Miistratiniiea §i TipografiaBraşov, plaja mare nn. 30.Scrisori nefrancate nn se p ri­

mesc.—Manuscripte nu se retrim it.

I N S E R A T E N prlmeso la Atfminlstraţlune tn

Braşov şi la tun.uăt<Sreie BIEOUBI de ANUNŢURÎ:

tn Vlena ; la N. Dukes Nachf., Sui. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. li Budapesta: la A. V. Gold­berger. Ekstein Bem at, iuliu Leopold (VII Erza6bet-körut). PREţUL INSE R J IU NILOR:

o seria garmond pe o ool6nă 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după ta ri­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani.

B E D A C Ţ IU N E A ,

(N um ér de D u m in ecă 44).

Abonamente pentru Austro-Ungarii:Pe un an 24 cor., pe ş0se luni

12 oor., pe tre i luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe tre i luni 10 fir.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se pxenumeră la tó té ofi-

ciele poştale din în tru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşovAdmtnistraţiunea, P iaţa mare.

Târgul Inului Nr. 30, etagiu I .: r e un an 20 oor., pe şese luni 10 cor., pe tre i luni 5 oor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe 0 luni 12 o., p e tre i luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunila sunt a se plăti înainte.

„ S A Z E T A “ iese în Mcire fli.

Nr. 245.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 4 (17) Noemvrie. 1901.

Adresele partidelor maghiare.La banchetul ce s’a dat Joia

trecută în on6rea partidului liberal maghiar, ministru-preşedinte Szell, es- primându şi convingerea, că cei aleşi în dieta cea nouă vor susţină stă­rile actuale de drept public, adecă dualismul, a vorbit 6răşî de „statul naţional maghiar“ cjicend, că aceste cuvinte trebue înscrise pe frontispi­ciul clădirei de stat, ce voesce el cu ai săi să-o ridice.

Acostă nisuinţă răsuflă şi din proiectele de adresă, ce le-au presen- tat partidele maghiare camerei în formă de răspuns la discursul tro­nului, ca nisce representaţiuni ale lor, din care se se vadă, ce program are şi la ce nisuesce fie-care din ele.

Firul roşu ce trece prin enun- ciatiunile celor din majoritatea szel- liata, a independenţilor kossuthiştî, a fracţiunei ugroniste şi a partidu­lui poporal catolic, este unul şi ace-

: Stat naţional maghiar. De aceea e uşor de înţeles, de ce adresele pestor partide şi fracţiuni nu fac |ici o amintire, nici de postulatele piaţionalităţilor, — nicî de trebuinţa

a-8e face ceva pentru împă­ciuirea lor. Adresa guvernamentali­lor o eunoscem, ea afară de proble­mele statului naţional nu vrea se !cie de nimic, si retace cu totul chiar şi esistenţa naţionalităţilor, tindea prin acăsta devine cu ne­putinţă în cea mai mare parte des- legarea acelor probleme.

Adresa kossuthiştilor se deosi- besce în punctul acesta de aceea a guvernamentalilor, numai prin fap- îtal, că le spune tote şi mai pe şleau. IDupă-ce pretinde teritoriu vamal in­dependent şi organisaţia militară naţională, adecă separarea armatei jfi desfiinţarea representaţiunei, co­mune a monarchiei înafară, trece la ,postulatul întărirei ideei de stat ma­ghiar“, cerend ca caracterul „naţio-

maghiar“ al statului ee fie im­primat tuturor instituţiunilor de cul­

tură şi instrucţiune publică. Ca nu cum va se stea cine-va la îndoială pană unde vor se mărgă aceşti ade­renţi ai marelui revoluţionar ungur, adresa lor pretinde îndeosebi ca le­gea instrjicţiunei poporale se fie schimbată în sensul nisuinţelor na­ţionale maghiare. Pretinde mai de­parte acest proiect de adresă o re­formă a şcolelor medii, aşa ca se nu potă fi susţiitori a unor astfel de şcole cei ce sunt contrari spiritului naţional maghiar etc.

Îltă care sunt în cestiunea na­ţionalităţilor nisuinţeie acelor kossut- histi, cari prin Bihor au iost spri­jiniţi de un mare număr de alege- torî români, ăta cui au dat aceştia voturile l o r ! Apoi se nu te umfle rîsul de atâta gugumănia? Adresa fracţiunei ugroniste nu e cu nimic mai binevoit6re fată cu naţionalită­ţile, decât cea kossuthistă. Putea crede ore cineva, că şovinişti ca Ugron şi Bartha vor afla vre-un eu- vent bun şi pentru naţionalităţi ? Din contră proectul lor de adrefiă le ignorăză şi mai mult încă, decât acela al kossuthiştilor, care la un pasagiu cel puţin face amintire de „cetăţenii streini.“

Rămâne acum se vorbim ceva şi de proiectul de adresă al parti­dei poporale maghiare. Proiectul de adresă al acesteia face multă vorbă, despre „lealitatea de secoli“ a na- tiunei m aghiare; se pronunţă pentru dualism; în privinţa legei militare nu e pentru înmulţirea contingentului armatei active. Crede, că eu greu se va pută susţină uniunea vamală cu Austria. Mai departe espune mul­ţime de postulate cum e reforma administraţiei, a dărilor ş. a.

Şi în fine se întorce contra stă- pânirei liberale şi a liberalismului, cerend ca Ungaria, ca stat creştin, se fie organisat creştinesee. Cere revisuirea legilor politice-bisericesci şi protestăză în contra tendinţei de-a preface şc61ele confesionale catolice în şc61e de stat.

Pentru naţionalităţi cu tóté că în programul seu pretinde esecuta- re a , legei naţionalităţilor, adresa par­tidului poporal catolic n ’are nicî o dorinţă. Numai în tr’un loc le amin- teace în trăcăt, unde vorbesce de curentele duşmanose de care este încunjurată „patria maghiară“. S’a cjis, că şi cei patru deputaţi Slovaci vor presenta un proiect de adresă deo­sebit. Acesta va fi de sigur scris în alt spirit decât cele amintite mai sus. Acum nu seim încă nimic positiv de ceea ce vor se facă Slovacii şi nicî de ce au de gând se facă deputaţii Saşi cu acăstă ocasiune.

Reyista politică.în şedinţa de alaltăeri a dietei

ungare s’a început desbaterea asupra adresei de răspuns la mesagiul tro­nului. Proiectul de adresă a fost re­dactat de comisiunea anume alăsă din aînul partidului guvernamental, este aşa-dăr adresa partidului dela putere. Şi celelalte partide au depus adrese (poporalii şi kossuthiştii), ba se 4 ice> şi cei patru deputaţi na­ţionalişti slovaci vor presenta un proiect de adresă. In proiectul ma­jorităţii dietei se vorbesce despre îmbunătăţirea stării materiale, des­pre pactul economic cu Austria, des­pre tariful vamal, convenţiunile co­merciale, pactul financiar cu Croa- ţia-Slavonia, despre contingentul de recruţi, îmbunătăţirea administra­ţiei, justiţiă şi instrucţiune publică etc. şi în fine esprimă recunoscinţă pentru tonul cald din mesagiu şi pentru graţia, cu care Majestatea Sa amintesce despre trecutul „naţiunei“.

După vorbirea raportorului Ro- honyi, a luat cuventul conducătorul partidei independente Francisc Kos- suth. Ei accentuâ, că Ungaria nu-şi p6te recaştiga atribuţiunile sale de stat, pănă când ea e lănţuită de Austria. Spune, că e nefiresc rapor­tul dintre Ungaria şi Austria şi că

cele două ţeri se portă una faţa de alta cci porniri duşmane. Repetă apoi Kossuth vechiul cântec, că Ungaria numai atunci p6te se înflo- răscă, dăcă va avă armată indepen­dentă, representanţa esteri6ră inde­pendentă de Austria şi bancă naţio­nală maghiară. A criticat apoi pro­iectul de adresă al majorităţii si făcu aspre imputări guvernului, ca nu ia măsurile de lipsă pentru crea­rea teritorului vamal autonom şi că ţinend la starea dualistică cu Aus­tria, face imposibilă orî-ce politică de apărare. Kossuth s’a provocat de altfel la proiectai de adresa al par­tidului său, care a fost cetit în şe­dinţa de Joi.

După Kossuth a vorbit condu­cătorul partidului poporal contele Ioan Zichy, care a combătut talsul liberalism, cu care face paradă par­tidul dela putere, şi a accentuat re­visuirea legilor bisericesci politice. S’a ocupat de-asemenea cu cestiunea socială, economia naţională, autono­mia catolică, reforma administraţiei, şi în fine a cetit el însu-şi proiectul de adresă al partidului său, pe care membrii partidului l’au întâmpinat cu ovaţiunî însufleţite.

Cu acestea şedinţa s’a încheiat.*

In ce privesce situaţiunea parla­mentară in Austria, sciri sosite din Viena spun, că ea s’a înrăutăţit ărăşi în mod ameninţător. Cehii ţin morţiş la pretensiunea lor de a-se înfiinţa în Moravia o universitate cehă, căci alt-fel vor nelinişti mer­sul discusiunilor în parlament. De altă parte Germanii au declarat, că în cas dăcă pretensiunile Cehilor vor fi luate în considerare, se vor pune pe picior de răsboiu faţă cu guver­nul. Seriositatea situaţiunei o carac- terisăză şi faimele răspândite despre amânarea, respective închiderea se- siunei parlamentului şi cercurile par­lamentare cred, că crisa va isbucni în cţilele proxime.

FOILETONUL „GAZ. TKANS“.

La Conac.De Hi. I . C a x a g i a l e .

Din Poeniţa vine domol la vale un tínér în buestru tăcăn it.......

N’are de ce se gonescă: sorele nu ia ridicat nicî de doue su liţe ; înainte de Dâmiez, are se ajungă la conac, la Sălcuţa

010 de m arginea drum ului__ Acolo,lt& un ceas, se dea grăunţe ca lu lu i; pănă |]at<5că, e ’n oraş, la boerul. Gândindu-seI boerul, se pipăe în sîn — legătura cu

11 stă bine.

A trecut de cotul dealului la câmp

E a doua di de Sfântul Gheorghe. î-i fără pată c â t 'd e slabă în to t lar-

jjB-i de jur îm prejur. L a vale, în zare idâncă, sclipesce undoind aerul dimineţei (alde, er în păduriştea de m esteacănî de pe pdlele din bătaia sorelui, paserile pri-

m ăverei se ’ngână şi care de care se ’ntrec în feluri de glasuri.

— D’a ’ncotro, ’ncotro flăcăule? ín- trébá cineva din urmă pe tînerul călăreţ.

A cesta íntórce capul. Din urmă ’1 ajunge un alt călăreţ. De unde a răsărit omul acesta? fiind-că to t drumul, tinerul măcar-că şi-a întors privirile de multe-orî pe calea um blată, nu a luat séma se mai vină cine-va după e l ; chiar a g â n d it: câtă singurătate de dimineţă pe un drum aşa de cău tat în tot-déuna!

— L a v a le ---- réspunde tînerul. Dadum neata ?

— T ot la vale.Şi cu vorba acesta strîngendu-şi calul

în pulpe, trece alăturea înaintaşului.— Drum bun, flăcăule!— Şi dum itale!— Bine că te în tâ ln ii! . . . Mi-e urît

se fiu singur, mai ales la drum!Călătorul, după chip şi port, e un ne­

gustor, vre-un orzar, ori cirezar, de care um blă prin sate după daraverî; un roşcodan grásuliü, cu fa ţa v ió ie ; cârn şi p istru iü ; dér om plăcut la înfăţişare şi to-

varăş glum eţ; numai atâta, că e saşiu, şi când se uită drept în ochii tînerului, îi face aşa ca o ameţelă, ca un fel de du­rere la apropietura sprîncenelor.

Merg ei astfel domol alături în bues­tru ţăcănit, vorbind mai de una, mai de alta, şi rem âne lucru hotărît, că se opresc împreună la conac pentru o g u s ta re ; şi din vorbă ’n vorbă, nici nu prind de veste când ajung aci aprope se între în Sălcuţa. Cotind la stânga, de după tufişul movilei pe care stă biserica, li-se arată, ca la o bătae de glonţ, coperişul nou de tinichea al turnului strălucind în sdre.

Tînerul îndem nă calul ţinând scurt zăbala. T ot aşa şi negustorul. Calul ia vent. Trecend prin faţa bisericii, flăcăul îşi face cruce. Atunci aude pe tovarăşul, remas câţi-va paşi înapoi, rîdînd grozav.întorce cap u l: tovarăşul, nicăiri---- Marem inune!....... Unde a putu peri ? A în tra tîn păm ent?

A

N u ___ E la h a n . . . . II aşteptă subum brar.......

F lăcăul nu a luat sema, că negus­torul i-a fost trecu t înainte. Firesce, că

aşa a trebuit sé fiă: în pám ént n ’ar puté în tră un călăreţ cu cal cu to t.......

L a conac, tingirile şi căldările cloco­tesc, grătarele sfîrîie, cântă lăutarii, forfo- telă şi larm ă mare, şi clopote şi clopoţei, pe cari le sună vite şi cai mişcându-şi capul.

Tovarăşii de drum, după-ce aternă de gâtul cailor trăistile cu grăunţe, se asédá la o masă. Negustorul scote din geanta lui un şip cu rachiű şi cinstescepe tîneru l....... Bun rach iű ! . . . . O căldurăplăcută cuprinde m ăruntaiele, şi ce poftă de m âncare! . . . M âncarea e bună şi vinul şi mai bun.........

N egustorul bea şi ’mbie pe tîner, şi tînerul voinic se ţine b in e : pahar la pa­har şi duşcă la duşcă.......

A

Incet-încet, tovaroşii s’au înfierbântatbine....... Dér le trebue vin, şi de geababat în masă şi strigă: nimeni nu-i audia. E ímbulzélá mare înăuntru în prăvălie şi afară sub um brar. Perdându-şi răbdarea, negustorul să scolă dela masă şi m erge ’n cârciumă. Tînerul stă fórte aprins la locul lui, se şterge de sudóre şi suflă din adénc.

Celălalt se ’ntórce m ânând înainte o

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 245. —1901.

Starea şcolelor române din Bucovina.

In şedinţa de Luni a camerei deputaţilor din Viena, mareşalul Lupul şi-a esprimat viua sa părere de réu, că în preliminarele budgetare ale statului, dintre tote ţerile singura Bu­covina nu e luată aprópe de Joc în considerare. Pe când tóté celelalte regate şi ţeri sunt împărtăşite cu prisos din budget, pe atunci faţa cu Bucovina se face escepţiune, deşi toc­mai acésta ţâră are lipsa mai mare şi mai urgentă de a-se bucura de îngrijirea guvernului în privinţa cul­turală şi economică.

Cât de réu stă Bucovina în pri­vinţa organisaţiunei şcolare, se arată evident într’un articul, ce-1 publică „Deşteptareau din Cernăuţi nr. dela1 (14) Noemvrie. După-ce numita fóie arată, că tocmai părţile române ale Bucovinei sunt date uitării din partea forurilor competente, multe comune românescî neavénd nici ac[î şcole, şi după-ce spune, că clădirile şcolare ce se iac sunt cât se póte mai defectuóse, costă mult, dér nu sunt durabile şi nu întrunesc condi- ţiunile higienice, „Deşteptarea“ con­tinuă a şa :

...Nime sé nu se mire, deoă poporul ru­ral, continuu tras pe sfórá, a devenit a tâ t de neînoredător şi în parte chiar ostil faţă de şc01ă. Procedura neomenósá şi vexato- rioă în Gestiunile şcolare, trebue să producă la poporaţiunea rurală un disgust, provo­cat artificial, cu a tât mai mult, ou cât nici cheltuelile nu le vede răsplătite, căci co­pilul trimis în şc61a insuficient organizată, ese cu trecerea etăţii obligátóre aprópe analfabet, cum a întrat în şo61ă.

Şi încă una mai este. Mai ales părţile române sunt bântuite de elemente absolut nechemate pentru predarea instrucţiunii; un corp didactic întreţesut cu institutori auxiliari, cari sunt o ruşine pentru învăţă- torime, apoi puteri didactice definitive, stréine de popor oa naţiune şi oonfesiane, cari nu cunosc limba copilului, nu au dra­goste pentru el şi sunt numai un flagel pentru bietul oopil-şoolar.

Décá am examina budgetul şcolar, am afla, oă pentru Ruteni se face din partea diregătoriilor şcolare incomensurabil mai mult, decât pentru Romául. Toporul român este disconsiderat in iote privinţele, lăsat fără şcoli séu cu şcoli absolut insufioiente, pe când Rutenii sunt mereu înzestrtţî cu şolî nouă şi cât se póte de ample. Ba şi şcolile esistente românescî se desnaţionalisâsă sub diferite pretexte, isgonindu se limba română în favorul celei rutene. Aceste sunt vechi plângeri, dér Consiliului şcolar al ţării nici prin gând nu-i vine a le băi?a în s£mă; el mai vertos e preocupat de cestiunea des­fiinţării catedrei române dela gimnasiul de stat din Cernăuţi.

Când se vine cu pretensiunl, tot ae réspunde ou insuficienţa fondului şcolar.

Este fórte adevărat, oă fondul şcolar ar trebui sö fia oel puţia duplu. El este creat din ooncurenţa ţării şi a fondului religionar gr. or., cari aduc mari sacrificii. S’*r pute afla chipuri peutru sporiraa fon­dului, dâoă numai ar veni întru ajutor bunăvoinţa necesară. Bucovina, ţâră mai înapoiată în cultură decât ţările din apu­sul monarchiei, are to t dreptul sö reclame dela stat o deosebită protecţie, ajutorurl escepţiouale, pentru-ca dela o vreme să potă ţine pas ou celelalte ţări. Deci statul ar fi obligat a spori în mod esoepţional fondul şcolar al ţării şi a-1 întregi păaă la sumele necesare.

Dr. Flórian Lupu a cerut în parla­ment, ca statul să iee asupra sa îngrijirea şcolară din Bucovina. Protestăm contra acestei cereri, căol împlinirea ei ar readuce vremurile triate de înainte de 1848, când sistemul seolar stătea sub direcţiunea con- sistorului rom. cat. din Lemberg. Popora­ţiunea Bucovinei are un drept nealk-nabil de a decide prin representanţii săi în Ges­tiunile soolare în mod autonom, în cadrul legilor de stat esistente. Lărgirea acestei au- tonomii se reclamă imperios, oâol numai ea ar putea deveni oorectivul insanuini sistem politio de admiuistraţie şcolară, cum domi- nézi astădi, dată pe mâol aeînţelepte séu răuvoitore.

Bucovina ar^ ínsé tot dreptul sé ceră dela stat subvenţiunl periodice eseepţionale, necesare pentru sporirea şi susţinerea şco­lilor, şi statul are îndatorirea morală de a împlini acésta cerere.

SC1R1LE DILEI.— 3 (lti) Noemvrie.

Baronul Eugen Stîrcea. Marţi după amlacji a încetat din viaţă în verstă de 66 ani baronul Eugen Stîrcea, care înainte cu eâte-va cjile fii transportat grav bolnav la Cernăuţi pentru a fi căutat de medici. Cu el se duca în mornient unul din bărbaţii politici oei mai însemnaţi ai R o­mânilor bucovineni. Pentru activitatea sa politică a şi fost duşmănit de conducătorii politici din taberérile neromâne şi posiţiu- nea bar. Stîrcea a şi fost surpată sub gu- vernorul Pino. Br. E. Stîrcea era unul din cei mai vechi consilieri activi la guvernul ţării. Sub Pino a fost silit să-şi dea demi- siunea şi fu pensionar, oferiudu-i-se ou pri­lejul acesta ordinul „Coronei de fier“. El a fost distins şi cu ordinul rusesc „St. Sta- nislau“ în gradul de comandor. In tot timpul activităţii sale politioe era unul din oei mai convinşi susţiitori ai ideii, că poporul român din Bucovina numai în înţelegere ou guvernul póte afla garanţia pentru exis­tenţă şi desvoltare. El însuşi însă a resim­ţit ingratitudinea acestui principiu.

Baronul Eugen Stîrcea era fiiul bătrâ­nului proprietar mare Emanoil, decedat la 1896. A fost căsătorit de două ori, mai în

In Austria s’a pornit pentru în­fiinţarea de unirersitâţî o mare mişcare printre diferitele naţionalităţi. I ta ­lienii, cari în Austria (Trento şi Triest) sunt în numér de 800.000, cer cu mare stăruinţă sé li-se facă o universitate italiană în Triest. In Austria şi Italienii şi Cehii şi Ru­tenii şi Polonii, în fine tóté naţiona­lităţile, aveau şi pănă acum şcolî po­porale şi gimnasii întreţinute din budgetul statului, unde se învaţă tóté înveţaturile în limba poporului respectiv. Universităţile înse tote sunt germane, numai Cehii au uni­versitatea lor cehă în Praga. Acuma şi cele-lalte naţionalităţi cer sé aibă şcolî superióre, în cari şi dreptul şi medicina şi ingeneria se se înveţe numai în limba naţională şi se vedt-, că vor şi reuşi, căci ministrul de culte şi instrucţiune austriac a rés- puns favorabil în privinţa acésta lao interpelaţie a deputatului italian Malfatti. Dâcă ar fi înse numai Ita­lienii, dér étá că şi Slovenii, cari sunt în numér de peste doué milióne şi locuiesc în partea de mia4ă-c[i a Stiriei, apoi prin Craina şi Carintia, cer la rendül lor se li se facă uni­versitate slovenă în Laibach, Cehii mai cer o şeolă de ingeneri la Brünn, ba încă şi Rutenii din Galiţia, se c|ice, că cer universitate la Lemberg. Vedem, deci, că în Austria chiar şi popórele muît mai mici, decât cum suntem noi Românii în Transilvania şi Ungaria, îşi cer dreptul lor la budgetul statului, pe când noi tre­bue se ne întreţinem tóté şc0lele din sudorile nóstre.

*

Sgomotul cel mare, ce l’a făcut expediţia navală a Franciéi contra Turciei, s’a liniştit şi conflictul franco- turc s’a aplanat în mod mulţămitor pentru Francia. Sultanul a primit tote cererile ridicate de guvernul france3 şi în urma asigurărilor date de Pórta otomană, că promisiunile făcute vor fi şi împlinite, escadra francesă a părăsit insula Mitilene.

*

Marele (}iar engles „Tim es“ pri- mesce din Odessa următorea scire importantă: ţ)iM e proxime va plecao misiune estra-ordinară turcéscn la Pe- tersburg, unde va trata în afaceri forte însemnate. In fruntea misiunei va sta un distins bărbat de stat tur­cesc, care se afla în intime raporturi cu Sultanul şi care din însărcinarea Sultanului a umblat mai de multe- ori în Rusia. Cu el va merge şi se­cretarul Sultanului şi mai ; mulţi Inalţî funcţionari turcesci. Un mem­bru al ambasadei rusescî din Con- stantinopol, va însoţi misiunea.

fată voinică şi frumosă, care cu mânecile cămăşei sumese pănă la subţiori, aduce pe o tavă uscătură şi udătură. A jungend prin îmbulzelă la masă, saşiul se uită lung la tîner, b ’ai mai face şi cu ochiul cătră fată.

F a ta lasă tava pe masă şi pornesce. F lăcăul vrea s’o apuce de b ra ţ; ea scapă şi p lecă; el o chiamă ’napoi; ea ’şi întorce capul rîdînd, dă din umeri, par’c’ar clice: „acum n’am vrem e de jucării!“ şi in t r ă ’n prăvălie. Saşiul se uită la flăcău şi er îi face cu ochiul: „după ea!“ Flăcăul se scolă hotărît drept în piciore şi urmeză calea ce i-o arată ochiul tovarăşului.......

A trecu t de m ult de nămiez şi încet încet au plecat, unii câte unii, cărăuşi, negustori şi drumeţi, alţii care la deal, care la vale, şi lautarii au tăcu t şi s’au liniştit de to t şi s’a lim pedit locul.

L a conac a mai rem as prea puţinălum e....... In tr’o odaie, aţipesc aşa dupămasă cei doi tovaroşî, fie-care pe câte-unp a t........F a ta le aduce cafele____Acu nu-imai de g rab ă ; pote sta şi de vorbă cu un drumeţ. Negustorul se uită şaşiu la fată,

se uită şaşiu la băiat şi m erge se vadă ce mai e pe dincolo, pănă odaia unde s’au pus nisce orzari se ’nvîrtescă un stosişor....

Acu, ce mai una alta? Multă vreme nu pote sta de vorbă o fată, care are a tâta t re b ă .. . . N’apucă se plece fata, şi roşco- danul întră ’napoi. T înerul s’a culcat de-a-binele__ Aş! E vrem e de dormit acuma?Trebue să m ergă îndată după tovarăş în odaia d’alăturî, unde e pont mare de câş­tig ; orzarii sunt şi mai buni de iubit — jâcă şi prost şi gros.

— Hai! scolă!Intre orzari, cine sS fie ? — Neică

Dincă, unchiul, frate bun cu taica flăcău­lui nostru.

Nu stau m ult la vorbă, ca se înţe- legă unchiul de unde vine şi unde se duce tînerul. Vine de acasă şi se duce la oraş, s& plătescă boerului castul întârdiat, cinci- decî de galbeni, pentru sfora de moşie din Poeniţa, pe care o ţine taică-seu în arendă.

Şi jocul pornesce er........T înerul se vîră şi e l . . . şi jocă.— Me, ţîngăule, dice unchiul, ia-ţi

calul şi mergi de-ţî caută de tre b ă !----Ai audit ? . . .

Dér ţîngăul se uită în ochiul tova­răşului care-i stă în faţă, şi se face că n ’aude. Merge ’nainte şi bine m erge; are un noroc ne-mai pomenit.

—_Mei. secule! dise unchiul. Ţi-e destul__ P le c ă ! . . .

A ş ! . . . S’a ’nserat de t o t ; nu se mai vede cartea; se aprind luminări.

— Mé, b ă e te ! a ’n n o p ta t . . Ce faci?— Lasă-me, unch iu le!— ...B in e ! răspunde omul betrân şi

jócá ’nainte—Dór jocul de joc şi norocul noroc....

începe cartea flăcăului se se schimbe şisé m ergă to t d’a ’ndératele ......... Sudoripeste sudori.. . . Tînerul sé opresce şi stă la gânduri, uitându-se ca ’n g o l; dér în- télnesce ochiul tovaroşului, care-i dă po- vaţă mai tare, decât cea mai tare poruncă.Pune m ăna ’n sîn şi scóte legătura.......în a in te . . . . Unchiul ridică ochii spre ne­pot, zîmbind cuminte, şi, fără se mai dică

urmă cu fiioa marelui proprietar Nic. oav. * de Cîrstea din Costina, nepôtâ a d-lui P. | P. Carp, şeful grupărei junimiste din par- f tidul conservator din România. Din prima i- c£s0toriă a avut un niu, care însô a murit la versta de 29 ani. Dela acest fiu, căsăto­rit, i-a rèmas un nepot cu numele Alexan­dru, pe care în testament l’a şi constituit de erede universal. Deoedatul a dispus le- ! gate de câte 4000 cor. pentru ambele in- \ teroate române din Cernăuţi. Rămăşiţele : pămentesci ale defunctului au fost trauu- ! portate Joi diminéÇa dela casa mortuară îq biserica catedrală din Cernăuţi şi de aici ■ la moşia sa Cram aîn judeţul Storojineţuiui, i unde erl Vineri s'au aşedat îa cripta fa- ■ miliară. |

Adunarea generală a Reuniunei ro- I mâne de înmormântare din Braşov s’a ţinut Dumineca trecută în 28 Oct. v. la 2 6re p. m. în tr’iina din şalele gimnasiului ro* mân din loo. Adunarea a deschis’o părin­tele Dr. V. Saftu priutr’un cuvênt ocasio- nal, în care arată însemnătatea reuniunilor de înmormântare. Paroohul din Braşovul- vechiü I. Maxim\lian salută cu bucuriă în­fiinţarea Reuniunei şi propune constituire« adunării. Adunarea aclamă oa preşedinte ad ho a pe d-l Dr. V. Saftu , ca notar aii hoc pe d-l Dr. St. Stinghe şi ca oassar io- | terimal pe d-l C. Aisèr. S’a dat apoi oe- ! tire listei membrilor anunţaţi şi se cods- s tată, că din tote cele 4 parochii din Bra­şov s’au inscris membrii îu număr de 300, ‘ S’au cetit apoi statutele, cari pe lângă unele schimbări şi adaugeri s’au primit de ! adunarea generală. Biroul fîi însăroinat de i a traduce statutele în limba maghiară şi t a-le trimite ministeriului spre aprobare. I

Societatea „Junimea" din Cernăuţi I a sărbat în mod înălţător amintirea nemn* 1 ritorului erou Mihaiü Vitézu. Serbarea s’a I făcut în sala de gimnastică din Cernăuţi, 1 unde la invitarea „Junimei“ se adunase an I public distins şi numéros. Serbarea a fostI inaugurată prin marşul „Deşteptă-te Ro*l mâne“, după-care urma un discurs rostiţi de préside «tul societăţii, caracterisând în-l «ămnătatea figurei istorice a lui MihaiiB Vitézu. Urmà un discurs comemorativ elÆ borat de V. Morariu şi cetit de TofatB apoi "esecutarea composiţiei „Môrtea loiP Mihaiü Vitézu“ de Vidu, declamaţinnet| mai multor pasage diu drama „Mihaiü Vi*f tézu coudamnat la morte“ sorisà de Bo-| lintinénn şi vr’o doué coruri. Sërbarea »1 reuşit splendid. |

Mare defraudare . Un tînër praoti- B cant contabil dela cassieria oraşului Bnda*K pe-tta, a fost însărcinat erï să duoă delioi sucursală a cassieriei la cassa centrală sam» » de opt sute de mii corone. însoţit fiind do- mai de un servitor, când a ajuns în drep-P tul palatului poştelor, a dat geanta cu baofi I servitorului, spunêndu-i să mérgà înainta că el are să dea la poştă o scrisôre rem- mandată. Servitorul a pleoat, ér Kern k^méty — aşa îl chiamă pe practicant- ?

o vorbă, îi apleacă cu m ultă luare aminte asupra mesei.

E trei după miedul nopţii. S'adus a ren d a! . . .

— Şi doue inele şi césul!... S'ar fi dus şi calul şi séua, dâcă unchiul şi or­zarii n’ar fi suflat în luminări şi n’ar fi ; mers sé se odihnescă. Cine a câştigat?... Cine a sciut sé jóce, fîresce: unchiul şi ■ cu unul dintre orzari, tovarosul lui; alţi doi orzari au perdut, nu tocmai cat ne­potul, adecă nu to t ce aveau; dér au per- ■ dut şi ei destul de frumos pe potriva unor negustori nu tocmai tari. ‘

Acu, to ţi jucătorii dorm, fie-care la \ odaia lui. S’a ’nnorat de pe la miedul nopţii şi e întuneric adénc. i

F lăcăul nostru stă pe prispă cu frun­tea ’ntre mâni, pe când: în piciore, drept, în faţă-i, stă tovarăşul seu de drum. Inne cat de gânduri, tînerul ridică fruntea 1 sus şi-i pare că vede în întunerecul nopj strălucind ochiul ciudat, care l’a stăp to tă diua.

— Ce-i de făcut? întrebă.

Nr. 245—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

a dispărut, după-ce mai nainte luase din geantă suma de oinoî-sute opt-cjeci şi opt de mii. Pănă acuma nu i-au putut da de urmă.

Populaţia oraşelor din Ungaria. Publicăm, dapă statistica ofioială din 1900, oâte-va date asupra populaţiei diferitelor oraşe din tJngaria: Budapesta 732,322, Se- ghedin 101.991, M. Tereaiopol (Szabadka) 82.123, Dobriţin 75.006, Pojun 65.867, H. M. Vásárhely 60.886, Keoskemet 57.812, Ared 56,260, Timişora 53.033, Oradea 50,177, Cluţifi 49.295, ;CtncI-biseric! (Pécs) 43.982, Mişoolţ 43.906, Újpest 41.858, Caşovia 40.102, Fiume 38.955, B. Ciaba 37.547,Braşov 36,646, Măcău 33.722, ......Sibiiu29.577. Satumare 26.881, Beoichereoul mare 26.407, Szarvas 25.773, Békés 25.483, Ver- şeţ 25.199, Hrjdu-Böszörmény 25.070, Chi- ohinda-mare 24.843, Sabaria (Szombathely) 24.751, Ciongrad 2'2.619, Giula 22.446. Tergu-Murăşului 19.091, Punoiova 19.044, Sighetul Maramureşului 17.445, Lugoş 16,126 Oareii-ir:arî 15.382, Ungvár 14.723, Salonta 14.107, StajerJak-Anina 13.723, Nadlao 18.631, Devavanya 12.787, Turda 12.117, Bistriţa 12.081, Reşiţa 11.770, Gyoma 11545 Alba Iu'.ia 11.507, Baia-mare 11.183, Sighi- ş6ra 10.868, Biserica Ablă 10.849, St. Mi- clăuşul-sârbeso 10.720.

Concertul baritonistului D . Popovici, care s’a »mânat în urma unui c«s de mórt« în familia dómnelor Hesshaimer, se va da mâne Duminecă în 4 /17 Novemtrte. In looul dem­nelor Hesshaimer va da concursul talentatul pianist şi dirigent al societ. săsesc! de cân­tări P. Richter.

Reuniunea femeilor romflne gr. or. din F ă g ă ra ş ş i j u r invită la festivitatea jubileulm de 25 ani, ce se va ţine Duminecă în 11 (24) Noemvrie 1901. Pentru comitetul reuniuneif Maria Dan, preşedintă, Ioan Btr- esett, secretar.

Programul: I. Duminecă în 11 Noem­vrie la óre a. m. parastas în biserica gr. or. din Făgăraş pentru iniţiatorii, sprijini­torii şi membrele răposate. IT. Şedinţa fes­tivă, care se va ţină Duminecă la 7 óre sóra în sala „Lauritsch“ din Făgăraş. 1) Desohiderei şedinţei prin preşedinta d-na Maria Dan. 2) Istoricul reuniunei, dieerta- ţiane de secretarul d-1 I. Beresou. 3 Decla- maţiune, eseoutată de d-1 Dănilă Şerban.4) Trei oântărl solo, esecutate de d-şora Iulia Tofiea. 5) Declamaţiune esecutată de d*l Costi Totna. 6) Subscrierea aotului fes­tiv de cătră cei preseuţl. La 8 óre sóra pe­trecere sooială. Contribuir! benevole sö pri- meso cu mulţămită şi se vor chita publice.

Tinerimea română din Oradea-mare invită la serata literară urmată de dans, oe va avó loc în hotelul „Arborele verde“ (sala mare), Joi la 21 Noemvrie 1901 st n. Pre­ţul de îu trare: de persóná 2 oor., de fami­lie 5 cor. începutul sóra la 7 óre.

Damele române din Tiiniş0ra-Fa-bric arangiazi petrecere de dans )a 26 Noemvrie nou 1901, în sala berăriei (Fa-

brikshof) în favorul copiilor sărac! dela şo0- lele confesionale române d’acolo. Pentru comitetul arangiator: Maria Puticl, presi- dentă, Lucreţia Matei, secretară. începutul ia 8 óre sóra. Biletul de persóná 2 oor., de fdmilie (3 membrii) 3 cor. Oferte şi su- prasolvirî marinimóse se primesc ou mulţă­mită la adresa d-nei cassiere Maria Gh.er- dan (Fâbrio, strada Tiger Nr. 2) şi se vor chita pe oale jurnalistică. Damele sunt ru ­gate a-se presenta în toalete cât mai simple.

Săpături noue în Pompeji. Săpătu­rile făcute în timpul din urmă, au dat la ivélá detailurî interesante relativ la catas­trofa, care a pricinuit ruinarea oraşului Pompeji. Un proprietar a făcut anume să­pături pe şoseaua dintre Pompeji şi între mare, pe oare o parte a louitorilor din Pompeji a căutat ső fugă dinaintea morţii. In jaru l unei zidiri, care după tóté proba­bilităţile a fost o cârciumă, s’au găsit opt- 4ecî de schelete. Numai sub veranda ©s- teriei erau două-4»ci de schelete, cari tre- bue sö ti fost ómen! săraoi, de óre-ce nat s’au găsit la dânşii de cât bani de aramă O deosebită atenţiune m erită o figură, gă­sită şedând, care ;aparţinea fără îndoială clasei patricienilor. în jurul gâtului era un lanţ masiv de aur compus din 64 verigi, pe braţe avea bracelete mari de aur, la partea dróptá un pumnal cu mănunchi de fildeş, ér de ju r împrejur o mulţime de statuete, fără îndoială penaţii. Aceste obi­ecte au produs mare aensaţiă în totă Ita ­lia şi un archeolog italian a scris deja o carte asupra acestor săpături, care carte a apărut în Londra. Archeologul susţine, oă patricianul găsit şec^end nu este altul, decât Plinius senior, despre oare se scie, oă şî-a gănit mórtea în ruinele din Pompeji. Afir­maţia tircheologuluT însă pare a ti numai hipotesă.

Recolta Germaniei pe anul curent.O revistă specială germană, „Der Getreide- m arktu, publică, după datele oficiale, o eva­luare, pe care o pretinde exactă, în privinţa recoltei din anul 1901 în Germania, pentru a se vedé décá acóstá recoltă va acoperi cu totul trebuinţele interne, sóu va fi ne­cesar sé se imporleze cereale şi din alte ţări. După acestă statistică, recolta de grâu ar fi 2.470.000 to n e ; acea de secară de8.415.000 to n e ; recolta de orz de 3.021.000 to n e ; acea de ovăs, de 7.105.000 tone. Tote cifrele de mai sus sunt fórte ínferióre eva­luărilor făcute pentru anul acesta, inferióre şi producţiunei din 1900. Comparativ cu anul trecut, e o scădere de 1.837.000 tone pentru grâu şi dă 405.000 tone pentru se­cară. L a ovăs e o urcare de 26.000 tone şi la orz o crescere de 20.000 tone. F a ţă cu necesităţile interne şi ţinendu-se sâmă de producţia indigenă, se socotesce, că Ger­mania va fi silită să importeze anul acesta cam 4.000.000 tone de cereale diferite.

„A leg eri curate“. Un birtaş, care oreditase pe Almasy, oontra-oandidatul lui Apponyi la Iaszbereny, a dat în judecată pe candidatul oă4ut, pentru-că nu i-a plă­

tit socotéla. După contul presentat la ju- deoătorie, Almasy i-a rămas dator birtaşu- iui cu 5800 porţii de gulaş şi 3600 litruri de fin.

Cum va fi iérna viitóre? In curénd va apăre „Călindarul vremii“ aoris de renu­mitul meteorolog profesor Dr. Falb pe prima jum ătate a an. 1902. Falb pre4ice, că vom avé o iórná mólé. Luna lui Ianu­arie viitor el aştâptă să fi& uscată, Febru­arie va fi ou multă zăpadă, în Martie va ninge, dérva şi ploua mult. jAprilie va fi furtunos, luna lui Mai nu va fi frumoşi, ér Iunie va fi cam răcoros şi ploios.

In cancelaria d-lui advocat din loc Dr. I. Moşoiu află imediat aplicare un can­didat de advocat. Cei interesaţi să se adre­seze numitei canoelării.

Musica orăşenâscă va da mâne Du­minecă în sala hotelulai Europa un con­cert de novităţi sub conducerea capelmai- strului Max Krause cu următorul program: 1) Marş din opereta „Siissea Mădl“ de Reinhardt. 2) Ouverture 7 op. Djamilej de Brizet. 3) Kinderfer walzer, de Klein. 4) a, Leoncavalio „Serenadă pentru violoncel, esecutată de Ulbrich. b, Gounod-Serenadă instr. de Max Krause. 5) Mare fantasie din „Cavalleria Rusticana“ (După oerere din mai multe părţi.) 6) Oouvertura ro- mantique, de Keler. 7) Vaite coquette, de Leoncavalio. 8) Das Lied vom siisen Mădl pentru Flügelhorn, eseoutat de Krofta. 9) Classisch und 'Wieneriesh, potpourri de Komzak. 10) Das blaue Band, marş de Morsey. începutul la 8 óre. Intrarea 60 b.— Luni în 18 Nov. se va ţin0 probă ge­nerală filharmonică în Gewerbegesang. In- oeputul la órele 8 s.

0 escursiune în România.ţ)iua de S-tu Dumitru anul acesta a

oă4ut în tr’o 4* de Vineri. Luându-ml con­cediu pentru Sâmbătă, mi-am făcut o va- oanţă de trei 4^e Ş* m’am repeejit pănă la PloiescI şi de acolo la târguşorul Urlaţi, ca se visitez pe un prieten din copilărie, care este stabilit în acei târguşor.

Trenul plâoă din Braşov spre Româ­nia la órele 4 diminâţa. Pasageri puţini. In cupeul de olasa a treia, în oare am in­tra t n’am găsit, deoât un jidov bătrân, oare spunea, că merge la Bucuresci. Jupâ- nul se vede, oă nu mai fusese în ţâra ro- mánóseft, oăcl m’a a%ediafc ou fel de fel de întrebări asupra României. Cu deosebire îl interesa d0că în BuourescI sunt mulţi Is- raeliţl. Când i-am spus, oă sunt berechet, bucuria lui cu fű próstí. „Dér în Brăila şi Galaţi sunt m ulţi?“ — „Mai mulţi deoât ar trebui“. — „Şi în Iaşi?“ — „E hei — răspund eu — aoolo sunt mai mulţi Jidovi, deoât Români, acela-i oraş jidoveso, oăcl din 70—80.000 de locuitori peste 60.000 sunt ds ai voştri“. — „Şi oe ocupaţie ai D -ta ?“— îl întreb eu. — „Sticlar am fost“ răs­punse jidanul — »dór aouma sunt fono­

graf, care umblu pe la târguri ou instru­mentul aoela nou al lui Edison, din care se aud fel de fel de cântece frumóse“.

Vorbind aşa ou jupânul, 0oă timpul treout şi noi sosim la Predeal.

La revisuirea paşap0rtelor ne-am per- dut, pentru-oa să ne întâlnim 0răşl în tre-

' nul căilor ferate române. „Era să o pă­ţesc“ — 4ise jidovul. — „Cum aşa?“ — Paşaportul meu nu era vizat de oonsulul român din Budapesta şi jandarmul român n’a vrut să mă lase să trec“. — Şi cum ai scăpat?“ — »Am făcut ce-am făout şi am scăpat*, replica jidovul clipind des din ochi. — „Nu umbla cu minciuni jupâne!“— „Să ohiorăso, d0că nu-i aşa“.

Ecă — 4iceam în gândul meu — niol n’a în trat bine în ţ0ră şi a şi început,

; să calomnieze. Pentru-că în adevăr sciu, oă esistă un ordin care cere, ca paşapor- tele streine să fiă vizate de consulii români şi acesta, ored eu, în vederea invasiunei jidovescl, care a oopleşit ţ0ra. D0oă ar fi adevărat însă, oă acest ordin nu se ese- cută cu severitate, atunci de géba se dau asemenea ordine, invasia jidovâsoă nu numai, că nu va fi oprită, dér va lua proporţii mai mari.

Şi era vesel jupânul din oale afară, că a putut trece în România fără nici o pedecă şi pănă la Ploescl m’a tot ţinut de vorbă ou întem pléri din viaţa lui.

„In răsboiul din Italia dela 1859 — spunea el — eram căprar la regimentul Mâriasy, actualmente regimentul Nr. 37 din Oradea. Am luat parte la luptele din Solferino şi Magenta. In aoest din urmă loo am salvat un drapel austriac din mâ- nile Francesilor, cari se făcuseră stăpâni pe el. Cu acóstá ocasiune am oăpătat o blesură la degetul arătător dela mâna dr0ptă“.

Jidovul mi-a arătat degetul, pe oare însă cu t0tă bunăvoinţa n’am putut desco­peri altă urmă de blesură, deoât o mioă cicatrice, ca şi oare şi eu am una la un deget, provenită din sgărietura în tr’un ouiü.

„Apoi mai am şi altă rană“, şi jido­vul şi-a sufuloat pantalonii şi ismenele ară- tându-ml la pulba dela piciorul stâng o pretinsă oicatriee de glonţ. Din parte-mî mărturiseso, oă nici aici n’am văfjut ni- mioa. Şi credinţa mea s’a întărit acuma şi mai tare, oă am de-a face ou un Mtinohhausen, căruia minciuna îi este toomai aşa element de viaţă, ca şi aerul pentru respiraţie.

„Şi pentru o vitejie aşa de mare, oe ai dovedit d-ta la Magenta, împărăţia nu ţi-s’a arătat cu nimic recunosoétóre?“ — întreb eu mai departe.

„O da, răspunse el, mi-s’a dat 27% oreiţarl pe 4** Aşi fi căpătat de sigur şi mai mult, dér aveam un căpitan ceh, cu numele Skleba, trăsni-l’ar Dumne4eu, dâoăo mai fi trăind. Aoest căpitan fiind mare antisemit, nu putea lăsa să fie t0tă cinstea a unui Jidov şi de aceea, décá n’a putut tăgădui ou desăvârşire, oă am soăpat stéa-

— Dorm to ţi butuc, şoptesce caldşaşiul. Uşa e scosă din ţîţîna de jo s.......Decă o ridici binişor, poţi în tră pe dede­subt; poţi pe urm ă s’o descui pe dinăun­tru şi se eşi frumos. Intră încetinel; lasă-te pe vine; m ergi pe dibuite la p a tu r i; as­cultă bine unde resuflă, şi trece-le cu bas­maua asta pe la nas fie-căruia.. . . Odată sS tragă ’n suflet din mirosul ăsta, şi nu se mai deşteptă pănă la diuă, se-i tai cu ferăstrăul.

Şi dicend acestea îi dă basm aua ’n mână şi-l împinge pe flăcău încet-încet spre uşe. B ăiatul trece basm aua în m âna stângă şi, ştergendu-se de su d d re :

— D 6m ne! ddm ne! suspină el şi cu drâpta ’şi face cruce.

Atunci un hohot straşnic se aude.... Flăcăul se ’nt<5rce ’n loc. E besnă ’mpre- juru-i şi nicăiri ochiul luminos al tovară­şului. Tînerul se moleşesce din td te ’nchee- turile şi se prăb.uşesce pe prispă.

. . . . Se face d iu ă ___— Scolă, mg ! aicî ai adorm it procop-

situle? dice un glas cunoscut.

Flăcăul se trezesce buimăcit. Unchiul îl chiamă în odae ; nepotul

ascultă d’abia tîrîndu-se pe piciore.— Cât ai perdut me, me?— ...Tot.— Cât tot?— Ce-am mai avut eu... şi...— Şi ce mai?— Şi, arenda.— Cincî-decî de galbeni?Nepotul dă din cap punênd ochii ’n

păment.— Cine te-a pus së joeï, décà nu

sciî jocul?— Dracul m’a pus !— Nu ţi-am spus de trei-orï së pleci ?— Da. ’N’ai înţeles, că te luam la sigur?— Nu.— Prostule !Şi unchiul trage dela brâu un pun-

gociü mare, scdse o mână de bani şi nu­mără pe masă.

— Numërà-i şi tu. Sunt cincî-decî?

— ...D a .După o tăcere, în timp ce băiatul a

strîns banii, i-a legat şi a v îrît adânc le­gătura în s în :

— Cu mine s§ joci tu, mă! ţîngăule m ucos?

Şi-i arde părintesce douS palm e straş­nice.

— A ltă-dată se nu te mai apuci s§ joci cu omenii betrânî, decă nu sciî juca! Ia-ţî acu banii şi plecă degrabă la boe-rul___U ite . . . mai ţine doi lei de parale,s& ai ce m ânca pe drum.

— Sărut mâna!în câte-va clipe băiatul era călare....— E i! ce stai? nu p lecî?— ...U nch iu le , sS-ţi facî pomană,

să nu spui taichiî, că me omoră!

— Decă te faci băiat de trebă, nu-i spuiu.

— MS f a c . . . sărut m â n a !Şi flăcăul dă călcâie buestraşului.— MS! strigă după el unchiul. Ia

séma, sé te ia dracul, décá te mai iei după el, nătărăule!

Cătră sérá, tînerul, flămând şi însetat, trece pe dinaintea conacului dela Sălcuţa în buestru ’mbăşicat. O fată ’naltă şi voi­nică cu mânecile sumese pănă la subţiori, stând redim ată de un stîlp al prispei, se uită lung după călăreţ. E l aplecă bărbia ’n pept, strînge scurt zăbala şi îndem nă calul la iuţâlă. V rea şi el sé se uite îna­poi, dér a apucat sé cotéscá la drépta pe după movila bisericii, şi prispa conacului nu se mai póte vedea.

A jungând la cotul délului, unde apucă drumul spre Poeniţa, buestraşul gâfăind îşi potolesce puţin mersul la urcuş.

Sórele scăpătând la apus, se uită ín­dérét cu stăruinţă caldă la păduricea de m esteacănî, unde a tâ tea păsări ale primă­verii se chiamă, se ’n trébá şi-şi réspund, se ’ngână şi se ’ntrec în fel de glasuri, întorcendu-se fie-care pe la cuibul séu.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 245.—1901

gol. c»l puţin pe jum ătate a trebuit sS-ml ia vrednioiă şi a raportat, că la so&parea steagului era de faţă şi un alt căprar, to t Ceh ca şi el şi de fel din satul lui.“

A fost bine, că în timpul acesta am sosit la PloiescI, că jupânul mă ameţise cu atâtea palavre. După-ce mi-a mai spus, oă din răsboiu s’a întors acasă ou frumosa sumă de 1800 fi., căştigaţi to t pe câmpul de răsboiii din jăfuirea cadavrelo r— lucru, pe care i-l’am crezut mai de grabă, decât t6te oelelalte, câte mi-le-a spus — ne-am despărţit. El a plecat mai departe spre BucurescI, âr eu a trebuit să mă dau jos şi să aştept aicî vre-o trei ciasurl, pănă-ml va sosi trenul, oare să mă ducă mai departe pănă la staţia Albeşti. Erau ciasurile 40oe-

Edificiul gării din Ploiesci este splen­did, este o adevărată pod6bă. In restauran­tul cl. I d-1 Dobrogeanu-Gherea, antrepre­norul restaurantului, se învîrtia toomai pe lângă un bătrân frumos, ou barba mare, şi cu nisoe ochi strălucitori, ca două dia­mante. Era marele învăţat d-1 Uajdeu^GAre venia dela Câmpina, unde îşi are castelul său de vilegiatură.

Dobrogeanu-Gherea a făout înainte de asta cu câţi-va ani mare gălăgie în ţâra românâsoă ou criticele sale, pe oarl le-a publicat în trei volume. Dobrogeanu ală­turea ou Nădejde au fost protagoniştii pă- oătoselor prinoipii socialiste, contribuind prin scrierile Jor la destrăbălarea şi duce­rea îu rătăcire a tinerelor generaţiunî. So­cialismul fiind astăcjî deochiat, Gherea s’a lăsat în timpul din urmă de scriere şi se ocupă cu antrepriza restaurantului gărei. Gherea a venit în România din Roşia, de unde fusese gonit c& nihilist şi se c|icef că ar fi Jidov, oare mai înainte purta numele de Nuhîm Katz.

Tot aici în Ploiesoi antreprenor la restaurantul de olasa III este un alt Jidov, care mi-a fost mie elev la liceul din Brăila pe la 1894. Atunci îl chema Moritz Helden- busoh, acuma s’a botezat şi sub numele de Constantin lonesou, îşi oăştigă pânea sub aripile ocrotit6re ale C. F . R., ou to te că şi un Român neaoş ar fi reflectat p6te la acâstă antreprisă.

*Am întrat în oraş. Nu departe de

gară văd un stabiliment de băi, pe care era inscripţia „Băile depurativeu. Oe-o fi şi asta, căci mărturisesc, că păna acuma nu aucjisem de aşa ceva.

Băile depurative de buruiene sunt in­venţia lui Ntcolae Dinşoreanu, originar din Transilvania, fost architect în diferitele oraşe ale ţării, între cari şi în Brăila şi Bârlad. D-1 Dinşoreanu ţine de soţie pe o nepotă a repausatului Petru Suciu, fost odinioră profesor la universitatea dsn Iaşi. El este părinte a vre-o şâse oopii, la cari ţi-e mai mare dragul să privesc!, a tâ t de fru­moşi şi vornici sunt. £)-l Dinşoreanu îi cresce după principiile proprii higienice şi dâcă i-ai judeca sistemul său de traiti

după resultatele obţinute la copiii săi, atunci acésta ar fi cea mai mare reolamă posibilă pentru aoest sistem.

D-1 Dinşoreanu s’a lăsat de architeo- tură şi s’a consacrat esolusiv studiilor fisiö- logioe şi hidropatice. D-sa are aici, în Ploiesoî, un stabiliment destul de bine fre- cuentat şi d-sa spune, că sistemul său căştigă din ce în ce îu popularitate. Prinoipala tărie a sistemului său constă în diferitele buruiene, ou cari pacienţii fac băi şi în ciaiurile, ce le administrézá suferinzilor. în stabilimentul său se fac vara şi báidesóre.

Priessnitz dela Grâfenberg era d ea lt­fel un simplu ţăran, Kneipp era preot şi mi-se pare, că nici Kuhne n’a fost medio de profesie şi cu tote acestea au fost in­ventatorii unor cure naturale, cari au adus alinare multor bó lé ; de ce n’ar pută şi uu architect român să inventeze un nou sis­tem de vindecare? Aşa mă gândiam eu şi deşi nu sunt bolnav, slavă Domnului, am primit invitarea d-lui Dinşoreanu şi am fă­cut o baie depurativă.

După-ce am admirat frumosul monu­ment ridicat pe strada gării Ia 1897 în onórea vânătorilor din Prahova, că lu ţi în lupta dela Gri viţa, — m’am întors la gară, căci sosise óra plecării spre AlbeştI-UrlaţI.

Delaletca

La alegerile comitatense în ora­şul şi c ;mitatul Braşovului, n ’a fost de astă-dată luptă electorală în niel un cerc. Afară de cercul Săcelelor, în tote celelalte cercuri, alegerile au decurs neted.

in eeroul orăşenesc al suburbiului Seheiü au ales Românii de membrii în con- gregaţiunea comitatensă pe u rm ătorii: Vasilie Voina, protopop, Ioan Lengeru, ad­vocat, Dr. Georghe Baiulescu, medio şi Ni- colae Bogdan, profesor. In suburbiul Blu- măna, unde Maghiarii formăză majoritatea, au fost aleşi (candidaţii acestora, în tóté celelalte cercuri din oraş şi comitat fură aleş! oandidaţii Saşilor. Despre alegerile din Săcele lăsăm să urmeze corespondenţa de mai jos.

Din Săcele.— 2 Nov. 1901.

E ri în 1 Nov. st. n. au fost alegerile municipale în oercul Săcelelor. Deja ou 2 săptămâni înainte, între conlocuitorii noştri unguri se observa o viuă agitaţiă ou pri­vire la persónele, cari au să păşăscă în candidaţiă. S’au ţinut şi mai multe şedinţe spre scopul aoesta, fără să afle de bine a chiăina şi pe Români la consfătuire şi deci natural, că nici vorbă nu era de-a pune în candidaţiă şi vr’un Român.

Românii din Săcele însă de astă-dată n’au mai rămas indiferenţi, oi concheinaţî la o adunare înainte de alegere, ou unani­mitate au hotărît, ca să păşâsoă în candi­daţiă şi un Român în persóna harnicului preot Romul Verzea. Stima şi încrederea de care părintele R. Verzea se buoură nu

numai între poporenii săi, ci şi întrs alţii străini pré evident s’a arătat ou ocasiunea alegerilar.

Alegătorii români au grăbit din tôle părţile spre a da sprijinul lor singurului candidat român. Au absentat numai preoţiiV. Popea, G. Urdea, T. Prateş, D. Manole (Tărlungeni), preotul din Zizin şi învăţă­torul V. Fărcaş.

Considerând numărul mare al alege- torilor unguri, a^ecă 200 faţă de 74 ale­gători Români, reuşita alegerei a fost mul- ţămitore. Candidaţi au fost ou toţii 10, dintre cari 9 Unguri şi 1 Român. Resul- tatul alegerei este: Romul Verzea, Kil- lyéni Endre, director şi icsp. şcolar, Henter Gabor şi Kope Istvan aleşi.

De notat este, că între ceilalţi can­didaţi unguri au fost 'to t notabilităţi din Săcele, cari au suferit o neaşteptată în­frângere.

Astfel au decurs alegerile din Săcele.Un alegëtor.

Invi tare .Prea onoraţii domni preoţi şi înveţă-

tori, cari au luat parte la adunarea gene­rală a despărţem entului nostru, ţinu tă în 13/26 Maiu a. c., precum şi alţi fruntaşi din comunele ţinetore de despărţem entulI (Braşov), doritori de înaintarea poporului nostru din acestă parte a ţSrii, sunt invi­ta ţi la consultarea, ce se va ţine V ineri în 9/22 N oem vrie la orele 11 a. m. în edifi­ciul g im n a sin lu i rom ân d in loc cu p riv ire la î n f i i n ţ a r e a u n e i J t e u n i u n i a g r ic o le p e t e r i t o r iu l c o m i t a t u l u i B r a ş o v .

Avend în vedere însem nătatea obiec­tului, ce se va discuta la consultarea, despre care e vorba, rugăm cu insistenţă pe fruntaşii noştri din Braşov şi îm preju­rime, se ia parte la acestă consultare în numer cât se pote de mare.

Braşov, 2 Noemvrie v. 1901.

în num ele comitetului despărţemân- tului I al Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român.

Andreiu Berseanu, Nicolae Bogdan,directorul desp. secretar.

Convocare.Despărţământul „Alba-luliau al reu-

niuuei învăţătorilor români gr. cat. din Archidiecesa gr. cat. de Alba-lulia şi F ă ­găraş, îşi va ţine în sensul §-lui 21 al sta­tutelor, adunarea generală de tomnă Sâm­bătă în 23 Noemvrie st. n. a. o., în şcola gr. cat. din Galda-hifen0>ă, la care să învită prin acésta to ţi membrii fundatori, ordinari şi ajutători ai acestui Despărţământ, pre­cum şi toţi sprijinitorii învăţământului nos­tru naţional.

Program: 1). Dimineţa la 8 óre asista­rea în corpore la serviciul divin. 2). Prele­gere practică din comput cu" elevii şcolel, prin înv. local George Spătăceau. 3). Des-

chiderea adunărei de cătră preşedinte. 4). Ce­tirea apelului nominal. 5). Raportul preşe­dintelui despre mersul reuniunei archidie- cesane în general şi în special despre mersul desp. A.-Iulia. 6). Cetirea procesului verbal din adunarea precedentă. 7). Raportul cas- sariului şi bibliotecarului. 8). Alegerea a 2 comisiunl a) pentru censurarea rapor- telor sub p. 7 şi b) pentru îneassarea ta­xelor dela membrii ordinari eventual susce- perea de membrii fundatori şi ajutori. 9). Disertaţie de Ioan Domşa, înv. în Ighiu, eventual o altă disertaţie de G. Spătăceau înv. în Galda-inferioră. 10). Raportul corni- siunilor alese sub p. 8. 11). Discusiune asupra prelegerel şi disertaţiilor. 12). Fi­xarea locului ţinere! adunărei generale de primăvară. 13). Alegerea a 2 membrii pentru verificarea procesului verbal. 14). Eventuale cestiun! şi propuneri. 15). Ale­gerea oficialilor Despărţământului pe 1901— 1902. 16). închiderea şedinţei.

A lba-lulia , 3 Noemvrie 1901.Ioan Pampu Georcte Spătăcpam

preşedinte notar desp.

l l u l t ă s u i t ă .%La numérósele condolenţe şi par­

ticipări la doliul adénc, în care am fost îmbrăcaţi prin mutarea la cele eterne a mult iubitei nóstre soţii, mame, soră, cumnată, mătuşe etc. Victoria C. Iuga născută George Bariţiu, neputénd respunde în parti­cular, rugăm pe toţi binevoitorii, cu­noscuţii, amicii şi rudeniile întrista­tei nóstre amilii, se priméscá pe acésta c*le cordialele nóstre mul- ţămiri.

In numele jalnicei familii C o n s ta n t in l u g a .

Sfflulţămiftă publică.Despărţământul „Treiscaune-Cmc“ al

„Asociaţiunei“, aduce şi pe acăstă cale mul- ţăm itele sale acelor domni, cari au bine­voit a contribui pe séma bibliotecelor po­porale, şi anum e: Dr. Ión Hosan, medio Braşov 10 cor., Pavel Budiu, profesor 5 cor., George Chelar, dirig. al şcolel reale 10 cor. în numele comitetului.

Nicolae Bogdan,v. preşedinte.

C r is t ia n , 30 Oct. v.In 21 Octomvrie v. a. c. s’a făcut şi

în comuna Cristian un început de produc- ţiune teatrală-musicală, aranjată cu tine­rimea din lo c ; îi 4icem început, pentru- că aşa este, nemai fiind pănă acum nici o producţiune în comuna Cristian de felul acesteia.

Resultatul moral al producţiune! a fost m ulţăm itor; cel m aterial însă nu, căci spesele avute cu aranjarea producţiunei au întrecut cu ceva venitele. Causa este, că, a lipsit sprijinul chiar al locuitorilor din Cris­tian, cari în prima liniă erau datori sg întindă mână de ajutor la un lucru frumos,

Feraru l .(Fine.)

îl iea la bătae şi la chinuit Făcendu-1 se spună to t ce-a păţit. Scaraoschi acuma şi mai în tărîtat Din nou la bătae, erăşi l’a luat,L ’nvîrtea de cddă pe sus şi-l trîn tea Om se fi fost densul, de cincî-ori murea, Inse dracul are pelea m ult mai grosă Cu ciolane ţepeni şi carne vînosă. Scaraoschi-1 bate, păn’ a ostenit Apoi dându-i drumul dise năcăjit:Diavolii aceştia de ce sunt buni o re : Omenii ’i ’nşelă, ca pe nisce ciore,Trebue acuma însu-mi se me duc Se iau pe fierarul ş’aici se-1 aduc,Şi cum dice asta iute a plecat P e ferar îl află to t la crâşmă în sat, îl iea dintre omeni ş’amândoi plecară L a iad să-l aducă, precum contractară.Pe drum împreună, cum m ergea astfel: Fieraru ’nainte, Satan după el,Doi-trei paşi, mult patru ferarul făcea Şi înderet erăşi el se întorcea

Privea pe Satan de el se mira Da din cap în tr’una şi to t şuera,P leca înainte, şi se ’ntorcea er. Scaraoschi-1 vede şi-l întrebă dar:Ce te uiţi la mine şi me to t m esori? Ferarul răspunse: Sunt plin de fiori Căci aşa fiinţă încă n’am vedut Şi nici vre-odată să ved n’am credut. Scaraoschi d ise : Iea spune-mi drept mie Privindu-me ’n faţă, cum îţi par eu ţie?

Ferarul respunse: Eşti prea fioros Aşa că de frica-ţî mai aş cădea jos. Scaraoschi — atunci plin de îngâmfare De-odată se face îndoit mai mare. Fierarul îi dice: Ved că mare eşti Deră te poţi face după cum vroesci? Scaraoschi ’i dise: Cum vrei se me fac? Mic de to t respunse. ferarul la drac, Scaraoschi ’n trebă : Cât de mic ai vrea? Mic în punga asta se poţi încăpea. Scaraoschi d ise : Ţine punga bine Şi ’ndată ’năuntru me-i vedea pe mine, Apoi se şi face un fum subţiat La fierar în pungă iute a întrat.Etă-mă-s şi ’n pungă, Scaraoschi-a dis. Fierarul de grabă, punga a închis

Şi apoi îi dice, în chip de ocară:Decă eşti în năuntru, poftim eşi afară! Scaraoschi d ise : A eşi nu pot.Ferarul respunse: Bravo, bun de tot,SS ştii că în pungă, vei sta m ult şi bine După asta punga el în brîu o ţine,Se duce acasă, în tră ’n ferărie Şi c’un cleşte punga începu s’o ţie,Apoi pe ilău el o a aşedat Şi ’ncepu se dică: De m ult n ’am lucrat. Daţi băeţi cu toţii, daţi în pungă aice Daţi cu voinicie, ferarul le dice.Denşii cu barose în pungă băteau0 lăţeau şi erăşi în foc o puneauO scoteau afară ş’o băteau din nou, Scaraoschi ’n tr’ensa era cât un ou L uat la bătae şi ţipa mereu,Sbiera de durere, vai de capul sSu Plângea ca copiii şi cerea ertare Fieraru-audindu-1 dedea şi mai tare.Tot m ereu îl bate, pănă ce un drac vine La ferar ş’aduce zapisul cu sine,Ferarul cum vede zapisul pe locAII citi şi iute îl aruncă ’n foc Şi încă o bătae bună i-a mai dat Şi deschidând punga îl făcu scăpat.

Satan ce din pungă, er slobod se vede Zăpăcit la uşe, iute se repedeO rupe la fugă prin câmp, arături Nu căta în cale de-i drum de-s păduri. A jungend la tartar, pe draci i-a chemat Şî-apoi cu stricteţă el le-a ordonat V r’un om cu ciocanul venind de-o vedea Iute se grábéscá iadu-a ’ncuiea Şi de loc în năuntru ei se nu-1 priméscá, Ci cât mai departe de pot sé-1 gonéscá Căci decă ’năuntru denşii Par primi Dela el necazuri au a suferi.

Când porunca asta de Satan fu dată De céta drăcescă a fost ascultată.

*Nu mult după asta şi bietul fierar După-o golă gustă al morţii păhar Cu limbă de morte lasă ăst cuvânt: Când veţi pune corpu-mi în tristul mormânt Lângă el sé-mi puneţi şi ciocanul meu Ca el se mé scape de duhul cel rău. Cuventul acesta i-a fost ascultat Şi cu el ciocanul ’i l’au îngropat.

După îngropare, feraru-şi lua Ciocanul în spate şi spre iad pleca;Dér când fu aprope un drac l’a zărit

Nr. 245.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI, Pagina 5.

aranjat fiind cu "ei înşişi. Mai frumos a fost sprijinul On. public străin: Supra-solviri au Intrat dela următorii domni: Nicolae Chi- <şomban 1 cor., loan Presmereau 1 cor., Toma Brenci 1 cor., Nicolae Ghirincea 1 *cor., George Stanislau 80 bani şi Ananie Boldor 60 bani.

Să aduce şi pe acâstă ofele am intiţilor domni căldurose multămiri.

Comitetul aranjator.

Chelmac, 1901. 30 Octomvrie, st. v.

In numele comitetului parochial viu ţi pe acăstă cale a aduce m ulţăm ită publică «onlocuitorilor acelora, cari din evlavie creştinâscă att contribuit la spesele necesare pentru facerea clopotului al Ill-lea la Sfta nostră biserică,, —şi anume:

Georgiu Rusu, paroch 10 cor., T. Popa, îny, 2 cor., Aureliu Jucu, jude comunal 4 cor., Ioan Jovescu 2 cor., Trifu Unguru, epitrop I 3 cor., Yasiliu Dumitru, serv. bis.2 cor., Ioan Crişan 2 cor., Achim Ardelean4 cor., Petru Secoşan 2 cor., Vasiliu Iliescu2 cor., Vasiliu Dugulescu 1 cor., Trifu loviţa* 2 cor., Petru Jucu, cassariu com. 1 ■cor., Georgiu Nicolescu 2 cor., Georgiu Cleeseu, jun. 1 cor., Vasiliu Jucu 1 cor., Petra Onulescu 1 cor., Petru Dugulescu 2 oor., Petru Dugulescu 1 cor., P etru Păpuc1 cor., Georgiu Ianculescu 10 cor., Elena Ianculescu 4 cor., Georgiu Ianculescu 10 «or., văd. Elena Ardelean 10 cor., Aureliu Popa, teolog abs. 5 cor., Georgiu Jucu 1 cor., Vasiliu Nicolescu 1 cor., Vasiliu Gon- cean 1 cor., Vasiliu Dragomirescu 2 cor., Vasiliu Iosifescu 1 cor., Petru Nedescu 1 cor., Petru Nicolescu jun. 5 cor., Alexa Iosifescu 1 cor., Georgiu Ianculescu 1 cor., Trifu Nedescu 1 cor., văd. Simina Cusman 20 cor., văd. Anuşoa Unguru 20 fii., văd. Eaveca Dugulescu 1 cor., Persida Nicolescu2 cor., văd. Elena Blidariu, prescurăriţă 40 fii.. Flore Dugulescu 1 cor., Domnica Onulescu 1 cor., Maria Lupu 1 cor., Maria Oloescu 2 cor., Nicolae AndreiQ. şi Constan­tin Ardelean din Lugoş 6 cor., Georgiu (koza din Dorgoş 1 cor., F . Demeter, co­merciant în Arad 5 cor., Petru Dugulescui cor., Ioan Tripon 2 cor., Teodor Muntean, (omerciant 4 cor., Ioan Iosifescu 1 cor., Elena Dumitru i cor., Simina Cociş 1 cor., Flore Juca 1 cor., Domnica Dudau 1 cor., Elena Seeo.^aii 40 fii. Suma to tală : 154 cor.

Georgiu Rusuparoch gr. or. român.

In urmarea apelului nostru din 31 | lartie a. c., publicat în Nr. 84 al „Gaze-

toi Transilvaniei“, a mai in tra t pe lângă «le publicate în 15 Maiü a. c. Nr. 122 al icestui preţuit diar, încă următorele colecte infavorea edificărei şcolei româue poporale In Şireag, deia urm ătorii domni:

1). Ex. Sa domnul Dr. Ioan Szabo, «piscop 20 cor., 2). Iosif Boca, comerciant li Gherla 50 bani, 3). Michail Făgărăşan, protopop în Teure 10 cor., 4). Gavrila Terţii!, jude reg. în pensiune în B istriţa5 cor., f)\. Francisc Farkaş, notar cercual laSintereag 5 cor., 6). Achim Maniu, ofi- wal militar în Seraievo-Bosnia (a 2-a dă- mire) 2 cor., Alexe Bogdan, cancelist pens. Cmdrióra 2 cor., 8). Ioan Belciug, preot $r. c. Prislop 2 cor., 9). Eliu Micşa, sub- (ondncétor la cartea funduară în Deş 1 cor., 10). lón Rus, cantor în Şireag 2 cor., 11). Tasile Rebrean, econom 1 cor., Grigore

|alergând în nuntru degrab’ a vestit,ii la denşiî vine unul cu ciocan Speriat Scaraoschi din al seu divan, brunei zevore pe porţi să trân tescă $ cu toţi în nu’ntru se s’adăpostescă. îerarul la portă, d ice : D escuiaţi «grabă că ’n nuntru vreau se me lăsaţi, îirundrac răspunde: — Nu se pote. — dau ţise-atuncî ferarul, aici vroiiî se stau. — Dracul respunde e ră ş i: Nu se pote. — fierarul când vede, că ’n capăt n ’o scote h $ce în ciudă la raiu de-acum plec Pite că ş’acolo bine-o se petrec. —Un diavol îi dice: Du-te unde vreai lunai aici nouă pace se ne dai. —

*Berarul la portă mai bate ce bate Ş din nou îşi umflă ciocanul la spate, încotro s’apuce, drumuri o m ulţime iia sS întrebe nu găsea pe nime.(aj pe urmă vede o mică cărare k\ mergend pe densa un timp ore-care ijunge la raiu, se între-a cercat

w pe loc un ânger l’a înapoiat. —& ’ntorce la iad, porţile ’ncuiate,La raiu nu-1 primise, căci avea păcate.

Moldovan, econom 1 cor., Vasile Ilie 2 cor. Suma, 53 cor.} 50 bani.

Domnii cărora li-am trimis apelul din 31 Martie a. c., sunt rugaţi cu to tă stima să binevoâscă a-ne trim ite ofertele colec­tate în timp de 30 de cjil©*

Dela senatul şcolar, Şireag în 30 Oc­tomvrie 1901.

Petru Mureşianu,colectant.

SCIRI ULTIME.Bruxella, 15 Noemvrie. Circulă

svonul, că guvernul engles, în urma dorinţei exprese a regelui, ar înclina se încapă tratări de pace cu preşe­dintele Kriiger, pentru încetarea os­tilităţilor.

Berlin, 15 Noemvrie. Dr. Leyds, care petrece aicî, a spus, că nu de mult Burii au pus mâna pe tot pro- viantul engles din apropierea Caps- tadt-ului şi pe întregul transport de cai trimis armatei englese. Guver­nul engles a interejis strict publica­rea telegramei, ce da scire despre acesta.

L i t e r a t u r â .A apărut I s t o r i a l u m i i partea a

IlI-a tălmăoită de preotul O. Morariu, după Dr. Th. B. W elter, şi se póte proonra dela Tipografia „A. Mureşianu“ cu preţul de1 coróná, plus 10 bani porto.

Balonul.S ta i!Adecă nu te tem e, nu crede, că m’am

apucat se ve arăt cîrma balonului! Nu, slavă lui Dumnedeu, suntem omeni întregi, omeni sdraveni, suntem pe păment, pe continent chiar.

100000!Adecă, voiam se dic: o sută de mii

de franci nu e tocmai p u ţin ! Ce mai pro­pagandă anti-alcoolică s’ar face cu denşiî, cu şampaniă pe la Capşa! Ba, póte, p le­când dela Brăila am face şi ceva sem i-zei!

Adecă, (se fie de trei-ori adecă) vo­iam se dic, că o sută de mii de franci s’a dat ca premiü pentru cîrma balonului.

Şi decă s’a dat o sută de mii de franci ínsemnézá, că s’a băut aldămaş, s’a bă tu t palmă, s’a bătu t tîrgul, avem ba­lon cu cîrmă. De acum a:

Omenirea îşi ia sborul.Negreşit, mai íntáiű, vor sbura cei

mai gata se sbóre, ori mai aprópe se sbóre, adecă cei ce sunt mai aprópe de sbură- tóre.

Mai aprópe de sburătore trebue se fi fost ângerii, dér aceştia au sburat de mult. Ba au mai răm as încă un fel de ângeri: femeile! Negreşit, că acuma vine rendül lor!

Ce fericite sunt! Sfîrrr! S’a dus la Paris! Sfîrrr!! S’a dus în Am erica; sfîrrr!!

Pe la iad şi raiü de trei-ori a fost,E r la raiű se ’ntórce cătând adăpost;Inse nici acum a nu a fost primit,Pe câmp se rămâie îi era urît. —De-un ânger acuma smerit s’a rugat La raiű sé-1 priméscá, dér fii refusat,Ii spuneau că ’n nuntru nu în tră ori-care Ci numai acela, ce pecate n’are Şi care ’n vi0ţă-i m ulte milostenii A sciut se facă, liturghii şi denii Sfiios prin biserici el a ascultat Şi pe nime ’n lume nu a înşelat. —Dér că nu ’nţelege de-astea, se făcea Şi ca să-l primescă el to t le spunea Că printre-atâţî-a n’o se-l bage sémá. — Ângerii îi spuse, că au şi ei tém á Că de bagă ’n nuntru un om păcătos Pen tru dânşii este cas primejdios Dum nedeu îndată face cercetare Şi e vai atunce de ângerul care Face de-acestea, c’atunci Dumnedeu îl alungă îndată din scaunul seü Pogorându-1 astfel din a lui ’nălţim e Şi că aşa bine ei nu fac la nime.V ădend că nici asta nu i-a reuşitA. 1

In raiü ca se fie de ângeri primit

A sburat de acasă ! a făcut d ivors! ! . . . . Da, íncepénd de acuma dela cîrma balo­nului, nu se va mai dice dă divors, ci a făcu t divors, pentru-că cucóna nu se va mai duce la tribunal se dea divors, ca se întrebe pe d-lui, decă-l primesce, ci o s’o ştergă pur şi simplu unde-o duce-o véntul inimei. Tot un fel de divors vor face şi cei-ce astădi dau faliment!

Câte schimbări ne aduc vremile şi câte su rp rise !

Pănă acuma îţi venea câte-odată să sai în sus şi se plesnesci; de acuma îna­inte te vei ridica în sus şi va plesni ba­lonul. Şi când o plesni balonul, ce sur- prisă plăcută o se ai se vedi, că de-odată cădi în mare ori în tr’o gîrlă, ori pe co­şul unei fabrici, ca se te prăjescî de v iu ! ! Séu şi altă surprisă: te întorci sera acasă liniştit, cu gulerul ridicat, cu manile în buzunar; te gândesci, că te duci să te culci şi numai, de-odată bof! ţi-a cădut balonul în cap ! ! . . . Séu póte chiar te-ai şi culcat, şi balonul îţi cade pe casă şi ţi-o turtesce peste t in e !! — Acuma, în diua de adi, din causa economiilor unui guvern prevădător, au perit numai cei-ce au fost în tren la P a lo ta ; cu balonul vei peri şi tu, care te-ai culcat liniştit acasă şi te-ai închinat şi ţi-ai făcut cruce pe perină.

Pe vrem ea balónelor ferice va fi de acel ce va fi prefect de poliţiă. P refectul de poliţie va trebui di şi nópte se se uite în sus, după balóne. Din causa acestei in- venţiuni a secolului X X trebue se se ivéscá şi un fel de nouă speciă omenéscá, un fel de omeni cu gâtul lung, ca se potă sta cu capul pe spate se se uite în sus după balóne, un fel de specie: Homo ba- lonensis, séu Homo poliţistis balonensis, ori Homo beregatus, adecă om cu beregata lungă.

A tunci însă vom fi cosmopoliţi! Noi la Paris, la Londra; cei dela Londra şi dela Paris la n o i; Burii în Anglia, Englezii în China şi aşa mai departe. Când vom face o m are întrunire la Brăila, atunci ne vin partisani cu balónele în adevăr din tóté părţile lumii şi îi pacificăm pe toţi, nu numai pe Europa.

Ar fi curios de sciut atunci, ce în tre­buinţare se va face cu pasapórtele? De pildă, un num ăr de negustori de cai plécá în Rusia. Cine le vizăză pasapórte le?!... Dór graniţele cum se pădesc?

Am audit noi de piraţii de mare, dér piraţii de mare aveau cel puţin obrazul, că nu rămân pe uscat, căci m area pănă acuma nu se întinde pe uscat, dér aerul din fericire pănă acuma, şi din nenorocire de acuma, se întinde p re tu tin d en i! In- chipuiţi-ve, mă rog, că Chinezilor le-ar veni gust să vină în Europa. Pănă acuma, când nu erau balóne, décá asem enea gusturi le-ar fi venit Chinezilor, eşiam şi noi îna­inte cu tunuri, cu pusei, cu ce puteam, dér când vor avé balóne, ce te faci? Şi ce te faci mai ales când scii, ,că Chinezii sunt mulţi câtă frundă şi iérbá, sute de

Cum e în grădină de ei s’a rugat Să-l lase să vadă. — Deci ei l’au lăsat Dicendu-i: Te uită, numai dă-ne pace. — Când audi asta ştiu el ce face,Peste gard ciocanul îl făcu scăpat Când ■ în raiű ferarul atunci s’a uitat. — Ün ânger l’íntrébá, că ce a făcut,Ferarul răspunde: Ciocanu-am perdut E r peste gard, uite, nu pot să-l apuc Şi de-1 las aice nici, eu nu mă duc. — Fierarul se rogă, ca ’n loc să i-1 dea Să-l lase pe densul singur să şi-l iea. —w> A

A ngerul îi dice : Intră mai de grabă Şi să ieşi afară, căci am ş'altă trébá. — Ferarul să plecă de ciocan s'apuce Dér cu m âna încă mai în nuntru-1 duce Şi to t cu ciocanul, densul se luase C’aprope ’n mijlocul raiului întrase. Angeru-i d isese : Da eşi mai curând, Ferarul răspunse : Aşa am de gând. —

*Intre-acestea însă Dum nedeu pornesce P rin raiű să se primble, şi cum îl zaresce Pe ferar, l’ín trébá: In raiű ce-ai în tra t? Ferarul răspunde: Ciocanu-am scăpat, — Ce ciocan? L ’ntrébá pe neaşteptate

mili(5ne?! Te culci sera bine, liniştit, şi te pom enesci pe la miedul nopţii cu : Ctu, hu, p u f l l . . . Au venit Chinezii!! Ce te faci atunci ?!

E u unul dic Domne feresce, şi pen- tru-ca să ne ferescă Dum nedeu de Chi­nezi, cred că ar fi bine de-ocamdată să ne rugăm lui Dum nedeu se ne ferăscă de cîrma balonului.

(„Conserv.“) 2h. B . Speranţia.

MULTE ŞI DE TÖTE.

U*i iu f i l le u a l m ie e l lo te r i i .Alăltaeri în 13 Noemvrie st. n. s’au

împlinit una sută oinoi-cjeol de ani, de când (la 13 Noemvrie 1751) a apărut în Viena ordonanţa, prin care s’a introdus loteria, numită în limbagiul poporului „loteria mică“ (k. k. Zahlenlotto). Aoestă loteriă s’a înfiin­ţa t după modelul celei italiene, Lotto di Genova.

Mai întăiîi ministru de finance de atunci oonte Rudolf Chotek a dat loteria în arendă pe (|ece ani contelui Ottavio di Cataidi cu dreptul de monopol.

Cea dintâiă tragere s’a fâoutîn Viena la 1752 pe piaţa dela Biirgerspital înaintea palatului Lobkowitz. Cel dintâiCi fericit, care a câştigat un terno, a fost un oismar ou numele Huber. Pentru ambo se da §oa câştig o sumă de 225 ori mai mare ca cea depusă. Jooul pe guaterno şi quinterno nu era încă cunoscută.

Statul austriac lua ca arendă numai 260000 fl., pe oând arendatorul în cei din- tâiîi 10 ani a avut un escedent de apr6pe 687000 fl. Afară de aoâsta guvernul mai publica la fie-oare tragere şi câte 5 oâşti- guri ca „zestre pentru fete“. Sortirea câş­tigurilor mireselor se făcea astfel, că din­tre cele 90 de bile mici, introduse în urnă şi dintre care 6e-care conţineau şi numele unei fete sărace, se trăgeau 5 bile, astfel câştiga nu numai oei oe participau la lo> teriă, oi şi cele 5 fete sărace.

Sub împăratul Iosif II guvernul a luatasupră-şl administrarea loteriei. De aci încolo s’au făcut colectări în tofce oraşele mai principale din imperiu şi prin anii 1813—14, statul câştiga din loteriă curat2,000.000 fl. pe an.

Pe atunol voia o „fată bravă ger­mană“ de 20 de ani să se pună ea pe sine însăşi la loteriă. Plănuise a se vinde ou totul 24,000 losurl, fie-care cu preţul de un fiorin; în oaşul că ar fi câştigat o femeie, ea avâ să capete 4000 fl., dâcă losul l’ar fi oâştigat un „bărbat impedecat“ (de a se însura), el avea să capete 6000 fl.; de cumva câştigătorul ar fi fost un bărbat neinsurat, căruia nu i-ar fi plăcut „brava fată germ ană“, el avea pă primâscă ca un fel de despăgubire 8000 fl. In to t oasnl aşa-dâr „brava fată germ ană“ făcea o bună afacere.

*

Ferarul îi d ic e : Ia nisce păcate. — Dum nedeu îi dise: P ăcate de ai L a iad să te duci, pe aicî ce stai? Ferarul tăspunde, la iad nu-s primit De-acolo aice acum am venit De aceea dară forte m ult te rog Să primesci aice şi pe al tău rob. — Dumnedeu îi dice: — Intră şi tu, dară Cu o condiţiune, dă-ţi ciocanu-afară. — Deci el dând ciocanul la ângeri le dice E al m eu acesta, păstraţi-1 aice,Şi făr de ciocan în raiu a în tra t Petrecend acolo de to ţi respectat. —

*Astfel fii ferarul deştept şi prin graiu Dobendi avere şi dreptul la raiu.

*Er pe draci în tartar i-a înfricoşat Că închişi de frică-i m ultă vrem e-au stat.

(Frate de cruce cu „Feraru l“ lui Spe­ran ţă publicat în „ C ontem poranulu din 1882 şi amendoi ferariî veri buni cu To- deriţă Jucătorul de cărţi al lui C. Negruţi.)

P u r ic e s c u .

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245.—1901.

Sub pantof.

Tóta lum ea vorbesce şi im pută prie­tinilor, că ascultă de sfatul femeilor lor, calificând acesta ascultare prin frasa sub pantof. Puţin i înse cunosc originea acestei dicetori.

Ne folosim de povestirea călugărului Benedict Anselm, care istorisesce astfel pe primul erou, ce a purta t cu mândriă în vérful coifului seu pantoful soţiei sale, în locul emblemelor îm peratesci séu papale.

E tă acesta istorioră:In timpurile vechi trăia un cavaler

vitéz, numit Bodo, Cu-fruntea-de fer. După m ulte lupte, între îm peratul German şi Papa, se încheiase pace şi de bucuriă se ordonase pretutindenea mari festivităţi. Tot-odată s’a dat porunca, că fie-care lup­tăto r se porte séu colorile papei séu ale împăratului. Bodo înse se jură, că nici când nu va purta vre-un semn de supu­nere şi declară, când fu am eninţat cu ana­temă, că nu-i pasă de întregul imperiu ro­man. A tunci soţia lui se puse pe lângă ol şi-l ruga cu lacremi în ochi, cel puţin de dragul ei se porte una . din cele doue colori.

— „Nici-odată“ a fost răspunsul lui.Fem eia plânse şi protesta, că nu o

snai iubesce.In zadar o asigura el de contrariű,

oa plângea to t mai tare.— „Décá ai avé num ai o scânteie

de dragoste faţă de mine în inima ta, ai pune una dintre cele doué colori“ suspină dinsa şi părăsi odaia, lăsându-şî bărbatul singur.

In m omentul acesta se audiră signa­lele de luptă.

Jum éta te inconscient ridică micuţul pantof, ce-1 perduse soţia lui, când fugise <!in odaie, îl înfipse în vérful coifului şi alerga la luptă. Aici ieşiră înaintea lui erolzii întrebându-1:

— „Te pui sub sceptrul împăratului, i?éu sub cârja pape i?“

— „Sub pantof“, striga el şi se arunca în lupta, din care eşi biruitor peste toţi. Însăşi sora îm păratului i-a predat premiul:0 eşarpă cusută cu fir. Tot-odată însă i-a şoptit: „Cavalere, tu nu te supui nici îm ­păratului, nici papei, dér sub pantof tot eşti!“ Ce ’i-a spus numai la ureche, s’a aflat cu­rând în to tă téra şi curénd s’a constatat, că sunt mai mulţi bărbaţi, cari recunosc mai bucuros domnia pantofului, decât a sceptrului séu a cârjei. — (Cronica.) —

*Li-Hung-Ciang.

E tă câte-va am ănunte asupra vieţii1 ai Li - Hung - Ciang, marele diplomat al Chinei, mort dilele acestea:

Li-Hung-Ciang s’a născut în 1823 în satul Hueilung din provincia An-Ho. P ri­mul fapt prin care şi-a atras asupră-şi aten­ţiunea curţii îm părătesei a fost sufocarea răscolei Taipingilor din provincia Ngan- Hui în 1853. S’a ridicat apoi la to t mai înalte dem nităţi pănă la rangul de vice­rege. Cel mai iscusit diplomat al imperiu­lui chinez, în tóté afacerile mai dificile, el era parlam entarul curţii îm părătesei; pa­cea dela Simonoseki, urm ată după răsboiul japono-chinez din 1894—1895, este opera lui. Nu mai puţin m erit are şi în aplanarea conflictului între China şi puterile euro­pene, provocat de réscóla boxerilo r; ér în timpul din urm ă fusese representantul curţii în tratările cu Rusia referitor la evacuarea Mandşuriei.

Li-Hung-Ciang anii trecuţi a făcut călătorii şi prin Europa, şi încât curtea chineză se arată aplecată se introducă re­forme în imperiű, meritul e în prima linie al lui Li-Hung-Ciang.

Li-Hung-Ciang e de origine de rend, din familie săracă, şi to t ce şi~a câştigat în v iâ ţă : avere, nobilime, ranguri şi titluri, şi-a câştigat prin hărnicia lui proprie. In el China perde pe cel mai valoros diplo­m at şi bărbat de stat. I-se şi dase de a lt­cum porecla de „Bismarck al Orientului“ .

Li-Hung-Ciang s’a stins în mod li­niştit. Im ediat s’a aprins un foc în curte, după obiceiu chine«;, pentru-ca sufletul de­functului să fie transportat prin flăcări la ceriu.

Corpul a fost apoi aşedat în tr’un ad­mirabil cosciug din lemn de cidru, pe care Li-Hung-Ciang îl adusese deja cu ocasia călătoriei sale pe care a făcut’o în jurul lumei.

Duminecă s’a făcut ceremonia când s’a expus corpul, în cursul căreia funcţio­narii chinezi au adus omagii defunctului.

Pentru visita miniştrilor streini a fost fixată o di specială.

înm orm ântarea se face în Hueilung An-Ho, unde s’a născut Li-Hung-Ciang.

Scirea morţei omului de stat chinez a fost imediat telegrafiată curţei. Se aş- tép tá acum primirea unui edict prin care se vor acorda lui Li-Hung-Ciang onoruri postume. Va fi probabil făcut marchis, titlu, pe care îl va purta fiul său cel mai mare.

Nici o emblemă de doliu n ’a fost ar­borată în o raş ; populaţia însă este forte excitată.

Miniştri streini cred, că Yuan-Chi-Ha'i va deveni persona cea mai influentă în China şi că presenţa sa la Peking va avé o bună influenţă asupra curţei. Se crede însă în acelaşi timp, că el va pleca la Cian-Tung, provincia cea mai turbulentă şi leagănul mişcărei boxerilor, unde este nevoe de un guvernator cu m ână de fier. Situaţia în acéstá provinciă este cu totul delicată, din causa posibilităţei unor per­m anente dificultăţi cu Germanii, şi substi­tuirea lui Yuan-Chi-Ka'i cu un om de mai puţin tact, ar puté duce la un conflict între Germani şi Chinezi.

Li-Hung-Ciang era privit ca singurul chinez influent, care putea să negocieze cu guvernele străine, apreciând punctul lor de vedere.

&

Apă «lin pietră.

Celebrul explorator polar Nordensk- jold susţine, că pietrele din m unţi trebue se conţină apă forte curată. Mult timp teo­riile lui nu fură luate în serios, de nimeni. Numai în 1895 s’a făcut prima încercare pe o insulă de stâncă în sudul Suediei, în acea insulă apa lipsia cu totul, şi tre ­buia să se ia apa de mare. Toţi erau forte sceptici de isbânda acestei înce rcă ri; însă după cum a precisat Nordenskjold, apa fii găsită la o adéncime de 35 metri.

Védénd buna reuşită a acestei ex­perienţe, s’a constituit în Suedia o socie­tate pentru săparea puţurilor în stânci. Din 105 săpături făcute de Suedia, Nor­vegia şi Finlanda, numai 3 nu au dat apă, 2 au dat apă sărată şi tó té celelalte au dat apă în deajuns, fórte curată şi rece.

*Originea numelui de Movilă*

Ştefan Vodă cel mare domnul Mol­dovei a avut o luptă crâncenă cu Ungurul Hroiot, pe Şiret la Schiei (jud. Roman). Săgeţile Ungurilor cădeau ca plóia asupra Moldovenilor. Ştefan Vodă îi îm bărbăta şi în rend cu soldaţii săi, săgeta pe Unguri înfricoşat. Dér o ságétá ungurésca trimisă cu îndem ânare în potriva lui Ştefan îi străpunge calul, care cădii mort.

Cronica ne sp u n e : „Ér şi Ştefan Vodă cădend după cal, l’au vru t prinde vrăjm aşii“. Un aprod anume Purice fiind alături de domn, şi vedând prim ejdia în care se afla Ştefan Vodă, descăleca iute după calul său şi în grabă îl puse la dis- posiţia Domnului. „Şi nu puté încăleca în grabă Ştefan fiind om m ic“ urmeză cro­nică. Atunci aprodul Purice îi dise: „Domne eu m’oiü face moviliţă şi vin de te sue pe mine şi înca lecă! Ştefan vădend oste- néla şi dragostea aprodului seu, „s’a suit pe densul şi a încălecat, şi a dis atunci: „Sărace Purice de-oi scăpa eu, şi tu atunci ţi-ei schimba numele din Purice Movilă“. Pe urm ă iute ca fulgerul luă rend între voinicii săi, cari luptau înainte. Oştirea vădend pe Ştefan érásí în mijlocul ei s’a înbărbătat şi a ţinu t piept pănă ce bătu pe Unguri, prinse de viu pe Hroiot şi i-a tăiat capul. După luptă, Ştefan s’a ţinut de cuvânt. Cronica ne sp u n e : „Şi au dat Dumnedeu de au scăpat amândoi; şi l’au făcut „arm aş“ mare, pe Purice, şi dintr’a- cest Purice aprodul s’a tras neamul Mo-

vileştilor, de au ajuns de au fost şi Domni dintr’acel neam “. Ştefan Vodă i-a schim ­bat numele de „Purice“ în acel de „Mo­v ilă“, dându-i de soţiă pe fiica pîrcălabului de Roman, mai m ulte moşii şi daruri, căci el omorîse pe Hroiot în luptă. Subiectul aprodului Purice, a fost pus de D. Bolin- tineanu în tr’o poesie, şi de C. Negruzzi în tr’un mic poem : „Aprodul Purice“.

(„G. L.“)

O alend-siriil s e p te m ă n e i.NOVEM. (1901) are 30 $ile. BRUMAR.

Pilele C ălend. Iu l. v. C ălend . G reg .

Dum. 4 C. păr. loaniţiu 17 GregoriuLuni. B S. Galateon 18 EugeniuMarţi 6 S. Pavel ar'ţha 1-1 EtisabetaMerc. 7 33 rn. dela Meii 20 FelioeJoi 8 f Arh. Mih. Gavr 21 f ln tr. în biserViner 9 S. Ouinitor, Perf 22 CeciliaSâm. 10 S. au. Olimpia 23 Clemente

/ U A A / W W W \ A A V W W W \

Biuroul advocaţilor asociaţi.

C. Rădulescu,fost procuror şi judecător de tribunal, şi

Nicolae Andrei Popovicî,doctor în drept, iost magistrat,

se angaj6ză a pleda înaintea tuturor ins­tanţelor judec^torescl din România,

procese de orl-oe natură, eseuut&ri d^ hot&rirl şi creauţe.

Bucurescî, strada Smârdan 53.

Proprietar: D r. A u re l M u re ş ia tiu .Redactor responsabil: T r a îa w JB.

fkjh3GnS30Ga0STTlEy3rTT3RGGRRG£3QGGG£g3P% '

DE VâNţ)ARECasele din Strada băilor nr. 32,(Scheiu) unde a’aiiă grădina de copii ung., se vinde din mână liberă.

Amatorii a se adresa la proprietarul Gotîlob RokeÎ. Strada Prundului Nr. 16. (322. i_b).

ÎSS3G£^3Eâ£3Bc:y-0:.y3G£3E3E3E3E3£3Ea

Se cumpăram numai bombânele lui Rethi Veronica (Permete)!BomborHe Rethi veritabile se capătă numai la producentul şi în farmaciile dinBraşov: Julius Hornung, Emil Jekelius, Franz Kellemen, Edu«rd Kugler, îieiistădter Ediuund, H. G. Obert, Victor Rotii Făgăraş: Yed. P. Ioliann Hernann, Friedrich Pildner.

. ± . j fc . J c . J k .

4

«

*

a

*

PUBLBCATIUNE.Subscrisa primărie comunală în numele comunii Sângeorgiul român

(Olâh-szent-Gyorgy) în Ungaria (comitatul Bistriţa-NăsSud) ca propriatară, prin acestea publică licitaţia de e s a r e n d a r e a institutului de scalde şi apă minerală „EEL K IS B 46, cu totul ce aparţine acestui institut, pre­cum clădiri, mobile etc. încependu-se arenda din I Ianuarie 1902, pe un ciclu de 10 ani, eventual şi mai mulţi, chiar şi până la 99 ani.

Licitaţia se va ţine în 2 Oecemvre 1901, încependu-se la 9 bre a. m. în c a n c e l a r i a c o m u n a l ă .

Preţul striuărei este 8.000 (opt mii) corone de fie-care an.Pâna la începerea licitaţiei s e p r i m e s c şi o f e r t e închise. Atât

dela licitanţi, cât şi dela oferenţi se poftesce un vadiu de 10°/0 în bani gata seu în hârtii de valore, precum şi atestat de purtare morală şi avere.

Cei interesaţi de a ţin6 acest institut în arendă, să pot orienta în de- tail despre to te condiţiunile de licitaţie, respective esarendare, cari se pot vede în orele oficiose, în cancelaria comunală, ba la dorinţă sS pot estrada şi în copie.

Isvorul principal al apei minerale, cari formeză institutul balnear, ce se va esarenda, constă din următorele ingredienţie :

H p D T ?| j / O T V

Analist» clii■*»Ică a renumitelor isvtire minerale, cele mai avute îu Bicarbonat de Sodă şi Potaşă din ST.-GEORGIUL ROMÂN, comit. lîistriţa-Năsend (Transilvania) după Fp. Fol^ertl» şi Dr. Ludwig, profesorul de chimie dela Univers, din Viena.

Tempe-atura isvórelor . . . In 10.C0Ü equivalenţi de apă:

Nr. isvórelor....................Accid carbonic { liber*

(SOdă (Natriu)Bicarbonat de

'Oxidul de ier •Acid silicic . . . . .

12.5° lo° C.

1 320.823 24.38017.819 —

34.570 32.39318.219 18.4b95.219 6.3100.154 0.1420.540 0.512

j f Sodă (Natriu) . Clorura deţ p otaş Kali^} 24.8883.353

26.2472.840

0.040 —Phosphorate argilóse . . . 0171 1.820

Substanţe organice . . .0 « fBicarbonate .

m sgrurţ minerale .125.79*1 112.13387.154 87.732

*

*

•X

4i t y :

P e n t r u o r i e n t a r e a p u b l i c u l u i .Pe fundul sticlelor „H E B Eu se formézá un sediment, care décá se scutură sticla,

se desface într’o mulţime de părticele cafenii, cari se ridică. în sus. Acest sediment pu e alt-ceva, decât o dovadă despre bunătatea apei, adecă o nouă combinaţiune chimică din ambele accide carbonice (liber şi sem>liber) cu diferite săruri minerale, ce se află cu disoluţiune în apă. — Turnâud apa într’un păhar, acele formaţiuni aparente dispar

Primele lavóré minerale de sodă şi potaşă din Europa.Chimistul Fr. Folberth scrie; „Dacă cosiderăm raportul ambelor acestor isvóre fa­

ţă de cantitatea sărurilor minerale disolvate îu apă, vedem că ar a isvórelor din Sânt» Georgir.l-român, întrece pe töte apele, ce să înşiră la acest loc : Rohit», "Vichy, Grand- viile. Billiu, Josefsquelle, Roisdorf, Selters, Gleichberg, Heilbrunner, Borszék, Faschin* gen Emskränken, Salzbrunn.

Băile din St.-Georgiul-român trebue sé se n im» re, pe basa conţinutului lor atât de avut. între cele mai vestite şi mai escelente jsvóre de sodă şi potaşă (natriu şi caliu) din Europa.

Efectele vindeeatóre ale acestei ape.D-rul Sigmnnd de lllanor. vestitul profesor de medicină dela Universitatea

din Viena, scrie urm ătorele:„Apele minerale dela St.-Georgiul-român. forte avute în bicarbonate şi cloruri de

sodă şi potaşă, se folosesc ca cură principală cu mare succes. — Cu deosebire sunt pen­tru morburile următore: a frigurilor învechite, a bólelor de ficat şi de splină, a slăbirei aparatului digestiv, a funcţiunilor intestinelor, a Hämorrhoidelor, a Anomalielor în mon- struare, a Blennorhoeelor. urinare şi a catarelor cronice de plămâni si de uter, a petri- ficărilor în beşică şi renicbl, a scrofulelor, a tot soiul de debilitări nervöse, a hipohon- driei şi a hysteriei“.

P r i m ă r i a c o m u n i i :1 Noemvrie 1901.

Teodor Marţian,not. com.

Sângeorgiu român, la Iacob Cărcu,

primar com.

-- V ----- V --- y I P "

Nr. 245. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

dOOOOOOOOOCXJOOOOOOOOOOXOOOOOOO

Dr. Sterie 1T. CiurcuX . JP e lilka n g a sse . — JS7r . 1 0 . V ie n a .

Cons ul t a ţ i uni cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela

facultatea de medicină din Viena. 0000000300 300006)000000003000030

jj cea mai t iM p r ă j i t u r ă l a o j i n ă . ^j In fie -care «li p. in. prospete. r | B u cata 2 cr . j( Recomandă j

Cofetăria Seidel. f

şi în localităţile ce- = = s le mai mici, se

cau tă. personB harnice, se primescă A C 2 E I T C K i ,

aducendule u'n câştig de5 —2 0 co ro n e p e d i.

Oferte cu indicarea ocupaţiei de pănă acuma a se adresa sub „Verdienst ia A. Schalek, W ien I Wollzeile 11.

o o o o o o o o0e v ê n d a re o c a s ă p e T o c ile nr.

3 este de ven (Ja re din mână libară.tt\ iiiu -■*j ij |Tţ>J|g1 " ingj» 'n jm i'ifcj-i'T '_,r 1 v-'-w.»‘c

înt inde norocului mâna!Mulţii au fost favorisaţi de noroc cumpărând un los dela noi!

L o t e r i a d e c la s s â r e g . u n ^ . p r i v i i .O f e r ă c e l e mai b o g a t e ş a n s e de c â ş t i g u r i .

S e în c e p e a c u m a d in n o u . Din

100.000 Losuri 50.000Cel mai mare câştig1 în cas favorabil.

i1 P ro lin 600.000, 1 câştig à 400.000 ,200000 , 2 à 100.000, 1 à 90.000,80.000 70.000. i ii 60.000, 1 à 40 000 5 à 30 000, 1 à 25 000, 7 à 20.000, 3 îi 15.000, 31 à 10.000, 67 à 5000, 3 á 3000, 432 à 2 0 0 0 , 763 à 1000, 1238 à 500, 90 à 3000, 31700 il 200, 3900 à 170, 4900 à 130, 50 á 100,

3900 á 80, 2900 á 40. Adecă:

13.160.000 corone, Trei-spre-ijece milióne 160.000 coróne.

GLÜCKSKALENDER FÜR DAS JAHR 1901.März ApHT

Wahl seiner Nummer freisteht.

Jeder versuche sein G lü c k mit der" an seinem G o b u r ia fa g o verzeichneten Nummer. In diesem Kalender ist an J o tlo m T a g o des Jahres eine Nummer verzeichnet, welche bei u m g o h o n d a i ' Bestellung: von uns bezogen werden kann, so dass Jedem die

Sollte die Nummer Inzwischen vergriffen sein, so senden Ihnen eine ähnliche.Wann habe ich Geburtstag?

intrega întreprindere e pus* sub supravegherea statului.P r e ţ u l o r i g i n a l a l l o s u r i l o r stabilit după plan Clasa 1.:

Pentru o optime (% ) îl. —.75 seu cor. 1.50; pentru un patrar(1/4) fl. 1 50 seu cor. 3.— „ „ jumătate (y,)fl. 3.- „ „ 6.— ; „ „ întreg (V,) fl. 6 - * „ 12.-

S» trim et cu ramburs s6u pe lângă trimiterea sumei înainie. Liste oficiose se e3 - pedeză după tragere. Planuri ofi :iose gratis.

Ne rugăm comande de losuri originale a se trimite direct la noi p ă n ă în

21 Novembre a. c. - m

A. T O r O K & Co.casă de b a n e ă Budapest,

cea mai mare vendare de losuri de clasă î n d e t a i l d i n U n g a r i a .

Fi l i a l e a c o l e c t a n ţ i l o r p r i nc ipa l i :1) W a i t z n e r r i n g 4 . 2) M u z e u m r i n g n r . flfl. 3) £ l i s a b e t l i r i n g 5 4 .

Multe şi forte mari câştiguri am solvit noi prea stim aţilor noştri clienţi şi anume în timp scurt peste cinci şi jumătate milione de cor6ne.

Scrisore de comandă de tăiat.

coP-HC=S

Domnului A. T O R O K & C<>-, Budapest.Binevoiţi a trim ite Losuri originale clasa I. a Loteriei de clasă

reg. ung. împreună cu planul oficial.Suma de fl. I a se ua cu ramburs, ur- \ (Ce nu convine

'........................\ meză cu mandat postai. J se ştergeţi).

i n c ă l ^ e ş t ef ă r ă

f o c !

Vase-Thermophordemâncări, menajuri la venat.

Conservă cald mâncările şi beuturile— = f ă r ă l o c . = —

Thermophore pentru lapte se potetin6 cald 8 —10 ore lapte pentru copii de ţîţă

’.z= f ă r ă f o c. = —ThermoPor pentru Compresese pote aplica căldura ore întregi

— = 1‘ă r ă f oc . = —Vase pentru b u c a t e , precum şi obiecte încălzitor de mufurî, pungi, scăunele etc.

necesare la cautarea bolnavilor. — Prospecte gratis si franco. —întreprindere pentru Austro-Ung de Tliermopliore în VIENA.

Locuri de yendare în BRAŞOV: pentru obiecte de bucătărie la Karl Kamner, pentru obiecte de medicină la Fr* Stenner, farmacist.

i li l1

ü

pl!i lp ii lSíi lmüírül

£iJi lÜ

M AREA BANCRUTA!N e w - York ş i Londra n’au lăsat necruţat nici continentul euro­

pean şi marea fabrică de argintăriă s’a vă(}ut necesitată s6 dă­ruiască întregul ei deposit în schimbul unei r6splate mici pentru muncă.

JEu s u n t î m p t i t e r n i c i t se î n d e p l in e s c a c e s t m a n d a t .prin urmare ori cui, următorele obiecte pentru mica sumă de f l . 6 . 6 0 şi adecă:

6 cuţite fine de masă ou lamă veritabilă en- g ie să ;

6 furculiţe de argint pa­ten t american dintr’o b u c a tă ;

6 linguri de argint patent am erican;

12 linguriţe de argint pen­tru cafea patent ame­rican :

1 lingură de argint pen­tru supă patent ame­rican ;

1 lingură de argint pentrulapte patent american ;

6 cescl Victoria englezesc!;2 candelabre de masă;1 strecurătore pentru ceia; 1 zaharniţă;

i li lmm

42 bucăţi la un loc fl. 6.60.Tóté cele 4 de obiecte sus amintite au costat mai

înainte fl. 40 şi acum se pot cumpăra pe preţul bagatel de I I 6 . 0 0 .

Argintul patent american este un metal alb, care îşi păs- treză colóróa argintului 25 de ani, despre ceea-ce se garantâză.

Cea mai bună dovadă, că acest inserat nu e şarlataniă, mé simt îndatorat în public, că orl-cine, căruia nu-i convine marfa îi trim it banii înapoi, nimenea înse se nu trécá cu vederea ocasiunea acesta favo­rabilă. de aşi procura acestă garnitură pomposă, care cu deosebire se po- trivesce pentru

Cadouri de nuntă, crăciun şi anul nou!s i in eco n o m ia c a s e i.9

Depou numai la ^ A. HIRSCHBERG-s(3—io) Exporthaus fiir amerik. Patent-Silber-waarenfabrik

W I K W, II.. Itemtirandtstrasse IO/VSe trimite în provincia numai cu rambursa poştală séu cu trimiterea sumei A

înainte. Praful de curăţit aceste obiecte 10 cr. ^Veritabil numai cu marca: jfciş, % W

Estras din scrisorile de recunoseinţă.Sunt forte mulţămită cu trimiterea ga^niturei, şi se’ml mai trimiţi încă o garnitură

cu fl. 6.(50. — K o l o z s v á r . Baronin Bânţfy.Cu trimiterea dintâiu sunt mulţumit Ye rog îacă pentru o garnitură.

Ka l o c s a , lohann Maiorossy.Sunt forte mulţumit cu trimiterea garniturei, şi se-ml mai trimiteţi îocă una.

B o z o v i c s , Sándor Keresztessy,supr efect.

Mai de mult am fost cumpărat în personă o garnitură pentru o familie care a ră­mas mulţumită. Ve rog a-ml trimite şi mie o asemenea garnitură, şi b cutii praf de curăţit. Dr. Victor Colceriu,

medic practic în Magyar-Lapos.

©

rf^a în cele din urmă së facem concurenţă b a z a r u l u i séu mar- f-i de têrg ieftine, am luat asupră-mî a face reclamă uneia din

oele mai mari Fabrice Elveţiene de orológe şi a v i n d e aprópe pe n i ­mi c , dopă cât mai ajunge următorele orológe de buzunar cu mecanism fór te bun.fl. 210i Un orologiu de nickel Ancker Remon-

costă J tcir c’un lanţ f an ces suflat cu argint.fl 4.20) Un OHilOüiu Remontoir de argint veri-

costă / tabd c’on lant amerit^n. suflat cu are\fl. 4 70) ün orologiu Remontoir He argint v*rit.

costă J de Dame, c’un lanţ tni-l. snflat on a rgi.11.11_\ Un orologiu Remout. de aur veritab d*

costă j 14 carate împreuna cu casetă de atlas şi cu un 1bpţ elei^nt.

P e n t r u lie - e a re o ro lo g iu se d ă o ş a r a n ţ ă de 3 a n i.Ceea-ce nu convine bucuros ee schimbă cu altele séu se îuapnieză

banii, aşa că nu-i nici un ri*ic. — AJte anunţuri de felul acesta sunt imitaţii. — Comande se pot face cu bani gata séu prin rambursă dela

— Depositul de orológe şi juvaericale, en gros —E - H O X - Z E E ,

liferant al Reuniune! amploiaţilor da stat ces. reg. din Austria etc.K r a c o v ia , (Stradom 18, Austria).

— Oatalóge ilustrate la cerere se trimite gratis. Se caută agenţi.

Pagina 8. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 245—1901.

CÂŞTIGUL PRINCIPAL 1000,000 C0R0II.Vivat fortuna! LOSURI de C L A S S E ' « B

în c u p e n d s e î n c e p e din nou

LOTERIA IX-a DE CLASSÂ REG. UNG. pentru tragerea din 21 şi 22 Novembre 1901 sL n. se capetă

La MIHALOVITS & NUSSBÂCHER în Braşov.Misa pentru classa primă e: ______ Ia____ V2 A /s | Porto cu 40 fii. mai mult.

corone 1 — 6. 3. 1.50 )Lei noi I *.80 0.40 3.20 1.60 J * „ 6 0 bani „ „

........................................................

4 U C A generală, de asigurare mutuală,FI

1 » !

$$

B

I Fondată la anal 1868 j în S ib iiu . \ Fondată la anul '868 \

Asigură în condiţiunile cele mai avantagiőse:a) contra daunelor de I n c e n d i i şi e x p l o s î u n e , edificii de lo­

cuinţe şi de economie, magazine de mărfuri, mobile, îmbrăcăminte, rufe,Cáré SÍ Vi te de to t soiul, p ro d u c te de câmp şi de recoltă.

Asigurare favorabilă în pansai în condiţi avantagióse,mai departe: biserici, mănăstiri, edificii parochiale şi edificii domeniale, sta­bilimente de fabrici, mori etc.

b) P e v i a ţ a o m u l u i în confrnaţiunî deosebit de favorabile, prin cari capitalele asigurate se pot folosi a tâ t pentru asigurarea viitorului fa­miliei (cas de morte) cât şi în caşul ajungerii unei etăţi fixate a asigura­tului. — Asemenea se p o t î n c h e i a asigurări de z e s t r e pentru copii, precum i?i r e n t e v i a g e r e .

c) A sigurări de spese de înm orm ântare în 3 modalităţi diferi­te , pentru sume dela 50—400 corone, fára cercetare medicală. In cas de mórte sumele asigurate se solvesc imediat.

■ S Prospecte şi formulare de oferte se dau gratuit. S —In fo rm aţiun i se dau şi oferte se prim esc la

Agentura principală a băncii de asigurare „TRANSSYLVANIA“

în Br aşov , „Strada Mihael Weiss“ nr. 24.Agent principal: H einricli H erm ann. si—Ra.(ico)

B

N u m ë r o s e d i s t i n c t i u n ï !

AC

©

Ö • pHs*

ce

cS

S

I P e a s - t n o ,

Sesonul de tomna şi earnărecomandăm On. public fabricatele nostre renumite

din lână curată îsi S t o f e pentru Costume, Fardiseurl şi Palt6ne, Stofe de uniforme,

pentru ofiţeri şi amploiaţi,

Stofe de Loden ardelenesc şi Covorefabricate trainic si moderne.

Tot-odată avem onorea a comunica ;Onor. noştri muşterii, că îl timpul din urmă am î n t r o d n s şi f a b r i c a ţ i a de

Sport-, Loden- si TFal-Stofe le Saaidessina yi c j1( riie o^le «mi none

Recomandăm ca u n f a b r i c a t s o l id şi propor­ţional i e 11 i n.

On to tă stim a

Wilhelm Scherg & Co.fabricant de postav« ISraşov.

Resturi de stofe pentru bărbaţi şi dame se aflătot-déuna cu preţuri ieftine. ^

P a r i s 1900, M e d a l i a de aur,

P>ssp<o£

pp c

:U iák À

1 8 mBC*rjim

LÍ

hmu

88m

Noroc deosebit!a u suT7“a . t î n l o t e r i a - t r e c u / t ă , a c e i p o s e s o r i i d . e

LOSURf de CLASÂcari şi le-au procurat direct din colectura nostră. Cu losurile vândute prin noi s’au făcut multe

câştiguri principale, â. 3 0 .0 0 0 , â 5.00, k 2.000, k i(HH), k 500 corone etc. ete. în total PjO p t-su te - tre i -d ec i - ş i -p a tru m ii Corone. |l]

Deja în 21 Novembre st. nou începe prima tragere a loteriei a IX-a de clasă. | |C o n f o r m p i a n u l u i d i n

100,000 de losuri se trag 50,000 câştigurip r i n u i r c i a i e t o t a l 2 - i e a L o s c â ş t i g ă !

Losuri originale: j £"tieirI s f e r t u r i o p t im i à K 1.50\ â K 13 â K O â K 3

S e c a / p a t ă , î n . m a r e S b le g p e x e l a ,

J A C O B X * <2z P E A T E L Es o c i e t a t e d e b a n c ă î n c o v u a n d i t â . B I R A Ş O V .

Comandele din afară le efectuim prompt Câştigurile le plătim făra nicT o detragere şi sub cea mai mare discreţiune.

€ 3 - € > - € > - e > € > O € 3 " € > - € > O € > - e > '6 3 - e > C 3 " € > - e > - € > € 3 - € > O - e 3 - € > - e > O - e > € > € > - € 3 - 0 - 0 j

Tipografia A. Mure^ianu, braşov.