revista presei/noiembrie 201… · web viewreţeta lui truică: 2 milioane de euro din vânzarea...

16.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI16 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

16.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Proprietăţi. Statul vrea acum să recupereze un teren care a ajuns prin tranzacţii succesive în proprietatea fostului şef de cabinet al lui Năstase. Reţeta lui Truică: 2 milioane de euro din vânzarea bunurilor statului........................................................4

PRESA LOCALĂ..........................................................................................................6

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ..................................................................6Investiţii aproape de finalizare.....................................................................................6Promenadă de 5,68 de milioane de lei.........................................................................7Minciuna Antena 3: reportajul despre “Oraşul otrăvit” n-a fost câştigător! Adevărul din spatele informaţiei mincinoase..............................................................................8Revoluţia Roşia Montană...........................................................................................10

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.....................................................18Hartile de risc hidrografic au inceput sa fie intocmite................................................18Harti de hazard si risc la inundatii..............................................................................18Pericol de moarte la 15 km de Iasi.............................................................................19Teme similare.............................................................................................................21Fântânile ucigaşe ale Iaşului.......................................................................................21

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................24Teme de mediu...........................................................................................................24Imensa bătaie de joc numită "groapa de gunoi ecologică" va fi gata de Sfântu' Aşteaptă.....................................................................................................................24Teme similare.............................................................................................................27Mii de nemţeni au rămas fără apă potabilă...............................................................27Apa si nesimtirea de la Cj Apa Serv............................................................................27În comă după ce a căzut în pîrîul Bîtca Doamnei........................................................29Un batran a fost gasit in coma, in paraul Batca Doamnei..........................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................31Teme similare.............................................................................................................31

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

16.11.2011

Delegaţie internaţională pentru ape la Piteşti...........................................................31ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................32

Teme similare.............................................................................................................32Prevenirea inundaţiilor la Tîrlişua, în proiect european.............................................32Cartierul Valea Spinului, apărat de inundaţii..............................................................32A nins fulguit la Borsa, Ocna Sugatag si Budesti.........................................................32Apa pentru salauani...................................................................................................34Pompierii au distribuit din nou apă menajeră............................................................34Teme de mediu..........................................................................................................35PROIECT - Licitatia pentru constructia depozitului ecologic de la Farcasa, anuntata pentru ianuarie 2012.................................................................................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................35Teme de mediu...........................................................................................................35Licitatia pentru deponeul de la Ghizela se va relua....................................................35Deponeul de la Ghizela va avea operator abia la anul...............................................36Campanie online........................................................................................................37Praful o problemă......................................................................................................37Licitaţia pentru deponeul ecologic al Timişului, de la Ghizela, va fi reluată...............38Licitaţie eşuată...........................................................................................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................38Teme de mediu...........................................................................................................38Şi Borbely, şi drujbele în pădurile virgine...................................................................38Staţie modernă pentru epurarea apelor uzate..........................................................40Legislaţia privind regimul silvic al pădurilor virgine va fi modificată..........................41Salvati Padurile Virgine!.............................................................................................42

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

16.11.2011

Proprietăţi. Statul vrea acum să recupereze un teren care a ajuns prin tranzacţii succesive în proprietatea fostului şef de cabinet al lui Năstase. Reţeta lui Truică: 2 milioane de euro din vânzarea bunurilor statului O parte din averea spectaculoasă a omului de afaceri Remus Truică se bazează pe tranzacţii imobiliare incredibile, făcute cu bunurile statului, prin complicitatea unor instituţii precum Guvernul României sau Consiliul Local Snagov. România liberă prezintă astăzi una dintre aceste afaceri care i-au adus lui Truică, fără nici un efort, aproape 2 milioane de euro în cinci luni. Pasul 1 - Hotărârea de Guvern dată de NăstaseÎn august 2002, Guvernul României a aprobat o hotărâre (HG 930) referitoare la atestarea domeniului public al judeţului Ilfov. Pe lângă multe clădiri, terenuri, lacuri şi alte proprietăţi, într-o anexă a acestui act normativ a fost trecută şi o suprafaţă de 473 de hectare, amplasată în comuna Snagov. Terenul era la momentul respectiv în proprietatea publică a statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, fiind dat în gestionarea Administraţiei Naţionale Apele Române (asta pentru că terenul a rezultat în urma secării unei porţiuni din Lacul Snagov). Reprezentanţi ai Apelor Române, care doresc să-şi păstreze anonimatul, spun că trecerea celor 473 de hectare de teren în proprietatea publică a judeţului Ilfov s-a făcut abuziv, deoarece terenul era de drept al statului, şi că, în realitate, prin acest act normativ s-au urmărit interesele imobiliare ale unor persoane influente. Reprezentanţii ANAR mai spun că nu au fost consultaţi la momentul elaborării acestei HG. Trebuie să menţionăm faptul că la momentul elaborării actului normativ Remus Truică (care ulterior a devenit unul dintre principalii beneficiari ai acestui transfer de proprietate) era şeful de cabinet al premierului Adrian Năstase. În aceeaşi perioadă, şeful Corpului de Control al Guvernului- care, cel puţin teoretic, trebuia să verifice legalitatea unor astfel de tranzacţii- era Victor Ponta, actualul preşedinte al PSD. Pasul 2 - Bunăvoinţa Consiliului Local SnagovHotărârea de Guvern din 2002 a prevăzut în mod expres faptul că cele 473 de hectare vor face parte din domeniul public al Primăriei Snagov. Această situaţie nu a durat însă foarte mult timp. Pe 31 octombrie 2007, Consiliul Local Snagov a hotărât să transfere 22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

16.11.2011

de hectare, din suprafaţa totală de 473 de hectare, din domeniul public în domeniul privat al comunei, pentru ca, ulterior, cele 22 de hectare să fie puse la dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, pentru reconstituirea drepturilor foştilor proprietari.Pasul 3 - Găsirea unor proprietari „abordabili"Ce s-a întâmplat cu cele 22 de hectare de teren, amplasate într-un paradis imobiliar de lângă Bucureşti, într-o perioadă în care afacerile de acest gen explodaseră în România, se încadrează deja în tiparul clasic. Să luăm ca exemplu una dintre parcele (Parcela 117/2/1, în suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi).Pe 15 septembrie 2009, această suprafaţă a fost atribuită de comisia locală unui anume Viorel Kiriţă, prin reconstituirea dreptului de proprietate. După câteva săptămâni, pe 25 noiembrie, Kiriţă i-a vândut terenul lui Remus Truică, pentru suma de 100.000 de euro. Preţul de vânzare poate fi considerat derizoriu, 2,5 euro/metru pătrat, motiv pentru care au existat serioase suspiciuni că Viorel Kiriţă nu a fost altceva decât interpusul fostului demnitar din Cabinetul Năstase. "Pe acest teren este o mare bătălie. Eu şi CL Snagov am împroprietărit nişte cetăţeni, cărora le-am reconstituit dreptul de proprietate. Ce s-a întâmplat mai departe nu e treaba mea", a declarat pentru RL primarul Snagovului, Apostol Muşat. Întrebat cât teren are Remus Truică la Snagov, primarul Muşat ne-a răspuns că acesta deţine „în jur de 20 de hectare". Practic, din afirmaţiile primarului, putem deduce că aproape întreaga suprafaţă de 22 de hectare pusă la dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a ajuns la Remus Truică. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de surse din Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov (OCPI).Pasul 4 - Profit de 20 de ori mai mare decât investiţiaSă urmărim mai departe traseul celor 40.000 de metri pătraţi, pe care Truică i-a cumpărat cu 100.000 de euro. Din istoricul acestui teren rezultă că pe 26 aprilie 2010, la cinci luni de la cumpărare, fostul demnitar a vândut terenul unui anume George Gabriel Lişu, un tânăr de 29 de ani din Alexandria, pentru suma de două milioane de euro, adică la un preţ de 20 de ori mai mare. Cine este personajul misterios care a plătit două milioane de euro pentru acest teren? Despre Gabriel Lişu nu se ştiu prea multe lucruri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

16.11.2011

Din verificările la Registrul Comerţului rezultă că Lişu nu are nici o afacere, iar potrivit site-ului primăriei din Alexandria tânărul care a cumpărat cu două milioane de euro terenul de la Truică a fost somat de Direcţia Taxe şi Impozite locale pentru neplata unui impozit. Interesant este faptul că în ziua în care a cumpărat terenul de la Truică cu două milioane de euro Gabriel Lişu a făcut un împrumut de trei milioane de euro la BRD. Împrumut care a fost gajat exact cu terenul de la Snagov./ România Liberă, http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/reteta-lui-truica-2-milioane-de-euro-din-vanzarea-bunurilor-statului-articol-integral-244659.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Investiţii aproape de finalizareLucrările de consolidare a albiei Mureşului, între cele două baraje, sunt baproape de finalizare. Lucrările de apărare cât şi amenajarea zonei de agrement au fost posibile graţie unei finanţări ce vine din trei surse respectiv: Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene, Administraţia Fondului de Mediu şi resurse proprii de la Apele Române. Potrivit conducerii Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş cea mai m,are parte a lucrărilor porogramate între baraje sunt aproape finalizate. „S-a reabilitat întreaga lucrare cu obiectiv de apărare, întregul obiectiv de investiţii cuprins între cele două baraje de priză, respectiv punerea în siguranţă a celor două baraje, realizate pe resurse proprii şi lucrarea de reabilitare a obiectivelor cu rol de apărare respectiv consolidare şi supraînălţarea digurilor de apărare, refacerea lucrărilor de apărări de maluri şi de stabilizare a albiei în plan transversal” a precizat Nicolae Bărbieru directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş. Investiţiile nu au fost însă dirijate doar către lucrări de apărare. Digul râului Mureş a devenit şi loc de agrement. „S-au alocat în total peste 10 milioane de lei numai în această perioadă pentru această zonă. Va fi o zonă de agrement, una dintre zonele sper, preferate ale târgumureşenilor, pentru că nu numai că s-au făcut aceste lucrări, nu va fi nici un pericol de inundaţii, dacă vor fi, ferească

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/reteta-lui-truica-2-milioane-de-euro-din-vanzarea-bunurilor-statului-articol-integral-244659.html

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/reteta-lui-truica-2-milioane-de-euro-din-vanzarea-bunurilor-statului-articol-integral-244659.html

16.11.2011

Dumnezeu!, inundaţii. Dar va fi un loc de joacă, va fi pistă de biciclişti pentru târgumureşeni” susţine ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo. Lucrtările pe râul Mureş nu se vor opri însă aici. Potrivit responsabililor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş ele vor continua şi în 2012. „Practic suntem în faza de finalizare a primei etape respectiv pe Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Lucrările vor continua din Fondul de Mediu şi din resurse proprii şi în cursul anului 2012” a mai adăugat Nicolae Bărbieru. În paralel cu consolidarea şi reamenejerea malurilor Mureşului, Administraţia Bazinală de Apă Mureş desfăşoară şi lucrări de decolmatare a albiei râului pe porţiunea din amonte de Barajul vechi. 24 de ore mureşene MS – Emil Sabău –

Promenadă de 5,68 de milioane de leiPână anul trecut, malul râului Mureş era complet neamenajat pentru tîrgumureşeni, neavând alei, pistă de bicicletă sau măcar iluminaj stradal. O investiţie de 5,68 de milioane de lei a schimbat însă radical modul în care malurile şi digul arată, încercând să atragă publicul spre râu, ca un loc de relaxare. Numele investiţiei este „Reabilitarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul cuprins între barajele de priza nr.1 şi nr.2, pe râul Mureş", însă nu are doar rol de apărare împotriva inundaţiilor. Anul acesta au fost alocate pentru lucrare 3,48 milioane de lei, din care majoritatea a fost finanţare europeană nerambursabilă din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, restul reprezentând cofinanţarea de la Fondul de Mediu. Autoritatea prin care s-a derulat proiectul a fost Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş. Lucrările executate…au vizat stabilizarea albiei, dar şi refacerea, consolidarea şi înălţarea liniei de apărare. Pe lângă asta s-a amenajat o alee de promenadă iluminată, care poate fi folosită şi de biciclişti. Pista vine astfel ca o continuare a drumului de biciclete amenajat tot pe malul râului Mureş de la Tîrgu-Mureş până la Reghin printr-un proiect de voluntariat de Asociaţia UndaVerde. Proiectul derulat de ABA Mureş a fost inaugurat parţial vineri, în prezenţa ministrului Mediului Borbély László şi directorului general al Apelor Române, Dávid Csaba. Practic, acum sunt finalizate lucrările de pe malul stâng al râului, urmând ca în primăvară să-şi facă loc şi verdeaţa. Despre această lucrare, Borbély László preciza: „Fiind un om care nu se mulţumeşte cu cele scrise pe hârtii, îmi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

16.11.2011

place să verific la faţa locului materializarea proiectelor. Este o satisfacţie să vezi cum încep să se mişte lucrurile, dar pe lângă această satisfacţie cel mai important este ce beneficiază locuitorii acestor judeţe în urma acestor iniţiative. Un caz concret este şi realizarea proiectului de ,,Reabilitare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul cuprins între barajele de priza nr. 1 şi nr. 2", pe râul Mureş pentru municipiul Tîrgu-Mureş. Lucrările de aici au constat în stabilizarea albiei în plan transversal, asigurarea continuităţii liniei de apărare (supraînălţarea digurilor de apărare şi a zidurilor de gardă), refacerea apărări de maluri, refacere pereului din piatră brută". La prezentarea lucrării…Borbély a făcut şi un „recensământ" al lucrărilor aflate în derulare în judeţul Mureş, cu finanţare de la bugetul de stat, de la Ministerul Mediului sau din credite garantate. Între acestea, Apele Române derulează 9 proiecte de apărare împotriva inundaţiilor, 23 de proiecte sunt derulate de Romsilva, un obiectiv este amenajarea sediului şi laboratorului Agenţiei de Protecţia Mediului Mureş, iar un altul vizează staţia meteorologică judeţeană Mureş. În total, mai spunea ministrul, în 2011 judeţul Mureş a primit finanţări în cuantum total de 25,86 de milioane de lei, la care se adaugă cele venite prin programele Casa Verde, Rabla sau cel de împădurire. Toate aceste sume vin de la Fondul de Mediu, iar însumate acestea se ridică la 126,33 milioane de lei, o bună parte din ele fiind sume accesate şi de autorităţi publice locale. Punctul MS - Cătălin Hegheş -

Minciuna Antena 3: reportajul despre “Oraşul otrăvit” n-a fost câştigător! Adevărul din spatele informaţiei mincinoaseEste incredibil! Manipularea în media românească a atins cote inimaginabile. Un reportaj despre Turda, căruia i se pune eticheta de “Oraşul otrăvit” este prezentat drept câştigător al premiului de la International Media Excellence Awards, de la Londra. Însă… este o mare MINCIUNĂ! Iată dovada! Antena 3 a fost premiată la Londra, în cadrul galei premiilor International Media Excellence Awards. Echipa emisiunii “În premieră” a primit Premiul Special al Juriului pentru documentarul “Turda, Oraşul Otrăvit”, realizat de Andrei Ciurcanu, Mihai Dina şi Zsolt Lenard. Materialul realizat de echipa „În premieră“ a fost premiat la cea mai râvnită categorie a competiţiei, categoria “Best

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

16.11.2011

Investigative documentary – TV” (Cel mai bun documentar de investigaţie pentru TV), unde a concurat cu materiale realizate de televiziunile CNN International, BBC, Aljazeera English sau Channel News Asia. Informaţia a fost preluată inclusiv de TurdaNews. Însă, este reală?! Personal, mă îndoiesc…Este câştigător?! Nicidecum! Este doar… RECOMANDAT! De ce? Pentru modul în care a fost realizat şi pentru anumite informaţii şocante. Pentru că, indiferent ce am spune, dacă vehiculezi o informaţie că în terenul acela de la Turda ar fi tone de mercur, este într-adevăr ceva şocant. Expresia cu “tone de mercur” au folosit-o cei de la Antena 3, chiar pe site-ul lor: “Oraşul otrăvit”, este povestea incredibilă despre pământul otrăvit cu tone de mercur din inima oraşului Turda, unde toată populaţia respiră vapori de mercur şi praf cancerigen în fiecare zi. Însă, adevărul este departe de această informaţie! Pe acel teren contaminat nu sunt nicidecum tone de mercur! Este vorba de o zonă, în formă ce cerc, unde era fost secţie de Electroliză a UCT-ului, care după distrugere a permis infiltrarea unor cantităţi de mercur în pâmânt (nu tone!). Tone erau în containere, pe stoc, pe la începutul anilor 2000, când am scris eu şi când am atras atenţia că se face trafic cu mercur “la negru”. Alea au fost afaceri, pentru că acolo era mercur în containere-cisternă, nu o cantitate infimă care este prin pământul din zona fostei Electrolize. Dacă cei de la Antena 3 o să-mi indice o sursă credibilă referitoare la marele premiu pe care l-au câştigat (sursă oficială, a organizatorilor, dacă este posibil, nu manipulările incredibile pe care le constat cu mare regret), o să-mi cer scuze pentru că i-am făcut mincinoşi şi manipulatori! Până atunci, însă, îmi menţin acuzaţiile! …“Bombă ecologică în inima Transilvaniei“. Poate, mulţi dintre voi veţi spune: şi ce-i cu asta?! Vă spun eu ce-i! Nu de alta, dar am ceva studii în zona asta şi mi-e destul de uşor să demontez astfel de “construcţii”. Asocierea expresiei “bombă ecologică” cu “inima Transilvaniei” nu e deloc întâmplătoare, aşa cum ar crede unii. De ce? Pentru că loveşte exact în baza oricărei construcţii şi dezvoltări locale în zona turismului. Nu mă interesează războaiele politice şi cum îşi dau în cap unii la alţii. N-au decât, dacă ăsta e nivelul lor! Însă mă deranjează dacă se spun minciuni atât de mari la adresa oraşului în care locuiesc. Politicienii vin şi pleacă, noi însă, cetăţenii acestui municipiu, rămânem aici şi, într-un fel sau altul, suntem direct afectaţi de campania mincinoasă cu “oraşul otrăvit”. Culmea penibilului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

16.11.2011

au atins-o tot aseară, cănd reporterul ăla care a fost la Turda explica următoarele: “Poţi să mănânci mercur, pentru că după aceea îl elimini foarte uşor” Asta pentru a explica o altă situaţie penibilă în care s-au pus, cu acel copil care cică mănâncă “mercur pe pâine”, dar n-are nici pe naiba! Păi dacă poţi ingera mercur, fără probleme, cum poţi prezenta că nişte vapori de mercur ar fi mai periculoşi?! Penibililor! Probabil, dânsu-şi seama că riscă să fie deconspiraţi drept "mari mincinoşi" în privinţa "tonelor de mercur", cei de la Antena 3 susţin că adevărul din reportaj a fost certificat de premiul obţinut la nivel internaţional! O mai mare tâmpenie ca asta nu am auzit! TurdaNews CJ -

Revoluţia Roşia Montană Sunt unul dintre jurnaliştii care am fost la Roşia Montană în excursia amintită mai jos de Vlad Lipovanu. M-am întors din localitatea situată în judeţul vecin, Alba, cu o stare de enervare deoarece nu am reuşit să îmi fac meseria cum trebuie, având doar o parte a poveştii, şi anume versiunea Roşia Montană Gold Corporation. Am plecat convinsă că voi reveni la Masivul Cârnic, la Cetate şi în localitatea Roşia Montană în primăvară. De capul meu pentru a afla aversul sau reversul monedei. Până atunci însă lucrurile s-au precipitat. Interesant, aş spune. Punctual. Şase activişti din Cluj-Napoca care luptă împotriva proiectului minier de la Roşia Montană au iniţiat în data de 7 noiembrie acţiunea Occupy Conti! Salvaţi Roşia Montană, o acţiune asemănătoare celor ce au loc destul de frecvent în străinătate, unde societatea civilă e societate civilă. „Scopul acestui protest este stoparea minciunilor şi dezinformării legate de proiectul companiei Roşia Montană Gold Corporation(RMGC), proiect ce presupune folosirea cianurii, pe scară largă, în procesul de extragere a aurului la Roşia Montană. Minciunile şi dezinformarea companiei au fost propagate în toată media românească (video, audio şi scrisă), omiţând în mod deliberat aspecte legate de distrugerea valorilor de la Roşia Montană – valori umane, ecologice, de mediu, de patrimoniu, istorice şi arheologice. Cu toată împotrivirea societăţii civile, a mediilor academice şi intelectuale, a Bisericii şi unei părţi a comunităţii din Roşia Montană, firma canadiană, împreună cu statul român, prin reprezentanţii săi din Guvern şi Preşedinţie (inclusiv preşedintele Traian Băsescu), continuă să facă lobby şi propagandă acestui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

16.11.2011

proiect. De aceea, am ales această cale radicală de protest, pentru că acest proiect este nociv, nu doar pentru Roşia Montană, ci şi pentru întreaga societate", se arăta în comunicatul de presă al campaniei. Mai mult, activiştii îi solicitau preşedintelui Băsescu să înceteze să facă propagandă proiectului Roşia Montană Gold Corporation. „Un şef de stat ar trebui să reprezinte interesele cetăţenilor săi, nu pe cele ale unei companii private. Acelaşi lucru îl cerem şi Ministerelor Mediului, Culturii şi Economiei. Cerem CNA să răspundă plângerilor formulate împotriva publicităţii mincinoase a RMGC şi să o oprească. Cerem tuturor cetăţenilor liberi, cu conştiinţă civică şi coloană vertebrală, din orice mediu social şi din orice domeniu, să sprijine acest protest, în orice formă consideră de cuviinţă", mai arătau „cuceritorii" Hotelului Continental, lăsat în paragină. Ceea ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca, protestul, reţinerea celor şase activişti Bogdan Buta, Mihnea Blidariu, Paul Socol, Raluca Dan, Bianca Barbieru şi Ana Bănică şi cenzura şi/sau autocenzura mass-media care la Bucureşti nu a suflat niciun cuvinţel, cred eu, că i-a făcut bine acţiunii care a luat amploare încă din acea seară de 7 noiembrie, ziua Revoluţiei bolşevice. La Cluj-Napoca s-au strâns câteva sute de oameni pentru a-i susţine pe cei şase, a doua zi a urmat un flash-mob împotriva cenzurii media faţă de acţiunile împotriva proiectului minier, activiştii adunându-se la sediile TVR din mai multe oraşe din ţară, inclusiv Tîrgu-Mureş, şi exprimându-şi dezaprobarea prin pecetluirea buzelor cu leucoplast, bandă adezivă etc. Iar lucrurile nu s-au oprit aici. A urmat flas-mob-ul „Sinucidere în masă" – Occupy your body with cyanide şi îmbrăţişările gratuite, organizate sub ironicul slogan „Roşia Montană te aşteaptă cu braţele deschise". Şi consider că acţiunile nu se vor opri aici. Eu spun că mass-media le-a făcut un mare bine celor care sunt împotriva proiectului minier al RMGC. I-a coagulat ca grup, i-a îndârjit şi i-a făcut vizibili. Din această, chiar dacă sună negativ, frustrare faţă de proiect, autorităţile statului şi mass-media, s-ar putea să se adune masa critică necesară pentru a pune una dintre primele cărămizi necesare pentru schimbarea mentalităţii în România. Poate cele câteva sute de oameni de prin toate colţurile ţării care s-au implicat pot fi centri ai schimbării, pot fi modele, pot fi acele piese de domino care îşi determină semenii să renunţe la teamă, să privească în viitor şi să acţioneze, indiferent de ce domeniu vorbim. Singura condiţie e să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

16.11.2011

nu abandoneze. Printre sutele de activişti se numără şi mulţi târgumureşeni. Cu patru dintre aceştia am dialogat virtual despre implicarea lor în acţiunile împotriva proiectului minier Roşia Montană, despre manipulare şi despre ce urmează. Răspunsurile lor mai jos…Rep.: De ce te-ai implicat? Cătălin Hegheş, jurnalist: Eu am avut trei motive: pentru că presa a reflectat foarte părtinitor chestiunea exploatării de la Roşia Montană, cumpărată fiind în bună măsură de compania cu acţionariat majoritar canadian, pentru că nu sunt de acord cu exploatarea şi pentru că între iniţiatorii protestului, cei şase săltaţi de poliţişti abuziv, se află doi prieteni de-ai mei.Oana Hodade, actriţă: S-a creat un context favorabil. Oamenii sunt foarte trişti şi nemulţumiţi, îi aud peste tot, dar paradoxal sunt stăpâniţi de ideea că nu se mai poate face nimic. Şi în contextul acesta, 6 oameni au acţionat în scopul unei cauze importante. E un exemplu de urmat. Ca să scurtez, din spirit de solidaritate.Vlad M. Lipovanu, designer web: Implicarea mea directă a apărut după ce o parte din presă şi bloggeri mureşeni au fost invitaţi de către RMGC la Roşia Montană. După acea vizită au apărut articole scrise de către cei care au fost prezenţi cum că proiectul minier propus de către RMGC la Roşia Montană este benefic pentru noi toţi. Aceste articole conţineau doar informaţii furnizate de către RMGC. Atunci când prezinţi doar un punct de vedere, transparenţa dispare, iar acest fapt este dăunător calităţii tale de jurnalist pentru că dezinformezi cititorii. E revoltător, am simţit nevoia de a mă implica pentru că oamenii trebuie să afle şi un alt punct de vedere.Alex O. Popa, freelancer: În primul rând dintr-un spirit naţional. Consider că acele zăcăminte reprezintă o rezervă care poate fi strategică şi, în caz de exploatare, văd un singur beneficiar: statul român. În al doilea rând din motive ecologice. Nu cred că trebuie să dezvolt foarte mult subiectul. Cine îşi doreşte o ,,mare" de cianură? Şi nu neapărat în ultimul rând, pentru că nişte oameni au luat atitudine, lucru pe care nu l-am prea întâlnit în societatea românească de ceva vreme.Opinia publică, manipulată?!

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

16.11.2011

Rep.: Cum vezi tu că este manipulată opinia publică în problema exploatării miniere de la Roşia Montană?Cătălin Hegheş: Prin faptul că pe toate canalele principale de informare curg mesaje publicitare, dar nu numai, pro-exploatare, iar când cineva încearcă să prezinte argumentele împotriva exploatării se loveşte de incapacitatea de a transmite mesajul, de a răzbate cu el în mass-media. Se formează astfel o părere, având doar argumentele unei părţi, ceea ce pentru mine înseamnă manipulare.Oana Hodade: De vreo 8 ani m-am detaşat de tv. Ascult posturi de radio pentru muzică şi îmi iau informaţia care mă interesează de pe net. Am văzut la Cluj spectacolul despre Roşia şi de-acolo mi-a rămas în cap o imagine, cu reprezentanta GC care vine se convinge un bătrân să-şi cedeze proprietatea în schimbul a două sacoşe mari cu bani. Nu ştiu decât din ce aud despre cum îşi prezintă RMGC proiectul prin intermediul spoturilor tv şi puse cap la cap, cred că mizează pe sărăcia populaţiei şi le povestesc despre locuri de muncă şi bani. Vlad M. Lipovanu: Manipularea opiniei publice de către RMGC este un subiect amplu care ar merita multe pagini de analiză. Vreau să menţionez doar două aspecte care ridică întrebări asupra credibilităţii RMGC: implicarea preşedintelui Traian Băsescu în promovarea proiectului RMGC şi faptul că de 6 zile au loc manifestaţii în Cluj şi Bucureşti împotriva proiectului propus de RMGC, iar presa centrală evită acest subiect. De menţionat că aceste manifestaţii sunt evitate tocmai de instituţiile de presă care au semnat contracte de publicitate cu RMGC.Alex O. Popa: Simplu: media, bani mulţi, minciună.Ce nu se ştie?Rep.: În opinia ta, ce se ştie şi ce nu se ştie legat de proiectul minier?Cătălin Hegheş: Se cunoaşte doar partea lor, partea frumoasă, cu crearea de locuri de muncă şi profitul rezultat din exploatare. Nu se cunosc efectele pe termen lung. De pildă, faptul că gestionarea barajului şi a batalului cu cianuri în primii trei ani va cădea în sarcina investitorului, iar apoi câteva zeci de ani în sarcina statului – iar aici este vorba de costuri de 1,2 milioane de dolari pe an. Nu se ştie că de fapt investitorul este scutit de plata TVA, este un offshore, a împrumutat statul român cu bani, iar statul nu va încasa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

16.11.2011

decât un 4% dintr-un profit din exploatare, care potrivit Academiei Române, va aduce primii bani la buget undeva peste 12 ani, din cei 17 de exploatare. Aşadar ne alegem cu o problemă de mediu, care ne va costa, fără să facem profit în 12 din cei 17 ani de exploatare. Nu se ştie mai nimic despre unicitatea patrimoniului cultural de la Roşia Montană, despre experienţele neplăcute ale altor comunităţi în care investitorul a intrat (de exemplu în 30 de state este acuzat în instanţe că a încălcat drepturile omului) şi multe altele.Oana Hodade: Se ştie că e un proiect extrem de costisitor care nu-i va aduce României profitul imediat. Că exploatarea se face cu utilaje grele şi nu cu forţă manuală, deci nu e vorba de prea multe locuri de muncă. Că odată începută exploatarea, Roşia Montană va fi ştearsă de pe harta României, la un loc cu fauna, flora şi istoria care stă sub pământ şi deasupra lui. Ce nu se ştie exact, sunt sumele de bani şi în buzunarele cui intră aceste sume în urma demarării acestui proiect. Vlad M. Lipovanu: În 2010, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice au prezentat studiul „Adevărul despre proiectul Roşia Montană". În acest studiu sunt prezentate riscurile majore pentru România. Acestea sunt: riscul incapacităţii de plată a RMGC, riscul închiderii înainte de termen a minei, riscul unei speculaţii bursiere, riscul poluării pânzei freatice, riscul ruperii barajului iazului de decantare şi riscul alunecărilor de teren. Încă nu am găsit niciun răspuns la aceste posibile probleme.Alex O. Popa: Se ştie că se vor scoate multe tone de aur, argint. În schimbul câtorva locuri de muncă cu preţul unui dezastru ecologic şi o redevenţă mult prea mică, aproape inexistentă, pentru România. Cu toate acestea, mult iubiţii noştri conducători încearcă să ne convingă că este un proiect minunat. Ce nu se ştie, se bănuieşte şi nu vreau să o dau în teoria conspiraţiei. De ce acum…Rep.: De ce acum şi nu acum 12 ani când au obţinut licenţa de exploatare? Sau când nu începuse încă procedura de autorizare a exploatării?Cătălin Hegheş: Pentru că nu eram informat. Pentru că reprezentanţii Statului Român nu ne informează şi nu fac dezbateri publice reale când vine vorba despre astfel de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

16.11.2011

proteste, din cauza intereselor financiare pentru care mulţi dintre politicieni ar fi trebuit să fie după gratii, dacă trăiam într-o ţară în care justiţia ar fi funcţionat. Revenind, din cauza asta ceea ce ar trebui să fie un flux normal de transmitere a informaţiei, acum 12 ani dacă voiai să ştii tot ce e normal să ştim despre exploatare, trebuia ca cetăţean al statului să depui o muncă de detectiv pentru a obţine nişte informaţii cu caracter general, de interes public.Oana Hodade: Eu aveam 14 ani acum 12 ani. Pe cei din generaţia ta ar trebui să-i întrebi asta. Vlad M. Lipovanu: Bătălia nu a început acum. Există ONG-uri care luptă împotriva acestui proiect de aproximativ zece ani, un exemplu e Alburnus Maior. Alex O. Popa: Nu au fost adevărate dezbateri publice în sensul acesta, am fost puşi oarecum în faţa faptului împlinit. Probabil acum deoarece campania agresivă şi unilaterală de promovare a proiectului, în cazul meu, a avut un efect invers. Mi se pare de bun-simţ să îţi ridice un semn de întrebare această opinie exclusiv pozitivă, zic eu, promovată artificial.O revoluţie eco? Rep.: Crezi că se poate naşte o revoluţie - să-i spunem eco, în acest caz, în reţelele sociale, bineînţeles cu rezultate în mediul off-line? Cătălin Hegheş: Da, se poate. Chiar dacă nu va fi neapărat o revoluţie, ci o mişcare. Cu cât vor încerca să cenzureze mai mult mesajul pe căile tradiţionale, în mass-media, cu atât tinerii se vor regrupa în on-line, în special în reţelele de socializare. Ce n-au înţeles, stimabilii domni, e că nu mai trăim într-o epocă în care accesul la informaţie să poată fi chiar atât de uşor blocat.Oana Hodade: Da. Cred că e momentul propice pentru conştientizare şi responsabilizare. Nu se poate să ne mai plângem fără să acţionăm şi nu oricum, ci prin demersuri pozitive. Şi e inacceptabil să ne mai plângem fără să conştientizăm că ne-o facem cu mâna noastră. E normal ca, dacă ne băgăm în situaţii anapoda, alţii să profite, nu e ok să ne lamentăm şi să-i învinuim pe alţii fără să ne recunoaştem partea de vină. Dar revoluţie eco? E necesar. Suntem 7 miliarde, de câteva zile. E timpul să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

16.11.2011

conştientizăm că, dacă n-avem grijă de planeta asta, curând vom fi 7 miliarde de particule dispersate în univers. Vlad M. Lipovanu: O revoluţie poate începe oricând atunci când scopul ei este unul sincer şi moral. Reţele sociale sunt un atu pentru că oferă şansa unei comunicări rapide, iar ceea ce s-a întâmplat în Libia şi Egipt confirmă acest atu. Un alt plus al reţelelor de socializare e acela că este foarte dificil să fie cenzurate, iar mesajele se transmit foarte rapid. Ceea ce se întâmplă de o săptămână nu e doar o mişcare eco, e un manifest şi pentru dreptul la liberă exprimare. Aceşti oameni care au ieşit în stradă au demonstrat că încă le pasă de ceea ce se întâmplă în România şi că sunt pregătiţi să lupte pe căi paşnice împotriva proiectul minier propus de RMGC. Alex O. Popa: Sper să se nască o revoluţie mai mult decât eco. O revoluţie în felul de a gândi şi de a lua atitudine a societăţii. În ceea ce priveşte mediul off-line sunt puţin sceptic, dar cum am răzbi fără puţin optimism?Cum se poate opri?Rep.: Cum mai poate fi împiedicată începerea exploatării în viziunea ta?Cătălin Hegheş: Sincer vorbind, câtă vreme îl văd pe domnul preşedinte Băsescu făcând lobby pentru acest proiect, câtă vreme asistăm în continuare la cenzura mesajului anti-exploatare în mass-media şi câtă vreme românul rămâne cuibărit în mediocritate şi ignoranţă vizavi de acest subiect, cred că doar protestul paşnic al unei pături mari de tineri din măcar jumătate din oraşele mari din ţară ar mai putea contribui în vreun fel la echilibrarea balanţei. Mie personal mi-e greu de făcut un pronostic, dar am încredere că se poate.Oana Hodade: Mi-e greu să cred că RMGC va obţine avizele de mediu. Dar nu e imposibil, la cât de maleabile sunt legile şi cât de uşor trec spre aprobare modificările la legi. În cazul acesta... campaniile de informare publică, altele decât prin intermediul mass-media sunt necesare, pentru ca populaţia să fie sensibilă la toate aspectele problemei, nu doar la cele financiare. Până la urmă, pe lângă chestiunile de protecţia mediului, e vorba de chestiuni sociale şi chiar morale. Românul trebuie să gândească cu mintea lui şi să-şi deschidă ochii şi să înceteze să mai fie dominat de alţii mai pricepuţi cu vorbele şi cu datul din coate. Asta e revoluţia de care e nevoie.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

16.11.2011

Vlad M. Lipovanu: În primul rând, aceste manifestaţii nu trebuie să înceteze. Ele nu sunt iniţiate de către nişte teribilişti, ci de către oameni care cunosc foarte bine situaţia de la Roşia Montană. În paralel cu aceste manifestaţii trebuie să existe şi conferinţe ample despre acest proiect; o astfel de dezbatere chiar a avut loc în acest weekend la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. Important e ca cei care ne conduc să înţeleagă că populaţia are un cuvânt de spus, iar el trebuie ascultat. S-a reuşit şi în alte locuri oprirea unor proiecte care dăunau populaţiei, noi de ce nu am reuşi să împiedicăm acest proiect?! P.S.1 Pe cei care doresc să se informeze mai mult despre proiectul Roşia Montană îi sfătuiesc să se adreseze direct RMGC pentru opiniile pro şi Alburnus Maior pentru opiniile contra. P.S.2 Cu toate că am ales să discut doar cu cei care nu sunt de acord cu proiectul, opiniile celor pro-proiect le găsiţi în toată presa. Punctul MS

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Hartile de risc hidrografic au inceput sa fie intocmiteAdministratia Bazinala de Apa (ABA) Prut-Barlad a demarat actiunile pentru realizarea hartilor de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad. Implementarea proiectului a pornit prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kilometri patrati care se afla in administrarea institutiei din Iasi. Proiectul, a carui valoare se ridica la 25.367.640 lei, a fost adjudecat de firma TopRam, asociata cu alta firma romaneasca si una israeliana. Costurile investitiei sunt suportate, in proportie de 80 la suta, de Uniunea Europeana, in cadrul Axei prioritare 5 - "Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc", Domeniul major de interventie 1 - "Protectia impotriva inundatiilor". Restul de 20 la suta este acoperit de Guvernul Romaniei. Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, in sezon de toamna tarzie, astfel incat suprafata solului sa fie cat mai libera de vegetatie. In acelasi timp, vor fi executate masuratorile terestre necesare completarii unei baze de date. Pe structura modelului digital astfel creat se vor elabora scheme hidrologice si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

16.11.2011

hidraulice care vor conduce in final la realizarea hartilor de hazard si risc. Acestea vor ajuta autoritatile sa stabileasca prioritatile si sa ia deciziile tehnice si financiare cu privire la gestionarea eficienta a riscurilor la inundatii in bazinul Prut - Barlad./Buna Ziua Iasi

Harti de hazard si risc la inundatii Peste 20 de mii de kilometri pătraţi, suprafaţă situată în albia rîurilor Prut şi Bîrlad va fi scanată în perioada următoare pentru întocmirea hărţilor de risc la inundaţii. Valoarea proiectului este de 25,4 milioane de lei, din care 80% reprezintă finanţare europeană, iar restul cofinanţare de la bugetul de stat. Purtătorul de cuvînt al Adminastraţiei bazinale Prut-Bîrlad, Dan Buruiană, a anunţat că rezultatele vor fi folosite pentru întocmirea unei strategii de combatere a inundaţiilor:- insert Dan Buruiană 49 sec. Purtătorul de cuvînt al Adminastraţiei bazinale Prut-Bîrlad, Dan Buruiană, cu o declaraţie consemnată de Constantin Mihai.Radio Iasi

Pericol de moarte la 15 km de IasiDin cauza jafului de milioane de euro, comis de mai multi oameni de afaceri, mana in mana cu politicienii, iesenii risca sa ajunga victime sigure ale inundatiilor • Mai multe institutii ale statului, printre care si prefectura, au sesizat procurorii in legatura cu lucrarile de mantuiala privind consolidarea unor diguri pe malul Prutului, realizate de SC Com-Beton SA, in ultimii ani, pentru care s-au platit milioane de euro • Desi lucrarile au fost receptionate, iar Comanescu si-a incasat banii, constructiile in cauza nu aveau latimea si inaltimea prevazute in proiect si nici nu fusesera consolidate cum trebuie • Ieri, utilajele SC Com-Beton SA inca lucrau de zor la digul din zona Petresti, desi acesta a fost receptionat acum un an. Plangere penala din cauza lucrarilor de mantuiala realizate de firma Com-Beton SA pe malurile raului Prut. Sesizarea penala a fost inaintata de institutiile statului, indeosebi de Prefectura Iasi. In urma unor controale, acestea au constatat ca, desi SC Com-Beton SA a incasat, in 2008, milioane de euro pentru consolidarea digurilor de pe malul Prutului, lucrarile nu au fost realizate sau au fost facute in bataie de joc. Trebuie precizat ca firma Com-Beton, care apartine afaceristului Constantin Comanescu, a contractat aceste lucrari fara vreo procedura, in anul 2008,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

16.11.2011

cand judetul Iasi era sub amenintarea inundatiilor. Potrivit legislatiei in vigoare, cand apar situatiile de urgenta, cum ar fi amenintari cu calamitati naturale, autoritatile pot evita licitatia atunci cand contracteaza lucrari de utilitate publica, numai cu scopul de a depasi repede situatia survenita. Dar, abuzand de o interpretare subiectiva a prevederilor legislative, seful de la acea vreme al Directiei Apelor Prut, Corneliu Cretu, a incredintat direct mai multe contracte catre SC Com-Beton SA. Cotidianul BUNA ZIUA IASI a atras atentia in mai multe randuri ca lucrarile realizate nu respecta contractul. Desi Comanescu a afirmat de mai multe ori ca ele au fost efectuate conform specificatiilor din proiect, ieri, jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI au fotografiat la Petresti, in comuna Golaesti, utilajele SC Com-Beton SA care lucrau de zor la intarirea digurilor. Asta in conditiile in care lucrarile in cauza fusesera receptionate anul trecut. De fapt, "reparatiile" au demarat in urma cu aproximativ o luna, dupa ce Prefectura a depus la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi o plangere in care se arata, printre altele, ca dimensiunile digurilor realizate de SC Com-Beton SA nu respecta proiectul. De exemplu, coronamentul stavilarului (latimea) trebuie sa fie de 4 metri. Unele masuratori realizate de o comisie constituita din ordinul prefectului arata ca, in unele locuri, coronamentul avea si 3 metri. Faptele penale: Dupa cum s-a precizat, speculand abuziv prevederile legale referitoare la achizitiile publice in perioada situatiilor de urgenta, pe 21 noiembrie 2008, prin negociere directa, Administratia Nationala Apele Romane, implicit Directia Apelor Prut, condusa de Corneliu Cretu, a incredintat SC Com-Beton SA mai multe contracte pentru digurile de pe Prut. In primul rand, s-a incheiat un contract in valoare de 685.697 lei pentru consolidarea malului raului in zona Baranca, din judetul Botosani. In aceeasi zi a fost semnat un contract de aproape 10 milioane lei, adica in jur de 2,5 milioane euro, pentru lucrari de amenajare a albiei si consolidare a digurilor in zona localitatii Petresti, judetul Iasi, si un contract in valoare de 3 milioane lei pentru suprainaltarea digului pe malul drept al Prutului, pe raza localitatii Sculeni, pe o lungime de cativa kilometri. Lucrarile de la Sculeni si Petresti au fost fotografiate de jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI imediat dupa "finalizare". S-a aratat, astfel, ca nu respectau proiectul, digurile neavand lungimea si latimea necesare. Aceste aspecte au fost confirmate si de comisia de control constituita din ordinul prefectului. "La obiectivul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

16.11.2011

«Suprainaltare dig mal drept pe raul Prut in zona Sculeni», suprainaltarea era prevazuta pe o lungime de 11,3 kilometri si s-au realizat 5,6 kilometri, iar cubajul prevazut era 57.000 metri cubi, iar cel realizat era de aproximativ 10.920 metri cubi, existand o diferenta nerealizata de 5,7 kilometri si 46.080 metri cubi de pamant. La obiectivul «Amenajare raul Prut zona Petresti», suprainaltarea era prevazuta pe o lungime de 1,1 kilometri cu un volum de 11.490 metri cubi si s-au realizat 3.157 metri cubi, diferenta nerealizata fiind de 8.333 metri cubi", se arata in plangerea penala depusa de Prefectura. In aceasta se mentioneaza si ca lucrarile la albie sunt de proasta calitate, ajungandu-se in situatia prabusirii in apa a gabioanelor (cos din sârma umplut cu pietris etc., care serveste la apararea malurilor de valuri). Verificarile: Plangerea prefectului Dragomir Tomaseschi se bazeaza si pe unele verificari realizate de inspectori de specialitate. Astfel, la sesizarea prefectului, in luna iunie, o echipa de control, formata de inspectori din Administratia Bazinala de Apa Prut - Barlad, Sistemul de Gospodarire a Apelor Iasi, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul de Stat in Constructii, a verificat lucrarile pentru care Comanescu a primit zeci de miliarde de lei. "In sector aval la Carniceni se constata existenta a 20 de gabioane, din care 13 sunt deplasate de la pozitia initiala. Pe anumite portiuni coronamentul nu are 4 metri dupa cum prevede proiectul. Se constata ca intre kilometrul 74 si 70+200 nu s-au executat lucrari de suprainaltare", se arata intr-unul din rapoartele de control. Hotul neprins...A fost nevoie de aceste controale si de nenumarate articole de presa pentru ca SC Com-Beton SA sa realizeze lucrarile conform proiectului. Afland, probabil, ca verificarile s-au finalizat si ca prefectul a depus plangere penala, Comanescu si-a trimis oamenii si utilajele sa inalte digurile si sa le faca mult mai late. Daca nu s-ar fi sesizat prefectul, iar cotidianul BUNA ZIUA IASI nu ar fi scris articolele respective, digurile nu mai sufereau nici o modificare. Patronul firmei in cauza scapa basma curata, conform zicalei "Hotul neprins, negustor cinstit". Alta intrebare care apare: De ce David Csaba, seful Administratiei Nationale Apele Romane, a tolerat atata timp aceasta situatie? Conform unor informatii, cercetarile penale s-ar putea realiza si sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita. Suma vehiculata este de 200.000 euro. In acest context ar putea fi audiati si David Csaba, si Corneliu Cretu. "Ce mita? Aveti probe? Aveti vreun document?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

16.11.2011

Trimiti-l pe fax. Pana atunci nu mai fac nici o declaratie", a afirmat ieri, telefonic, David Csaba. Presa centrala a aratat in mai multe randuri ca acesta nu este usa de biserica. Recent, un ziar a publicat un material din care a reiesit ca firma lui Csaba, SC Hidroplast SA, are incheiate mai multe contracte cu administratiile bazinale din Ardeal si, prin urmare, se afla in conflict de interese.Buna Ziua Iasi

Teme similare

Fântânile ucigaşe ale Iaşului Numărul cazurilor de intoxicaţii cu nitraţi şi nitraţi a crescut alarmant în judeţul Iaşi. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) au declarat ieri că în 14 localităţi s-au înregistrat 22 de asemenea situaţii, în special la sugari, în condiţiile în care la prepararea laptelui praf se foloseşte apă din fântâni. Cu toate că DSP a dat amenzi pe bandă rulantă, de 10.000 lei pentru 35 de primării, unii edili comunali refuză în continuare să solicite instituţiei efectuarea de analize anuale prin care să se stabilească gradul de potabilitate al apei din fântânile publice. Primarii afirmă că efectuarea analizelor implică anumite costuri care nu s-ar justifica, în contextul în care o apă contaminată cu nitriţi nu poate fi tratată, deja sunt cunoscute fântânile cu probleme, iar populaţia a fost avertizată asupra pericolelor. Semnal de alarmă: Potrivit DSP, în judeţ s-au înregistrat până în prezent 22 de cazuri, în condiţiile în care numai în ultima săptămână cel puţin cinci copii au fost afectaţi. „Intoxicaţia cu nitriţi este foarte frecventă în cazul bebeluşilor până în şase luni pentru că mamele pregătesc laptele praf şi ceaiul din apa contaminată. După această vârstă, cazurile de îmbolnăviri sunt mai rare. Cel mai în vârstă copil diagnosticat cu intoxicaţie cu nitriţi a fost un băieţel de doi ani care a prezentat o formă severă de intoxicaţie. De regulă, boala se manifestă cu insuficienţă cardio-respiratorie şi cianoză, însă în cele mai multe cazuri intoxicaţia cu nitriţi este asociată şi cu o boală diareică acută provocată de bacteriile din apă. Evoluţia stării de sănătate în astfel de situaţii este la limită, viaţa bebeluşilor fiind pusă în pericol. În acest an nu s-a înregistrat nici un deces, însă sporirea cazurilor de intoxicaţie în rândul bebeluşilor este un semnal de armă pentru autorităţile locale să monitorizeze calitatea apei din fântâni”, ne-a spus

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

16.11.2011

dr. Tamara Roşu, directorul medical al Spitalului „Sf. Maria” şi medic primar epidemiolog. Medicii susţin că adulţii nu sunt afectaţi de intoxicaţia cu nitriţi.„Adultul are o enzimă care intervine şi metabolizează efectele intoxicaţiei cu nitriţi. Îmbolnăvirile pot apărea dacă apa mai conţine şi alte bacterii sau microorganisme”, ne-a mai spus dr. Roşu. Cele mai multe intoxicaţii din Moldova: Directorul adjunct al DSP, dr. Lucian Indrei, a precizat, în cadrul unei şedinţe desfăşurate ieri la prefectură cu primarii, că judeţul Iaşi ocupă un loc fruntaş în ţară în ceea ce priveşte cazurile cu intoxicaţii. „Boala se manifestă mai ales la sugari şi la copiii cu vârsta între un an şi un an şi jumătate. Acest lucru face ca, din păcate, Iaşul să fie pe primul loc în Moldova ca număr de cazuri”, a precizat dr. Indrei. Potrivit acestuia, cazuri de intoxicaţie s-au înregistrat în Miroslava (patru), Balş (trei), Voineşti, Cotnari, Ţibăneşti (câte două), Erbiceni, Deleni, Şipote, Popricani, Iaşi, Fântânele, Belceşti, Ciurea şi Podu Iloaie (câte unul). Reprezentantul DSP a solicitat primarilor o atenţie mai mare în monitorizarea apei din fântâni, subliniind că foarte mulţi dintre aceştia nu au solicitat efectuarea de analize, aşa cum prevede legea. Unii edili refuză analiza apei: Recent, DSP a aplicat amenzi-record în judeţ, 34 de primării fiind sancţionate cu câte 10.000 lei. „Ne cereţi bani să constataţi anual un lucru care nu se poate modifica, respectiv că apa este nepotabilă. De ce ne cereţi bani pentru un lucru pe care îl cunoaştem? Iar dacă nu facem acest lucru, ne amendaţi cu 10.000 lei. Ne cereţi tot felul de taxe şi nu este corect”, a spus revoltat primarul din Dobrovăţ, Cătălin Martinuş. Edilul din Aroneanu, Benone Moruzi, a cerut socoteală DSP, afirmând că este cunoscut faptul că în comuna pe care o conduce toate fântânile au nitraţi şi nitriţi. „Este o şmecherie pentru a scoate bani de la primării, pentru că odată apa declarată nepotabilă, acest lucru nu poate fi schimbat. Nitriţii rămân acolo, nu-i scoate nimeni! În Aroneanu există o concentraţie mare de nitriţi şi s-au luat măsuri, s-au pus avertismente. Nu am dat niciodată bani la DSP pentru a mi se spune ceea ce ştiu deja şi nici nu vor vedea vreun ban cât voi fi eu primar. La un moment dat, cereau 300 lei pe fiecare buletin de analiză; înmuliţiţi cu 100 de fântâni şi aveţi şi costurile”, a spus Moruzi. La rândul lui, primarul din Grajduri, Constantin Zamfirache, a reproşat DSP costurile mari pe care le implică efectuarea analizelor, subliniind că primăria pe care o conduce nu are bani nici măcar pentru „un top de hârtie”. „În condiţiile de potabilitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

16.11.2011

există două aspecte, unul microbiologic şi unul chimic. Din punct de vedere chimic, dacă apa este necorespunzătoare, nu se poate interveni. În ceea ce priveşte germenii, pentru acest lucru se poate face ceva. Există un protocol simplu: se scoate apa, se curăţa fântâna şi se dezinfectează cu substanţe clorigene. Primarilor le este mai uşor să spună că apa este nepotabilă, dar nu ştiu de ce se-ntâmplă acest lucru, din acest motiv fiind necesare şi analizele. Există o prevedere legală prin care cel puţin o dată pe an trebuie făcute aceste analize şi ne referim aici la fântânile publice, cele aflate în administrarea primăriilor”, a menţionat dr. Indrei./Evenimentul de Iasi

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme de mediu

Imensa bătaie de joc numită "groapa de gunoi ecologică" va fi gata de Sfântu' Aşteaptă► un proiect european, în valoare totală de 184 milioane de lei, la care au mers ca la sfintele moaşte toţi miniştrii şi politicienii şi s-au fotografiat închinându-se la excavatoare, se dovedeşte a fi un mare tun financiar care a umplut conturile firmelor abonate la lucrări pe bani publici ► începută acum mai bine de trei ani, groapa de gunoi ar fi trebuit finalizată în 2010, dar a fost amânat termenul de dare în folosinţă până în noiembrie 2011 ► ieri, la "groapa" de la Moara, bătea vântul a pustiu, singurele lucrări vizibile realizate în ultima vreme fiind doar un gard menit să ţină câinii departe de camioanele care mai mult stau decât lucrează ► nici beneficiarul lucrării, nici firmele care execută lucrările nu pot spune, nici măcar cu aproximaţie, data la care va fi finalizată groapa de gunoi a Sucevei ► în timp ce autorităţile ridică din umeri şi firmele care s-au angajat să facă lucrarea se mândresc cu înălţarea unui gard, locuitorii Sucevei sunt obligaţi să scoată din buzunar, în fiecare lună, cel puţin 300.000 de lei în plus pentru transportul deşeurilor la o groapă amenajată dincolo de Botoşani. Municipiul Suceava şi alte localităţi implicate în programul de management al deşeurilor din judeţ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

16.11.2011

pierd bani grei din cauza întârzierilor în privinţa dări în folosinţă a gropii ecologice amena¬jată pe teritoriul comunei Moara, între satele Vornicenii Mari şi Vornicenii Mici. Singurii care au mai avut câte ceva de câştigat sunt fir¬mele care au adjudecat o parte din lucrări, în urma licitaţiilor organizate de Consiliul Judeţean (CJ) Suceava şi anume Alpine Bau şi Cominco, precum şi firmele de consultanţă şi proiectare. De fapt, pe suprafaţa respectivă de teren situată în vecinătatea unei ferme de vaci nu s-a putut face până acum decât o groapă imensă pe care, în aceste zile, firma Cominco a reuşit să o înconjoare cu un gard de sârmă. Deşi utilaje erau încă în zonă, iar câţiva oameni încă munceau în perimetrul şantierului, lucrarea este departe de a fi finalizată. Întregul proiect de management al deşeurilor a fost de circa 184 de milioane de lei din care contribuţia UE este de 150 de milioane de lei. Proiectul prevede mai multe etape de lucrări, nu doar rampa ecologică propriu - zisă, însă aceasta din urmă este cheia de boltă, fără de care degeaba se fac tot felul de staţii de sortare sau mii de puncte de colectare. Termenul de terminare a lucrărilor ar fi taman luna noiembrie 2011, dar lucrările care s-au făcut până acum nu pot fi deloc valorifi¬cate în sensul că rampa de depozitare a deşeurilor nu este operaţională. Asta înseamnă că degeaba câteva zeci de utilaje au excavat zeci de mii de metri cubi de pământ şi degeaba dru¬mul de acces care cu un an şi ceva înainte era de pământ a fost lăţit şi pietruit, că maşinile de gunoi tot nu vor putea să depoziteze deşeurile la Moara. Secretomanie inutilă la constructori: Ieri, la faţa locului, reprezentanţii de la Cominco se eschivau în a oferi informaţii precise şi încercau să arate că treaba lor era aproape de final - mai trebuiau puşi câţiva stâlpi în pământ şi montate nişte porţi. Când să răspundă la întrebări mai detaliate cu privire la investiţia per ansamblu ori să ni se per-mită să facem poze din incinta şantierului, am fost rugaţi ca să ne adresăm fie beneficiarului, fie firmei titular al asocierii, adică ALPINEBau. Contactat telefonic, reprezentantul firmei ALPINEBau, Cristian Nicolai, a spus că din punctul său de vedere nu i se pare corect să fie făcute fotografii din incinta şantierului şi nici să ofere alte detalii cu privire la derularea lucrărilor. El a spus că are nevoie de acordul beneficiarului, adică de la CJ Suceava şi a promis că ne va comunica răspunsul, dar până la închiderea ediţiei nu a fost comunicat niciun răspuns. Singura certitudine este că mare parte din suma, dacă nu chiar întreaga sumă de 18,7 milioane

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

16.11.2011

de lei cât a fost evaluată lucrarea de la prima celulă a rampei de depozitare ecologică a deşeurilor, va intra fără probleme în conturile celor de la ALPINE Bau GmbH Salszburg Wals şi Cominco SA Bucureşti. Din proiect lipsesc cel puţin două „piese" importante fără de care nu se poate da în folosinţă rampa ck deşeuri. Unul este staţia de sortare a acestora, iar al doilea, cel puţin la fel de important, este staţia de epurare. A-ceasta este foarte utilă în cazul rezi-durilor rezultate în urma ploilor, preluarea şi tratarea lor în aşa fel încât să nu ajungă în pânza freatică fiind necesară, iar fără aceasta nu ar mai putea fi justificată titulatura de „ecologică" al rampei de deşeuri de la Moara. Beneficiarul acestei investiţii, CJ Suceava, s-a împiedicat de mai multă vreme în contestaţiile făcute de diverse firme. Deşi problema staţiei de epurare durează de mai multă vreme, procedurile şi termenele foarte laborioase au fost motive pentru care nu s-a putut înainta deloc din primăvară şi până acum. Au fost contestaţii la criteriile de eligibilitate, iar acest lucru a mâncat foarte mult din timp, fără niciun rost până acum. Evident, nimeni nu va răs¬punde niciodată pentru faptul că licita¬ţiile au fost făcute având la bază caiete de sarcini dubioase sau prost întocmite. Cu siguranţă, nici pentru fap¬tul că aceste licitaţii au fost organizate cu întârziere, neluându-se în calcul şi timpii necesari rezolvării contestaţiilor nimeni nu va avea de dat socoteală. Colectarea selectivă, un surogat pentru economii la gunoiul transportat şi plătit suplimentar din banii sucevenilor. În tot acest timp, celelalte gropi de gunoi din judeţ au fost închise, motiv pentru care primăriile trebuie să caute alte soluţii de depozitare a deşeurilor. Suceava este localitatea care pierde cel mai mult din cauza neimplementării acestui proiect. Conform viceprimarului Lucian Harşovschi, cel puţin 300.000 de lei se cheltuie în fiecare lună, banii trebuind să ajungă în conturile de la firma Rosal numai pentru că în loc să se transporte gunoiul la 10 - 12 kilometri de oraş, deşeurile să fie duse la circa 55 de kilometri distanţă, în apropiere de municipiul Botoşani. Rosal transportă de regulă deşeuri în care nu sunt incluse şi mase plastice după ce a reuşit să încheie un acord cu firma Diasil, în sensul că duce la baza de la Iţcani a acestei firme gunoiul, acolo este sortat, iar PET-urile sunt preluate mai departe de Diasil pentru a fi valorificate. Dacă nu s-ar fi procedat în acest fel, în loc de 180 - 200 de curse pe lună cu gunoiul de la Suceava la Botoşani trebuiau efectuate în jur de 250 de curse, ceea ce însemnă şi mai mulţi bani

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

16.11.2011

ce trebuiau plătiţi de la bugetul local. Nu avem o groapă de gunoi aproape de oraş. Asta înseamnă că sunt costuri la greu cu gunoiul, şi pentru noi şi pentru ei (Primăria Suceava - n.red.). Abia aştept să se deschidă aici la Moara groapa, numai că din informaţiile recente pe care le am nu sunt făcute nici staţia de sortare şi nici cea de epurare", a spus directorul Adrian Niculescu. El a precizat că nu este prea optimist în ce priveşte realizarea acestora şi că, dacă în continuare procedurile şi contestaţiile vor dura, există şi riscul nedorit de nimeni ca abia într-un an de zile să fie dată în folosinţă groapa de gunoi de la Moara. întrebat cu privire la datoriile pe care Primăria le are, el a precizat că înţelege situaţia dificilă a municipalităţii şi a renunţat să mai facă calcule, adăugând că ultima dată când a verificat erau în jur de trei milioane de lei neplătite. Reamintim că în 2004 Rosal a demarat operaţiunea de salubrizare stradală a Sucevei, iar din 2007 a preluat şi colectarea deşeurilor menajere, contractul fiind încheiat pe o durată de opt ani cu posibilitatea prelungirii cu încă patru ani. Obiectiv de Suceava

Teme similare

Mii de nemţeni au rămas fără apă potabilă Peste 1.000 de familii, majoritatea din Piatra Neamţ, au rămas, începând de marţi, fără apă rece la robinete, ca urmare a deciziei companiei judeţene Apaserv de a sista furnizarea acestui serviciu către asociaţiile cu datorii. Purtătorul de cuvânt al Apaserv, Bianca Ivaşcă, a declarat că măsura a fost aplicată la 11 asociaţii de proprietari, care au datorii de peste 300.000 lei. Până la sfârşitul săptămânii, alte 10 asociaţii ce cuprind circa 40 de blocuri sunt programate pentru debranşarea de la serviciile de apă potabilă, datoriile acestora cifrându-se la peste 270.000 lei. Condiţia pentru reluarea furnizării apei potabile este ca asociaţia să achite cel puţin 40% din factura restantă şi să realizeze o eşalonare a debitului rămas restant. Evenimentul regional (Neamt)

Apa si nesimtirea de la Cj Apa Serv• un proprietar de la Asociatia 56, fără restante la întretinere, vrea să dea în judecată conducerea asociatiei si Apa Serv, care l-a lăsat fără utilitate • compania se apără arătînd contractul de prestări servicii • ieri, s-a oprit apa la Asociatia 56, la altele cîteva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

16.11.2011

din Roznov si Săvinesti • sute de familii de pietreni sînt cu nervii întinsi la maximum după ce au ajuns în situatia de a nu avea apă rece, desi sînt cu plata la zi. De circa o săptămînă, Compania Judeteană Apa Serv a reluat campania de oprire a apei reci la asociatiile care au datorii de măcar 45 de zile. Situatia este extrem de neplăcută pentru oamenii care lunar îsi achită datoriile, dar au ghinionul de a avea vecini care din diverse motive nu îsi plătesc facturile lunare. Si mai grav este acolo unde în asociatie există apartamente nelocuite, care lunar adună restante si pe care nu le achită nimeni cu anii. Marti, 15 noiembrie, s-a oprit furnizarea apei reci către Asociatia de proprietari nr. 56 de pe strada Mărătei. Decizia celor de la Apa Serv a făcut ca oamenii care nu se văd cu datorii pe lista de întretinere să sară ca arsi cînd s-au trezit că au secat robinetele din casă. „Pe 15 noiembrie am avut neplăcuta surpriză să constat că am rămas fără apă rece. Îmi pun întrebarea de ce sînt asa de rău pedepsit? Si în cazul meu mai sînt multe familii bun-platnice. Trăim mai rău ca pe vremea comunismului. Eu sînt bolnav si am nevoie de îngrijire, de conditii normale de trai, în caz contrar riscînd să mă îmbolnăvesc si mai rău. Am să fac plîngere penală împotriva celor care conduc asociatia si a celor care au decis oprirea apei. Cei din conducerea asociatiei sînt plătiti de către noi, sînt salariati cu venituri consituite din banii oamenilor. De ce nu au convocat adunare generală, să stie lumea la ce să se astepte? Nu s-a întîmplat asa ceva în ultimii cinci ani, desi ar trebui să ne întîlnim toti locatarii, în sedintă, anual“, a spus, printre altele, pietreanul Pamfil Tepes, din blocul B4 de pe strada Mărătei. Conducerea asociatiei se plînge de exigenta Companiei Apa Serv: Conform datelor prezentate de către conducerea Asociatiei 56 Mărătei, de plată în contul apei reci este suma de 54.109 lei. În acesti bani sînt prinsi si cei de pe factura curentă. „Avem de plată patru facturi, dintre care una curentă. Datoria totală este de 54.109 lei. Nu sîntem singura asociatie din Piatra Neamt care a rămas fără apă rece. Situatia nu e deloc plăcută, dar nu o putem rezolva decît făcînd plăti. Am atacat în instantă datornicii din asociatie si executorul judecătoresc trebuie să pună în aplicare cinci dosare de evaluare silită. Alte dosare sînt în fază de judecată si vor ajunge în acelasi stadiu. Sînt 320 de apartamente în asociatie si primim facturi la apa rece de 150-160 de milioane de lei vechi pe lună. Nu e putin! Nici măcar nu avem datorii vechi către Apa Serv. Vorbim de patru facturi, dintre care una este curentă. Avem în asociatie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

16.11.2011

un caz de restantier cu trei sute de milioane de lei vechi la întretinere. Avem apartamente abandonate de ani de zile. Au stat în ele niste chiriasi care au dispărut fără a da vreun leu, iar despre proprietari nu stim nimic. O astfel de locuintă a fost scoasă de două, trei ori la licitatie. Cum putem rezolva astfel de probleme, că noi n-am găsit solutia?!“, a spus o reprezentantă a conducerii Asociatiei de proprietari nr. 56 Mărătei. Pentru reluarea furnizării apei reci, asociatia trebuie să facă o plată în valoare de peste 150 milioane de lei vechi. Ieri, în cîteva ore, după sistarea serviciului, în casieria asociatiei se strînsese de la locatari o mie de lei, destul de mult în comparatie cu alte zile si acelasi interval. Apa Serv se apără cu contractul: Conform contractului de prestări servicii încheiat între Compania Judeteană Apa Serv si asociatiile de proprietari, în cazul înregistrării unor facturi mai vechi de 45 de zile, se trece la sistarea furnizării apei către beneficiari. Contractul prevede că beneficiar este asociatia, care are personalitate juridică, si nu proprietarii de apartamente în parte. „Noi avem contracte cu asociatiile de proprietari si dacă se înregistrează întîrzieri mai mari de 45 de zile, conform contractului putem trece la sistarea apei. Actionăm conform contractelor în vigoare. Urmărim care este starea încasărilor de la asociatii si actionăm ca atare“, a declarat Bianca Gâdioi, purtător de cuvînt al Companiei Judetene Apa Serv. Ieri au revenit la vechile experiente, de a sta fără apă rece asociatiile de locatari si proprietari din Roznov si Săvinesti. A fost rebransată Asociatia nr. 104 si a scăpat ca prin urechile acului de la debransare Asociatia 75 de pe bulevardul Decebal, care ieri ar fi trebuit să fie debransată, dar s-a salvat cu o plată partială. Reluarea furnizării apei se face după ce asociatiile debransate achită un procent de 40% din valoarea datoriei. Monitorul de Neamţ

În comă după ce a căzut în pîrîul Bîtca Doamnei• politistii cercetează circumstantele în care s-a petrecut tragedia • ieri după amiază, o femeie de 40 de ani, a fost găsită moartă în albia Bistritei • un bărbat, în vîrstă de 68 de ani, din Piatra Neamt, a fost internat în stare gravă în spital, după ce a fost victima, cel mai probabil, a unei autoaccidentări. Luni după amiază, în jurul orei 16.20, politistii pietreni au fost sesizati, prin 112, de Spitalul Judetean Neamt, despre faptul că a fost adus, pentru a primi îngrijiri medicale, Dumitru O., de 68 de ani. Din spusele celor care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

16.11.2011

au transportat victima a reiesit că aceasta a fost descoperită în pîrîul Bîtca Doamnei. Ulterior, politistii au constatat că bărbatul a fost găsit, în jurul orei 16, de două persoane căzut în albia pîrîului Bîtca Doamnei, într-o zonă în care diferenta de nivel este de aproximativ 6 metri fată de sosea. Cu ajutorul mai multor persoane, cei doi l-au scos din apă pe Dumitru O. si l-au transportat la Spitalul Judetean Neamt. Victima a fost diagnosticată cu traumatism cranio-facial sever, plagă parietală, plăgi multiple bucale, comă de gradul II. Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. O altă tragedie, care face obiectul unei investigatii a politistilor din Poiana Teiului, a avut loc ieri după amiază pe raza comunei Farcasa. Putin după ora 14, un sătean a observat o persoană care plutea pe albia Bistritei cu fata în jos. Omul a sunat imediat la 112, iar la fata locului s-au deplasat rapid un echipaj de pompieri si o ambulantă. Trupul femeii a fost scos din apă de pompieri, după care si-a intrat în rol echipajul de pe ambulantă. Victima a fost resuscitată aproximativ 30 de minute, însă cadrele medicale nu au reusit să facă nimic pentru salvarea ei. Doctor Letitia Dămoc, sefa Serviciului Ambulantă, a declarat că femeia a fost scoasă din apă după aproximativ un sfert de oră de la primirea apelului la 112 si că personalul medical a făcut tot ce i-a stat în putintă pentru a-i salva viata. Cazul a fost preluat de politistii Sectiei Rurale Poiana Teiului, oamenii legii urmînd să stabilească circumstantele în care a decedat femeia. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamt în vederea efectuării necropsiei si stabilirii cauzei decesului. Astfel, se va stabili dacă victima a murit înecată sau din cauza hipotermiei. Monitorul de Neamţ

Un batran a fost gasit in coma, in paraul Batca DoamneiÎn ziua de 14 noiembrie 2011, în jurul orei 16.20, Politia municipiului Piatra Neamt a fost sesizată, prin 112, de Spitalul Judetean Neamt, despre faptul că a fost adus, pentru a primi îngrijiri medicale, O. Dumitru, de 68 de ani, din Piatra Neamt, bărbatul fiind găsit căzut în pârâul Bâtca Doamnei. Victima a fost diagnosticată cu traumatism cranio – facial sever, plagă parietală, plăgi multiple bucale, fiind în comă de gradul II. Din primele cercetări efectuate, politistii au stabilit că în jurul orei 16.00, O. Dumitru a fost găsit, de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

16.11.2011

două persoane, căzut în albia pârâului Bâtca Doamnei, la o diferentă de nivel de circa 6 metri, fată de sosea. Cu ajutorul mai multor persoane, cei doi l-au scos din apă si l-au transportat la Spitalul Judetean Neamt. Politistii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. Ziar Piatra Neamţ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme similare

Delegaţie internaţională pentru ape la Piteşti România, prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, deţine preşedinţia Grupului de lucru pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală (ECCA) din cadrul Iniţiativei pentru Apă a Uniunii Europene (EUW) pe perioada 2008-2012. EUWI are două componente: 1. alimentarea cu apă şi sanitaţia inclusiv finanţarea infrastructurii de apă; 2. managementul integrat al resurselor de apă. A 15-a întâlnire a Grupului de lucru EUWI s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 7-8 noiembrie 2011. În cadrul acestui grup de lucru a fost organizat un seminar pentru specialiştii din regiune pe perioada 8-11 noiembrie 2011 pe problematica alimentării cu apă, canalizării, apelor uzate în contextul unui management durabil al resurselor de apă. Obiectivul acestui seminar, organizat în oraşele Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu şi Braşov este de a realiza un schimb de experienţă pe problemele menţionate, inclusiv vizite la staţiile de tratare a apei, staţii de epurare, operatori regionali de apă, autorităţi locale. Seminarul face parte din Programul Oficial de Asistenţă pentru Dezvoltare a României, fiind derulat de Ministerul Afacerilor Externe şi implementat în parteneriat cu UNDP (Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite) România. Seminarul este organizat de Ministerul Mediului şi Pădurilor în cooperare cu Asociaţia Română a Apei şi Administraţia Naţională „Apele Române”. La întâlnirea care a avut loc la Primăria Muncipiului Piteşti a participat o delegaţie alcătuită din 18 persoane din următoarele ţări: Armenia, Georgia, Kazakhstan, Republica Moldova, Ucraina, Tajikistan, România. Întâlnirea a fost oficiată de Tudor Pendiuc. La această întâlnire au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

16.11.2011

fost prezenţi dl.viceprimar Constantin Ionică, dl. Constantin Predoi – director Patronatul Apei ARA. Dl. Marian Coman- ABA Argeş-Vedea, dl. Gelu Mujea – director general Apa Canal 200, dl. Ion Decher – director general adjunct, şef UIP Apa Canal 2000, specialiştii din cadrul societăţii Apa Canal 2000. În continuarea întâlnirii de la Primăria Piteşti, delegaţia se va deplasa la Uzina de Apă Budeasa, după care îşi va continua programul în Râmnicu-Vâlcea. Atitudine in Arges http://www.atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1283:delegaie-internaional-pentru-ape-la-piteti&catid=4:social&Itemid=5

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Prevenirea inundaţiilor la Tîrlişua, în proiect europeanAmenajarea cursurilor de apă necadastrale în vederea prevenirii inundaţiilor, cu referire la afluenţii celor două “văi” principale ce i-au creat comunei Târlişua dezastrul din vara anului 2006, face subiectul unui proiect cu ţintă de peste un milion de euro, bani accesibili pe Măsuri europene. Potrivit primarului Ştefan Negreanu, procedurile trebuie finalizate în această lună, când expiră termenele de depunere. Dacă vor fi obţinuţi, banii se vor concretiza în diguri şi sisteme de retenţie a apei. Mesagerul de Bistriţa-Nǎsǎud

Cartierul Valea Spinului, apărat de inundaţiiPe Valea Spinului din Năsăud, într-o zonă unde locuiesc peste 300 de rromi, sunt aproape de finalizare lucrările de regularizare a pârâului ce traversează oraşul în partea de vest. Astfel, acest perimetru va fi securizat împotriva inundaţiilor la care erau expuse gospodăriile etnicilor din imediata vecinătate. Executate de firma bistriţeană "Ecofun", lucrările de tip îmbunătăţiri funciare-ameliorare vizează protecţia malurilor, îndiguiri, decolmatări şi construirea unor podeţe, ele fiind începute în urmă cu trei ani. De atunci au fost reabilitate zonele de pe Valea Podului, Calea Roşie şi Văile Crucii, iar acum

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1283:delegaie-internaional-pentru-ape-la-piteti&catid=4:social&Itemid=5



16.11.2011

finalizarea se face cu Valea Spinului. Valoarea investiţiei se ridică la circa 450.000 de lei - fonduri suportate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la care se adaugă şi contribuţia de la bugetul local. Mesagerul de Bistriţa-Nǎsǎud

A nins fulguit la Borsa, Ocna Sugatag si BudestiIn cursul noptii trecute a nins fulguit la Borsa, Ocna Sugatag si Budesti. Pe DN 18, in Pasul Prislop este depus pe carosabil (pe tronsonul intre km 154-180) un strat de zapada care masoara intre 0-1 cm. S-a intevenit in zona localitatii Petrova de catre angajatii societatii care reabiliteaza acest tronson de drum cu utilaje si au imprastiat 12 tone de material antiderapant. Carosabilul in aceasta zona este umed. Angajatii sectiei de drumuri nationale Baia Mare au raspandit cinci tone de material antiderapant pe DN 17C la Viseu de Sus. Si aici sunt trosnoane de drum umed. Carosabilul DN1 C si E 58 si DN 18 B este uscat, iar carosabilul DN 18 Baia Mare -Pasul Gutai este umed intre km 27-38. La Sighetu Marmatieicarosabilul DN 18 si DN 19 este uscat. Ninsoare slaba a fost semnalata in localitatile Ocna Sugatag si Budesti. Vremea rece si temperatura care a inregistrat valoarea de -6 grade Celsius la Cavnic si -3 grade Celsius la Ocna Sugatag au favorizat formarea poleiului pe DJ 184 si DJ 109F. Societatea care asigura si intretine viabilitatea pe perioada de iarna a drumului judetean Baia Sprie-Barsana a intervenit si imprastiat sase tone de material antiderapant pe sectoarele de carosabil unde a fost existat polei. La aceasta ora sunt tronsoane umede pe cele doua drumuri judetene. Temperaturi inregistrate in cursul noptii: -3 grade Celsius in Borsa si Viseu de Sus , 0 grade Celsius la Sighetu Marmatiei, Baia Mare, Baia Spriesi in Pasul Gutai, -4 grade Celsius la Petrova si Copalnic. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta recomanda conducatorilor auto care doresc sa traverseze pasurile montane sa isi adapteze viteza in functie de conditiile meteorologice si cele de pe carosabil si sa pastreze o distanta fata de ceilalalti participanti la trafic pentru a evita deraparea sau patinarea care pot favoriza producerea de accidente rutiere. Conducatorii auto trebuie sa verifice inainte de a porni la drum starea lamelelor stergatoarelor de parbriz, a sistemului de franare; functionarea sistemului de semnalizare si iluminare. Aderenta pe carosabil cu zapada este una mai redusa, iar spatiul de oprire a autovehiculului in aceste conditii este mai mare (se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

16.11.2011

dubleaza sau tripleaza). Reduceti din timp viteza, cu frana de motor, la efectuarea virajelor. Se recomanda evitarea bruscarii comenzilor autovehiculelor si a franei pe carosabil acoperit cu zapada, mazga sau polei. Semnalizati din timp orice manevra pe care intentionati sa o efectuati si nu va lansati in depasiri care pot pune in pericol siguranta dumneavoastra si a celorlalti participanti la trafic. Stationati pe cat posibil numai daca situatia o impune, si atunci doar in afara partii carosabile. Aprindeti pe timp de ninsoare luminile de intalnire si conduceti preventiv pe portiunile de drum cu aderenta scazuta (poduri, podete, viaducte, in zona padurilor si unde sunt curenti de aer rece si umezeala), drumuri in panta sau la coborarea acestora. Meteorologii prevad pentru astazi ca vremea se va mentine rece in Maramures. Cerul va fi variabil, iar in cursul noptii sunt conditii de fulguiala in zona montana.Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 4 si 8 grade Celsius, iar cele minime intre -9 si -6 gr.C, izolat mai coborate in depresiuni. Dimineata, izolat se va semnala ceata. Valori ale temperaturii aerului inregistrate acum in judet: -7 grade Celsius la Targu Lapus; -5 grade Celsius la Iezer si la Dragomiresti; -4 grade Celsius la Sighetu Marmatiei; -3 grade Celsius la Ocna Sugatag si Borsa, -2 grade Celsius in Baia Mare si la Sapanta. ZiarMM

Apa pentru salauaniSeceta a afectat locuitorii de pe valea Someşului. Gospodării întregi au rămas fără apă în fântână. Oamenii sunt speriaţi, pentru că dacă nu plouă şi va veni ninsoarea, va fi o iarnă grea, fără apă. Impresionaţi de acest lucru, luni după-masa pompierii militari din cadrul Secţiei de Pompieri Năsăud au efectuat un transport de apă potabilă unor familii, din localitatea Salva, afectate de secetă. După cum ne informează plt. Marius Alin Rus, au fost distribuiţi 9000 de litri de apă la două familii. Nu este prima acţinue de acest fel. Un gest frumos al pompierilor, de a fi alături de semenii lor./Rǎsunetul

Pompierii au distribuit din nou apă menajerăSeceta continuă în judeţul Maramureş. La sfârşitul săptămânii trecute pompierii din cadrul Detaşamentului Sighetu Marmaţiei, Pichetului de Pompieri Târgu Lăpuş şi Gărzii de Intervenţie "Adrian Marchiş" Şomcuta Mare au transportat şi distribuit peste 60.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

16.11.2011

de litri de apă menajeră în fântâniile secate. Vremea s-a răcit, însă cu toate acestea, lipsa precipitaţiilor contribuie în continuare la seceta prelungită. Autospecialele pompierilor s-au deplasat şi au distribuit apă menajeră în municipiul Sighetu Marmaţiei şi localităţile Bocicoiu Mare, Libotin, Cufoaia, Vălenii Şomcutei, Mireşu Mare şi Ungureni. În cursul zilei de ieri au mai beneficiat de transport şi distribuţie de apă menajeră cetăţenii din Vălenii Şomcutei, Vişeu de Sus şi Arieşul de Câmp. Astfel, pompierii de la Garda de Intervenţie "Adrian Marchiş" Şomcuta Mare, Secţia de Pompieri Vişeu de Sus şi punctul de lucru de la Fărcaşa au transportat 27.000 litri de apă menajeră. Apa transportată provine din surse suplimentare de apă, identificate la nivel local. Persoanele beneficiare au fost înştiinţate că pot folosi apa doar pentru adăparea animalelor din gospodării şi a păsărilor de curte. /Infomm

Teme de mediu

PROIECT - Licitatia pentru constructia depozitului ecologic de la Farcasa, anuntata pentru ianuarie 2012O intalnire la Ministerul Mediului pe tema proiectului depozitului ecologic de la Farcasa au avut azi, 15 noiembrie, trei dintre reprezentantii Consiliului Judetean Maramures, care s-au dus cu documentele la control la specialistii care trebuie sa le acorde finantarea. Seful administratiei publice maramuresene, Mircea Man, a declarat ca intalnirea a durat mai multe ore, iar la ea a participat si ministrul Laszlo Borbely. „Nu vor fi probleme cu proiectul si cu finantarea. Valoarea lui este de circa 50 de milioane de lei fara TVA. Sper ca la sfarsitul lunii ianuarie 2012 sa putem organiza licitatia pentru proiect”, a declarat Mircea Man in direct la Televiziunea eMaramures, in cadrul emisiunii “Dezbaterea zilei” cu Romeo Dobocan de azi, 15 noiembrie.La Bucuresti, au mai fost prezenti vicepresedintele Consiliului Judetean, Emil Marinescu, precum si arhitectul sef al Maramuresului, Vasile Span. Prezenta lor la minister a survenit cererii oficialilor de la Mediu de a li aduce documente lamuritoare legate de proiectul privind depozitul ecologic din Farcasa. /emaramures

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

16.11.2011

Teme de mediu

Licitatia pentru deponeul de la Ghizela se va relua Nici o firmă dintre cele trei care au dorit să devină operatori pentru deponeul de deşeuri nepericuloase de la ghizela nu îndeplineşte condiţiile pentru a se apuca de lucru. dacă firmele nu depun contestaţie la decizia comisiei, licitaţia va fi reluată, probabil, peste cel puţin două luni. Nu pot să vă spun care sunt condiţiile neîndeplinite de fiecare firmă în parte. Cert e că nu au privit cu seriozitate această licitaţie, iar noi nu dorim nici o fisură în procedura de alegere a firmei care se va ocupa, o bună bucată de vreme, de această treabă serioasă în Timiş”, a precizat, marţi, Adam Crăciunescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş vis-a-vis de licitaţia pentru alegerea operatorului la deponeul de la Ghizela. Trei firme au participat la licitaţia deschisă acum aproximativ o lună, iar comisia care s-a ocupat de analizarea dosarelor a decis că nici o firmă nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a fi operator. „Ele vor putea să conteste decizia comisiei în termen de 10 zile de la comunicarea oficială. Dacă nu se depun contestaţii, urmează să intrăm din nou în procedura pentru o nouă licitaţie. E posibil să mai dureze două luni, dar trebuie să dăm dovadă de responsabilitate în alegerea acestui operator, iar firmele care participă trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute”, a adăugat vicepreşedintele CJT, Adam Crăciunescu.(www.tion.ro/15.11.2011/14:00/Delia S. Barbu)

Deponeul de la Ghizela va avea operator abia la anulDeponeul de la Ghizela mai aşteaptă până să poată fi utilizat. Asta, pentru că niciuna din cele trei firme care au vrut să devină operatori aici nu îndeplineşte condiţiile necesare. Dacă nu vor fi depuse contestaţii, licitaţia va fi reluată, cel mai devreme în luna ianuarie.La licitaţia pentru stabilirea operatorului de la deponeul ecologic de la Ghizela s-au înscris trei firme. Comisia care a analizat dosarele a respins însă cele trei oferte, concluzionând că niciuna dintre societăţi nu îndeplineşte criteriile cerute. „Firmele pot contesta această decizie în termen de zece zile de la comunicarea oficială. Dacă nu depun contestaţii, vom intra din nou în procedura pentru o nouă licitaţie. Va mai dura,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

16.11.2011

probabil, aproximativ două luni”, a declarat Adam Crăciunescu, vicepreşedintele CJ Timiş. Acesta nu a putut preciza care au fost neregulile pentru fiecare firmă în parte, dar a spus că s-a luat decizia de respingere a dosarelor pentru că e nevoie de o societate care să ia în serios licitaţia. Investiţia de la Ghizela a fost făcută cu fonduri de la Consiliul Judeţean Timiş, suma urmând fie returnată din bani europeni. (www.debanat.ro/15.11.2011/Vlad Stoian )

Campanie online

Fondul mondial pentru natură World Wide Fond for Nature a lansat de curând la nivel european campania „Salvaţi pădurile virgine!”, eveniment susţinut la nivel naţional de partenerul acestei fundaţii, Asociaţia Euroland Banat din Reşiţa. Prin această campanie, World Wide Fond for Nature atrage atenţia asupra faptului că România încă mai găzduieşte una dintre cele mai mari suprafeţe de păduri virgine din Europa, după Rusia şi solicită Ministerului Mediului să modifice încadrarea juridică a acestor păduri, astfel încât acestea să capete statutul de protecţie integrală. Proiectul „Salvaţi pădurile virgine!”, lansat şi în România, în urmă cu câteva zile se bucură de susţinerea a sute de români şi de sprijinul autorităţilor naţionale. Pentru ca petiţia online să fie luată în considerare de comisia de validare din cadrul Ministerului mediului sunt necesare peste o sută de mii de semnături la nivel naţional. De la preşedintele Asociaţiei Euroland Banat, Andrei Szabo am aflat că până în prezent peste 400 de cetăţeni din judeţul Caraş-Severin au accesat site-ul proiectului dându-şi acceptul prin semnarea acestei petiţii.(http://www.radio-resita.ro/proiect-online)

Praful o problemă Autorităţile din România şi Serbia se vor întâlni săptămâna aceasta pentru a discuta despre problema polurii cu praf amestecat cu steril de pe fostele iazuri de decantare ale societăţii Moldomin SA. Întâlnirea vine după ce în luna septembrie o întrevedere similară a avut loc la Moldova Nouă unde au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai fostei Întreprinderi Miniere, ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Caraş-Severin, dar şi oficialităţi din Serbia. S-a decis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

16.11.2011

atunci ca pe 10 noiembrie să aibă loc o nouă întâlnire pentru a discuta despre demersurile întreprinse între timp, însă în aceeşi perioadă un nou incident a avut loc şi a afectat atât locuitorii din România, cât şi vecinii de peste graniţă. Edilul din Moldova Nouă, Ion Chisăliţă a fost atunci în legătură telefonică permanentă cu primarul din Veliko Gradişte, Dragan Milic, dar a contactat şi instituţiile competente din România în speranţa că această problemă se va rezolva cât mai curând posibil.(http://www.radio-resita.ro/praful-o-problema)

Licitaţia pentru deponeul ecologic al Timişului, de la Ghizela, va fi reluatăNiciuna dintre cele trei firme interesate să devină operatori nu îndeplineşte condiţiile pentru a se apuca de lucru. Dacă societăţile nu depun contestaţie la decizia comisiei, licitaţia va fi reluată, peste cel puţin două luni, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu.(16.11.2011)(http://www.radiotimisoara.ro/index.php?page=HOME&subpage=PRIMA)

Licitaţie eşuată Fără operator pentru deponeul de la Ghizela. Niciuna dintre firmele care au participat la licitaţie nu au îndeplinit condiţiile necesare pentru administrarea obiectivului. Comisia de Evaluare formată la nivelul Consiliului Judeţean, a evaluat atent dosarele calificate pentru această licitaţie şi acum trebuie organizat un nou concurs. În aceste condiţii, după comunicarea oficială, care va fi făcută în câteva zile, societăţile interesate vor avea la dispoziţie un termen de 10 zile pentru a contesta decizia. Dacă nu va fi înregistrată nicio contestaţie, procedurile de licitaţie vor fi reiniţiate în aproximativ 2 luni. Câştigătorul va putea administra deponeul pentru o perioadă de 14 ani.(http://tvt89.bridgeman.ro/stiri_categ.php?istire=13697&icateg=1)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://tvt89.bridgeman.ro/stiri_categ.php?istire=13697&icateg=1

16.11.2011

Teme de mediu

Şi Borbely, şi drujbele în pădurile virgineNe aflăm în bazinetul Strâmşoara, un bazinet al Strâmbei, un afluent al Pârâului Şinca. Este o pădure amestec de brad cu fag, apreciat ca vârstă la 170 de ani, dar vă spun sincer că sunt şi exemplare la peste 300 de ani, cu dimensiuni impresionante”, a spus Sorin Urdea, şeful Ocolului Silvic „Pădurile Şincii”, ieri dimineaţa, mulţimii adunate la poalele pădurii din Şinca. Printre zeci de jurnalişti, se aflau ong-iştii de la Word Wide Fund, care de ceva timp planificau o întâlnire cu ministrul Mediului, Laszlo Borbely, să-i arate cum se vede în scoarţă şi măduvă, o pădure virgină. În acest mediu mirific, cu copaci seculari, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a inspirat aer curat şi şi-a clătit ochii, de ochii presei. „Nu trebuie să mai spui nimic. Numai să stai să te uiţi cât de minutată e natura. Uitaţi-vă la aceşti copaci!”, spune demnitarul teatral, aruncându-şi ochii printre coroanele arborilor. Acum se exploatează în anumite condiţii: De fapt, brazii şi fagii înalţi de peste 50 de metri şi groşi de peste un metru, primii din Europa ca fălnicie, se regăseau la o altitudine mai mare, unde pantofii ministeriali au refuzat să se deplaseze. Grăbit să ajungă la alte treburi oficiale, Borbely a coborât din Pădurile Şincii, nu înainte de a promite că până la jumătatea anului viitor nicio drujbă nu va mai tăia vreo pădure virgină. „În maxim două săptămâni vom încheia un acord cu WWF pentru protecţia pădurilor virgine din România. Împreună cu Ministerul Agriculturii, avem atraşi de la UE 100 de milioane de euro pentru despăgubirea proprietarilor care deţin fond forestier în aceste păduri, iar până la sfârşitul anului vom promulga legea prin care aceste păduri nu mai pot fi exploatate. În acest moment, există un articol de lege J1T2, prin care chiar şi pădurile virgine pot fi exploatate, în anumite condiţii. Noi le vom include în T1, adică nu mai poţi să le exploatezi”, a declarat Laszlo Borbely. Reprezentanţii WWF au repetat încă o dată cam ce e de protejat. „Avem 250.000 de hectare de păduri virgine în România, însemnând 65% din totalul pădurilor virgine din Europa. Doar 18 % din ele au statut de pădure protejată – adică Natura 2000, T2, T1. Încercăm, cu ajutorul domnului ministru, să obţinem un statut de protecţie pentru toate pădurile virgine din România”. Drujbele răsunau departe de urechile ministrului: La numai jumătate de oră distanţă de mers

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

16.11.2011

spre Vest, drujbele îşi făceau auzite ecourile, prin pădure. Aici se află un lot adjudecat - cu mai bine de un an în urmă - de un agent economic. Cu toate că şi reprezentanţii WWF şi Ministerul Mediului ştiu despre acest genocid arborifer, nu mai pot face nimic, pentru că legea, în incoerenţa sa, nu mai poate opri de la exploatare un parchet care a fost deja adjudecat. În ultimul moment, WWF a reuşit să salveze de la tăiere alte 60 de hectare de pădure virgină din zona Şinca. Vaca mov şi pădurea seculară: Teoretic, ministrul Mediului a făcut o călătorie în timp. Strămoşii românilor care au urcat pe aceste dealuri, în urmă cu 1.000 de ani, ar fi respirat acelaşi aer curat şi s-ar fi bucurat de aceeaşi privelişte. Practic, aceasta este esenţa pădurilor virgine – tărâmuri pe care nici pădurarul, nici turistul nu şi-a pus amprenta bocancului. Aici viaţa se desfăşoară în acelaşi mod de mii de ani, fără ca expansiunea umană să-i strice ecosistemul. „Pădurile virgine sunt pădurile care s-au gospodărit numai prin procese naturale, cu influenţă antropică nesemnificativă. Este o evoluţie de mii de ani a unui ecosistem forestier. În cărţile de dendrologie se menţionează înălţimi maxime la fag de 41 de metri. Ori numai aici avem peste 50. Dacă exploatăm aceste păduri o să ajungem ca în gluma cu vaca mov”, ne spune Radu Vlad, specialist forestier. Inventar WWF: Cu 250.000 de hectare, România are cele mai multe păduri virgine din codrul Europei, care altădată umbrea 80% din întinderea bătrânului continent. Numai la Şinca sunt circa 3.200 de hectare de pădure neîntinată de om, însă WWF continuă acţiunea de protejare a acestor vestigii naturale, printr-un „recensământ” desfăşurat la nivel naţional. Luarea în evidenţă este necesară pentru ca aceste păduri taince să fie protejate de Ministerul Mediului. Buna Ziua Brasov

Staţie modernă pentru epurarea apelor uzateCea mai mare investiţie care se derulează pe plan local, în comuna Feldioara, în această perioadă o reprezintă construirea şi darea în exploatare a unei staţii de epurare a apelor uzate, obiectiv care va deservi şi câteva localităţi învecinate. Licitaţia organizată de către Compania Apa Braşov a fost câştigată de firma Hidroconstrucţia SA, care lucrează la construcţia noului obiectiv. Zona destinată realizării staţiei de epurare este situată la ieşirea din comună, dincolo de vechea cetate ţărănească, în imediata vecinătate a căii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

16.11.2011

ferate. Numeroasele utilaje şi echipe de muncitori mobilizate pentru executarea lucrărilor fac în continuare lucrările şi operaţiunile necesare, instalează conducte, deoarece timpul încă este favorabil. Investiţia despre care vorbim se înscrie în Programul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Braşov, România”, fiind co-finanţat prin Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu” (Autoritatea de Management pentru POS Mediu: Ministerul Mediului). Beneficiarul este Compania Apa Braşov, iar contribuţiile Uniunii Europene şi ale Guvernului României se ridică la 607.350,973 lei, respectiv 92.888,972 lei. Nu putem să nu menţionăm că realizarea acestei mari investiţii se face din fonduri europene, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 18 milioane de euro. Precizăm că până la terminarea acestui obiectiv de largă necesitate pentru întreaga zonă va fi realizată şi canalizarea în comună, aceasta constituind o altă importantă investiţie pentru comunitate. Buna Ziua Brasov

Legislaţia privind regimul silvic al pădurilor virgine va fi modificatăMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat ieri, la Şinca, faptul că pe viitor în astfel de areale nu vor mai fi permise tăieri de arbori, iar proprietarii vor fi despăgubiţi. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, s-a aflat ieri la Şinca pentru a vizita o pădure virgină în care, printr-un parteneriat încheiat între Word Wide Found for Nature (WWF) România şi Primăria comunei, a fost interzisă complet exploatarea masei lemnoase pe o suprafaţă de 350 ha. Ministrul a apreciat acţiunile WWF România, anunţând că se va implica pe viitor în campanii de protejare a ariilor împădurite de tipul menţionat. La Şinca, pentru a nu se tăia arborii, reprezentanţii WWF oferă compensaţii autorităţilor locale, dar pe viitor se doreşte ca plăţile pentru protejarea pădurilor virgine să fie făcute de către statul român. Astfel, unul dintre specialiştii forestieri ai WWF românia, Radu Vlad, a precizat că anul trecut la Şinca au fost identificate 410 ha de pădure virgină, din care 60 de hectare erau deja marcate şi scoase la licitaţie pentru a fi tăiate. „Am salvat 350 ha! În momentul de faţă, doar 18% din cele aproximativ 250.000 ha de pădure virgină din România sunt protejate, iar noi încercăm să obţinem un statut de protecţie pentru toate ariile de acest gen din ţară", a mai declarat Radu Vlad.100 milioane de euro, pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

16.11.2011

compensaţii: După ce a a vizitat pădurea de la Şinca, ministrul Laszlo Borbely a declarat că „România deţine cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa. Acum aceste areale sunt încadrate într-o categorie care permite să poată fi exploatate, dar cât de curând vor fi incluse într-un cadru legal restrictiv, respectiv să nu se mai poată fi efectuată nici un fel de tăiere. Până la sfârşitul anului în curs vom finaliza legislaţia în acest sens. Împreună cu Ministerul Agriculturii şi cu instituţiile europene, sperăm să elaborăm şi procedura de acordare a compensaţiilor pentru deţinătorii de păduri virgine, în acest sens având la dispoziţie 100 de milioane de euro”. De asemenea, ministrul Mediului a anunţat că până la jumătatea anului viitor va fi terminată şi cartarea şi inventarierea pădurilor virgine din întreaga ţară. Transilvania Expres

Salvati Padurile Virgine! Campania „Salvaţi pădurile virgine!" a ajuns în judeţul Braşov. Voluntarii de mediu i-au arătat ministrului Laszlo Borbely pădurea de la Şinca, unde sunt arbori vechi de 400 de ani. Organizaţia care se ocupă de acest proiect a monitorizat în ţara noastră 250.000 de hectare de păduri virgine, printre ultimele din Europa şi acum încearcă salvarea acestora. Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse. Organizaţia World Wide Fund for Nature a început în urmă cu câţiva ani o campanie pentru păstrarea Pădurii Şinca, când a strâns 100.000 de euro prin campania de redirectionare a 2% din impozitul pe venit. Banii au fost daţi autorităţilor care s-au angajat să nu taie niciun pom din pădurea seculară. Acum, voluntarii au revenit la Şinca şi l-au invitat şi pe ministrul mediului, Borbely Lazlo care a promis ca sprijini acest demers. Dacă în alte zone, fagii nu depăşesc 41 de metri înălţime, în Pădurea Şinca au şi peste 50 de metri şi un diametru de aproximativ un metru şi jumătate. Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura există în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Motivul pentru care acestea au supravieţuit era valorea economica scazută a lemnului provenit din arborii bătrani. Astăzi, însă, pădurile virgine sunt mai vulnerabile ca niciodată, în faţa presiunilor economico-sociale precum cererea tot mai mare de lemn pe piaţă sau construcţia de noi drumuri. Nu doar protejarea acestor păduri este obligatorie, ci şi plantarea unor alţi copaci. Din cauza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

16.11.2011

gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile virgine au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0,3 % din suprafaţa totală. Brasovul Tau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

revista presei/noiembrie 201… · web viewreţeta lui truică: 2 milioane de euro din vânzarea...

Documents