Rezervatie naturala Aceste chei formate cu greu de natur fac parte din bijuteriile Dobrogei. Naturii i-a luat milioane sau chiar miliarde de ani ca s creeze asemenea minunii. S pstrm curenia! Puncte de interes: peteri, chei, pru,izvor, pduri stejar pitic, conifere, arbuti pitici, faun i flor - specii rare! LOCALIZARE: N 44.48; E 28.47 ALTITUDINE: min. 15; max. 193 SUPRAFAA: 11066 ha CI DE ACCES: Cheile Dobrogei poat fi accesate de pe drumul national 22 (E87), din dreptul localitatilor Gura Dobrogei sau Palazu Mic, pe traseele Gura Dobrogei (sau Palazu Mic) Casian Cheia - Targusor, sau Gura Dobrogei Targusor Cheia. O alta directie de acces este dinspre sud, din localitatea Mihail Kogalniceanu (situata pe drumul national 2A/E60), pana in localitatea Targusor (13 km), de unde se pot urma traseele descrise. BIOTOPURI PRINCIPALE: Terenuri arabile neirigate (39,5%) Zone cu vegetatie ierboasa naturala (28,6%) Pasuni (13,8%) Terenuri agricole cu suprafete semnificative de vegetatie naturala (9,9%) SPECII DE PSRI CALIFICATIVE: Coracias garrulus Falco vespertinus Branta ruficollis Aquila heliaca Calandrella brachydactyla Oenanthe pleschanka Falco cherrug Milvus migrans Circaetus gallicus Burhinus oedicnemus Anthus campestris Accipiter brevipes In februurle, ln unll furu zupudu multu, pe versuntul stung geogruflc, guslm brunduse gulbene. Un ureul ln cure merltu su revenlm de multe orl de-u lungul unulul. Atolll dln Chelle Dobrogel Icu Glurglu, Andrel Sumoll (Clubul de speologle "Emll Rucovltu" Bucurestl), Florln Punult (Bucurestl) In murlle culde trulesc, ln colonll cu uspect de pomlsorl, corulll, unlmule celenterute, cu schelet culcuros (dupu mourteu ucestoru, scheletul este prelucrut ln bl|uterll). Cu tlmpul, pe musuru ce colonllle se dezvoltu, pomlsorll se trunsformu ln structurl cure pot uveu zecl suu sute de metrl ln dlumetru sl lnultlme. Inveclnureu colonlllor du uneorl nustere ultor forme de dlmenslunl lmportunte, numlte utoll, cure pot u|unge lu zecl de kllometrl ln dlumetru sl lu lnultlml semnlflcutlve. In centrul utolllor se uflu o scoblturu cure uneorl poute uveu sute de metrl ln dlumetru sl udunclme. Bl|uterllle nuturule rumuse ln urmu retrugerll murll cure u udupostlt colonll de corul pot fl guslte lu Cruceu (vezl http://www.romunlu-nuturu.ro/node/523), lu Guru Dobrogel sl ln chelle de lu sud de locullteu Chelu (hurtu 2). Chelu u fost pe fundul murll Lu nord-vest de Constuntu este loculltuteu Guru Dobrogel (vezl hurtu 2, extrus cu uctuullzurl dln lucrureu Atlus turlstlc sl rutler, de Vuslle Drugomlr, Grlgore Tomu, Petru Bulugu, Gheorghe Clobunu, Edlturu Fust Prlnt Bucurestl/ Dlrectlu Tlpogruflcu Mlllturu, 1993), lur lu nord-vest de Guru Dobrogel se uflu usezureu Chelu. Lu Chelu ne uflum pe terltorlul Dobrogel Centrule, cuprlns lntre fullu Peceneugu - Cumenu (lu nord) (Peceneugu, loculltute pe mulul Dunurll, lu 48 km nord de orusul Hursovu; Cumenu, loculltute lu vest de DN 22D, lmedlut lu sud futu de loculltuteu Sluvu Rusu) sl fullu Cuplduvu - Ovldlu (lu sud) (Cuplduvu, loculltute pe mulul Dunurll, lu 22 km nord de orusul Cernuvodu; Ovldlu, loculltute lu 10 km nord-vest de Constuntu). Dobrogeu Centrulu este delurousu, ultltudlnlle muxlme - cure depusesc nu des sl dour cu putln 200 de metrl - fllnd deoseblt de utructlve ducu le cercetum de uproupe. Roclle de buzu sunt slsturlle verzl (2.000 mllloune de unl vechlme) - cele mul vechl rocl cure upur pe terltorlul Romunlel, peste cure s-uu depus depozlte dln Juruslc (180 mllloune de unl vurstu) sl Cretuclc (100 mllloune de unl), upol o cuverturu dlscontlnuu de loess (rocu clmentutu dln pruf, cu frugmente sub 0,2 mlllmetrl dlumetru). Lucrurlle untroplce (sosele, drumurl, usezurl, terenurl cultlvute, lrlgutll, curlere etc.) muscheuzu de cele mul multe orl formu rellefulul lnltlul, Dobrogeu purund dln cuuzu ustu, ln multe locurl, cu flnd monotonu, netructlvu. Lu sud de loculltuteu Chelu curge - venlnd spre usezure - prln chelle strubutute sl de soseuuu usfultutu Turgusor - Chelu, upu cu ucelusl nume (denumlreu de Vuleu Seucu cure upure pe hurtu 2 poute cu u provenlt de lu cel cure nu uu observut ln lntreglme elementele de rellef). Buzlnul superlor ul Vull Chelu este lncu lnsuflclent cunoscut sl descrls; ucolo se uflu un rellef lnteresunt, puternlc denlvelut; cutevu drumurl lu negru, cum spun loculnlcll, referlndu-se lu culle de pumunt/ dlrect pe pumunt, pornesc dln perlmetrul loculltutll Mlreusu cutre dlrectlu loculltutll Chelu. Versuntll Vull Chelu (Vuleu Cunuru pe hurtlle mul vechl) uflutl pe murglneu soselel Turgusor - Chelu, lu sud de loculltuteu Chelu, uu formu de fuleze culcurouse, ubrupte, frugmentute de mlcl vul ufluente (lmuglnlle dln ucest urtlcol). Peretll sunt modelutl cu suntulete (luplezurl) speclflce rocll culcurouse (de exemplu ln lmuglnlle 19 sl 20). Sunt fourte vlzlblle vechlle colonll de corull (lmuglnlle 7-9), coloune ucum rumuse lu suprufutu, depuslnd 30 de metrl lnultlme. Locurlle sunt declurute rezervutle nuturulu, cu forme conslderute punu ln unul 2004 unlce ln Romunlu (ll s-uu uduugut upol corulll de lu Cruceu, vezl http://www.romunlu-nuturu.ro/node/523). Degrudureu nuturulu u fostelor colonll de corull sl felul ln cure le-u modlflcut relleful fuc su lntulnlm ulcl turnurl compucte vertlcule - lnluntulte suu detusute, pulnll cu murglnl slefulte suu murl potcouve de plutru, O pllmbure de 30-90 mlnute pe versuntll Vull Chelu, pe lu 30-50 de metrl lnultlme futu de tulvegul sl upu cure meundreuzu, ne descoperu mult mul frumos sl lurg locurlle, tentunte ln orlce unotlmp. Pe versuntul stung geogruflc ul vull putem gusl lnflorlte, lu |umututeu lunll februurle, uluturl de ulte plunte sl douu felurl de brunduse (unu ulbu, ultu gulbenu). Suputurlle fucute de Instltutul de Speologle ln pesterl sl uduposturl sub stuncu pe Vuleu Chelu, dur sl ln veclnele el de hldrogrufle, Vlsternu sl Cuslmceu (vezl hurtu 4), ln unll 1956-1981, uu urutut cu depozltele foslllfere s-uu ucumulut ulcl lntr-o perloudu mul mure de 700.000 unl, lntervul sfurslt prln secolele III-IV ule erel noustre. Fuunu gusltu ln suputurl eru curucterlstlcu stepelor dln estul Europel sl Aslu Centrulu, dovedlnd mlgrutll dlnspre nord (ren, vulpe poluru etc.) sl sud. Dln Pesteru Lu Adum, uflutu pe Vuleu Vlsternu, uu fost recoltute sl unelte foloslte cundvu de cel cure uu trult suu uu trecut pe ulcl, lncepund cu perloudu pletrel clopllte cu vurf sl muchll (premusterlene) punu lu plese dln epocu romunu (o purte sunt expuse ln Muzeul de urheologle dln Constuntu) (un loc umplu este dedlcut Pesterll Lu Adum sl lu Muzeul de Geologle dln Bucurestl). Pelsu| remurcubll Cu su ne dum seumu de vurletuteu sl vuloureu pelsu|ulul dln Chelle Dobrogel ne u|utu lmuglnlle dln ucest muterlul, lnsotlte de expllcutll prlvlnd locullzureu lor. Ducu mergetl ucolo, nu dlstrugetl vegetutlu, nu lusutl gunoule, nu poluutl fonlc zonu. Notu. Drumul dlntre loculltutlle Chelu sl Guru Dobrogel, prln Cuslun, nu este uceslbll decut cu muslnu cu gurdu lnultu suu cu curutu. Drumul dlntre Turgusor sl Guru Dobrogel, prln Vuleu Vlsternu, este pletrult, lut sl nu prezlntu denlvelurl lmportunte. Auzisem mai demult despre Cheile Dobrogei si nu prea intelegeam ce fel de chei pot fi, cum pot aparea asa, din senin, in inima Dobrogei, asa ca, intr-un an, in drum spre mare, pentru un weekend prelungit in Vama, am facut un mic ocol si am mers sa vedem despre ce e vorba. Am pornit devreme din Craiova, am trecut Dunarea pe la Cernavoda si de la Medgidia am cotit spre Nord, prin localitatea Nicolae Balcescu, spre Tragusor. Din pacate, ne-a prins caldura din urma, dar am continuat cu curaj stiind ca in cateva ore o sa ajungem pe malul marii, unde ne astepta o balaceala strasnica. Drumul in sine, prin satele dobrogene, e de vis. Peisajele sunt uneori ca de pe alta planeta: campii intinse, cat vezi cu ochii, intrerupte doar din loc in loc de ruina cate unui siloz, sau a unei gari sau a unor conducte de irigatii. Apoi brusc, aparute nu se stie de unde, incep serpentine care urca strans un deal golas, ars de soare, ca peste cativa kilometrii sa-l coboare si sa te trezesti pe marginea unei cariere de calcar sau intr-un lan verde de porumb sau langa o gara parasita Era intr-o sambata dimineata, satele erau pustii: oamenii erau la camp, la oras, la crasma.. fiecare unde avea treaba. Din loc in loc doar, mai vedeai cativa copii pe ulite, batand mingea sau ridicand nori de praf cu bicicletele. De cateva ori am mai luat-o direct peste camp, erau atat de multe drumuri in zona, care te invitau sa le explorezi, atat de multe locuri in care vroiai sa opresti sa faci poze, incat timpul nu mai conta, pur si simplu nu te puteai grabi. In final am ajuns la Targusor si ne-am inscris pe DJ222, care duce in localitatea Cheia, trecand chiar prin Cheile Dobrogei. Dupa cativa kilometrii de drum serpuit, ingust, printr-o padurice tanara, de stejar pitic, imediat dupa o curba, te trezesti. la munte. Apar formatiuni mari, calcaroase, cu forme stranii. Parca sunt varfurile unor muntii, de mult uitati si ingropati in pamant. Intreaga zona: Masivul Cheia, Cheile Dobrogei (cu Pestera Liliecilor si Pestera lui Adam), Paraul Casimcea (sau Valea Miresei, cum mai este numit), face parte din Rezervatia Cheia, in suprafata de 285 de hectare, dar nu vezi nicaieri nici un semn ca cineva ar incerca, sau a incercat vreodata, sa o protejeze cu adevarat. Au pus un panou la iesire, au scris pe el Rezervatia Cheia si gata, s-a rezolvat: Cheile Dobrogei sunt protejate! Se apropia de pranz, caldura devenise ucigasa, dar locul in care eram ne facea sa uitam de toate acestea. O turma de capre si-a facut aparitia (pe panou scria numai in romaneste ca e rezervatie nu si in limba caprelor, asa ca sa nu le judecam gresit, nu aveau de unde sa stie!), dand un plus de pitoresc locului. Brusc toata valea s-a umplut de chitaiturile popandailor care dadeau alarma: cate unul iesea din vizuina lui, se ridica in doua labute, chitaia de cateva ori, altii ii raspundeau si intra la loc, pentru a apare in alta parte. Sus, pe cer, un soim iesise sa-si caute pranzul, iar jos, in lumea popandailor, era agitatie mare. Timpul nu ne-a mai lasat sa zabovim mult, desi era frumos si mai aveam inca multe de vazut, dar apropierea de mare ne facea nerabdatori sa ajungem la litoral, sa umflam barca si sa iesim un pic pe mare, dar asta poate fi o alta poveste. Pana atunci, va invitam la poze din Cheile Dobrogei! Cheile Dobrogei sunt situate n zona central a Dobrogei, ntr-un peisaj deluros cu stnci calcaroase golae sau acoperite de vegetaie stepic, tufriuri i petece de pdure ce caracterizeaz Podiul Casimcei. Cheile Dobrogei constituie o zon cu extraordinare valori naturale, reprezentate de aspectele geologice, paleontologice, speologice, botanice, zoologice i peisagistice. Valea are talveg larg i este mrginit de perei calcaroi situai destul de departe de firul apei, cursul de ap prezint meandre o zon drenat de un pru care face parte din bazinul Casimcea, astfel c apele se scurg ctre est, n lacul Taaul (situat la nord de Nvodari). Dei dimensiunea pereilor de calcar de la Cheile Dobrogei este nesemnificativ n comparaie cu cheile cu care suntem obinuii prin Carpai (Cheile Bicazului, Cheile Turzii amd) totui peisajul are o atractivitate aparte, prin conformaia totalmente diferit de a cheilor spate n calcarele din zone montane: calcarele recifale de aici, formate n mri calde jurasice i cretacice, pstreaz formele fotilor atoli, un relief relativ ruiniform. Se cunosc din rocile de aici cca. 80 de specii fosile (aparinnd la spongieri/ porifere, corali/ hexacoralieri, brahiopode, cefalopode) reprezentante ale faunelor marine din apele n care atolii s-au dezvoltat. Interesant este c rocile de fundament sunt isturi verzi precambriene, cu o vrst de cca. 0,5-2 miliarde de ani (500-2.000 de milioane de ani), astfel c acestea sunt cele mai vechi roci existente pe la noi; exist i locuri unde aceste roci apar la suprafa, ca martori de eroziune, aflorimente de stnci ascuite aflate n iruri. Calcarele depuse peste ele s-au format n jurasic i cretacic, n urm cu cca. 180-100 milioane de ani; prezint i acum conformaia coloniilor de corali, cu formaiuni care ajung la 15-30 m nlime, avnd aspect de plnii, potcoave, piramide i turnuri ca i blocuri detaate de eroziune. Calcarele de aici prezint formaiuni interesante: faleze calcaroase, polii, doline, mici vi, lapiezuri, grote i peteri rezultate din procesele de carstificare; n valea Casimcei exist cca. 15 peteri mai relevante, printre care Petera Mireasa, P. Casian, P. de la Ghiligic, Petera Babei, P. la Adam, Liliecilor amd. Praful adunat i cimentat lax n perioada cuaternar, formeaz loessul care acoper pe mari suprafee rocile mai dure aflate subteran. Din zona Cheilor Dobrogei se cunosc cca. 565 specii de plante. ibleacurile sunt tufriuri de tip submediteranean, care se dezvolt n zonele rezonabil de umede a vilor; exist aici silvostepe (cu pduri xerofile de tip mediteranean) iar stepele (step ponto-sarmatic, step de loess i step petrofil) sunt prezente n mod natural n ariile care sunt mai uscate.. pe versani nsorii i culmi de deal. De la colilie (Stipa capillata) la pelini (Artemisia austriaca), de la speciile de bujor (Paeonia tenuifolia, P. peregrina) la viin turcesc (Prunus mahaleb), porumbar (Prunus spinosa), pducel (Crataegus monogyna), crpini (Carpinus orientalis), stejar pufos (Quercus pubescens), clin (Viburnum lantana), iasomie comun (Jasminum fruticans) i brndue (Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus chrysanthus, Crocus reticulatus) lista floristic este lung. n Formularul Standard al sitului Natura 2000 SCI Recifii Jurasici Cheia se menioneaz dintre plante Campanula romanica, Centaurea jankae, Moehringia jankae, acestea fiind de importan mai mare, prezente pe Anexa 2 a Directivei Habitate; pe lng acestea, mai sunt prezente aici alte specii de plante relativ rare, printre care se pot meniona Achillea clypeolata, Achillea coarctata, Achillea leptophylla, Adonis flammea, Allium flavum, Allium saxatile, Alyssum caliacrae, Alyssum minutum, Astragalus corniculatus, Astragalus cornutus, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta, Centaurea napulifera, Convolvulus lineatus, Galanthus elwesii, Gagea bulbifera, Gagea granatelli, Gagea szovitzii, Minuartia viscosa, Moehringia grisebachii, Spiraea crenata amd. Gura Dobrogei este renumit prin peterile La Adam i Liliecilor. Petera La Adam, situat la 65 m altitudine, are o dezvoltare de 104 m i o denivelare de +16; prezint diaclaze, precum i cteva hornuri/ avene cu deschidere la exterior prin care ptrunde lumin. Cercetrile paleontologice din petera La Adam (Margareta Dumitrescu et al., Petera La Adam, staiune pleistocen, Lucrrile Institutului de Speologie E. Racovi, Bucureti 1962-1963, p. 229-285) au scos la iveal faune cuaternare interesante, cu fosile aparinnd la zeci de specii (inclusiv ren, castor, mamut, hien de peter, feline (panter, leu de peter), urs de peter, rinocer lnos, fosile de Bison (bizon) i Equus (cal slbatic)). Se cunoate de aici un molar de Homo sapiens fossilis, al unui om care a trit n urm cu cca. 100.000 de ani, n paleoliticul superior Epoca de Piatr; a mai fost gsit ceramic neolitic, basoreliefuri, silexuri i variate alte artefacte produse de oamenii aceia slbatici spre exemplu un altar despre care se consider c a fost nchinat zeului trac Mithras. Petera Gura Dobrogei (Liliecilor) are 656 m lungime total a galeriilor, 26 m denivelare, 3 + 1 intrri, o mic zon concreionat cu stalactite i gururi. Petera este situat la cca. 55 m diferen de nivel fa de talvegul vii Visterna (Vistorna), fiind creat de un curs de ap care a dizolvat-corodat roca carstificabil din preajma contactului unor calcare mai dure aflate deasupra cu altele mai moi, evident aflate sub cele dure. Fosilele din calcarele studiate de D. Patrulius (1964) arat c geneza rocii a fost realizat n jurasic. Se cunosc de aici mamifere roztoare i insectivore cuaternare precum i artefacte umane din paleoliticul inferior i mai cu seam din neolitic. Nu este de mirare c oamenii trecutului au utilizat aceste peteri pentru locuire, la fel cu utile erau i abri sous roche care ofereau protecie. Au fost descrise de aici specii de nevertebrate noi pentru tiin (Lessertiella dobrogica, Chthonius vandeli, Trechus dumitrescui etc). Depozitele de guano au fost formate sub marile colonii de lilieci (Rhinolophus mehelyi) care existau aici pn n timpurile recente nainte de a fi decimate n mare parte, de agresiunea uman; au existat att mari colonii de hibernare ct i colonii de natere, precum i specii reprezentate prin exemplare izolate. n lucrarea Petera de la Gura Dobrogei, Margareta Dumitrescu, Traian Orghidan, Jana Tanasachi, Anuarul Comitetului Geologic vol. XXXI, scrie la pg. 467 scrie: Diferena mare (50-60 m) dintre altitudinea la care se desfoar petera i nivelul actual al patului rului, ne arat c petera de la Gura Dobrogei are o mare vechime. Dup prerea lui E. Jekelius, care a vizitat-o ulterior, ar fi luat natere la nceputul Cuaternarului sau chiar la sfritul Pliocenului.. n peter au fost gsite fosile de brahiopode, echinide i crinoide jurasice. Pe lng acestea, fosile de mamifere cuaternare sau recente au fost reprezentate de Mesocricetus newtoni, Citellus citellus, Spalax dalbrogiae, Mus musculus, Microtus arvalis, Epimis norvegicus, Apodemus sylvaticus, A. flavicollis, Lepus europaeus, Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Vormella peregusna, Mustella putorius, Meles meles, precum i oase ale unor animale domesticite i oase ale omului Homo sapiens. Situl Natura 2000 ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia protejeaz 5.134 hectare, cuprinse ntre 7 i 188 m altitudine, cu o medie de 85 m. n Formularul Standard, la reptile se menioneaz de aici estoasa dobrogean (Testudo graeca), estoasa de balt (Emys orbicularis) i balaurul (Elaphe quatuorlineata/ E. sauromates). La mamifere, n Formularul Standard sunt menionate de aici diferite specii de lilieci (Rhinolophus ferrunequinum cu peste 11 exemplare n hibernare aici, Rhiniolophus hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Miniopterus schreibersi acesta avnd peste 100 de exemplare care ierneaz aici); exist date i despre prezena altor specii de chiroptere (Pipistrellus nathussi, Myotis mystacinus). Dintre roztoare, n Formularul Standard se menioneaz popndul (Spermophilus citellus) i prezena posibil a grivanului dobrogean (Mesocricetus newtoni Situl Natura 2000 ROSPA0019 Cheile Dobrogei protejeaz o suprafa de 10.929,0 hectare, aparinnd de regiunea biogeografic stepic i cuprinse altitudinal ntre 4-200 m, cu o medie de 86 m. Conform Formularului Standard al sitului, aici cuibresc printre altele, 7-12 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 2.000-5.000 p. fs de cmp (Anthus campestris), 2 perechi de acvil de cmp (Aquila heliaca), 5-7 p. acvil iptoare mic (Aquila pomarina), 2 p. buh mare (Bubo bubo), 60-80 p. pasrea ogorului (Burhinus oedicnemus), 12-18 p. orecar mare (Buteo rufinus), 60 p. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 8-9 p. erpar (Circaetus gallicus), 2 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 1-2 p. herete sur (Circus pygargus), 70-80 p. dumbrveanc (Coracias garullus), 30 perechi de ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius), 15 p. de ciocnitoare neagr (Dryocopus martius), 300-400 p. de presur de grdin (Emberiza hortulana), 3 perechi de oim dunrean (Falco cherrug), 17-23 p. de vnturel de sear (Falco vespertinus), 1-3 perechi de acvil pitic (Hieraaetus pennatus), 120-130 p. de sfrncioc cu frunte neagr (Lanius minor), 250-300 p. de ciocrlie de pdure (Lulula arborea), 1.200-2.000 p. de ciocrlie de Brgan (Melanocorypha calandra), 5-6 p. de gaie brun (Milvus migrans), 70-80 p. de pietrar negru (Oenanthe pleschanka) amd. n perioada de iarn, situl este utilizat spre exemplu de 12-15 exemplare de oim de iarn (Falco columbarius). n pasaj, trec pe aici cca. 10 exemplare de acvil de cmp (Aquila heliaca), 200-400 de exemplare de acvil iptoare mic (Aquila pomarina), 120-130 de erpari (Circaetus gallicus), 200-300 de herei de stuf (Circus aeruginosus), 60-70 herei albi (Circus macrourus), 120-130 exemplare de herei suri (Circus pygargus), 10-12 oimi cltori (Falco peregrinus), 200-300 de exemplare de vnturel de sear (Falco vespertinus), 1.000 exemplare de muscar mic (Ficedula parva), 12 cocori (Grus grus), 80-120 de gi brune (Milvus migrans), 1 exemplar de vultur hoitar (Neophron percnopterus), 12-15 exemplare de codalb (Haliaeetus albicilla) amd. Cu ocazia ieirilor prin peisajul dobrogean, am avut prilejul de a realiza nite imagini unele vechi diapozitive, altele imagini digitale moderne, dar evident c ele sunt doar o incipient conturare a unei prezentri a zonei. Dou seri din vara anului 2011 au fost speciale. Am ajuns aici cnd soarele apunea, mai erau ultimele raze de lumin pe pietre (odat la Cheile Dobrogei, cealalt ocazie la Gura Dobrogei). Ct de splendide pot s fie nite pietre, calcare albe n vegetaia verde, atunci cnd lumina de apus le coloreaz n nuane portocalii i roiatice? mi aduce aminte de melodia aceea a lui Louis Armstrong: What a Wonderful World! n astfel de momente, seara cnd au fost realizate imaginile, parc aveai senzaia c acele pietre primesc o via nebnuit i extraordinar, a frumuseii att de fragile, a miracolului care ine att timp ct lumina le transform n personaje de stnc. PS. Mulumesc colegilor i prietenilor care au ajutat la clarificarea unor aspecte (dr. Negrean Gavril, biolog Cristian Sitar, dr. Marius Skolka)