]i:

– cele mai întinse state;– cele mai populate state (cu peste

60 mil. loc.).

Statele cu o popula]ie mai mare de 60 mil. loc. (`n 2016*)DOC 2

StatulChinaIndiaSUAIndoneziaBraziliaPakistanNigeriaBangladeshFedera]ia Rus\JaponiaMexic

Popula]ia (mil. loc.)

1.367,81.295,3321,4255,5204,4185,0177,5157,0146,3127,1119,9

StatulFilipineVietnamEtiopiaEgiptCongo (R.D.)GermaniaTurciaIranThailandaRegatul UnitFran]a

Popula]ia (mil. loc.)

101,090,790,187,986,081,378,778,167,565,164,3

n Fig. 1 - Harta politic\ a EuropeiParis - capital\

I-le B

aleare (Span.)

A S I A

A F R I C A

5. Teritoriu apar]inând Federa]iei Ruse6. Partea european\ a Turciei7. Gibraltar (teritoriu dependent de Marea Britanie)

8. Serbia [i Muntenegru

*Calendario – Atlante de Agostini, 2017

10

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator

STATELE UNITE

ALE AMERICII

MEXIC

CANADA

Washington

SUA(ALASKA)

G. Alaska

G. Hudson

M. Beaufort

Ottawa

G . B a f f i n

GROENLANDA(Dan.)

ISLANDAReykjavik

G.Mexic

Ciudad deMexico

PANAMA

COLUMBIA

ECUADOR

PERU

BOLIVIA

PARAGUAY

URUGUAY

ARGENTINA

CHILE

I-le Falkland (Malvine) (UK)

Str. Magellan

Str. Drake

BRAZILIA

VENEZUELA

GU

YA

NA

GUYANAFRANCEZ|

JAMAICA

SUR

INA

M

CUBA

HAITI REP. D

OMIN

ICAN|

BA

HA

MA

S

SPANIA

PORTUGALIA

IRLANDA

FRAN}A

ALGERIA

TU

NIS

IA

MALISENEGAL

GUINEEA BISSAU

LIBERIA

SIERRA LEONE TOG

OB

ENIN

MAURITANIA

MA

R

OC

NIGER

NIGERIA

SÃO TOME {I PRINCIPE

GH

AN

A

CÔTED’IVOIRE

LIBIA

LESOTHO

SWAZILAND

MALAWI

EGIPT

CIADSUDAN

REP. DEM.CONGO

REP.

CENTRAFRICAN|

CAM

ERUN

GABO

NCO

NGO

ANGOLAZAMBIA

BOTSWANA

ZIMBABWE

NAMIBIA

REPUBLICAAFRICA DE SUD

TANZANIA

KEN

YAUGANDA

ET

A

IR

TURCIA

BULGARIA

SIRIA

FINLANDA

SUEDIA

NO

RVEGIA

UCRAINA

BELARUS

GRECIA

ITALIA

POLONIA

ROMÂNIA

M . M e d i t e r a n \

Havana

Kingston

Belmopan

Ciudad de GuatemalaTegucigalpa

San Salvador Managua

San Jose PanamaCaracas

Bogota

I-le Galapagos (Ecuad.)

I. Pa[telui (Chile)

I-le Pitcairn (UK)

Quito

Lima

La Paz

Asunción

MontevideoBuenos Aires

Brasilia

Santiago

Dublin

Londra

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

{I IRLANDEI DE NORD

Madrid

Lisabona

Paris

Oslo

Berna

AlgerRabat

Nouakchott

Dakar

BissauBanjul

ConakryGUINEEA

Freetown

Monrovia

Yam

ouss

oukr

o

Accra

Lom

e PortoNovo

Abuja

NiameyBamakoOuagadougou

Yaounde

Brazaville

LibrevilleBata

Kinshasa

Luanda

Windhoek

PretoriaGaboroneMaputo

MO

ZAM

BICHarare

Lusaka

Lilongwe

Dodoma

Nairobi

Kampala

AddisAbeba

As

Khartoum

Bangui

N’Djamena

Tripoli

Tunis

Cairo

Atena

Ankara

M. Neagr\

Bucure[ti

Kiev

SofiaTirana

Belgrad

Roma

VienaBudapesta

Bratislava

Var[ovia

Praga

Berlin

Copenhaga

Stockholm

Helsinki

I-le Svalbard (Norv.)

TallinnRiga

VilniusMinsk

Moscova

BeirutDamasc

Ierusalim

Amman

B

E

O c e a n u l

PUERTO RICO (S

UA)

SAINT KITTS {I NEVIS

TRINIDAD-TOBAGO

ANTIGUA {I BARBUDA

SANTA LUCIADOMINICA

BARBADOS

GRENADASAINT VINCENT {I GRENADINE

ParamariboCayenne

Georgetown

12

34 5

6

1

2

3

5

6

Bruxelles

AmsterdamHaga

1

234

5

76

8

9

1211

10

13

17

192021

1816

158

23

25

22

26

27

24

1

23 4

4

9

AMERICA1. BELIZE2. GUATEMALA3. HONDURAS4. EL SALVADOR5. NICARAGUA6. COSTA RICA

EUROPA1. DANEMARCA2. OLANDA3. BELGIA4. LUXEMBURG5. ELVE}IA6. ANDORRA

7. MONACO8. LIECHTENSTEIN9. GERMANIA

10. LITUANIA11. LETONIA12. ESTONIA13. CEHIA

14. SLOVACIA15. AUSTRIA16. SLOVENIA17. UNGARIA18. CROA}IA19. BOSNIA {I HER}EGO VINA20. SERBIA

21. MUNTENEGRU22. ALBANIA23. MACEDONIA24. REP. MOLDOVA25. MALTA26. SAN MARINO27. VATICAN

14

I-le Georgia de Sud (UK)

0 3000 km

I-le Azore(Port.)

I-le Canare(Span.)

CAPUL VERDE

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

PO

LI

NE

ZI

AF

RA

NC

EZ

|( F

r . )

� Fig. 2 - Harta politic\ a lumii

11

SUA(ALASKA)

CANADA

D

WI

IA

MADAGASCAR

MAURITIUS

REP. COMORE

SEYCHELLES

NYA

ETIOPIA

S OM

AL

I A

YEMENOM

AN

ARABIA

SAUDIT|

IRAK

AIA

IRAN

KAZAHSTAN MONGOLIA

C H I N A

INDIA

PAKISTANAFGH

ANIST

AN

TURKMENISTAN

UZBEKISTAN

MYA

NM

AR

F I LI P

PI N

E

TAIWAN

MALAYSIA

I N D O N E Z I A

M I C R O N E Z I A

SO

LO

MO

N

THA

ILA

ND

A

VIETNA

M

NEPAL

SRI LANKA

REP. MALDIV|

AUSTRALIA

NOUA ZEELAND|

I. TasmaniaM. Tasmaniei

PAPUA-NOUAGUINEE

FIJI

TONGA

TUVALU

KIRIBATI

REP. INSULELORMARSHALL

NAURU

VANUATUSAMOADE VEST

Noua Caledonie (Fr.)

JAPONIA

F E D E R A } I A R U S |

A

o

BIC

a

bi

isba

Mogadiscio

Asmara

ra

r\

a

an

M. Ohotsk

M. Bering

M. J

apon

iei

Tokyo

M. Chineide Est

MareaArabiei

Marea KaraMareaBarents

Marea Laptev Marea Siberiei de Est

Taipei

SeulPhenyang

Beijing

HanoiVientiane

Bangkok

Phnom Penh

Rangoon

G. Bengal

Colombo

Malé

I-le Chagos (UK)

I-le Kerguelen (Fr.)

I-le Mariane (SUA)

I-le Midway (SUA)

(SUA) HAWAII

I. Norfolk (Austral.)

PALA

U

Dacca

Timphu

KatmanduNew Delhi

Islamabad

KabulTeheran

Bagdad

Al Kuwait

Mascat

Abu Dhabi

Sanaa

Ar Riyadh

BakuErevan

Tbilisi

M.

Caspic\

A[habad

Ta[kentBi[kek

Du[anbe

AstanaUlan Bator

M. Chineide Sud

Manilla

Singapore

Kuala Lumpur

Jakarta

Bandar Seri Begawan

M. Arafura

TIMORUL DE EST

Port Moresby

M. Coralilor

Canberra

Wellington

O c e a n u l

I n d i a n

A r c t i c

Antananarivo

7

4

4

5

67

8

13

129

10 11

14

15

16

17

19

18

1

3

4

2

21

20

AFRICA1. GAMBIA2. BURKINA FASO3. GUINEEA ECUATORIAL|4. ERITREEA5. RWANDA6. BURUNDI7. DJIBOUTI

8. SAHARA DE VEST 9. SUDANUL DE SUDASIA1. CIPRU2. LIBAN3. ISRAEL4. IORDANIA5. KUWAIT

6. BAHREIN7. QATAR8. EMIRATELE ARABE

UNITE9. GEORGIA

10. ARMENIA11. AZERBAIDJAN12. KIRGHISTAN

13. TADJIKISTAN14. BHUTAN15. BANGLADESH16. LAOS17. CAMBODGIA18. BRUNEI19. SINGAPORE20. R.P.D. COREEAN|

21. REP. COREEA OCEANIA1. I-LE WALLIS {I FUTUNA (FR.)2. I-LE TOKELAU (N. ZEEL.)3. NIUE (N. ZEEL.)4. SAMOA AMERICAN|

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

I - l e A l e u t in

e

I. Cook

(N.

Zeel. )

12

DIC}IONARC. GRUPÃRILE REGIONALEDE STATEStatele lumii au posibilitatea de a se asocia

în anumite grup\ri regionale. Exist\ maimulte criterii de grupare, cum ar fi: acordurileeconomice multilaterale care se stabilesc întrestate, acordurile comerciale, asem\n\rilelingvistice, etnice, culturale, religioase, acor-durile militare, precum [i pozi]ia geografic\reciproc\ a mai multor ]\ri în cadrul unuianumit continent.

Problematica legat\ de grup\rile regio nalede state (asociate `n ansambluri teritoriale ma -jore ale lumii contemporane) va putea fi sesi -zat\ doar dup\ o analiz\ a caracteristicilor eco-nomice principale ale lumii, precum [i a unoraspecte de natur\ cultural\, etnic\ [i lingvistic\.

De aceea, în acest moment, utilizând hartapolitic\ a lumii sau a Europei, ne putem facedoar o imagine general\ asupra modului încare se poate realiza o anumit\ grupare maimult pozi]io nal\ [i regional\ a statelor.

� ~n Europa, aceast\ grupare pozi]ional\de state permite identificarea mai multorregiuni ale continentului, astfel: EuropaNordic\ (incluzând aici [i ]\rile baltice),Europa de Est (cuprinzând Belarus, Ucraina [iFedera]ia Rus\, a c\rei parte asiatic\ formeaz\regiunea Asia de Nord), Europa Sudic\(Meditera nean\), Europa Vestic\ (Atlantic\) [iEuropa Central\ (Fig. 1).

Aceast\ grupare reflect\ mai mult apro -pierea spa]ial\ reciproc\ dintre statele compo-nente fiec\rei regiuni [i pozi]ia lor în Europa.Analizând `ns\ [i leg\turile economice, poli -tice sau de alt\ natur\ dintre ]\rile europene seobserv\ c\ exist\ o structur\ foarte bine orga-nizat\ în vest [i centru – Uniunea European\ [io grupare individua lizat\, în partea de est, for-mat\ din Belarus [i Federa]ia Rus\.

� ~n Asia se pot identifica, de asemenea,mai multe regiuni: o parte central\ – AsiaCentral\, spre nord – Asia de Nord (care estepartea asiatic\ a Federa]iei Ruse), spre est – Asia de Est, spre sud-est – Asia de Sud-Est,spre sud – Asia de Sud [i spre vest – Asia deVest [i de Sud-Vest.

~n Asia, spre deosebire de Europa, aceast\grupare regional\ de state are totodat\ [i o

semnifica]ie mai larg\ (economic\, religioas\,lingvistic\, etnic\ sau istoric\).

� ~n Africa se pot identifica mai multegrup\ri de state, dup\ pozi]ia lor geografic\:în nord, în centru, în est [i în sud. Limitele [iîntinderea fiec\rei regiuni pot fi modificatedac\ lu\m în considera]ie [i alte criterii.

Sub raportul unor criterii mai largi (cul-turale, istorice, etnice, lingvistice) se distinge,în nord, un teritoriu cu o popula]ie preponde -rent arab\ (Africa de Nord) [i, în partea cen-tral\ [i sudic\ (la sud de Sahara), un teritoriucu o popula]ie predominant negroid\ (AfricaSubsaharian\).

� Continentul american (America deNord, Central\ [i de Sud) poate fi privit, subraportul grup\rilor de state, în mai multe feluri:

– pe cele dou\ mari fragmente continen-tale (America de Nord, respectiv America deSud, desp\r]ite de zona istmului Panama);

– pe cele dou\ mari arii lingvistice:America de Nord (pân\ la grani]a dintre SUA[i Mexic) denumit\ „America Anglo-Saxon\“(de limb\ englez\) [i America Latin\;

– `n America de Sud cuprinde ]\ri care au,pe teritoriul lor, por]iuni ale lan]ului Mun]ilorAnzi (]\ri andine) [i ]\ri care au ie[ire spreOceanul Atlantic (]\ri atlantice);

– economic, cea mai important\ gruparede state cuprinde Canada, SUA [i Mexic, for-mând o asocia]ie comercial\ de liber schimb(denumit\ ALENA sau NAFTA).

Grup\rile regionale de state urm\resc uti-lizarea unor avantaje economice rezultate dinpozi]ia lor geografic\.

}\rile cele mai dezvoltate economic suntreunite în „Grupul celor 8“ (G8), DOC 1.

Cea mai larg\ grupare, care cuprindeaproape toate statele lumii, este Organiza]iaNa]iunilor Unite (ONU), DOC 2.

D. GRUPÃRI DE STATE DUPÃTIPUL DE DEZVOLTAREUn criteriu cu o obiectivitate mai mare

îl constituie tipul [i nivelul de dezvoltaregeneral\ a statelor. Astfel se pot distingemai multe categorii de ]\ri cu o anumit\recunoa[tere tipologic\, utilizat\ ca atare înpractica rela]iilor interna]ionale; aceste ca -tegorii sunt redate în Fig. 2.

Grup\ri regionale – asociereateritorial\ a unor ]\ri dup\ o anu-mit\ ca racteristic\ sau dup\ ungrup de caracteristici.

Regiuni geografice – teritoriiale continentelor sau ale ]\rilor careau o anumit\ omogenitate a carac-teristicilor geografice.

}\ri cu economie dirijat\ – ]\riîn care procesele economice au fost [isunt dirijate (centralizate) de stat,cum este cazul fostelor ]\ri socia liste.

Uniunea European\ (UE) –ansamblu de ]\ri europene care seafl\ `ntr-un proces avansat de coor-donare a activit\]ilor economice, co -merciale, sociale [i legislative cuscopul realiz\rii, ̀ n timp, a unei inte-gr\ri [i unific\ri politice; din anul1999 s-a trecut la utilizarea unei mo -nede unice denumit\ „euro“. UE esteformat\ `n prezent din 25 ]\ri.

G8 (Grupul celor 8)DOC 1

Cele mai industrializate ]\ri alelumii formeaz\ „Grupul celor 8“(din care fac parte SUA, Japonia,Germania, Fran ]a, Rega tul Unit,Italia, Cana da [i Federa]ia Rus\) cusco pul de a se discuta periodicprincipalele pro bleme economiceale lumii contemporane.

Una dintre principalele pro -bleme ale G8 este lansarea unuidialog economic „Nord-Sud“. Înprezent (2005) G8 [i-a propuss\ ajute ]\rile cele mai s\raceprin diminuarea datoriiloracestora [i prin acordarea unornoi finan]\ri suplimentare.

APLICAÞII:Utilizând harta politic\ a lu -

mii (pag. 10 – 11) [i h\r]ile al\ -turate, preciza]i:

1. }\rile care fac parte din fie ca -re grupare teritorial\ din Europa.

2. Câte dou\ sau trei ]\rireprezentative din fiecare nivel dedezvoltare.

13

ONUDOC 2

Organiza]ia Na]iunilor Unite este ceamai larg\ [i cea mai reprezentativ\ organi-za]ie a sta telor lumii. ~n prezent, num\r\185 state. Nu fac parte din ONU câteva statemici din Oceania (Kiribati, Nauru, Tonga,Tuvalu etc.), Vatican [i Elve]ia.

Sediul ONU este la New York [i acti -vit\]ile organiza]iei sunt finan]ate propor -]ional cu pu terea economic\, de c\tre fie -care ]ar\ component\. Câteva organismelegate de ONU ocup\ un rol important îneconomia mondial\:

� Fondul Monetar Interna ]ional (FMI);� Banca Mondial\ (BM) [i, în cadrul ei,

îndeosebi Banca Interna]ional\ pentruRecon struc]ie [i Dezvoltare (BIRD);

� Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului(OMC).

De asemenea, ONU are organisme pro-prii cum ar fi PNUD: (Programul Na]iuni -lor Unite pentru Dezvoltare), FAO (Orga -niza]ia Na]iunilor Unite pentru Agri -cultur\ [i Alimenta]ie).

E u r o p a d e E s t

E u r o p a N o r d i c \

E u r o p a C e n t r a l \

Europa

Vestic\

(Atlantic\)

E u r o p a S u d i c \ ( M e d i t e r a n e a n \ )

A f r i c a

A s i a

Marea

Nordului

� Fig. 1 - Europa – grup\ri regionale de state

M a r e a

M

ed i t e r a n \

Marea Neagr\

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

O c e a n u l A r c t i c20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

0 200 400 600 800 1000 km

� Fig. 2 - Categorii de state dup\ nivelul de dezvoltare

}\ri industrializate

}\ri `n dezvoltare

}\ri `n tranzi]ie

}\ri exportatoare de petrol

}\ri subdezvoltate

Alte ]\ri din sud

}ar\ `n dezvoltare [i `ntranzi]ie

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

EcuatorO

ce

an

ul

Pa

ci

fi

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l A r c t i c

0 2000 km

2

14

2 EVOLUÞIA ÎN TIMP A HÃRÞII POLITICEHarta politic\ actual\ a lumii este rezulta -

tul unei evolu]ii `ndelungate.� ~mp\r]irea lumii în state [i imperii î[i

are originea în Antichitate. Primele forma -]iuni statale au ap\rut în Orientul Mijlociu [iApropiat (în spa]iul Mesopotamiei [i alPersiei), nordul Africii (Egiptul antic), peValea Indului [i în Asia de Est (China).

~n Grecia antic\ erau cunoscute ora[e -le-stat (polis), iar bazinul M\rii Mediterane afost colonizat de fenicieni care au întemeiat,de asemenea, ora[e-stat (Car tagina).

Primul „stat“ de mari dimensiuni, cu omare stabilitate în timp [i cu o organizare in -te rioar\ exemplar\, a fost Imperiul roman. Ela inclus în teritoriul s\u, succesiv, alte for ma -]iuni teritoriale de tipul statelor (Gallia, Hispa -nia, Dacia), sau chiar state mai vechi (Egipt,Grecia, Iudeea). Principalele elemente carac-teristice ale acestui imperiu sunt: grani]e sta-bile [i bine delimitate (ap\rate prin garnizoa -ne militare), o organizare intern\ bazat\ peinstitu]ii [i reguli precise, o capital\ cu func]iicentralizatoare (Roma), o organizare pe „pro -vincii“ (similar\ unui sistem federal), [i un sis-tem economic, financiar [i administrativ uni tar.La sfâr[itul sec. IV, Imperiul roman se îm parteîn Imperiul roman de apus (cu capitala laRoma), care va forma nucleul lumii catolice [iIm periul bizantin (cu capitala la Constan tino -pole), care va sta la originea lumii ortodoxe.

� ~n Evul Mediu, Europa a avut o puter-nic\ fragmentare politic\, reunit\ uneori în„im perii“ (Imperiul carolingian, Imperiul ro -mano-german), dar adesea împ\r]it\ în regate.

~n Africa medieval\, în afara p\r]ii de nord(arab\), existau diferite forma]iuni statale (mainumeroase în zona Ghana–Nigeria).

America precolumbian\ cuprindea for -ma]iuni statale suprapuse civiliza]iilor ma -ya[\, inca[\ [i aztec\.

Descoperirile geografice au permis cu noa[ -terea [i colonizarea unor teritorii noi (America,Asia de Sud, Australia) [i formarea unor „im -perii coloniale“ (în sec. XVI–XIX); acest proces arputea fi denumit „europenizarea” planetei.

� Epoca modern\ a cunoscut dezvoltareaunor imperii (Imperiul otoman, Imperiul habs-burgic, Imperiul rus) [i a diferitelor state mai miciîn Europa, Asia, America Central\ [i de Sud.

Pe continentul nord-american principalulelement de geografie politic\ îl reprezint\ for-marea Statelor Unite ale Americii, printr-ounificare teritorial\ [i politic\ de la est spre vest.

� ~n perioada contemporan\ (de lamijlocul sec. XIX pân\ ast\zi) asist\m la for-marea unor state na]ionale prin unificarea maimultor entit\]i teritoriale mai mici (unificareaGermaniei, a Italiei), la consolidarea unorstate întinse, la men]inerea imperiilor colo-niale (Fran]a, Spania, Anglia, Olanda - Fig. 1,2) [i, pe alocuri, modificarea acestora, la extin-derea succesiv\ a Imperiului rus, apoi a URSS,la apari]ia unor state noi în America Latin\ [iAsia (Fig. 3) [.a. Germania a fost ocupat\, dup\Al Doilea R\zboi Mondial, de for]ele aliate, iarpe teritoriul ei s-au format (în 1949) dou\ state:în vest, Republica Federal\ Germania (capitalala Bonn) [i în est, Repu blica Democratic\ Ger -man\ (cu capitala la Berlin), care s-au reunificatîn 1990.

Dup\ Al Doilea R\zboi Mondial are loc un proces de decolonizare [i de apari]ie a noistate în Africa, Asia, America Central\ [i deSud, Oceania (în total, aproape 90) – DOC 1.

Dup\ anul 1990 au ap\rut state noi prin:desfiin]area URSS, dezmembrarea Iugosla viei[i divizarea Cehoslovaciei.

Desfiin]area URSS a dus la apari]ia a 15noi state, situate pe continentul european [iasiatic, Federa]ia Rus\ fiind succesoarea sa„principal\“ (DOC 2).

Dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia a dus laapari]ia altor 5 state noi (DOC 3). Serbia [iMun tenegru se consider\ principala succe-soare a fostului stat.

Divizarea Cehoslovaciei a fost un procespa[nic, în urma c\ruia au ap\rut dou\ statenoi (DOC 4).

~n prezent, exist\ un num\r de peste 70 de ter-i torii sub tutel\ sau dependente. ExceptândGroenlanda, majoritatea sunt de mici dimensiuni.

Cronologia decoloniz\rii (1946–1990)

DOC 1

Perioada 1946–1950Iordania, Filippine, Pakistan,

India, Myanmar (fost\ Birmania), Sri Lanka (fost Ceylon), Israel, Rep. Coreea, R.P.D. Coreean\, Viet nam, Laos, Kampuchea, Indo -ne zia.

Perioada 1950–1960:Libia, Sudan, Maroc, Tunisia,

Ghana, Malaysia, Guineea, Came -run, Togo, Madagascar, Zair (fostCongo Belgian, actuala R. D.Congo), Somalia, Benin (fostDahomey), Niger, Burkina Faso(fost\ Volta Superioar\), Coted’Ivoire, Ciad, Africa Central\,Congo (fost Congo Francez), Ci -pru, Gabon, Senegal, Mali, Nige -ria, Mauri tania.

Perioada 1961–1970:Sierra Leone, Kuwait, Tan za -

nia (fost\ Tanganyka), Samoa deVest, Burundi, Rwanda, Algeria,Jamaica, Trinidad-Tobago, Ugan-da, Kenya, Malawi, Malta, Zam -bia, Gambia, Maldive, Singapo-re, Guyana (britanic\), Botswana,Lesotho, Barbados, Yemen (fostAden), Nauru, Mauritius, Swa -ziland, Guineea Ecuatorial\, Ton-ga, Fiji.

Perioada 1970–1980:Bahrein, Qatar, Emiratele Ara-

be Unite, Bangladesh, Baha mas,Grenada, Guineea Bissau, Mo -zambic, Capul Verde, São Tome [iPrincipe, Papua-Noua Guinee,Angola, Surinam (fost\ Gu yanaOlandez\), Comore, Seychelles,Djibouti (fost\ Somalia Francez\),Solomon, Tuvalu, Santa Lucia,Kiribati, St. Vincent [i Grenadine.

Perioada 1981–1990:Zimbabwe (fost\ Rhodesia),

Vanuatu, Belize, Antigua [i Bar -buda, St. Kitts [i Nevis, Brunei,Namibia.

15

DOC 2

Statele succesoareFedera]ia Rus\UcrainaBelarusRepublica MoldovaEstoniaLetoniaLituaniaArmeniaGeorgia (Gruzia)AzerbaidjanTurkmenistanUzbekistanTadjikistanKazahstanKirghistan

Suprafa]\ (km2)17.075.400

603.700207.600

34.48045.20064.60065.30029.80069.87086.600

491.200444.400143.100

2.724.900199.900

Popula]ie (mil. loc.)142,8

45,69,54,11,32,13,13,34,79,15,1

29,17,6

16,75,4

CapitalaMoscovaKievMinskChi[in\uTallinnRigaVilniusErevanTbilisiBakuAshabadTa[kentDu[anbeAstanaBi[kek

Statele formate dup\ desfiin]area URSS

DOC 3

Statele succesoareSerbiaMuntenegruCroa]iaBosnia [iHer]egovinaMacedoniaSlovenia

Suprafa]\ (km2)77.46013.81056.590

51.20025.72020.273

Popula]ie(mil. loc.)

7,10,64,3

3,92,02,1

Capitala

BelgradPodgoricaZagreb

SarajevoSkopjeLjiubljana

Statele formate dup\ dezmem-brarea R.S.F. Iugoslavia

DOC 4

Statele succesoareSlovaciaCehia

Suprafa]\ (km2)49.01078.860

Popula]ie(mil. loc.)

5,410,6

Capitala

BratislavaPraga

Statele formate dup\divizarea Cehoslovaciei

� Fig. 2 - Evolu]ia h\r]ii politice a lumii `n secolul XX

� Fig. 3 - Coloni[ti europeni `n Africa (1920)

� Fig. 1 - Principalele posesiuni coloniale din prima parte a secolului XX

APLICAÞII:1. Preciza]i ce `n]elege]i prin „euro -

penizarea planetei”.2. Reda]i pe scurt principalele elemente

ale evolu]iei h\r]ii politice a lumii dinultimele dou\ decenii.

3. Localiza]i pe harta politic\ a lumii (pag. 10-11) statele cuprinse `n fiecare etap\din „cronologia decoloniz\rii“ (DOC 1).

state suverane`nainte de 1945state ap\rute`ntre 1945-1990state ap\rutedup\ 1990principalele teritorii subtutel\

Imperiul colonialbritanicImperiul colonialfrancezposesiuni temporareale Germanieiposesiuni olandezeposesiuni ale Italieiposesiuni alePortugalieiposesiuni ale Belgieiposesiuni ale Spaniei

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator

O c e a n u l A r c t i c

O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l

P a c i f i c

O c e a n u l

P a c i f i c

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator

0 3000 km

0 3000 kmO

ce

an

ul

At

la

nt

ic

O c e a n u l A r c t i c

O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l

P a c i f i c

O c e a n u l

P a c i f i c

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

3

16

3DIC}IONARPRINCIPALELE PROBLEME ACTUALE

DE GEOGRAFIE POLITICÃ

A. CONFLICTE INTERNE ªI EXTER NE~n prezent, se accept\ c\ singura posibilitate

de rezolvare a problemelor politice dintre stateeste calea dialogului [i a negocierilor.

� Conflictele interne au o serie de cauzemultiple, dintre care le men]ion\m pe cele denatur\ etnic\, religioas\, lingvistic\, de dife -ren ]iere economic\ a anumitor regiuni, com -por tamentul conduc\torilor, interese de gru p,regimul politic instaurat (totalitar, uneori).Câteva exemple:

– `n Sudan, conflictul dintre mili]iileara be proguvernamentale [i localnicii (po -pula]ii negroide) din vestul statului, re -giunea Darfur (Fig.1, 2).

– în Sri Lanka, o popula]ie minoritar\ (ta -milii) î[i revendic\ prin lupt\ armat\ o nou\identitate;

– în Filippine, exist\ un conflict de natur\religioas\ între popula]ia majoritar catolic\ [iminoritatea musulman\;

– `n Peru [i Mexic, conflictele interne opunp\ turile cele mai s\race ale popula]iei (în deo -sebi ]\ranii aborigeni) puterii statale centrale;

– în Etiopia [i Somalia, conflictele întredife ritele grupuri umane sunt generate denivelul de trai foarte sc\zut [i de imposibili-tatea unei redres\ri economice reale a ]\rilorrespective;

– în Iran, conflictele interne opun grupurilereformatoare fundamentali[tilor islamici [ichiar cele dou\ ramuri ale islamismului ([ii]i,majoritari, fa]\ de suni]i, minoritari);

– în Columbia, exist\ conflicte între autori-tatea central\ [i grupurile de interese care seocup\ de producerea, transportul [i dis-tribuirea drogurilor;

– în Angola, diferitele grup\ri armate î[idisput\ de peste un deceniu administrarea]\rii. O situa]ie similar\ este în Afganistan.

� Conflictele externe (Fig. 3) opun, deregul\, câte dou\ state [i au ca obiect regiuneaco mun\ de frontier\ (DOC 1). Cauzele sunt nu -me roase; ele pot fi etnice, religioase sau eco no -mice [i au o important\ component\ istoric\(cu ori ginea în timp [i cu perpetuare pân\ `nzilele noastre).

Astfel, conflictul dintre India [i Pakistan î[iare originea `n momentul decoloniz\rii (1947),când fosta colonie britanic\ a fost împ\r]it\ îndou\ dominioane pe criterii religioase: Uniu neaIndian\ (cu o popula]ie preponderent hindus\)[i Pakistan (cu o popula]ie musulman\), for-mat\ la rândul s\u din dou\ p\r]i, în vest,Pakistanul Vest [i în est, Pakistanul de Est.~ntre aceste ]\ri s-au succedat mai multe r\z -boaie. ~n urma r\zboiului de acum aproape 4decenii, Pakistanul de Est [i-a dobândit inde-penden]a, luând numele de Bangladesh. ~n pre -zent, conflictul are ca obiect zona Kashmir re -vendicat\ atât de Pakistan, cât [i de India (Fig. 4).Pro blema este mai complex\ în prezent,`ntrucât cele dou\ ]\ri posed\ bomba atomic\.

O categorie nou\ de conflicte este gene rat\,`n ultimii ani, de ceea ce poart\ denumirea de„terorism interna]ional”, fenomen cu care s-aconfruntat SUA, diferite ]\ri vest europene,Arabia Saudit\, Federa]ia Rus\ [.a. La origine,terorismul interna]ional are un pronun]at ca -racter religios, cultural [i ideologic, dep\[indsensibil cadrul unor revendic\ri minimale.Terorismul `n sine nu este o problem\ de geo -grafie politic\, dar `n m\sura `n care afecteaz\integritatea teritorial\ a statelor poate fi consi -derat un domeniu al politicii mondiale `n com-ponenta sa terito rial\. De asemenea, dez-voltarea tehnologiilor nucleare de ]\ri cu odemocra]ie limitat\ creaz\ premisele unorposibile instabilit\]i regionale, care pot afectaintegritatea teritorial\ a statelor.

Lumea contemporan\ este confruntat\ cu o serie de probleme politice care ]in de rela]iiledintre state; acestea au o important\ component\ teritorial\, spa]ial\, deoarece se desf\[oar\ încadrul concret al actualei h\r]i politice a lumii [i se refer\ la o gam\ variat\ de aspectecuprinzând: conflictele interne [i externe, utilizarea apelor [i resurselor marine, interesul pen-tru regiunile polare, transporturile maritime prin strâmtori [i canale, p\strarea [i cultivareaidentit\]ii proprii a statelor în condi]iile globaliz\rii, colaborarea interna]ional\ pentru abor-darea în comun a unor probleme ale lumii contemporane, trasarea frontierelor (DOC 1).

Conflicte externe – conflictecare opun diferite ]\ri.

Conflicte interne – conflictecare au loc `n interiorul ]\rilor,opunând grupuri de oameni ai ace-lea[i ]\ri.

Etnie – grup uman cu o anu-mit\ omogenitate a caracteristicilorculturale [i de civiliza]ie (limb\,religie, mod de via]\, comporta-ment), ca rezultat al unei istoriicomune.

Minoritate – grup uman careeste mai redus din punct de vederenumeric decât unul sau mai multealte grupuri umane cu care con-vie]uie[te pe un anumit teritoriudeterminat; exist\ mai multeaccep]iuni ale termenului: mino -ritate etnic\, lingvistic\, religioas\.

Regiuni transfrontaliere –regiuni situate de o parte [i de altaa frontierei dintre dou\ state; une-ori pot fi regiuni generatoare detensiuni `ntre state, dar au `nceputs\ devin\, mai ales `n Europa,regiuni de colaborare, coope rare [idezvoltare `n interes reciproc.

� Fig. 2 - Localnici nevoi]i s\-[i p\r\ -seasc\ localit\]ile distruse

� Fig. 1 - Sate distruse `n regiuneaDarfur (2005)

17

� Fig. 3 - Principalele zone de conflict de pe Glob, `n ultimele decenii

� Fig. 4 - Soldat din trupele indiene degr\niceri ]inând sub observa]ie o intersec]ie aora[ului Srinagar din zona de conflict Kashmir

APLICAÞII:Citi]i textul al\turat [i r\spunde]i la

urm\toarele `ntreb\ri:1. Enumera]i câteva dintre motivele posi-

bile pentru care sunt create frontiere.2. Explica]i de ce Fran]a [i Marea Britanie

au trasat aproape 40% din lungimea fron-tierelor „lumii a treia”.

Marii creatori de frontiereDOC 1

«Au existat momente [i state creatoare de frontiere: China, Imperiile otoman, britanic,francez, portughez [i spaniol, german [i rus, ca [i papalitatea [i conferin]ele interna]ionale.Practicile au fost ele identice? Puterile preexistente au fost consultate `n luarea deciziilorsau au avut [i un rol decizional. Au existat frontiere premoderne [i practici fronta lierevechi? Care au fost urmele l\sate de marii creatori de frontiere? Care a fost aici rolulgeografilor [i al cartografilor?

Astfel, `n lumea a treia, 17,2% din frontierele actuale au fost trasate de francezi. Eiurmeaz\ pe locul al doilea, dup\ britanici (21,5%), campioni la toate categoriile. Aceast\concuren]\ pare destul de neobi[nuit\ când se rememoreaz\ circumstan]ele invent\riifrontierelor franceze. Not\m absen]a relativ\ a Statelor Unite ale Americii [i, faptul c\, `ncazul Tratatului de la Versailles, unde diploma]ii americani au fost foarte implica]i,Congresul a refuzat ratificarea.

De ce se traseaz\ frontierele [i conform c\ror concep]ii? ~n cancelarii, `n principal pen-tru a concesiona teritorii evitând r\zboiul, dar [i pentru consolidarea cuceririlor, ca urmarea conflictelor, [i din motive de administrare [i men]inere a ordinii. Britanicii pun `n acela[itimp accentul, `n Asia, pe probleme strategice - a face din teren aliatul t\u - `n timp cefrancezii ra]ioneaz\ mai mult `n func]ie de comodit\]ile de administrare.

Pe scurt, diferite concep]ii au dominat trasarea frontierelor.»M. Foucher, Fronts et frontières, Fayard, 1991

Cipru LibanIrak-IranIsrael-

]\rile arabe

Cecenia

AfghanistanKashmir

India-China(India-Pakistan)

Peninsula Coreea(Coreea de Nord -Coreea de Sud)

Taiwan-China

KampucheaSUA-Vietnam

Filippine

Ins. Moluce (Indonezia)

Timor

FijiNoua Caledonie

Maroc-Algeria

Libia-Ciad

Sudan

Sri Lanka

Etiopia-Eritreea Etiopia

Etiopia-Somalia

NigeriaLiberia

SierraLeone

Peru-Chile

Chile-Argentina(Str. Magellan)

Argentina-Regatul Unit(Falkland)

Ecuador-PeruPeru

Salvador

CubaMexic

Columbia

Rwanda

Zimbabwe

Zair-AngolaAngola

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator

0 3000 km

O c e a n u l A r c t i c

O c e a n u l

I n d i a n

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Oc

ea

nu

lP

ac

if

i

c

conflicte interne

conflicte externe

Bosnia-Her]egovina

Irlanda de Nord

Kosovo URSS-Afghanistan

18

DIC}IONARB. UTILIZAREA APELOR ªIRESUR SELOR MARINEO privire atent\ asupra unui planiglob ne

arat\ c\ întinderile marine predomin\ asuprauscatului continental. De asemenea, se observ\c\ multe ]\ri, prin accesul direct la mare, par aavea o pozi]ie privilegiat\ fa]\ de ]\rile f\r\acces sau pentru care acesta este dificil.

Resursele din zona litoral\ (Fig. 1, 3), pre-cum [i cele situate în largul m\rilor [i al ocea -nelor, au trezit un interes sporit din partea]\rilor situate în apropiere.

� Delimit\ri ale apelor marine~n urma unor negocieri s-au stabilit

urm\toarele delimit\ri ale apelor marine:– marea teritorial\ (pân\ la 12 mile marine

dep\rtare de ]\rm, circa 22 km), care intr\ `ndomeniul suveranit\]ii statului respectiv;

– zona contigu\ (de la 12 la 24 mile mari -ne), unde statele nu î[i exercit\ o suvera nitatedeplin\, dar pot realiza un anumit control;

– zona economic\ exclusiv\ (pân\ la o dis-tan]\ de 200 mile marine de la linia ]\rmului),`n care statul are dreptul de exploa tare eco-nomic\ a resurselor naturale (Fig. 2);

– zona m\rilor adânci (situat\ dincolo de200 mile marine), care constituie un buncomun al întregii omeniri; este denumit\ [i„zon\ economic\ liber\“ sau „marea liber\“.

� Zonele economice exclusiveO consecin]\ a stabilirii zonelor econo mice

exclusive (ZEE) este reducerea cu 1/3 asuprafe]elor totale ale oceanelor [i m\rilorcare reprezint\ patrimoniul comun al uma -nit\]ii. Mai mult de jum\tate din suprafa]azonelor economice exclusive apar]in unorstate cu larg\ ie[ire la mare (SUA, Australia,Federa]ia Rus\, Brazilia, Japonia, Indonezia,Canada, Chile, Noua Zeeland\, Mexic).

De avantajele oferite de zonele economiceexclusive beneficiaz\ multe ]\ri insulare maimari (Japonia, Filippine, Repu blica Madagas -car, Indonezia, Noua Zeeland\) sau foartemici (Mauritius, Fiji, Maldive).

Geografia politic\ a ]\rilor se modific\sensibil dac\ lu\m `n considera]ie raportuldintre suprafa]a continental\ a unui stat [izonele economice exclusive, din jurul sau dinapropierea acestuia (analiza]i DOC 1).

� Grani]ele [i platforma continental\O problem\ care creeaz\ uneori dispute

teritoriale o reprezint\ delimitarea platformeicontinentale a unor ]\ri suverane [i trasarea, peaceasta, a grani]elor maritime dintre state. Unexemplu în acest sens îl reprezint\ tra sareagrani]elor maritime în zona Golfului Persic(Fig. 6, pag. 21) unde, pe lâng\ elementelelegate de aspectul grani]elor continentale, a ]\r -murilor [i a zonelor maritime stabilite (mareterito rial\, zon\ economic\ exclusiv\) exist\ uninteres suplimentar pentru z\c\mintele sub-marine de petrol (z\c\minte off-shore).

� Apele interna]ionale [i valorificarearesurselor marine

O important\ problem\ de geografiepolitic\ este aceea a accesului, cel pu]in teore -tic, al tuturor ]\rilor la suprafe]ele acvatice aleapelor interna]ionale [i la resursele naturalesituate `n apele [i pe fundul Oceanului Pla -netar, în spa]iul acestor ape interna]ionale.

Utilizarea „m\rii libere“ se refer\ la maimulte aspecte, cum ar fi: extragerea nodulilorpolime talici; utilizarea resurselor energe tice(curen]ii oceanici, mareele); exploatarea sub-stan]elor dizolvate `n apa m\rii; valorificarearesurselor biotice [.a.

Aceste probleme noi se pun ̀ ntr-o alt\ pers -pectiv\ dac\ avem `n vedere c\, `ntr-un viitorapropiat, anumite tehnologii vor putea s\duc\ la utilizarea resurselor Oceanului Plane -tar `ntr-un mod mai complet.

~n prezent, statele sunt preocupate maimult de a-[i organiza o prezen]\ activ\ `nzonele economice libere, pentru ca, `n viitor,s\ poat\ utiliza direct aceste te ritorii.

Totodat\, aceste spa]ii au [i un rol strate-gic `n cre[tere, datorit\ posibilit\]ilor dedeplasare a navelor civile [i militare, a sub-marinelor, precum [i a navelor pentrucercet\ri [tiin ]ifice privind problematicaoceanului.

Deocamdat\ nu exist\ un tratat negociat [iacceptat, deoarece ]\rile care au posibilit\]i dea „controla“, cel pu]in teoretic, aceste spa]ii nusunt interesate de noi reglement\ri.

Mare – `ntindere acvatic\ dedimensiuni mai mici decât oceanul,fiind, de regul\, parte marginal\ aacestuia.

Nodul polimetalic – concen-trare de minerale utile prezente `ncantit\]i mari pe fundul oceanelor;re pre zint\ o surs\ poten]ial\ demangan, fier, nichel, cupru etc.

Ocean – cea mai `ntins\ subdi-vi ziune a hidrosferei care cuprinde`ntinderile acvatice mari dintre con-tinente; oceanele de pe Glob sunt:Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific,Oceanul Indian [i Oceanul Arctic.

Platform\ continental\ – su -pra fa]\ cu o `nclinare redus\, si tuat\ la marginea m\rilor [ioceanelor, care face leg\tura `ntreuscat [i po vârni[ul continental;apele platformei continentale auadâncimi mici (0-200 m).

}\ri insulare – ]\ri compusedin mai multe insule sau, `n anu-mite cazuri, dintr-o singur\ insul\.

Z\c\minte off-shore – z\c\ -minte de petrol `n zona platformeicontinentale a m\rii, la adâncimirelativ reduse, care se extrag cu aju-torul unor sonde sau platforme deforaj marin.

� Fig. 1 - Exploatarea z\c\min teloroff-shore - platform\ petrolier\ `nMarea Nordului

19

APLICAÞII:Urm\rind DOC 1 [i Fig. 2:1. Localiza]i pe harta politic\ a lumii principalele state cu zone economice exclusive.2. Analiza]i raportul dintre suprafa]a uscatului statelor respective [i cea a zonei lor eco-

nomice exclusive.3. Explica]i ordinea statelor din tabel.

DOC 1Statul

SUAAustraliaIndoneziaNoua Zeeland\CanadaFedera]ia Rus\JaponiaBraziliaMexicChileNorvegiaIndiaFilippinePortugalia*Rep. MadagascarMauritiusArgentinaEcuadorSpania*FijiRep. Africa de SudChinaMaldiveRegatul Unit

Suprafa]acontinental\

(mil. km2)9,37,71,90,39,9

17,10,48,51,90,70,33,30,30,10,60,0022,80,30,50,021,29,60,0030,2

Suprafa]a zonei eco-nomice exclusive

(mil. km2)7,67,05,44,84,74,33,93,22,92,32,02,01,91,71,31,11,11,11,11,11,00,9**0,90,9

Principalele zone economice exclusive

* inclusiv insulele din Oceanul Atlantic** China consider\ Marea Chinei de Sud ca mare

teritorial\ [i zona economic\ mai extins\

� Fig. 2- Principalele zone economice exclusive

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator

0 3000 km

� Fig. 3 - Exploat\ri de z\c\minte off-shore cu sonde de foraj marin `n Golful Mexic

O c e a n u l A r c t i c

O c e a n u l

I n d i a n

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Oc

ea

nu

lP

ac

if

i

c

zone economice exclusiveape interna]ionalelimita zonelor economice exclusive

state a c\ror zon\ economic\ exclusiv\ este maimare decât suprafa]a teritoriului continentalstate a c\ror zon\ economic\ exclusiv\ este maimic\ decât suprafa]a teritoriului continental