remus onisor poezia si profetii vt

98
UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA de TEOLOGIE ORTODOXĂ FACULTATEA de TEOLOGIE ORTODOXĂ Pr. conf. univ. dr. Pr. conf. univ. dr. R R EMUS EMUS O O NIŞOR NIŞOR Studiul Studiul Vechiului Vechiului Testament Testament - suport de curs pentru anul 2, semestrele - suport de curs pentru anul 2, semestrele I şi II - I şi II - P P OEZIA OEZIA V VECHIULUI ECHIULUI T T ESTAMENT ESTAMENT P P ROFEŢII ROFEŢII C CARŢILE ARŢILE ANAGHINOSCOMENA ANAGHINOSCOMENA

Upload: popovici-vlad-i-ileana

Post on 13-Jan-2016

257 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Despre Vechiul si Noul Testament

TRANSCRIPT

Page 1: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

11

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA„1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIAFACULTATEA de TEOLOGIE ORTODOXĂFACULTATEA de TEOLOGIE ORTODOXĂ

Pr. conf. univ. dr.Pr. conf. univ. dr.

RREMUSEMUS O ONIŞORNIŞOR

Studiul Studiul VechiuluiVechiului

TestamentTestament- suport de curs pentru anul 2, semestrele- suport de curs pentru anul 2, semestrele

I şi II - I şi II -

PPOEZIAOEZIA V VECHIULUIECHIULUI T TESTAMENTESTAMENT

PPROFEŢIIROFEŢII

CCARŢILEARŢILE ANAGHINOSCOMENAANAGHINOSCOMENA

Page 2: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 1 STUDIUL 1

POEZIA VECHIULUI TESTAMENTPOEZIA VECHIULUI TESTAMENT

1. P1. PRECIZĂRIRECIZĂRI PRELIMINAREPRELIMINARE:: - pe lângă cărţile istorice şi cele cu cuprins profetic, în Vechiul Testament- pe lângă cărţile istorice şi cele cu cuprins profetic, în Vechiul Testament întâlnim şi o serie de scrieri sub formă poetică, şi anume cărţile:întâlnim şi o serie de scrieri sub formă poetică, şi anume cărţile: IIOVOV, P, PSALMIISALMII,, PPROVERBELEROVERBELE, E, ECLESIASTULCLESIASTUL, C, CÂNTAREAÂNTAREA C CÂNTĂRILORÂNTĂRILOR şişi P PLÂNGERILELÂNGERILE LUILUI I IEREMIAEREMIA..

2. C2. CARACTERULARACTERUL POEZIEIPOEZIEI VECHIVECHI--TESTAMENTARETESTAMENTARE EBRAICEEBRAICE:: - evreii au cultivat dintotdeauna poezia, însă la vechii evrei, poezia avea un- evreii au cultivat dintotdeauna poezia, însă la vechii evrei, poezia avea un caracter specificcaracter specific → în primul rând, această poezie este → în primul rând, această poezie este preponderentpreponderent religioasăreligioasă, poezia profană fiind cultivată mai puţin., poezia profană fiind cultivată mai puţin.- dintre genurile de poezie, evreii au cultivat - dintre genurile de poezie, evreii au cultivat GENULGENUL LIRICLIRIC şi şi GENULGENUL DIDACTICDIDACTIC..

PPOEZIEOEZIE ÎNÎN GENULGENUL LIRICLIRIC:: PPOEZIEOEZIE ÎNÎN GENULGENUL DIDACTICDIDACTIC::PsalmiiPsalmii IovIov

Cântarea CântărilorCântarea Cântărilor ProverbeProverbe

Plângerile lui IeremiaPlângerile lui Ieremia EcclesiastulEcclesiastul

- o altă - o altă caracteristicăcaracteristică a poeziei ebraice este a poeziei ebraice este PARALELISMULPARALELISMUL MEMBRELORMEMBRELOR, prin, prin aceasta înţelegândaceasta înţelegând rimarima şi şi ritmul ideilorritmul ideilor şi şi nu cel al cuvintelor.nu cel al cuvintelor.

- - rima cuvintelorrima cuvintelor aproape că aproape că nu era cunoscută la vechii evreinu era cunoscută la vechii evrei, însă, însă poetul biblic a respectat cu stricteţepoetul biblic a respectat cu stricteţe rima ideilorrima ideilor..

3. P3. PARALELISMULARALELISMUL POEZIEIPOEZIEI VECHIVECHI--TESTAMENTARETESTAMENTARE EBRAICEEBRAICE:: - Paralelismul reprezintă repetarea unei idei din primul verset în- Paralelismul reprezintă repetarea unei idei din primul verset în cel de-al doilea, cel de-al doilea, paralelismul fiind fieparalelismul fiind fie SINCRONICSINCRONIC, fie, fie ANTINOMICANTINOMIC, ceea ce ne, ceea ce ne face să vorbim despreface să vorbim despre PARALELISMPARALELISM SINCRONICSINCRONIC şi şi PARALELISMPARALELISM ANTINOMICANTINOMIC..

PPARALELISMULARALELISMUL SINCRONICSINCRONIC::-- constă în aceea căconstă în aceea că ideea din primul verset este exprimată în idei ideea din primul verset este exprimată în idei sinonimice în următorul verset, însă fără să se ajungă lasinonimice în următorul verset, însă fără să se ajungă la tautologietautologie11, urmându-se întotdeauna întărirea respectivei idei., urmându-se întotdeauna întărirea respectivei idei.- exemple:- exemple:

- P- PSALMULSALMUL 1, 1: 1, 1:„„Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor,Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor,Şi în calea păcătoşilor nu a stat,Şi în calea păcătoşilor nu a stat,Şi pe scaunul hulitorilor nu a şezutŞi pe scaunul hulitorilor nu a şezut”.”.

- P- PSALMULSALMUL 6, 1: 6, 1:„„Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine,,Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine,,

11 Tautologie – repetarea inutilă a aceleiaşi idei, însă formulată cu alte cuvinte; pleonasm. Tautologie – repetarea inutilă a aceleiaşi idei, însă formulată cu alte cuvinte; pleonasm.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

22

Page 3: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Nici cu urgia Ta să mă cerţiNici cu urgia Ta să mă cerţi”.”.- P- PSALMULSALMUL 18, 1: 18, 1:

„Cerurile spun slava lui Dumnezeu,„Cerurile spun slava lui Dumnezeu,Şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”.Şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”.

PPARALELISMULARALELISMUL ANTITETICANTITETIC SAUSAU ANTINOMICANTINOMIC::- constă în aceea că- constă în aceea că ideea din primul verset este reluată prin ideea din primul verset este reluată prin antiteză, prin contrariul ei, în cel de-al doilea verset, cu scopulantiteză, prin contrariul ei, în cel de-al doilea verset, cu scopul de a întări această idee.de a întări această idee.- exemple: - exemple:

- P- PROVERBEROVERBE 10, 1: 10, 1:„„Un fiu înţelept este bucuria tatălui său,Un fiu înţelept este bucuria tatălui său,Un fiu nebun este întristarea mamei saleUn fiu nebun este întristarea mamei sale”.”.

- P- PROVERBEROVERBE 14, 34: 14, 34:„„Dreptatea înalţă un popor,Dreptatea înalţă un popor,Iar păcatul este ruina popoarelorIar păcatul este ruina popoarelor”.”.

PPARALELISMULARALELISMUL SINTETICSINTETIC::- se mai vorbeşte şi de- se mai vorbeşte şi despre spre PARALELISMULPARALELISMUL SINTETICSINTETIC, mai dificil de sesizat, mai dificil de sesizat şi mai puţin întâlnit decât celelalte două paralelisme.şi mai puţin întâlnit decât celelalte două paralelisme.- în cazul paralelismului sintetic,- în cazul paralelismului sintetic, o idee este accentuată prin sinteză o idee este accentuată prin sinteză în mai multe versete.în mai multe versete.- exemplu:- exemplu:

- P- PSALMULSALMUL 18, 8: 18, 8:„„Legea Domnului este desăvârşită,Legea Domnului este desăvârşită,Ea înviorează sufletul.Ea înviorează sufletul.Mărturia Domnului este credincioasă,Mărturia Domnului este credincioasă,Ea dă înţelepciune celui simpluEa dă înţelepciune celui simplu”.”.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

33

Page 4: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 2STUDIUL 2

CARTEA IOVCARTEA IOV 42 42 DEDE CAPITOLECAPITOLE

1. P1. PRECIZĂRIRECIZĂRI PRELIMINAREPRELIMINARE:: - prin - prin originalitatea saoriginalitatea sa, , cartea Iov ocupă un loc aparte în cadrulcartea Iov ocupă un loc aparte în cadrul canonului biblic al Vechiului Testament.canonului biblic al Vechiului Testament.- deşi este amplasată în - deşi este amplasată în grupa cărţilor didactico-poeticegrupa cărţilor didactico-poetice, cartea Iov , cartea Iov sese deosebeşte totuşi de acesteadeosebeşte totuşi de acestea..- dacă ne-am referi, spre exemplu, numai la planul acestor cărţi didactico-- dacă ne-am referi, spre exemplu, numai la planul acestor cărţi didactico-poetice, ar fi greu de stabilit după ce criterii a fost organizat cuprinsul lor,poetice, ar fi greu de stabilit după ce criterii a fost organizat cuprinsul lor, fapt pentru care varietatea temelor pe care le abordează ne pune înfapt pentru care varietatea temelor pe care le abordează ne pune în imposibilitatea de a le reda în rezumat.imposibilitatea de a le reda în rezumat.- în schimb, - în schimb, cartea Iov respectă un plan minuţios alcătuit, cu ocartea Iov respectă un plan minuţios alcătuit, cu o gradaţie logică în exprimarea ideilor, prezentându-se sub forma uneigradaţie logică în exprimarea ideilor, prezentându-se sub forma unei istorisiri bine închegate, autorul cărţii dând dovadă de un spiritistorisiri bine închegate, autorul cărţii dând dovadă de un spirit creator profund.creator profund.

2. C2. CUPRINSULUPRINSUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cuprinsul cărţii Iov este structurat după cum urmează:- cuprinsul cărţii Iov este structurat după cum urmează:

1. 1. PPROLOGULROLOGUL CĂRŢIICĂRŢII – scris în – scris în prozăproză – cap. 1 – 2: – cap. 1 – 2:- oferă - oferă date generale referitoare la persoana şi viaţa lui Iovdate generale referitoare la persoana şi viaţa lui Iov, eroul, eroul principal al acestui poem dramatic:principal al acestui poem dramatic:

- - Iov Iov este caracterizat ca fiind un este caracterizat ca fiind un om integru, drept, temător deom integru, drept, temător de DumnezeuDumnezeu;;- ca răsplată pentru virtuţile sale deosebite, - ca răsplată pentru virtuţile sale deosebite, a fost dăruit dea fost dăruit de Dumnezeu cu o familie numeroasăDumnezeu cu o familie numeroasă ( (7 fii şi 3 fiice7 fii şi 3 fiice), cu), cu bunăstare materialăbunăstare materială (turme de oi, cirezi de vite şi un număr (turme de oi, cirezi de vite şi un număr mare de cămile şi cu o mare de cămile şi cu o poziţie socială deosebităpoziţie socială deosebită (era cel mai de (era cel mai de seamă dintre toţi răsăritenii);seamă dintre toţi răsăritenii);- însă - însă SatanSatan, duşmanul lui Dumnezeu şi pizmuitorul oamenilor,, duşmanul lui Dumnezeu şi pizmuitorul oamenilor, intervine brutal în viaţa lui Iovintervine brutal în viaţa lui Iov, cauzându-i nefericire şi multă, cauzându-i nefericire şi multă suferinţă;suferinţă;- Iov îşi pierde copiii, averea şi sănătatea; lovit de lepră, este nevoit- Iov îşi pierde copiii, averea şi sănătatea; lovit de lepră, este nevoit să îşi părăsească domiciliul şi astfel ajunge să zacă plin de bube lasă îşi părăsească domiciliul şi astfel ajunge să zacă plin de bube la marginea cetăţii;marginea cetăţii;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

44

Page 5: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- - deşi este încercat peste măsură, Iov nu se revoltă, nudeşi este încercat peste măsură, Iov nu se revoltă, nu huleşte, ci îndură totul cu răbdarehuleşte, ci îndură totul cu răbdare;;- - fiecare nouă încercare este întâmpinată de către Iov cufiecare nouă încercare este întâmpinată de către Iov cu cuvintele: „cuvintele: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numeleDomnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântatDomnului binecuvântat” (1, 21)” (1, 21);;- când soţia sa, copleşită de nenorocirile abătute asupra casei lor,- când soţia sa, copleşită de nenorocirile abătute asupra casei lor, îşi pierde cumpătul şi îi aruncă acestuia cuvinte grele, spunându-i:îşi pierde cumpătul şi îi aruncă acestuia cuvinte grele, spunându-i: „„Blesteamă mai bine pe Dumnezeu şi moriBlesteamă mai bine pe Dumnezeu şi mori”, Iov găseşte şi de”, Iov găseşte şi de această dată să rămână neclintit: „această dată să rămână neclintit: „Vorbeşti ca o femeie fără minte.Vorbeşti ca o femeie fără minte. Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, oare nu se cuvenea săDacă am primit de la Dumnezeu cele bune, oare nu se cuvenea să le primim şi pe cele rele?le primim şi pe cele rele?”;”;- - trei prieteni ai lui Iov:trei prieteni ai lui Iov: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şiElifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din NaamahŢofar din Naamah, aflând despre nenorocirea acestuia, , aflând despre nenorocirea acestuia, vin să îivin să îi împărtăşească durereaîmpărtăşească durerea – ei rămân profund impresionaţi de – ei rămân profund impresionaţi de starea jalnică a prietenului lor, astfel încât nu găsesc cuvintestarea jalnică a prietenului lor, astfel încât nu găsesc cuvinte potrivite pentru a-şi exprima compasiunea – în deplină tăcere, eipotrivite pentru a-şi exprima compasiunea – în deplină tăcere, ei varsă lacrimi pentru Iov, ca după un om mort.varsă lacrimi pentru Iov, ca după un om mort.

2. E2. EXPUNEREAXPUNEREA CĂRŢIICĂRŢII – scrisă în – scrisă în versuri versuri – cap. 3, 1 – 42, 6:– cap. 3, 1 – 42, 6:- în această secţiune se caută - în această secţiune se caută dezlegarea problemei centrale adezlegarea problemei centrale a cărţiicărţii, şi anume , şi anume aceea aaceea a suferinţei dreptului în lumesuferinţei dreptului în lume;;- se pot distinge în această expunere - se pot distinge în această expunere trei părţi egale ca întinderetrei părţi egale ca întindere,, însă care se îmbină şi se completează în mod armonios, după cumînsă care se îmbină şi se completează în mod armonios, după cum urmează:urmează:

2. 1. Prima parte – este cea mai extinsă – cap. 3, 1 – 31, 40:2. 1. Prima parte – este cea mai extinsă – cap. 3, 1 – 31, 40:

- această parte - această parte constituie cadrul în care se desfăşoarăconstituie cadrul în care se desfăşoară disputa dintre Iov şi prietenii săi cu privire la cauzeledisputa dintre Iov şi prietenii săi cu privire la cauzele nenorocirilor ce se abat asupra oamenilornenorocirilor ce se abat asupra oamenilor..- prilejul pentru deschiderea acestei dispute îl oferă - prilejul pentru deschiderea acestei dispute îl oferă IovIov, care, care încearcă acum o altă stare decât avusese anteriorîncearcă acum o altă stare decât avusese anterior..- - părându-i-se că dreptatea divină întârzie să se manifestepărându-i-se că dreptatea divină întârzie să se manifeste,, încercările întrecând puterile sale de a le suporta, încercările întrecând puterile sale de a le suporta, Iov blesteamăIov blesteamă ziua în care s-a născut şi se întreabă de ce nu a murit cândziua în care s-a născut şi se întreabă de ce nu a murit când s-a aflat în pântecele mamei sale, odihna mormântului şis-a aflat în pântecele mamei sale, odihna mormântului şi amorţeala Şeolului părându-i-se mai de dorit decât viaţa saamorţeala Şeolului părându-i-se mai de dorit decât viaţa sa zbuciumatăzbuciumată..- - cei trei prieteni ai săi reacţioneazăcei trei prieteni ai săi reacţionează pe rând la cuvintele lui pe rând la cuvintele lui Iov, Iov, acuzându-l de deznădejdeacuzându-l de deznădejde..- ei - ei îi dau de înţeles lui Iov că un păcat ascuns trebuie să fieîi dau de înţeles lui Iov că un păcat ascuns trebuie să fie cauza suferinţelor salecauza suferinţelor sale, întrucât , întrucât Dumnezeu numai peDumnezeu numai pe păcătoşi îi pedepseşte în această viaţă, drepţii având partepăcătoşi îi pedepseşte în această viaţă, drepţii având parte de răsplătire divină pentru viaţa lor virtuoasă de răsplătire divină pentru viaţa lor virtuoasă – iar acei– iar acei

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

55

Page 6: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

păcătoşi care înţeleg voia Domnului, din pedepsele care vin asuprapăcătoşi care înţeleg voia Domnului, din pedepsele care vin asupra lor, ajung să fie iertaţi şi să se bucure iarăşi de fericire şi viaţălor, ajung să fie iertaţi şi să se bucure iarăşi de fericire şi viaţă liniştită.liniştită.- - lui Iov îi stă în faţă această perspectivă: să îşi recunoascălui Iov îi stă în faţă această perspectivă: să îşi recunoască păcatele şi să îi ceară iertare lui Dumnezeu, pentru capăcatele şi să îi ceară iertare lui Dumnezeu, pentru ca Domnul să zidească iarăşi casa dreptăţii saleDomnul să zidească iarăşi casa dreptăţii sale..- încheierea disputei dintre Iov şi cei trei acuzatori ai săi este- încheierea disputei dintre Iov şi cei trei acuzatori ai săi este urmată de urmată de două monologuri, pe care Iov le desfăşoarădouă monologuri, pe care Iov le desfăşoară înaintea lorînaintea lor..

- - în primul monologîn primul monolog – – Iov apără cu fermitate nevinovăţiaIov apără cu fermitate nevinovăţia sasa;;

- - al doilea monologal doilea monolog – – constituie momentul culminant alconstituie momentul culminant al apărării saleapărării sale;;- - concluzia finalăconcluzia finală constă în aceea că constă în aceea că nenorocirea abătutănenorocirea abătută asupra sa nu reprezintă consecinţa păcatelor de care esteasupra sa nu reprezintă consecinţa păcatelor de care este învinuit pe nedrept, pentru că înaintea lui Dumnezeu şi aînvinuit pe nedrept, pentru că înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, conştiinţa sa este curatăoamenilor, conştiinţa sa este curată..- din acest moment, - din acest moment, Iov încetează să mai vorbească – va maiIov încetează să mai vorbească – va mai lua cuvântul doar la sfârşit, când drama vieţii sale va lua olua cuvântul doar la sfârşit, când drama vieţii sale va lua o turnură pozitivăturnură pozitivă..

2. 2. A doua parte – mult mai scurtă – cap. 32 – 37:2. 2. A doua parte – mult mai scurtă – cap. 32 – 37:

- în acest pasaj - în acest pasaj vorbeşte doar Elihu, fiul lui Baracheel din Buzvorbeşte doar Elihu, fiul lui Baracheel din Buz..- Elihu a fost martor al disputelor anterioare dintre Iov şi prietenii- Elihu a fost martor al disputelor anterioare dintre Iov şi prietenii săi, dar fiind mai tânăr, a tăcut mereu, acordând prioritate lasăi, dar fiind mai tânăr, a tăcut mereu, acordând prioritate la cuvânt celor mai în vârstă decât el.cuvânt celor mai în vârstă decât el.- - într-un fel sau altul, fiecare om păcătuieşte, fapt pentruîntr-un fel sau altul, fiecare om păcătuieşte, fapt pentru care fiecare trebuie să îşi cerceteze propria sa conştiinţă –care fiecare trebuie să îşi cerceteze propria sa conştiinţă – pedepsele care vin de la Dumnezeu pentru păcate trebuiepedepsele care vin de la Dumnezeu pentru păcate trebuie privite în raport cu ţelul lor educativ – aceste pedepse nuprivite în raport cu ţelul lor educativ – aceste pedepse nu urmăresc distrugerea sau moartea păcătosului, ciurmăresc distrugerea sau moartea păcătosului, ci îndreptarea saîndreptarea sa..- - planul divin, în judecăţile Sale, rămâne de multe oriplanul divin, în judecăţile Sale, rămâne de multe ori ascuns înţelegerii umaneascuns înţelegerii umane ( (37, 2337, 23).).

2. 3. A treia parte – cap. 38, 1 – 42, 6:2. 3. A treia parte – cap. 38, 1 – 42, 6:

- din acest pasaj aflăm că - din acest pasaj aflăm că ceea ce Iov a dorit cu insistenţă s-aceea ce Iov a dorit cu insistenţă s-a împlinitîmplinit..- - Dumnezeu, pe Care a dorit să Îl aibă judecător, Se arată şiDumnezeu, pe Care a dorit să Îl aibă judecător, Se arată şi vorbeşte despre toate faptele minunate ale lui Iov –vorbeşte despre toate faptele minunate ale lui Iov – Dumnezeu vorbeşte despre crearea lucrurilor, despreDumnezeu vorbeşte despre crearea lucrurilor, despre forţele naturii, despre originea şi viaţa animalelorforţele naturii, despre originea şi viaţa animalelor..

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

66

Page 7: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Dumnezeu îl convinge pe Iov de neştiinţa sa – - Dumnezeu îl convinge pe Iov de neştiinţa sa – omul nu trebuieomul nu trebuie niciodată să se justifice pe sine, acuzându-l pe Dumnezeuniciodată să se justifice pe sine, acuzându-l pe Dumnezeu – – Iov îşi recunoaşte încă o dată vina sa. Iov îşi recunoaşte încă o dată vina sa.

3. E3. EPILOGULPILOGUL CĂRŢIICĂRŢII – este în – este în prozăproză – 42, 7 – 17: – 42, 7 – 17:- din acest pasaj aflăm că - din acest pasaj aflăm că Iov a găsit iertare înaintea luiIov a găsit iertare înaintea lui DumnezeuDumnezeu, care i-a rânduit o , care i-a rânduit o stare pământească mai fericităstare pământească mai fericită decât cea de odinioarădecât cea de odinioară..- în ciuda slăbiciunilor firii sale, - în ciuda slăbiciunilor firii sale, Iov a luptat plin de curaj şi aIov a luptat plin de curaj şi a biruit, primind astfel dreapta răsplatăbiruit, primind astfel dreapta răsplată..

3. I3. INTEGRITATEANTEGRITATEA CĂRŢIICĂRŢII:: - - unitatea cărţii Iov a fost apărată în mod constant de către toţiunitatea cărţii Iov a fost apărată în mod constant de către toţi comentatorii biblicicomentatorii biblici..- doar după apariţia - doar după apariţia criticii raţionaliste protestantecriticii raţionaliste protestante, care a pus sub, care a pus sub semnul întrebării integritatea şi autenticitatea majorităţii scrierilor biblice,semnul întrebării integritatea şi autenticitatea majorităţii scrierilor biblice, unitatea cărţii Iov a fost şi ea contestată de către comentatoriiunitatea cărţii Iov a fost şi ea contestată de către comentatorii protestanţiprotestanţi..- studiată însă cu atenţie, - studiată însă cu atenţie, cartea Iov se înfăţişează ca o scriere unitară,cartea Iov se înfăţişează ca o scriere unitară, aparţinând unui singur autor, planul cărţii desfăşurându-se în modaparţinând unui singur autor, planul cărţii desfăşurându-se în mod logic şi temeiniclogic şi temeinic..- - Sfinţii Ioan Gură de Aur şi Grigorie de Nazianz atribuie carteaSfinţii Ioan Gură de Aur şi Grigorie de Nazianz atribuie cartea aceasta lui Solomon, în timp ce alţi comentatori îl văd ca autor al eiaceasta lui Solomon, în timp ce alţi comentatori îl văd ca autor al ei pe Iezechielpe Iezechiel..

4. P4. PERIOADAERIOADA SCRIERIISCRIERII CĂRŢIICĂRŢII:: - am putea afirma că perioada scrierii acestei cărţi este - am putea afirma că perioada scrierii acestei cărţi este fie perioada defie perioada de dinainte de exil, fie cea din perioada regalităţii, amplasarea dupădinainte de exil, fie cea din perioada regalităţii, amplasarea după cartea Psalmilor pledând în favoarea acestei datări.cartea Psalmilor pledând în favoarea acestei datări.

5. A5. AUTENTICITATEAUTENTICITATEA CĂRŢIICĂRŢII:: - după toate probabilităţile, - după toate probabilităţile, autorul cărţii este un iudeu din Ţara Sfântăautorul cărţii este un iudeu din Ţara Sfântă,, care sub aspectul pregătirii intelectuale care sub aspectul pregătirii intelectuale lasă impresia unui erudit, a unuilasă impresia unui erudit, a unui bun cunoscător al Legii şi, în egală măsură, a istoriei şi timpului săubun cunoscător al Legii şi, în egală măsură, a istoriei şi timpului său..- - cartea relevă erudiţia şi distincţia spiritului său, profund religios-cartea relevă erudiţia şi distincţia spiritului său, profund religios-moral, capabil de reflecţii de mare fineţe psihologică, dotat cu omoral, capabil de reflecţii de mare fineţe psihologică, dotat cu o mare admiraţie faţă de cei nefericiţimare admiraţie faţă de cei nefericiţi..

6. C6. CARACTERULARACTERUL ISTORICISTORIC ALAL CĂRŢIICĂRŢII:: - se pune întrebarea - se pune întrebarea dacă faptele relatate în cartea Iov au avut loc într-dacă faptele relatate în cartea Iov au avut loc într-adevăr şi dacă nu cumva sunt rezultatul imaginaţiei unei minţi abileadevăr şi dacă nu cumva sunt rezultatul imaginaţiei unei minţi abile în construirea de istorii fictiveîn construirea de istorii fictive..

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

77

Page 8: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- atâta vreme cât - atâta vreme cât Biserica a fixat în calendar o zi de pomenire a lui IovBiserica a fixat în calendar o zi de pomenire a lui Iov ((6 mai6 mai), numindu-l ), numindu-l „biruitorul multor ispite”„biruitorul multor ispite” şi şi „bărbat admirabil al„bărbat admirabil al suferinţei”suferinţei”, este cert că , este cert că ea îl consideră persoană istoricăea îl consideră persoană istorică, , acordând şiacordând şi cărţii salecărţii sale, prin urmare, , prin urmare, valoarea de document istoricvaloarea de document istoric..- - mărturii în acest sensmărturii în acest sens sunt pasajele: sunt pasajele:

- - IIEZECHIELEZECHIEL 14, 14-20 14, 14-20:: „ „Dacă s-ar afla acolo cei trei bărbaţi: Noe, DanielDacă s-ar afla acolo cei trei bărbaţi: Noe, Daniel şi Iov, apoi aceştia, prin dreptatea lor, şi-ar scăpa numai viaţa lor, ziceşi Iov, apoi aceştia, prin dreptatea lor, şi-ar scăpa numai viaţa lor, zice Domnul Dumnezeu.Domnul Dumnezeu. Sau dacă aş trimite asupra acestui pământ fiare Sau dacă aş trimite asupra acestui pământ fiare rele, care l-ar văduvi de popor, şi dacă el din pricina fiarelor ar ajungerele, care l-ar văduvi de popor, şi dacă el din pricina fiarelor ar ajunge pustiu şi de nestrăbătut,pustiu şi de nestrăbătut, Atunci aceşti trei bărbaţi, aflându-se în el, Atunci aceşti trei bărbaţi, aflându-se în el, precum este de adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul, tot aşa este deprecum este de adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul, tot aşa este de adevărat că ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri aradevărat că ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scăpa, iar ţara ar ajunge pustie.scăpa, iar ţara ar ajunge pustie. Sau dacă aş aduce în ţara aceasta Sau dacă aş aduce în ţara aceasta sabie şi aş zice: "Sabie, străbate ţara" şi aş începe a pierde acolo pesabie şi aş zice: "Sabie, străbate ţara" şi aş începe a pierde acolo pe oameni şi animale,oameni şi animale, atunci aceşti trei bărbaţi, aflându-se în ea, precum atunci aceşti trei bărbaţi, aflându-se în ea, precum este adevărat că Eu sunt viu, tot aşa este de adevărat, zice Domnul, căeste adevărat că Eu sunt viu, tot aşa este de adevărat, zice Domnul, că ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scăpa.ei n-ar scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci numai ei singuri ar scăpa. Sau Sau dacă Eu aş trimite ciuma în ţara aceasta şi aş revărsa asupra ei urgiadacă Eu aş trimite ciuma în ţara aceasta şi aş revărsa asupra ei urgia Mea în vărsare de sânge, ca să pierd din ea şi pe oameni şi peMea în vărsare de sânge, ca să pierd din ea şi pe oameni şi pe animale,animale, apoi Noe, Daniel şi Iov, aflându-se în ea, precum este adevăratapoi Noe, Daniel şi Iov, aflându-se în ea, precum este adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul, tot aşa este de adevărat că n-ar scăpa nicică Eu sunt viu, zice Domnul, tot aşa este de adevărat că n-ar scăpa nici fii, nici fiice; prin dreptatea lor ei şi-ar scăpa numai viaţa lorfii, nici fiice; prin dreptatea lor ei şi-ar scăpa numai viaţa lor".".

- - ÎÎNŢELEPCIUNEANŢELEPCIUNEA LUILUI I ISUSSUS S SIRAHIRAH 49, 10 49, 10: „: „Şi-mi aduc aminte şi de Iov, care aŞi-mi aduc aminte şi de Iov, care a ţinut bine toate căile dreptăţiiţinut bine toate căile dreptăţii”;”;

- - IIACOVACOV 5, 11 5, 11: „: „Aţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzitAţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnullui de Domnul”;”;

- Sfinţii Părinţi şi Scriitorii bisericeşti: - Sfinţii Părinţi şi Scriitorii bisericeşti: Origen, Tertulian, SfântulOrigen, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, Sfântul Ioan Gură de Aur şi SfântulCiprian al Cartaginei, Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul AmbrozieAmbrozie..

7. P7. PRECIZĂRIRECIZĂRI GEOGRAFICEGEOGRAFICE:: - - Uz Uz – se afla la graniţa dintre Idumeea şi Arabia,– se afla la graniţa dintre Idumeea şi Arabia,- - TemanTeman – localitate în N - E Arabiei, – localitate în N - E Arabiei,- - Şuah Şuah – localitate la S de Marea Moartă;– localitate la S de Marea Moartă;- - NaamahNaamah – în N -V Arabiei; – în N -V Arabiei;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

88

Page 9: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 3STUDIUL 3

CARTEA PSALMILOR (PCARTEA PSALMILOR (PSALTIREASALTIREA)) 150 150 DEDE PSALMIPSALMI + 1 + 1 NECANONICNECANONIC

1. P1. PRECIZĂRIRECIZĂRI PRELIMINAREPRELIMINARE:: -- cartea Psalmilor sau Psaltirea este o colecţie de 150 de cântece cartea Psalmilor sau Psaltirea este o colecţie de 150 de cântece biblice, alcătuite în diferite perioade şi de către diferiţi autori.biblice, alcătuite în diferite perioade şi de către diferiţi autori.- - în ebraicăîn ebraică, această carte , această carte se numeşte se numeşte SSEFEREFER T TEHELIMEHELIM..- numele de „- numele de „PsaltirePsaltire” vine de la ” vine de la cuvântul grecesccuvântul grecesc „ „psalterionpsalterion”, care”, care desemna un instrument cu coarde, utilizat în acompanierea unordesemna un instrument cu coarde, utilizat în acompanierea unor cântece vocale.cântece vocale.- cu timpul, - cu timpul, respectivele cântece au ajuns să fie denumite prin acelaşirespectivele cântece au ajuns să fie denumite prin acelaşi nume, după care această denumire s-a generalizat la întreaganume, după care această denumire s-a generalizat la întreaga colecţie de psalmicolecţie de psalmi..- - Psalmul 151 este considerat necanonicPsalmul 151 este considerat necanonic, întrucât , întrucât a apărut pentrua apărut pentru prima oară în cuprinsul Septuaginteiprima oară în cuprinsul Septuagintei..

2. A2. AUTORIIUTORII PSALMILORPSALMILOR:: - - vechii evrei, precum şi mulţi dintre Părinţii Bisericii, credeau căvechii evrei, precum şi mulţi dintre Părinţii Bisericii, credeau că întreaga Psaltire aparţine în întregime lui David şi că ea a apărutîntreaga Psaltire aparţine în întregime lui David şi că ea a apărut deodatădeodată..- însă, cercetând cu atenţie conţinutul Psaltirii, se poate constata că lucrurile- însă, cercetând cu atenţie conţinutul Psaltirii, se poate constata că lucrurile nu stau tocmai aşa – nu stau tocmai aşa – colecţia de psalmi nu a apărut deodată şi nucolecţia de psalmi nu a apărut deodată şi nu aparţine unui singur autor, ci s-a constituit progresiv, fapt pentruaparţine unui singur autor, ci s-a constituit progresiv, fapt pentru care are mai mulţi autoricare are mai mulţi autori..- evident, - evident, cel mai cunoscut autor de psalmi este David, lui atribuindu-cel mai cunoscut autor de psalmi este David, lui atribuindu-se aproximativ 70 din cei 150 de psalmise aproximativ 70 din cei 150 de psalmi..- - primul autor de psalmi a fost considerat Moise, căruia i se atribuieprimul autor de psalmi a fost considerat Moise, căruia i se atribuie Psalmul 89Psalmul 89..

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

99

Page 10: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- - un alt autor de psalmi a fost Asaf, cântăreţ la Templul din Ierusalim,un alt autor de psalmi a fost Asaf, cântăreţ la Templul din Ierusalim, precum şi Hamon Ezahren şi Etam Ezrahitulprecum şi Hamon Ezahren şi Etam Ezrahitul..- totodată, în fruntea psalmilor se află indicat, la cei mai mulţi dintre ei,- totodată, în fruntea psalmilor se află indicat, la cei mai mulţi dintre ei, numele autorului lor.numele autorului lor.- este adevărat că - este adevărat că unii psalmi au autori necunoscuţiunii psalmi au autori necunoscuţi..

3. A3. ALCĂTUIREALCĂTUIREA COLECŢIEICOLECŢIEI DEDE PSALMIPSALMI:: - - David are meritul de a fi introdus cântarea psalmilor în cultulDavid are meritul de a fi introdus cântarea psalmilor în cultul religios şi de a fi stabilit un timp cultic al interpretării lorreligios şi de a fi stabilit un timp cultic al interpretării lor..- David a împărţit treapta leviţilor în cete, care, printre alte îndeletniciri,- David a împărţit treapta leviţilor în cete, care, printre alte îndeletniciri, aveau şi datoria de a interpreta cântarea religioasă la Templu la două străni.aveau şi datoria de a interpreta cântarea religioasă la Templu la două străni.- - lui David îi aparţine şi prima colecţie de psalmilui David îi aparţine şi prima colecţie de psalmi – autorii următori au – autorii următori au adăugat psalmi la colecţia iniţială a lui David – aşa se face că adăugat psalmi la colecţia iniţială a lui David – aşa se face că până la exilulpână la exilul babilonic, colecţia psalmilor era în întregime alcătuităbabilonic, colecţia psalmilor era în întregime alcătuită..- - în timpul exilului, colecţia psalmilor s-a risipit, Ezra fiind cel care s-în timpul exilului, colecţia psalmilor s-a risipit, Ezra fiind cel care s-a ocupat de realcătuirea acestei colecţii – el a adăugat la vecheaa ocupat de realcătuirea acestei colecţii – el a adăugat la vechea colecţie şi psalmii scrişi în timpul exilului sau după exil colecţie şi psalmii scrişi în timpul exilului sau după exil – în acest sens,– în acest sens, cu siguranţă că Psalmul 136 a fost alcătuit în timpul exilului babilonic şicu siguranţă că Psalmul 136 a fost alcătuit în timpul exilului babilonic şi adăugat apoi de către Ezra la colecţia vechilor psalmi.adăugat apoi de către Ezra la colecţia vechilor psalmi.

4. N4. NUMEROTAREAUMEROTAREA PSALMILORPSALMILOR:: - - odată cu apariţia Septuagintei apar şi modificări în numerotareaodată cu apariţia Septuagintei apar şi modificări în numerotarea psalmilorpsalmilor..- - traducătorii Septuagintei au unit 4 psalmi şi au despărţit 2 psalmitraducătorii Septuagintei au unit 4 psalmi şi au despărţit 2 psalmi..- astfel, - astfel, au unit Psalmul 9 cu Psalmul 10, rezultând Psalmul 9, apoi auau unit Psalmul 9 cu Psalmul 10, rezultând Psalmul 9, apoi au unit Psalmul 114 cu Psalmul 115 şi au despărţit Psalmii 116 şi 147 înunit Psalmul 114 cu Psalmul 115 şi au despărţit Psalmii 116 şi 147 în douădouă, ceea ce a dus la , ceea ce a dus la modificări în numerotarea psalmilormodificări în numerotarea psalmilor, diferenţe de, diferenţe de numerotare care s-au transmis până astăzi, în funcţie de traducereanumerotare care s-au transmis până astăzi, în funcţie de traducerea Septuagintei şi de traducerea ebraică.Septuagintei şi de traducerea ebraică.

5. C5. CUPRINSULUPRINSUL P PSALTIRIISALTIRII:: - în linii generale, se poate afirma faptul că - în linii generale, se poate afirma faptul că Psaltirea are un cuprins foartePsaltirea are un cuprins foarte bogat şi variatbogat şi variat..- există - există psalmi cu conţinut psalmi cu conţinut ISTORICISTORIC, , LITURGICLITURGIC, , DOGMATICDOGMATIC, precum şi o, precum şi o categorie specială de categorie specială de PSALMIPSALMI MESIANICIMESIANICI::

- exemple:- exemple:- - Psalmul 2Psalmul 2;;- - Psamul 16 (15)Psamul 16 (15);;- - Psalmul 22 (21)Psalmul 22 (21);;- - Psalmul 45 (44)Psalmul 45 (44);;- - Psalmul 72 (71)Psalmul 72 (71);;- - Psalmul 110 (109)Psalmul 110 (109);;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1010

Page 11: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- adesea - adesea Psaltirea a fost apreciată, pe drept cuvânt, ca fiind o Psaltirea a fost apreciată, pe drept cuvânt, ca fiind o sumă asumă a teologieiteologiei, cu atât mai mult cu cât în Psaltire se vorbeşte despre, cu atât mai mult cu cât în Psaltire se vorbeşte despre Dumnezeu-Mesia, despre îngeri, creaţie, om, poporul lui Israel şiDumnezeu-Mesia, despre îngeri, creaţie, om, poporul lui Israel şi rolul său în istoria mântuiriirolul său în istoria mântuirii..- Psaltirea este o carte foarte îndrăgită de către credincioşi – astfel, Psaltirea- Psaltirea este o carte foarte îndrăgită de către credincioşi – astfel, Psaltirea a fost folosită în întregime în Vechiul Testament în cadrul cultului divin, Davida fost folosită în întregime în Vechiul Testament în cadrul cultului divin, David fiind acela care a introdus cântarea la Cortul Sfânt, mai apoi această cântarefiind acela care a introdus cântarea la Cortul Sfânt, mai apoi această cântare continuându-se la serviciile divine de la Templul Sfânt.continuându-se la serviciile divine de la Templul Sfânt.- totodată, Psaltirea a fost şi este folosită şi în cultul creştin – astfel, nu există- totodată, Psaltirea a fost şi este folosită şi în cultul creştin – astfel, nu există slujbă religioasă în cadrul căreia să nu fie introdus psalmul – în acest sens,slujbă religioasă în cadrul căreia să nu fie introdus psalmul – în acest sens, Liturghia Darurilor mai-înainte-sfinţiteLiturghia Darurilor mai-înainte-sfinţite este constituită într-o mare măsură din este constituită într-o mare măsură din psalmi.psalmi.- Psaltirea a devenit o carte de hrană duhovnicească pentru credincioşi –- Psaltirea a devenit o carte de hrană duhovnicească pentru credincioşi – deci, nu este deloc întâmplător faptul că primele traduceri scripturistice îndeci, nu este deloc întâmplător faptul că primele traduceri scripturistice în limba română sunt traduceri ale Psalmilor.limba română sunt traduceri ale Psalmilor.- exemplificarea frumuseţii de conţinut a câtorva psalmi:- exemplificarea frumuseţii de conţinut a câtorva psalmi:

- - Psalmul 1Psalmul 1: : „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul„Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioşilor...”necredincioşilor...”;;

- - Psalmul 2, 7Psalmul 2, 7: : „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut...”„Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut...”;;- - Psalmul 3Psalmul 3: : „Doamne, câţi s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se„Doamne, câţi s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea, mulţi zic sufletului meu: Nu este mântuire întru el!”scoală asupra mea, mulţi zic sufletului meu: Nu este mântuire întru el!”;;- - Psalmul 4, 4Psalmul 4, 4: : „Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi, de cele ce ziceţi, în„Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi, de cele ce ziceţi, în aşternuturile voastre vă căiţi”aşternuturile voastre vă căiţi”;;- - Psalmul 8, 4Psalmul 8, 4: : „Ce este omul că îţi aminteşti de el, sau fiul omului, că-l„Ce este omul că îţi aminteşti de el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?”cercetezi pe el?”;;- - Psalmul 15, 10Psalmul 15, 10: : „Că nu va lăsa sufletul meu în iad, nici nu va lăsa pe„Că nu va lăsa sufletul meu în iad, nici nu va lăsa pe cel cuvios al său să vadă stricăciunea”cel cuvios al său să vadă stricăciunea”;;- - Psalmul 17, 1Psalmul 17, 1: : „Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea, Domnul este„Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea, Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu”întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu”;;- - Psalmul 21, 1Psalmul 21, 1: : „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit. Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele”părăsit. Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele” – – „Eli, eli, lama azahtani...”„Eli, eli, lama azahtani...”;;- - Psalmul 21, 18Psalmul 21, 18: : „Străpuns-au mâinile şi picioarele mele...”„Străpuns-au mâinile şi picioarele mele...”;;- - Psalmul 21, 19Psalmul 21, 19: : „Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa„Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi...”mea au aruncat sorţi...”;;- - Psalmul 23, 1Psalmul 23, 1: : „Al Domnului este pământul şi plinirea lui...”„Al Domnului este pământul şi plinirea lui...”;;- - Psalmul 23, 9Psalmul 23, 9: : „Cine este acela împăratul slavei? Domnul puterilor,„Cine este acela împăratul slavei? Domnul puterilor, Acela este Împăratul slavei”Acela este Împăratul slavei”;;- - Psalmul 44, 11Psalmul 44, 11: : „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, în haină„Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, în haină aurită şi preaînfrumuseţată...”aurită şi preaînfrumuseţată...”;;- - Psalmul 44, 12Psalmul 44, 12: : „Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită„Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău...”poporul tău şi casa părintelui tău...”;;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1111

Page 12: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- - Psalmul 50, 5Psalmul 50, 5: : „Ţie Unuia am greşit...”„Ţie Unuia am greşit...”; - ; - monoteismulmonoteismul..- - Psalmul 50, 8Psalmul 50, 8: : „Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi...”„Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi...”; - ; - tradiţiatradiţia spălării ritualespălării rituale..- - Psalmul 50, 12Psalmul 50, 12: : „...şi Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine...”„...şi Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine...”; –; – harul necreat.harul necreat.- - Psalmul 50, 17Psalmul 50, 17: : „... că de-ai fi voit jertfă ţi-aş fi dat, arderile de tot nu„... că de-ai fi voit jertfă ţi-aş fi dat, arderile de tot nu le vei binevoi...”le vei binevoi...”;;- - Psalmul 67, 1Psalmul 67, 1: : „Să învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi„Să învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui toţi cei ce-L urăsc pe El”să fugă de la faţa Lui toţi cei ce-L urăsc pe El”;;- - Psalmul 70, 1Psalmul 70, 1: : „Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac”„Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac”;;- - Psalmul 79, 15-16Psalmul 79, 15-16: : „Dumnezeul puterilor, întoarce-Te iarăşi, caută„Dumnezeul puterilor, întoarce-Te iarăşi, caută din cer şi vezi şi cercetează via aceasta pe care a făcut-o dreapta Ta şi odin cer şi vezi şi cercetează via aceasta pe care a făcut-o dreapta Ta şi o desăvârşeşte”desăvârşeşte”;;- - Psalmul 92, 1Psalmul 92, 1: : „Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat”„Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat”;;- - Psalmul 103Psalmul 103: : „Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul...”„Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul...” - - Providenţa divinăProvidenţa divină;;- - Psalmul 109, 1Psalmul 109, 1: : „Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea„Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrejmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”până ce voi pune pe vrejmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”;;- - Psalmul 109, 4Psalmul 109, 4: : „Tu eşti Preot în veac, după rânduiala lui„Tu eşti Preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec”Melchisedec”;;- - Psalmul 116Psalmul 116: : „Lăudaţi-L pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El„Lăudaţi-L pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate popoarele; că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnuluitoate popoarele; că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac”rămâne în veac” - cel mai scurt psalm; - cel mai scurt psalm;- - Psalmul 118Psalmul 118: : „Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea„Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului!”Domnului!” - cel mai lung psalm, intrat în cadrul liturgic; - cel mai lung psalm, intrat în cadrul liturgic;- - Psalmul 120Psalmul 120: : „Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul„Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu”meu”;;- - Psalmul 123Psalmul 123: : „De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună dar Israel”„De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună dar Israel”;;- - Psalmul 127Psalmul 127: : „Fericiţi cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile„Fericiţi cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Sale. Tu vei mânca rodul muncii tale; fericit eşti, şi bine îţi va fi. FemeiaSale. Tu vei mânca rodul muncii tale; fericit eşti, şi bine îţi va fi. Femeia ta va fi ca o vie roditoare în laturile casei tale”ta va fi ca o vie roditoare în laturile casei tale”;;- - Psalmul 132Psalmul 132: : „Iată acum: ce este bun şi ce este frumos decât numai„Iată acum: ce este bun şi ce este frumos decât numai să locuiască fraţii împreună?”să locuiască fraţii împreună?”;;- - Psalmul 136Psalmul 136: : „La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când„La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion”ne-am adus aminte de Sion”;;- - Psalmul 140Psalmul 140: : „Doamne, strigat-am către Tine, auzi-m㔄Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă”;;- - Psalmul 146Psalmul 146: : „Lăudaţi pe Domnul”„Lăudaţi pe Domnul”; - psalmul lui Agheu şi Zaharia, la; - psalmul lui Agheu şi Zaharia, la rezidirea Ierusalimului;rezidirea Ierusalimului;- - Psalmul 151Psalmul 151: : „Mic eram între fraţii mei şi cel mai tânăr în casa tatălui„Mic eram între fraţii mei şi cel mai tânăr în casa tatălui meu”meu”;;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1212

Page 13: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 4STUDIUL 4

CARTEA PROVERBELOR CARTEA PROVERBELOR LUILUI SOLOMON SOLOMON 31 31 CAPITOLECAPITOLE

1. T1. TITLULITLUL CĂRŢIICĂRŢII:: - în limba ebraică, - în limba ebraică, titlul complettitlul complet al acestei cărţi este „ al acestei cărţi este „Proverbele luiProverbele lui Solomon, fiul lui David, rege în IerusalimSolomon, fiul lui David, rege în Ierusalim”.”.

2. A2. ASPECTULSPECTUL GENERALGENERAL ALAL CĂRŢIICĂRŢII:: - cartea Proverbelor lui Solomon se prezintă sub - cartea Proverbelor lui Solomon se prezintă sub forma unei colecţii deforma unei colecţii de cugetări sau maximecugetări sau maxime, alcătuită în timpuri diferite., alcătuită în timpuri diferite.- nu este vorba despre proverbe în sensul de „ziceri populare”, ci de - nu este vorba despre proverbe în sensul de „ziceri populare”, ci de scurtescurte sentinţe sau maxime rezultate din experienţa vieţii trăitesentinţe sau maxime rezultate din experienţa vieţii trăite. .

3. C3. CUPRINSULUPRINSUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cuprinsul cărţii Proverbelor lui Solomon este atât de vast încât este imposibil- cuprinsul cărţii Proverbelor lui Solomon este atât de vast încât este imposibil să i se facă un rezumat – totuşi, să i se facă un rezumat – totuşi, ideea principală care stă în centrulideea principală care stă în centrul cărţii se referă la cărţii se referă la frica de Dumnezeufrica de Dumnezeu, care reprezintă , care reprezintă începutulînceputul înţelepciuniiînţelepciunii..- se face mai puţină teorie asupra înţelepciunii şi - se face mai puţină teorie asupra înţelepciunii şi se dau mai multese dau mai multe exemple privind roadele înţelepciunii în viaţa oamenilorexemple privind roadele înţelepciunii în viaţa oamenilor..- astfel, înţelepciunea este prezentată în comparaţie cu nebunia, binele în- astfel, înţelepciunea este prezentată în comparaţie cu nebunia, binele în comparaţie cu răul, iar castitatea în comparaţie cu desfrâul.comparaţie cu răul, iar castitatea în comparaţie cu desfrâul.- apoi, este prezentat raportul dintre Dumnezeu şi om, dintre bărbat şi- apoi, este prezentat raportul dintre Dumnezeu şi om, dintre bărbat şi femeie, dintre părinţi şi copii, precum şi dintre conducători şi supuşi.femeie, dintre părinţi şi copii, precum şi dintre conducători şi supuşi.

4. A4. AUTENTICITATEAUTENTICITATEA CĂRŢIICĂRŢII:: - Sfinţii Părinţi erau de părere că - Sfinţii Părinţi erau de părere că această carte a Proverbelor lui Solomonaceastă carte a Proverbelor lui Solomon ar aparţine în întregime numai lui Solomon, care în tinereţe ar fiar aparţine în întregime numai lui Solomon, care în tinereţe ar fi scris cartea Cântarea Cântărilor, la maturitate cartea Proverbelor, iarscris cartea Cântarea Cântărilor, la maturitate cartea Proverbelor, iar la bătrâneţe Eclesiastulla bătrâneţe Eclesiastul..- - Sfinţii PărinţiSfinţii Părinţi, datorită faptului că au folosit numai textul Septuagintei, în, datorită faptului că au folosit numai textul Septuagintei, în cuprinsul căreia cartea este prezentată ca aparţinând în întregime luicuprinsul căreia cartea este prezentată ca aparţinând în întregime lui

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1313

Page 14: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Solomon, Solomon, nu au putut privi această chestiune în întregului einu au putut privi această chestiune în întregului ei ansambluansamblu, întrucât textul original ebraic cuprinde o serie de nume de autori, întrucât textul original ebraic cuprinde o serie de nume de autori care au trăit în timpuri diferite, producţiile lor literare fiind mai apoi incluse încare au trăit în timpuri diferite, producţiile lor literare fiind mai apoi incluse în cartea Proverbelor lui Solomon. cartea Proverbelor lui Solomon. - este evident faptul că - este evident faptul că cea mai mare parte a proverbelor îi aparţin luicea mai mare parte a proverbelor îi aparţin lui SolomonSolomon, însă pe lângă numele său, , însă pe lângă numele său, mai sunt pomenite şi alte nume demai sunt pomenite şi alte nume de autori de proverbeautori de proverbe, cum ar fi , cum ar fi AgurAgur şi şi SemuelSemuel – totodată, – totodată, vor mai fivor mai fi existat şi alţi autori de proverbeexistat şi alţi autori de proverbe, ale căror nume nu ne sunt cunoscute., ale căror nume nu ne sunt cunoscute.

5. T5. TIMPULIMPUL COMPUNERIICOMPUNERII CĂRŢIICĂRŢII:: - cei mai mulţi cercetători biblici sunt de părere că - cei mai mulţi cercetători biblici sunt de părere că proverbele au fostproverbele au fost adunate într-o singură carte în vremea lui Ezdra şi Neemiaadunate într-o singură carte în vremea lui Ezdra şi Neemia..- în schimb, - în schimb, mulţi critici raţionalişti protestanţi au legat carteamulţi critici raţionalişti protestanţi au legat cartea Proverbelor lui Solomon de cărţile de înţelepciune ale păgânilor, şiProverbelor lui Solomon de cărţile de înţelepciune ale păgânilor, şi mai ales de cărţile de înţelepciune ale egiptenilormai ales de cărţile de înţelepciune ale egiptenilor..- - nu este exclus ca între aceste cărţi să existe vreo legăturănu este exclus ca între aceste cărţi să existe vreo legătură, întrucât, întrucât aparţin aceluiaşi mediu oriental, însă tocmai compararea acestei cărţi cuaparţin aceluiaşi mediu oriental, însă tocmai compararea acestei cărţi cu cărţile amintite ne oferă prilejul de a constata tocmai originalitatea cărţiicărţile amintite ne oferă prilejul de a constata tocmai originalitatea cărţii Proverbelor lui Solomon.Proverbelor lui Solomon.

6. A6. ASPECTESPECTE SPECIALESPECIALE:: - din punct de vedere literar, - din punct de vedere literar, cartea Proverbelor lui Solomon poate ficartea Proverbelor lui Solomon poate fi considerată o adevărată capodoperăconsiderată o adevărată capodoperă, multe texte ale Paremiilor fiind, multe texte ale Paremiilor fiind luate din această carte.luate din această carte.

- Proverbe 6, 6 - Proverbe 6, 6 – îndemn la muncă: furnica şi albina.– îndemn la muncă: furnica şi albina.- Proverbe 8, 22 - Proverbe 8, 22 – înţelepciunea personificată.– înţelepciunea personificată.- Proverbe 31 - Proverbe 31 – lauda femeii harnice.– lauda femeii harnice.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1414

Page 15: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 5STUDIUL 5

CARTEA ECLESIASTULCARTEA ECLESIASTUL12 12 CAPITOLECAPITOLE

1. T1. TITLULITLUL CĂRŢIICĂRŢII:: - în limba ebraică,- în limba ebraică, titlul complet al acestei cărţi este „Cuvintele lui titlul complet al acestei cărţi este „Cuvintele lui Kohelet, fiul lui David, regele lui Israel”.Kohelet, fiul lui David, regele lui Israel”.- - SeptuagintaSeptuaginta a tradus cuvântul „ a tradus cuvântul „KoheletKohelet” prin termenul „” prin termenul „EclesiastEclesiast”, care”, care este în legătură cu cuvântul „eklesia” – biserică, adunareeste în legătură cu cuvântul „eklesia” – biserică, adunare sensulsensul cuvântului „Kohelet” fiind acela de „conducător, lider al uneicuvântului „Kohelet” fiind acela de „conducător, lider al unei comunităţi sau adunări”comunităţi sau adunări”..- cuvintele „fiul lui David, regele lui Israel”, cuprinse în titlul ebraic complet al- cuvintele „fiul lui David, regele lui Israel”, cuprinse în titlul ebraic complet al cărţii, ne îndreaptă cu gândul spre cărţii, ne îndreaptă cu gândul spre SolomonSolomon, care a fost într-adevăr fiul lui, care a fost într-adevăr fiul lui David şi i-a urmat acestuia la tron.David şi i-a urmat acestuia la tron.

2. T2. TIMPULIMPUL ŞIŞI MANIERAMANIERA COMPUNERIICOMPUNERII CĂRŢIICĂRŢII:: - după opinia majorităţii cercetătorilor biblici, - după opinia majorităţii cercetătorilor biblici, Eclesiastul a fost scris deEclesiastul a fost scris de către Solomon la bătrâneţe, fapt pentru care cartea este stăpânităcătre Solomon la bătrâneţe, fapt pentru care cartea este stăpânită de o aparentă notă de pesimismde o aparentă notă de pesimism..- - tema cărţiitema cărţii este formulată în mod clar încă de la începutul cărţii: este formulată în mod clar încă de la începutul cărţii: „„Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuneDeşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune” ” nota de nota de pesimism este evidentă, însă trebuie avut în vedere modul în care autorulpesimism este evidentă, însă trebuie avut în vedere modul în care autorul cărţii dezbate această temă pe parcursul întregii cărţi.cărţii dezbate această temă pe parcursul întregii cărţi.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1515

Page 16: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- când a formulat această temă, - când a formulat această temă, autorul a comparat viaţa omenească cuautorul a comparat viaţa omenească cu existenţa veşnică a lui Dumnezeuexistenţa veşnică a lui Dumnezeu din această comparaţie, din această comparaţie, autorul nuautorul nu a putut extrage altă concluzie decât aceea că în raport cu veşnicia şia putut extrage altă concluzie decât aceea că în raport cu veşnicia şi atotputernicia divină, viaţa omenească apare foarte neînsemnatăatotputernicia divină, viaţa omenească apare foarte neînsemnată prin scurtimea şi prin dificultăţile pe care omul le întâmpină de-aprin scurtimea şi prin dificultăţile pe care omul le întâmpină de-a lungul vieţii salelungul vieţii sale..- cu toate aceste constatări, - cu toate aceste constatări, autorul nu este un nihilistautorul nu este un nihilist – el afirmă că – el afirmă că viaţa merită, totuşi, trăită, pentru că Dumnezeu îi hărăzeşte omuluiviaţa merită, totuşi, trăită, pentru că Dumnezeu îi hărăzeşte omului suficiente bucurii menite să îl facă să îşi trăiască viaţa în mod demnsuficiente bucurii menite să îl facă să îşi trăiască viaţa în mod demn pe pământpe pământ..- viaţa poate deveni cu adevărat deşartă dacă omul se lasă stăpânit de goana- viaţa poate deveni cu adevărat deşartă dacă omul se lasă stăpânit de goana după onoruri şi bogăţie – această goană îl îmbătrâneşte şi îl aduce înainte dedupă onoruri şi bogăţie – această goană îl îmbătrâneşte şi îl aduce înainte de vreme în mormânt, întrucât vreme în mormânt, întrucât în această lume toate lucrurile suntîn această lume toate lucrurile sunt nestatornice, bogăţia fiind cea mai nestatornică dintre toatenestatornice, bogăţia fiind cea mai nestatornică dintre toate..- astfel, se cuvine ca - astfel, se cuvine ca omul să îşi câştige traiul prin muncă şi să seomul să îşi câştige traiul prin muncă şi să se comporte în aşa fel încât să îşi aducă mereu aminte de Dumnezeu,comporte în aşa fel încât să îşi aducă mereu aminte de Dumnezeu, Care îl va judeca la sfârşitul veacurilorCare îl va judeca la sfârşitul veacurilor..

3. A3. AUTORULUTORUL CĂRŢIICĂRŢII:: - din titlul cărţii ar rezultă că Solomon este autorul ei, punct de vedere care- din titlul cărţii ar rezultă că Solomon este autorul ei, punct de vedere care nu este împărtăşit şi de către cercetătorii biblici:nu este împărtăşit şi de către cercetătorii biblici:

a. Raţionalismul protestant:a. Raţionalismul protestant:- raţionaliştii protestanţi afirmă că - raţionaliştii protestanţi afirmă că Eclesiastul nu poate fi aşezat caEclesiastul nu poate fi aşezat ca timp al scrierii sub nici o formă în vremea lui Solomon, carteatimp al scrierii sub nici o formă în vremea lui Solomon, cartea aceasta fiind scrisă într-o perioadă mult mai târzie, aproximativaceasta fiind scrisă într-o perioadă mult mai târzie, aproximativ după exilul babilonicdupă exilul babilonic..

b. Biserica Romano-Catolică:b. Biserica Romano-Catolică:- punctul de vedere protestant a fost însuşit şi de către foarte mulţi- punctul de vedere protestant a fost însuşit şi de către foarte mulţi teologi romano-catolici – în prezent, teologi romano-catolici – în prezent, teologii protestanţi şi ceiteologii protestanţi şi cei romano-catolici susţin în mod oficial faptul că Eclesiastul este,romano-catolici susţin în mod oficial faptul că Eclesiastul este, într-adevăr, o scriere târzie, de după exilul babilonicîntr-adevăr, o scriere târzie, de după exilul babilonic..c. Biserica Ortodoxă:c. Biserica Ortodoxă:- Biserica Ortodoxă nu s-a pronunţat în această privinţă, - Biserica Ortodoxă nu s-a pronunţat în această privinţă, problemaproblema autorului fiind considerată secundară, cu adevărat importanteautorului fiind considerată secundară, cu adevărat importante fiind cuprinsul şi mesajul pe care cartea le transmitefiind cuprinsul şi mesajul pe care cartea le transmite..

4. V4. VALOAREAALOAREA ŞIŞI CHESTIUNILECHESTIUNILE PARTICULAREPARTICULARE ALEALE CĂRŢIICĂRŢII:: - Eclesiastul are, într-adevăr, un - Eclesiastul are, într-adevăr, un cuprins foarte valoroscuprins foarte valoros, , carteacartea înscriindu-se în rândul celor mai alese producţii literare anticeînscriindu-se în rândul celor mai alese producţii literare antice..- mulţi cercetători biblici au găsit în cuprinsul cărţilor şi unele - mulţi cercetători biblici au găsit în cuprinsul cărţilor şi unele erori sauerori sau scăpăriscăpări, , autorul cărţii fiind acuzat de pesimism, scepticism,autorul cărţii fiind acuzat de pesimism, scepticism,

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1616

Page 17: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

epicureism sau de unele greşeli în ceea ce priveşte existenţaepicureism sau de unele greşeli în ceea ce priveşte existenţa sufletului după moartesufletului după moarte..- autorul poate fi acuzat de astfel de greşeli dacă s-ar face o - autorul poate fi acuzat de astfel de greşeli dacă s-ar face o exegezăexegeză trunchiată a cuprinsului cărţiitrunchiată a cuprinsului cărţii, în sensul izolării unor versete de contextul, în sensul izolării unor versete de contextul lor – însă dacă explicăm versetele respective în raport cu contextul lor, vomlor – însă dacă explicăm versetele respective în raport cu contextul lor, vom constata constata corectitudinea concepţiilor autoruluicorectitudinea concepţiilor autorului..- mai delicată este - mai delicată este problema erorilor privind existenţa sufletului dupăproblema erorilor privind existenţa sufletului după moartemoarte::

- în - în capitolul 3capitolul 3 al cărţii găsim exprimată o al cărţii găsim exprimată o îndoială cu privire laîndoială cu privire la faptul că sufletul omenesc nu ar avea o existenţă şi dupăfaptul că sufletul omenesc nu ar avea o existenţă şi după moartemoarte: : „Cine ştie dacă sufletul omului se înalţă în sus, iar al„Cine ştie dacă sufletul omului se înalţă în sus, iar al dobitocului coboară jos pe pământ; precum moare unul, moare şidobitocului coboară jos pe pământ; precum moare unul, moare şi celălalt”celălalt” ( (3, 19-213, 19-21).).- expresia „Cine ştie?” nu trebuie înţeleasă în mod neapărat în sens- expresia „Cine ştie?” nu trebuie înţeleasă în mod neapărat în sens interogativ – astfel, mulţi Părinţi ai Bisericii şi o seamă de cercetătoriinterogativ – astfel, mulţi Părinţi ai Bisericii şi o seamă de cercetători biblici consideră că biblici consideră că expresiei trebuie să i se confere un sens deexpresiei trebuie să i se confere un sens de constatare constatare într-un anumit fel, într-un anumit fel, autorul constată cu regret faptulautorul constată cu regret faptul că sunt puţini acei oameni care îşi mai aduc aminte de faptul că,că sunt puţini acei oameni care îşi mai aduc aminte de faptul că, deşi omul moare la fel ca şi dobitocul, totuşi, sufletul său sedeşi omul moare la fel ca şi dobitocul, totuşi, sufletul său se înalţă la Dumnezeu, iar al dobitocului se coboară în pământînalţă la Dumnezeu, iar al dobitocului se coboară în pământ..- în schimb, în - în schimb, în textul din 12, 7textul din 12, 7, problema existenţei sufletului după, problema existenţei sufletului după moartea trupului este soluţionată în mod clar – aici ni se spune cămoartea trupului este soluţionată în mod clar – aici ni se spune că sufletul omului se înalţă la Dumnezeu, Care l-a dat, iar trupul sesufletul omului se înalţă la Dumnezeu, Care l-a dat, iar trupul se dă ţărânei din care a fost luatdă ţărânei din care a fost luat..- - autorul judecă viaţa din perspectiva veşniciei, pe când omulautorul judecă viaţa din perspectiva veşniciei, pe când omul exclude veşnicia şi caută bogăţia şi plăcerile, fără a se gândi laexclude veşnicia şi caută bogăţia şi plăcerile, fără a se gândi la momentul sfârşituluimomentul sfârşitului..

STUDIUL 6STUDIUL 6

CARTEA CÂNTAREA CÂNTĂRILORCARTEA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR8 C8 CAPITOLEAPITOLE

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1717

Page 18: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

1. T1. TITLULITLUL CĂRŢIICĂRŢII:: - - în limba ebraicăîn limba ebraică nu există grade de comparaţie, fapt pentru care, nu există grade de comparaţie, fapt pentru care, pentrupentru a exprima superlativul, se recurge la o metodă foarte simplă, şia exprima superlativul, se recurge la o metodă foarte simplă, şi anume aceea a repetării cuvântului care urmează la superlativanume aceea a repetării cuvântului care urmează la superlativ. . - la fel s-a întâmplat şi cu - la fel s-a întâmplat şi cu titlul cărţii Cântarea Cântărilortitlul cărţii Cântarea Cântărilor, menit să indice, menit să indice că că este vorba despre o cântare sublimă, mai frumoasă decât toateeste vorba despre o cântare sublimă, mai frumoasă decât toate celelalte cântăricelelalte cântări. . - în această direcţie avem şi alte exemple: „Sfânta Sfintelor”, denumire- în această direcţie avem şi alte exemple: „Sfânta Sfintelor”, denumire menită să indice locul cel mai sfânt din Cortul, apoi Templul Sfânt, tot înmenită să indice locul cel mai sfânt din Cortul, apoi Templul Sfânt, tot în aceeaşi sens folosindu-se şi expresia „Sfintele Sfinţilor”.aceeaşi sens folosindu-se şi expresia „Sfintele Sfinţilor”.

2. C2. CARACTERULARACTERUL CĂRŢIICĂRŢII:: - prin urmare, cartea Cântarea Cântărilor este o - prin urmare, cartea Cântarea Cântărilor este o cântare la superlativcântare la superlativ, o, o cântare neîntrecută în frumuseţe. cântare neîntrecută în frumuseţe. - - cartea prezintă serioase dificultăţi de înţelegere şi interpretarecartea prezintă serioase dificultăţi de înţelegere şi interpretare. . - astfel, ea a fost dificil de înţeles chiar şi pentru primii ei destinatari, astfel- astfel, ea a fost dificil de înţeles chiar şi pentru primii ei destinatari, astfel încât marii rabini le-au interzis tinerilor s-o citească. încât marii rabini le-au interzis tinerilor s-o citească. - cu atât mai dificil de înţeles este Cântarea Cântărilor pentru credincioşii- cu atât mai dificil de înţeles este Cântarea Cântărilor pentru credincioşii Bisericii, care provin dintr-un alt mediu decât cel oriental, care sunt tributariBisericii, care provin dintr-un alt mediu decât cel oriental, care sunt tributari altei culturi decât cultura Vechiului Orient. altei culturi decât cultura Vechiului Orient.

- un lucru trebuie să fie clar, şi anume faptul că la vechii evrei, şi nu- un lucru trebuie să fie clar, şi anume faptul că la vechii evrei, şi nu numai la ei, cultul religios se practica şi prin executarea unor dansurinumai la ei, cultul religios se practica şi prin executarea unor dansuri rituale.rituale.- cântarea religioasă creştină îşi are izvorul în tradiţia orientală de a-L- cântarea religioasă creştină îşi are izvorul în tradiţia orientală de a-L lăuda pe Dumnezeu prin cântec şi prin dans. lăuda pe Dumnezeu prin cântec şi prin dans. - până în zilele noastre, evreii au o sărbătoare numită - până în zilele noastre, evreii au o sărbătoare numită „Simhat Tora”„Simhat Tora” („Bucuria Torei”)(„Bucuria Torei”), o sărbătoare de toamnă, a cărei serbare este, o sărbătoare de toamnă, a cărei serbare este marcată printr-o veselie deosebită. marcată printr-o veselie deosebită. - în cadrul serbării, sulul Torei este purtat de credincioşi pe braţe,- în cadrul serbării, sulul Torei este purtat de credincioşi pe braţe, executând cu el dansuri pe melodii cât se poate de vesele şi săltăreţe.executând cu el dansuri pe melodii cât se poate de vesele şi săltăreţe.

3. A3. AUTORULUTORUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cartea Cântarea Cântărilor a fost scrisă, după credinţa vechilor evrei şi după- cartea Cântarea Cântărilor a fost scrisă, după credinţa vechilor evrei şi după credinţa Părinţilor Bisericii, de către credinţa Părinţilor Bisericii, de către regele Solomonregele Solomon. . - cartea - cartea descrie iubirea dintre un tânăr şi o tânără, dorul mirelui dupădescrie iubirea dintre un tânăr şi o tânără, dorul mirelui după mireasa sa şi al miresei după mirele eimireasa sa şi al miresei după mirele ei..

4. C4. CONŢINUTULONŢINUTUL CĂRŢIICĂRŢII ŞIŞI INTERPRETAREAINTERPRETAREA ACESTUIAACESTUIA:: - în ceea ce priveşte - în ceea ce priveşte metoda de interpretate a cărţiimetoda de interpretate a cărţii au existat au existat douădouă tendinţe principaletendinţe principale: :

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1818

Page 19: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- unii comentatori au aplicat - unii comentatori au aplicat metoda interpretării literalemetoda interpretării literale, spunând, spunând că în carte este vorba despre că în carte este vorba despre o serie de cântece de nuntă, care nuo serie de cântece de nuntă, care nu descriu altceva decât o iubire omeneascădescriu altceva decât o iubire omenească, adepţii unei astfel de, adepţii unei astfel de interpretări fiind interpretări fiind reprezentanţii criticii raţionaliste protestantereprezentanţii criticii raţionaliste protestante. . - pe de altă parte, - pe de altă parte, Părinţii Bisericii au conferit o Părinţii Bisericii au conferit o interpretareinterpretare alegoricăalegorică cuprinsului Cântării Cântărilor cuprinsului Cântării Cântărilor conform acestei conform acestei interpretări, interpretări, în cartea Cântarea Cântărilor este descrisă iubireaîn cartea Cântarea Cântărilor este descrisă iubirea dintre Dumnezeu şi poporul ales, iar din punct de vederedintre Dumnezeu şi poporul ales, iar din punct de vedere creştin, este vorba despre iubirea dintre Hristos şi Biserica Sacreştin, este vorba despre iubirea dintre Hristos şi Biserica Sa..

- într-adevăr, - într-adevăr, poporul Israel era considerat „mireasa” lui Iahve, aleasapoporul Israel era considerat „mireasa” lui Iahve, aleasa inimii Saleinimii Sale. . - aşa se face că - aşa se face că idolatria lui Israel a fost interpretată ca un caz deidolatria lui Israel a fost interpretată ca un caz de adulter, de necredincioşie, de infidelitate faţă de Iahve, Mireleadulter, de necredincioşie, de infidelitate faţă de Iahve, Mirele cerescceresc..- profeţii au comparat adeseori - profeţii au comparat adeseori imaginea decăzută a cetăţii Ierusalimuluiimaginea decăzută a cetăţii Ierusalimului cu cea a unei desfrânatecu cea a unei desfrânate, pentru faptul că , pentru faptul că nu a rămas credincioasănu a rămas credincioasă cultului adevărat al lui Iahve şi a făcut loc în interiorul zidurilor eicultului adevărat al lui Iahve şi a făcut loc în interiorul zidurilor ei cultului idolatru al lui Baal, Astarta şi Molohcultului idolatru al lui Baal, Astarta şi Moloh..- totodată, şi - totodată, şi în Noul Testament, Biserica este prezentată ca fiindîn Noul Testament, Biserica este prezentată ca fiind mireasa lui Hristos, pe care el a curăţit-o prin sângele Său şi pe caremireasa lui Hristos, pe care el a curăţit-o prin sângele Său şi pe care a arătat-o neîntinată, neprihănităa arătat-o neîntinată, neprihănită. . - - Mântuitorul HristosMântuitorul Hristos este prezentat ca fiind este prezentat ca fiind Mirele BisericiiMirele Bisericii. . - pilda celor zece fecioare Îl descrie ca fiind Mire, înzestrat cu frumuseţe şi cu- pilda celor zece fecioare Îl descrie ca fiind Mire, înzestrat cu frumuseţe şi cu daruri pe care numai tinereţea la posedă.daruri pe care numai tinereţea la posedă.- în acest - în acest sens alegoricsens alegoric trebuie înţeleasă Cântarea Cântărilor. trebuie înţeleasă Cântarea Cântărilor.

- tânăra care tânjeşte după alesul inimii sale este - tânăra care tânjeşte după alesul inimii sale este Israelul desăvârşitIsraelul desăvârşit,, care care nu are altă dorinţă decât aceea de a-L căuta pe Iahve, de a Inu are altă dorinţă decât aceea de a-L căuta pe Iahve, de a I se dărui total Lui şi de a-I sluji cultul cel mai pur, cel al jertfiriise dărui total Lui şi de a-I sluji cultul cel mai pur, cel al jertfirii inimiiinimii..- - mirele care îşi iubeşte aleasa inimii sale şi căreia îi dăruieştemirele care îşi iubeşte aleasa inimii sale şi căreia îi dăruieşte toate iubirea Sa este Iahvetoate iubirea Sa este Iahve, care L-a ales pe Israel dintre toate, care L-a ales pe Israel dintre toate celelalte neamuri şi care respectă cu tărie legământul încheiat cucelelalte neamuri şi care respectă cu tărie legământul încheiat cu „Mireasa” Sa.„Mireasa” Sa.

- cartea a fost tradusă de Ioan Alexandru, Petru Creţia şi Mihail Sadoveanu,- cartea a fost tradusă de Ioan Alexandru, Petru Creţia şi Mihail Sadoveanu, fiind interpretată magistral de Origen.fiind interpretată magistral de Origen.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

1919

Page 20: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 7STUDIUL 7

CARTEA PLÂNGERILE LUI IEREMIACARTEA PLÂNGERILE LUI IEREMIA5 C5 CAPITOLEAPITOLE

1. C1. CARACTERULARACTERUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cartea Plângerilor lui Ieremia - cartea Plângerilor lui Ieremia cuprinde cinci capitolecuprinde cinci capitole, , sub formă desub formă de poezii elegiacepoezii elegiace. . - în această carte - în această carte este descrisă căderea Ierusalimului sub babilonieni,este descrisă căderea Ierusalimului sub babilonieni, în anul 586 î. Hr.în anul 586 î. Hr.. . - în sens alegoric, - în sens alegoric, autorul cărţii înfăţişează Ierusalimul ca pe oautorul cărţii înfăţişează Ierusalimul ca pe o mireasă, ajunsă văduvă înainte de a-şi fi lepădat voalul de mireasămireasă, ajunsă văduvă înainte de a-şi fi lepădat voalul de mireasă..- - Ierusalimul îşi deplânge nenorocirea în faţa lumiiIerusalimul îşi deplânge nenorocirea în faţa lumii. . - - cauza distrugeriicauza distrugerii abătute asupra Sfintei Cetăţi abătute asupra Sfintei Cetăţi nu poate fi alta decâtnu poate fi alta decât idolatria, alături de celelalte fapte imorale, care s-au săvârşit întreidolatria, alături de celelalte fapte imorale, care s-au săvârşit între zidurile sale.zidurile sale.- de la preoţi şi rege şi până la poporul de rând, - de la preoţi şi rege şi până la poporul de rând, toţi s-au făcut vinovaţi detoţi s-au făcut vinovaţi de diferite abateri faţă de Dumnezeudiferite abateri faţă de Dumnezeu. . - prin urmare, nu se putea ca pedeapsa să întârzie la nesfârşit, astfel încât- prin urmare, nu se putea ca pedeapsa să întârzie la nesfârşit, astfel încât aceasta a venit şi Ierusalimul a ajuns să îşi deplângă nenorocirea în faţaaceasta a venit şi Ierusalimul a ajuns să îşi deplângă nenorocirea în faţa lumii.lumii.- totuşi, - totuşi, autorul cărţii nu osândeşte Ierusalimul pentru veşnicie, ci, înautorul cărţii nu osândeşte Ierusalimul pentru veşnicie, ci, în spiritul unei sănătoase pedagogii, face apel la cei îndoliaţi dinspiritul unei sănătoase pedagogii, face apel la cei îndoliaţi din Ierusalim să se pocăiască, să se întoarcă la Domnul, Care esteIerusalim să se pocăiască, să se întoarcă la Domnul, Care este milostiv şi Care îşi va întoarce din nou faţa înspre eimilostiv şi Care îşi va întoarce din nou faţa înspre ei..

2. F2. FORMAORMA CĂRŢIICĂRŢII::

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2020

Page 21: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- din punct de vedere formal, cartea Plângerilor lui Ieremia - din punct de vedere formal, cartea Plângerilor lui Ieremia a fost scrisă suba fost scrisă sub formă de acrostihformă de acrostih, , fiecare vers începând cu câte o literă afiecare vers începând cu câte o literă a alfabetuluialfabetului. . - totuşi, - totuşi, nu toate capitolele cărţii respectă acest procedeu literarnu toate capitolele cărţii respectă acest procedeu literar..- primele patru capitole sunt scrise sub formă de acrostih, însă trei versete- primele patru capitole sunt scrise sub formă de acrostih, însă trei versete încep cu aceeaşi literă a alfabetului.încep cu aceeaşi literă a alfabetului.- în mod surprinzător, capitolul 5 numără 22 de versete, fiecare verset- în mod surprinzător, capitolul 5 numără 22 de versete, fiecare verset începând cu una din cele douăzecişidouă de litere ale alfabetului ebraic.începând cu una din cele douăzecişidouă de litere ale alfabetului ebraic.

3. A3. AUTORULUTORUL CĂRŢIICĂRŢII:: - pornind de la realitatea faptului că această carte a fost scrisă după un- pornind de la realitatea faptului că această carte a fost scrisă după un procedeu poetic atât de complicat, procedeu poetic atât de complicat, mulţi comentatori s-au îndoit demulţi comentatori s-au îndoit de faptul că Ieremia ar fi autorul eifaptul că Ieremia ar fi autorul ei..- astfel, - astfel, s-a spus că profetul, care a fost într-adevăr martor ocular als-a spus că profetul, care a fost într-adevăr martor ocular al căderii Ierusalimului, nu ar fi avut răgazul şi nici dispoziţiacăderii Ierusalimului, nu ar fi avut răgazul şi nici dispoziţia sufletească de a elabora o construcţie literară atât de migăloasăsufletească de a elabora o construcţie literară atât de migăloasă..- astfel, - astfel, este posibil ca ucenicii lui Ieremia, fiecare în mod individual,este posibil ca ucenicii lui Ieremia, fiecare în mod individual, să fi compus unul sau altul din cele cinci capitole ale cărţiisă fi compus unul sau altul din cele cinci capitole ale cărţii..- această obiecţie nu afectează autenticitatea cărţii, întrucât dacă admitem- această obiecţie nu afectează autenticitatea cărţii, întrucât dacă admitem că această carte a fost scrisă de ucenicii lui Ieremia, este evident faptul căcă această carte a fost scrisă de ucenicii lui Ieremia, este evident faptul că aceştia stăteau în legătură continuă cu profetul sub patronajul căruia a fostaceştia stăteau în legătură continuă cu profetul sub patronajul căruia a fost pusă cartea.pusă cartea.

4. T4. TIMPULIMPUL SCRIERIISCRIERII CĂRŢIICĂRŢII:: - - nici unul dintre comentatorii biblici nu a coborât data scrierii mainici unul dintre comentatorii biblici nu a coborât data scrierii mai jos de secolul 5 î. Hrjos de secolul 5 î. Hr..

5. C5. CARTEAARTEA ÎNÎN CULTULCULTUL IUDAICIUDAIC:: - cartea Plângerilor lui Ieremia - cartea Plângerilor lui Ieremia se citea şi se citeşte în întregime în ziuase citea şi se citeşte în întregime în ziua de 9 Av (23 august) , zi în care se comemorează dubla dărâmare ade 9 Av (23 august) , zi în care se comemorează dubla dărâmare a Templului din Ierusalim (586 î. H. şi 70 d.H.)Templului din Ierusalim (586 î. H. şi 70 d.H.)..

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2121

Page 22: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 8STUDIUL 8

INTRODUCERE ÎN CĂRŢILE PROFETICE.INTRODUCERE ÎN CĂRŢILE PROFETICE.PROFEŢII ŞI ROLUL LOR ÎN ISTORIA MÂNTUIRIIPROFEŢII ŞI ROLUL LOR ÎN ISTORIA MÂNTUIRII

1. 1. MISIUNEAMISIUNEA PROFETICĂPROFETICĂ:: - în limbaj obişnuit, - în limbaj obişnuit, profeţii sunt desemnaţi ca fiind acei bărbaţi care,profeţii sunt desemnaţi ca fiind acei bărbaţi care, bucurându-se de iluminare divină, le-au descoperit oamenilor tainebucurându-se de iluminare divină, le-au descoperit oamenilor taine ale viitoruluiale viitorului..- redusă la o asemenea semnificaţie, misiunea profetică este mult sărăcită în- redusă la o asemenea semnificaţie, misiunea profetică este mult sărăcită în conţinutul ei.conţinutul ei.- - profeţii nu au fost doar simpli prezicători ai unor evenimenteprofeţii nu au fost doar simpli prezicători ai unor evenimente viitoareviitoare, care oricum, ştiute sau nu mai dinainte, aveau să se împlinească, care oricum, ştiute sau nu mai dinainte, aveau să se împlinească oricum, oricum, ci au avut o menire mult mai însemnatăci au avut o menire mult mai însemnată..- - profeţii au fost implicaţi direct în procesul de pregătire a mântuiriiprofeţii au fost implicaţi direct în procesul de pregătire a mântuirii. .

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2222

Page 23: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- desăvârşirea acestui proces este de neconceput fără - desăvârşirea acestui proces este de neconceput fără contribuţia efectivăcontribuţia efectivă a profeţilora profeţilor. . - în acest sens, în - în acest sens, în Amos 3, 7 Amos 3, 7 se spune: se spune: „Domnul n-a făcut nimic fără să„Domnul n-a făcut nimic fără să fi descoperit taina Sa profeţilor, slujitorii Săi”fi descoperit taina Sa profeţilor, slujitorii Săi”..- adoptată prin sfatul Sfintei Treimi, - adoptată prin sfatul Sfintei Treimi, hotărârea de mântuire trebuia făcutăhotărârea de mântuire trebuia făcută cunoscută oamenilor prin intermediul oamenilor, pentru ca ei săcunoscută oamenilor prin intermediul oamenilor, pentru ca ei să poată înţelege acest mesajpoată înţelege acest mesaj. . - profeţii au avut o astfel de menire: - profeţii au avut o astfel de menire: luaţi dintre oameni, ei au fostluaţi dintre oameni, ei au fost îndemnaţi să le slujească oamenilorîndemnaţi să le slujească oamenilor..- Sfânta Scriptură îi înfăţişează pe - Sfânta Scriptură îi înfăţişează pe profeţi ca aleşi ai lui Dumnezeuprofeţi ca aleşi ai lui Dumnezeu, cărora, cărora El le-a descoperit planurile Sale în legătură cu lumea, cu scopul de a-El le-a descoperit planurile Sale în legătură cu lumea, cu scopul de a-l face cunoscut întregii omeniril face cunoscut întregii omeniri..

2. 2. ETIMOLOGIEETIMOLOGIE. . DENUMIREADENUMIREA PROFEŢILORPROFEŢILOR. . DEFINIŢIEDEFINIŢIE::

2. 1. Etimologie:2. 1. Etimologie:- însăşi denumirea de - însăşi denumirea de profetprofet,, προφητνσ προφητνσ,, se traduce prin expresia se traduce prin expresia „a vorbi„a vorbi pentru altul, în locul altuia”pentru altul, în locul altuia”, , „a fi interpret al cuvintelor altuia”„a fi interpret al cuvintelor altuia”..- această denumire evidenţiază - această denumire evidenţiază calitatea pe care au avut-o profeţiicalitatea pe care au avut-o profeţii. . - în limba ebraică, - în limba ebraică, profeţii erau numiţi „neviim” (sg. „navi”), avândprofeţii erau numiţi „neviim” (sg. „navi”), având semnificaţia de „aceluia căruia i se vorbeşte”, „acela care aude însemnificaţia de „aceluia căruia i se vorbeşte”, „acela care aude în inima sa un glas tainic sau o chemare dumnezeiască”inima sa un glas tainic sau o chemare dumnezeiască”..

2. 2. Denumirea profeţilor. Definiţie2. 2. Denumirea profeţilor. Definiţie22::profetismul a fost o profetismul a fost o instituţie religioasă specifică poporului Israelinstituţie religioasă specifică poporului Israel..această instituţie această instituţie a fost făgăduită poporului ales încă din Deuteronoma fost făgăduită poporului ales încă din Deuteronom 17, 15 - 2217, 15 - 22..profetismul a început să se dezvolte odată cu Samuel şi a duratprofetismul a început să se dezvolte odată cu Samuel şi a durat până în timpul lui Neemia, adică până înspre mijlocul secolului 5până în timpul lui Neemia, adică până înspre mijlocul secolului 5..profeţii au îndeplinit un profeţii au îndeplinit un rol deosebit în istoria poporului biblicrol deosebit în istoria poporului biblic..cuvântul cuvântul profetprofet (προφήτησ) derivă de la cuvântul προφάναι şi (προφήτησ) derivă de la cuvântul προφάναι şi înseamnă, în sens primar, înseamnă, în sens primar, a vorbi pentru altul, a vorbi în locul altuia,a vorbi pentru altul, a vorbi în locul altuia, a fi interpret al cuvintelor altuiaa fi interpret al cuvintelor altuia..la mulţi Sfinţi Părinţi şi Scriitori bisericeşti, precum la mulţi Sfinţi Părinţi şi Scriitori bisericeşti, precum Sfântul Ioan Gură deSfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie cel Mare, Sfântul Vasile cel MareAur, Sfântul Grigorie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare, , profetprofet (προφήτησ) înseamnă, cu precădere, (προφήτησ) înseamnă, cu precădere, prezicător al viitoruluiprezicător al viitorului, sens care s-a, sens care s-a răspândit mai apoi foarte mult.răspândit mai apoi foarte mult.sensul prim al cuvântului sensul prim al cuvântului profetprofet este redat prin cuvântul ebraic este redat prin cuvântul ebraic nabi nabi sau sau navinavi, cu forma , cu forma nebiimnebiim, la plural, la plural..cuvântul nabi poate fi privit ca o formă pasivă de la rădăcina naba,cuvântul nabi poate fi privit ca o formă pasivă de la rădăcina naba, desemnând, în acest sens, pe cel căruia i se vorbeşte, pe cel caredesemnând, în acest sens, pe cel căruia i se vorbeşte, pe cel care aude un glas lăuntricaude un glas lăuntric..22 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2323

Page 24: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

radicalul ebraic pe care îl întâlnim în Vechiul Testament numai la formeleradicalul ebraic pe care îl întâlnim în Vechiul Testament numai la formele verbale verbale hifil hifil ( (a vorbi înflăcărata vorbi înflăcărat) sau la forma de ) sau la forma de hitpael hitpael ((a vorbi ca profeta vorbi ca profet),), este înrudit cu cuvântul arab este înrudit cu cuvântul arab naba’anaba’a, care înseamnă , care înseamnă a vestia vesti, şi cuvântul, şi cuvântul asirian asirian nabunabu, care înseamnă , care înseamnă a chema, a vestia chema, a vesti..interpretarea autentică a cuvântului interpretarea autentică a cuvântului nabi nabi o regăsim în Ieşire 7, 1 şio regăsim în Ieşire 7, 1 şi în Ieşire 4, 16în Ieşire 4, 16..

- în - în Ieşire 7, 1Ieşire 7, 1, Dumnezeu îi spune lui Moise: , Dumnezeu îi spune lui Moise: „„Iată, eu i te dau luiIată, eu i te dau lui Faraon pe tine drept Dumnezeu, iar Aaron, fratele tău, va fiFaraon pe tine drept Dumnezeu, iar Aaron, fratele tău, va fi proorocul tău. Aşadar, tu îi vei grăi lui (Aaron) toate câte îţi voiproorocul tău. Aşadar, tu îi vei grăi lui (Aaron) toate câte îţi voi porunci Eu, iar Aaron, fratele tău, va vorbi către Faraon, ca să-iporunci Eu, iar Aaron, fratele tău, va vorbi către Faraon, ca să-i lase pe fiii lui Israel să iasă din ţara lui”lase pe fiii lui Israel să iasă din ţara lui”;;- mai apoi, în - mai apoi, în Ieşire 4, 16Ieşire 4, 16, se spune: , se spune: „„El e cel ce va grăi către poporEl e cel ce va grăi către popor în locul tău, aşa că el va fi gura ta, iar tu vei fi pentru el ceea ceîn locul tău, aşa că el va fi gura ta, iar tu vei fi pentru el ceea ce e pentru tine Dumnezeu”e pentru tine Dumnezeu”;;

prin urmare, conform acestei explicaţii, prin urmare, conform acestei explicaţii, profetul este profetul este gura Domnuluigura Domnului faţă faţă de credincioşi, el vestindu-le acestora ceea ce îi spune Domnulde credincioşi, el vestindu-le acestora ceea ce îi spune Domnul..astfel, astfel, profetul nu este atât un prezicător al viitorului, ci, mai ales,profetul nu este atât un prezicător al viitorului, ci, mai ales, un vestitor al voii lui Dumnezeuun vestitor al voii lui Dumnezeu..în Sfânta Scriptură există şi alte denumiri menite să îi desemneze peîn Sfânta Scriptură există şi alte denumiri menite să îi desemneze pe oamenii luminaţi de Duhul lui Dumnezeu, denumiri ce arată fie modul în careoamenii luminaţi de Duhul lui Dumnezeu, denumiri ce arată fie modul în care aceştia au primit descoperirile divine, fie desemnează funcţiile speciale aleaceştia au primit descoperirile divine, fie desemnează funcţiile speciale ale acestora.acestora.astfel, denumirea de astfel, denumirea de ro’ehro’eh înseamnă înseamnă văzătorvăzător, în timp ce denumirea , în timp ce denumirea hozehoze înseamnă înseamnă privitorprivitor, expresii ce arată modul de a percepe lucrurile ascunse,, expresii ce arată modul de a percepe lucrurile ascunse, prin viziuni.prin viziuni.uneori, profetul este numit uneori, profetul este numit omul lui Dumnezeuomul lui Dumnezeu, conform raportului intim pe, conform raportului intim pe care profetul îl are cu Dumnezeu sau care profetul îl are cu Dumnezeu sau îngerul Domnuluiîngerul Domnului ( (malah Iahvemalah Iahve), ), solulsolul,, trimisul lui Dumnezeutrimisul lui Dumnezeu..prin această denumire se arată că prin această denumire se arată că profetul posedă cunoştinţele sale deprofetul posedă cunoştinţele sale de la Dumnezeu şi că are misiunea sfântă de a le vesti oamenilorla Dumnezeu şi că are misiunea sfântă de a le vesti oamenilor..totodată, totodată, profeţii se mai numesc profeţii se mai numesc păstori păstori (Ieremia 17, 16), (Ieremia 17, 16), paznicipaznici (Isaia 62, 6) şi (Isaia 62, 6) şi veghetoriveghetori, întrucât ei sunt cei care au menirea de a, întrucât ei sunt cei care au menirea de a indica neîncetat calea dreaptă pe care trebuie să umble poporul şi săindica neîncetat calea dreaptă pe care trebuie să umble poporul şi să vegheze la observarea Legii lui Dumnezeuvegheze la observarea Legii lui Dumnezeu..ca o concluzie la această suită de denumiri, putem reda următoareaca o concluzie la această suită de denumiri, putem reda următoarea definiţie:definiţie:

- - Profeţii Vechiului Testament au fost cei mai de seamăProfeţii Vechiului Testament au fost cei mai de seamă învăţători ai poporului biblic, care, ca trimişi extraordinariînvăţători ai poporului biblic, care, ca trimişi extraordinari ai lui Dumnezeu, adica ca reprezentanţi autentici ai religieiai lui Dumnezeu, adica ca reprezentanţi autentici ai religiei adevărate, au conservat, au apărat şi au cultivatadevărate, au conservat, au apărat şi au cultivat monoteismul Vechiului Testament, pregătindu-i astfel pemonoteismul Vechiului Testament, pregătindu-i astfel pe

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2424

Page 25: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

credincioşi pentru Testmentul cel Nou şi desăvârşit,credincioşi pentru Testmentul cel Nou şi desăvârşit, încheiat de Mântuitorul nostru Iisus Hristosîncheiat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos..

3. 3. PROFEŢIIPROFEŢII ÎNÎN ISTORIAISTORIA POPORULUIPOPORULUI ALESALES. V. VOCAŢIAOCAŢIA ŞIŞI MISIUNEAMISIUNEA PROFEŢILORPROFEŢILOR::

3. 1. Profeţii în istoria poporului ales:3. 1. Profeţii în istoria poporului ales:- în ambele cazuri, şi după denumirea greacă şi după cea ebraică, - în ambele cazuri, şi după denumirea greacă şi după cea ebraică, profetulprofetul acţionează în virtutea unui mandat, a unei alegeri pe care o faceacţionează în virtutea unui mandat, a unei alegeri pe care o face DumnezeuDumnezeu. . - - profeţii sunt trimişi, soli, slujitori ai lumiiprofeţii sunt trimişi, soli, slujitori ai lumii. . - - iniţiativa de a împlini o astfel de misiune nu le aparţine lor, ci luiiniţiativa de a împlini o astfel de misiune nu le aparţine lor, ci lui Dumezeu, care i-a inclus în planul său de mântuire a lumii, faptDumezeu, care i-a inclus în planul său de mântuire a lumii, fapt pentru care au apărut la un anumit moment în istorie, atunci cândpentru care au apărut la un anumit moment în istorie, atunci când planul de mântuire urma să se împlineascăplanul de mântuire urma să se împlinească..- profeţii nu sunt amintiţi înainte de Avraam, pentru că nu exista încă poporul- profeţii nu sunt amintiţi înainte de Avraam, pentru că nu exista încă poporul din sânul căruia urma să se nască Mesia, popor pe care trebuia să-ldin sânul căruia urma să se nască Mesia, popor pe care trebuia să-l pregătească într-un mod deosebit. pregătească într-un mod deosebit. - - misiunea profeţilor se leagă strâns de poporul Israel şi de persoanamisiunea profeţilor se leagă strâns de poporul Israel şi de persoana lui Mesialui Mesia..- astfel, - astfel, israeliţii sunt numiţi în mod direct „fiii profeţilor”israeliţii sunt numiţi în mod direct „fiii profeţilor” ( (FapteleFaptele Apostolilor 3, 25Apostolilor 3, 25).).- - ca timp de desfăşurare a activităţii profetice este recunoscutca timp de desfăşurare a activităţii profetice este recunoscut îndeobşte intervalul de timp dintre secolele 9 – 4 î. Hr., adică de laîndeobşte intervalul de timp dintre secolele 9 – 4 î. Hr., adică de la Samuel şi până la MaleahiSamuel şi până la Maleahi ( (Faptele Apostolilor 3, 24Faptele Apostolilor 3, 24).).- unii comentatori biblici îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul, nu fără- unii comentatori biblici îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul, nu fără justificare, „ultimul dintre profeţi” (Matei 21, 33-41).justificare, „ultimul dintre profeţi” (Matei 21, 33-41).- numărul profeţilor care au pregătit momentul arătării lui Mesia este mare,- numărul profeţilor care au pregătit momentul arătării lui Mesia este mare, astfel încât aproape că este imposibil să stabilim cu exactitate numărul lorastfel încât aproape că este imposibil să stabilim cu exactitate numărul lor exact.exact.- totuşi, - totuşi, Talmudul arată că au existat 48 de profeţi şi 8 profeteseTalmudul arată că au existat 48 de profeţi şi 8 profetese..

3. 2. Vocaţia şi misiunea profeţilor3. 2. Vocaţia şi misiunea profeţilor33::

potrivit rolului de mijlocitori între Dumnezeu şi poporul Său, potrivit rolului de mijlocitori între Dumnezeu şi poporul Său, toţi profeţii autoţi profeţii au fost chemaţi la misiunea lor direct de către Dumnezeufost chemaţi la misiunea lor direct de către Dumnezeu..prin urmare, prin urmare, slujirea profetică nu a fost întemeiată de profeţi peslujirea profetică nu a fost întemeiată de profeţi pe principiul autodeterminăriiprincipiul autodeterminării, ci au înţeles-o ca pe o , ci au înţeles-o ca pe o trimitere specialătrimitere specială din partea lui Dumnezeudin partea lui Dumnezeu, au perceput în chip tainic vocea lui Dumnezeu., au perceput în chip tainic vocea lui Dumnezeu.profeţii au simţit vocaţia supranaturalăprofeţii au simţit vocaţia supranaturală, vocaţie descrisă de unii dintre, vocaţie descrisă de unii dintre aceşti profeţi în scrierile lor, tocmai pentru că momentul vocaţiei li s-aaceşti profeţi în scrierile lor, tocmai pentru că momentul vocaţiei li s-a imprimat adânc în conştiinţă şi le-a rămas mereu viu în memorie.imprimat adânc în conştiinţă şi le-a rămas mereu viu în memorie.

33 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2525

Page 26: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

vocaţia profetică este descrisă în chip plastic mai ales în Isaia 5,vocaţia profetică este descrisă în chip plastic mai ales în Isaia 5, Ieremia 1 şi Iezechiel 1 - 3Ieremia 1 şi Iezechiel 1 - 3..darul profetic a reprezentat întotdeauna un darul profetic a reprezentat întotdeauna un privilegiu personalprivilegiu personal, special,, special, acordat de Dumnezeu, acordat de Dumnezeu, nefiind întemeiat pe vreun criteriu ereditar, aşanefiind întemeiat pe vreun criteriu ereditar, aşa cum era preoţiacum era preoţia..misiunea profetică nu îşi avea originea în vreo dispoziţie naturală sau în vreomisiunea profetică nu îşi avea originea în vreo dispoziţie naturală sau în vreo pregătire intelectuală.pregătire intelectuală.îndeplinirea misiunii profetice şi durata sau diferitele saleîndeplinirea misiunii profetice şi durata sau diferitele sale manifestări nu erau lăsate numai pe seama iniţiativei profetului, cimanifestări nu erau lăsate numai pe seama iniţiativei profetului, ci porneau dintr-o inspiraţie divină, căreia profeţii i se supuneau fărăporneau dintr-o inspiraţie divină, căreia profeţii i se supuneau fără opoziţieopoziţie..

o această idee o desprindem din mărturia profetului această idee o desprindem din mărturia profetului AmosAmos, care, care spune în capitolul spune în capitolul 3, 83, 8 al profeţiei sale: al profeţiei sale: „Răcnit-a leul; cine nu„Răcnit-a leul; cine nu tresare? Grăit-a Domnul Dumnezeu: cine nu va profeţi?”tresare? Grăit-a Domnul Dumnezeu: cine nu va profeţi?”..

totuşi, trebuie spus că totuşi, trebuie spus că profeţii acceptau chemarea divină în mod liberprofeţii acceptau chemarea divină în mod liber..darul profetic prezintă două aspecte:darul profetic prezintă două aspecte:

a. înainte de toate, înainte de toate, profetul percepe mesajul divin comunicat luiprofetul percepe mesajul divin comunicat lui printr-o voce interioară care îl face să asculte cuvinte tainice,printr-o voce interioară care îl face să asculte cuvinte tainice, fapt pentru care, de cele mai multe ori, profeţii îşi începfapt pentru care, de cele mai multe ori, profeţii îşi încep profeţiile prin cuvintele: „profeţiile prin cuvintele: „Cuvântul Domnului a fost cătreCuvântul Domnului a fost către mine”mine” ( (Ieremia 1, 2; Iezechiel 1, 3Ieremia 1, 2; Iezechiel 1, 3););

b. un mijloc mai puţin obişnuit al comunicării cu Dumnezeu eraun mijloc mai puţin obişnuit al comunicării cu Dumnezeu era viziuneaviziunea, foarte rar fiind amintit , foarte rar fiind amintit visulvisul;;

primind descoperirea de la Dumnezeu, primind descoperirea de la Dumnezeu, profeţii nu erau numai nişteprofeţii nu erau numai nişte instrumente receptiveinstrumente receptive, pur pasive, , pur pasive, ci fiecare profet îşi avea propria saci fiecare profet îşi avea propria sa individualitate personală, care conlucra cu acţiunea divină, astfelindividualitate personală, care conlucra cu acţiunea divină, astfel încât sugestiile divine se contopeau cu ideile şi sentimenteleîncât sugestiile divine se contopeau cu ideile şi sentimentele fiecăruia, idei şi sentimente ce variau după timpul lor şi dupăfiecăruia, idei şi sentimente ce variau după timpul lor şi după caracterul fiecărui profet inspirat.caracterul fiecărui profet inspirat.în acest mod, mesajul divin, asimilat în mod personal, era transmisă în modîn acest mod, mesajul divin, asimilat în mod personal, era transmisă în mod obişnuit prin cuvântări, tocmai pentru că, obişnuit prin cuvântări, tocmai pentru că, înainte de toate profeţii au fostînainte de toate profeţii au fost predicatori (vorbitori), şi de-abia mai apoi scriitoripredicatori (vorbitori), şi de-abia mai apoi scriitori..unii dintre profeţi au rămas unii dintre profeţi au rămas numai predicatori (vorbitori)numai predicatori (vorbitori)..adesea adesea profeţii îşi însoţeau cuvântările lor prin acte simboliceprofeţii îşi însoţeau cuvântările lor prin acte simbolice, pentru, pentru a le face mai impresionante.a le face mai impresionante.misiunea profetică nu reprezenta o stare permanentă, continuămisiunea profetică nu reprezenta o stare permanentă, continuă, aşa, aşa cum era preoţia şi nici nu era legată de existenţa unui anume trib sau de vreocum era preoţia şi nici nu era legată de existenţa unui anume trib sau de vreo anumită stare socială.anumită stare socială.

o astfel, astfel, Amos era un simplu păstor din TecoaAmos era un simplu păstor din Tecoa - pe el Domnul l-a - pe el Domnul l-a chemat la misiunea profetică de lângă turma de oi (Amos 7, 26);chemat la misiunea profetică de lângă turma de oi (Amos 7, 26);

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2626

Page 27: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

o Isaia provenea dintr-o familie de neam nobilIsaia provenea dintr-o familie de neam nobil şi printr-o viziune şi printr-o viziune măreaţă, avută în templu, aude vocea lui Dumnezeu şi Îl urmeazămăreaţă, avută în templu, aude vocea lui Dumnezeu şi Îl urmează imediat (Isaia 6, 8 - 9);imediat (Isaia 6, 8 - 9);

o Ieremia, fiu de preot din AnatotIeremia, fiu de preot din Anatot, este chemat la profeţie din, este chemat la profeţie din sânul maicii sale (Ieremia 1, 5);sânul maicii sale (Ieremia 1, 5);

o Iezechiel, fiu de preot la rândul luiIezechiel, fiu de preot la rândul lui, a primit misiunea de a rosti, a primit misiunea de a rosti voia lui Dumnezeu în mijlocul exilaţilor din Babilob (Iezechiel 2, 1-voia lui Dumnezeu în mijlocul exilaţilor din Babilob (Iezechiel 2, 1- 6);6);

darul profetic a fost împărtăşit şi unor femei, precum a fost Huldadarul profetic a fost împărtăşit şi unor femei, precum a fost Hulda (4 Regi 22, 14).(4 Regi 22, 14).uneori, uneori, chemarea profetică era însoţită de un semn externchemarea profetică era însoţită de un semn extern - aşa, de - aşa, de pildă, se aminteşte despre pildă, se aminteşte despre ungerea ca profetungerea ca profet (3 Regi 19, 16) sau despre (3 Regi 19, 16) sau despre acte simboliceacte simbolice, cum a fost cojocul lui Ilie pentru Elisei (4 Regi 2, 12)., cum a fost cojocul lui Ilie pentru Elisei (4 Regi 2, 12).chemarea profeţilorchemarea profeţilor poate fi privită poate fi privită sub două aspectesub două aspecte::

o ExtraordinarăExtraordinară - dacă o privim după - dacă o privim după modulmodul în care era acordată şi în care era acordată şi îndeplinită;îndeplinită;

o OrdinarăOrdinară - dacă o privim ca - dacă o privim ca autoritate supremă de învăţământautoritate supremă de învăţământ la poporul Israella poporul Israel, fiind organizată pentru un anumit timp, în care, fiind organizată pentru un anumit timp, în care succesiunea profetică a fost neîntreruptă - astfel, succesiunea profetică a fost neîntreruptă - astfel, de la Samuel lade la Samuel la Maleahi, timp de aproape 700 de ani, profeţii nu au lipsitMaleahi, timp de aproape 700 de ani, profeţii nu au lipsit din sânul poporului Israeldin sânul poporului Israel..

3. 3. Numărul şi deosebirea profeţilor3. 3. Numărul şi deosebirea profeţilor44::

Sfânta Scriptură a păstrat un Sfânta Scriptură a păstrat un număr relativ redus al profeţilor care aunumăr relativ redus al profeţilor care au activat în Israelactivat în Israel - desigur, - desigur, numărul profeţilor a fost destul de marenumărul profeţilor a fost destul de mare..totuşi, totuşi, este imposibil de stabilit cu exactitate numărul şi numele loreste imposibil de stabilit cu exactitate numărul şi numele lor,, prin urmare, orice încercare de a stabili un număr oarecare de profeţi fiindprin urmare, orice încercare de a stabili un număr oarecare de profeţi fiind arbitrară.arbitrară.totuşi, totuşi, evreii numărau 48 de profeţi şi 8 profeteseevreii numărau 48 de profeţi şi 8 profetese (Seder Olam 21). (Seder Olam 21).şirul profeţilor începe cu Moise şi continuă până în vremeaşirul profeţilor începe cu Moise şi continuă până în vremea profetului Maleahi, timp în care Dumnezeu nu a încetat să îşi trimităprofetului Maleahi, timp în care Dumnezeu nu a încetat să îşi trimită în mijlocul poporului profeţii săiîn mijlocul poporului profeţii săi..într-un înţeles mult mai larg, într-un înţeles mult mai larg, profeţi au fost numiţi şi Adam, Enoh,profeţi au fost numiţi şi Adam, Enoh, Lameh, Noe, Avraam, Isaac sau IacobLameh, Noe, Avraam, Isaac sau Iacob..totuşi, au existat unele totuşi, au existat unele perioade în care cuvântul profetic era rarperioade în care cuvântul profetic era rar - - astfel a fost în vremea judecătorilor: „astfel a fost în vremea judecătorilor: „Cuvântul Domnului însă era scump înCuvântul Domnului însă era scump în zilele acelea; nici o vedenie nu era limpedezilele acelea; nici o vedenie nu era limpede” - 1 Regi 3, 1.” - 1 Regi 3, 1.în mod obişnuit, profeţii se împart în în mod obişnuit, profeţii se împart în două clasedouă clase, conform activităţii şi, conform activităţii şi misiunii lor:misiunii lor:

o Profeţi care nu şi-au scris cuvântărileProfeţi care nu şi-au scris cuvântările - numiţi şi - numiţi şi PROFEŢIPROFEŢI VECHIVECHI;;o Profeţi scriitoriProfeţi scriitori - numiţi şi - numiţi şi PROFEŢIPROFEŢI NOINOI;;

44 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2727

Page 28: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

cu toate că toţi profeţii erau aleşi şi instituiţi de Dumnezeu ca interpreţi aicu toate că toţi profeţii erau aleşi şi instituiţi de Dumnezeu ca interpreţi ai voii divine, totuşi, unii dintre ei, mai ales cei vechi, până în timpul regeluivoii divine, totuşi, unii dintre ei, mai ales cei vechi, până în timpul regelui Ozia (secolul 8), aveau misiunea să îi îndrepte numai pe contemporanii lor -Ozia (secolul 8), aveau misiunea să îi îndrepte numai pe contemporanii lor - profeţii mai noi aveau sarcina de a-i instrui atât pe contemporani,profeţii mai noi aveau sarcina de a-i instrui atât pe contemporani, dar şi pe urmaşii lor, fapt pentru care erau obligaţi să îşi scriedar şi pe urmaşii lor, fapt pentru care erau obligaţi să îşi scrie cuvântărilecuvântările..dintredintre profeţii mai vechiprofeţii mai vechi, care au împlinit misiuni importante în cadrul, care au împlinit misiuni importante în cadrul iconomiei divine, iconomiei divine, îl amintim pe Samuel (secolul 11), pe Gad şi Natan,îl amintim pe Samuel (secolul 11), pe Gad şi Natan, contemporani cu regele Davidcontemporani cu regele David..în timpul dezbinării regatului evreu, în timpul dezbinării regatului evreu, după moartea lui Solomon, estedupă moartea lui Solomon, este amintit Ahia din Şiloamintit Ahia din Şilo, care a avut de îndeplinit o misiune specială, în, care a avut de îndeplinit o misiune specială, în vestirea acestui eveniment (3 Regi 11, 29 - 36).vestirea acestui eveniment (3 Regi 11, 29 - 36).mai târziu, mai târziu, sunt amintiţi profeţii Şemaia, Iddo, Azaris, fiul lui Obed,sunt amintiţi profeţii Şemaia, Iddo, Azaris, fiul lui Obed, Hanani, Ehu, Miha, fiul lui ŞimlaHanani, Ehu, Miha, fiul lui Şimla. . un rol deosebit au îndeplinit un rol deosebit au îndeplinit profeţii Ilie şi Elisei în secolul 9profeţii Ilie şi Elisei în secolul 9, având, având misiunea de a-i feri pe contemporanii lor de idolatrie şi de a apăramisiunea de a-i feri pe contemporanii lor de idolatrie şi de a apăra monoteismul.monoteismul.predica lor înflăcărată era însoţită, adesea, de minuni şi preziceri care sepredica lor înflăcărată era însoţită, adesea, de minuni şi preziceri care se împlineau curând, prin care îi impresionau adânc pe ascultători şi se bucurauîmplineau curând, prin care îi impresionau adânc pe ascultători şi se bucurau de o mare autoritate în faţa lor - totuşi, despre Mântuitorul şi împărăţia Sa nude o mare autoritate în faţa lor - totuşi, despre Mântuitorul şi împărăţia Sa nu au profeţiti nimic.au profeţiti nimic.profeţii mai noi, care au fixat profeţiile lor în scris pentruprofeţii mai noi, care au fixat profeţiile lor în scris pentru posteritate, sunt în număr de 16, dintre care 4 sunt consideraţiposteritate, sunt în număr de 16, dintre care 4 sunt consideraţi PROFEŢIPROFEŢI MARIMARI, iar 12 sunt numiţi , iar 12 sunt numiţi PROFEŢIPROFEŢI MICIMICI..în Scriptura ebraică se găsesc numai 15 profeţi, şi anume: Isaia,în Scriptura ebraică se găsesc numai 15 profeţi, şi anume: Isaia, Ieremia, Iezechiel şi cei 12 profeţi mici, pentru ca scrierea profetuluiIeremia, Iezechiel şi cei 12 profeţi mici, pentru ca scrierea profetului Daniel să fie încadrată în rândul scrierilor aghiografe (Chetubim),Daniel să fie încadrată în rândul scrierilor aghiografe (Chetubim), pentru ca Biserica Creştină să îl considere pe profetul Danielpentru ca Biserica Creştină să îl considere pe profetul Daniel întotdeauna în rândul profeţilor mari.întotdeauna în rândul profeţilor mari.deosebireadeosebirea dintre profeţii mari şi cei mici se face dintre profeţii mari şi cei mici se face datorită scurtimiidatorită scurtimii scrierilor unora, prin compaţie cu cele ale celorlalţiscrierilor unora, prin compaţie cu cele ale celorlalţi, după cum remarca, după cum remarca şi şi Fericitul AugustinFericitul Augustin: : „Doisprezece sunt numiţi mici, pentru că„Doisprezece sunt numiţi mici, pentru că scrierile lor sunt scurte, în comparaţie cu ale altora, care sunt numiţiscrierile lor sunt scurte, în comparaţie cu ale altora, care sunt numiţi mari, pentru că au lăsat volume mari”mari, pentru că au lăsat volume mari”55..

4. 4. PERIODIZAREAPERIODIZAREA PROFEŢILORPROFEŢILOR SCRIITORISCRIITORI:: 4. 1. Periodizarea profeţilor scriitori:4. 1. Periodizarea profeţilor scriitori:

- pe de altă parte, sunt binecunoscuţi cei 16 profeţi de la care ne-au rămas- pe de altă parte, sunt binecunoscuţi cei 16 profeţi de la care ne-au rămas scrieri în cuprinsul Vechiului Testament, a căror activitate s-a succedat înscrieri în cuprinsul Vechiului Testament, a căror activitate s-a succedat în următoarea ordine cronologică:următoarea ordine cronologică:

55 De civitate DeiDe civitate Dei, 18, 29., 18, 29.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2828

Page 29: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- - SECOLULSECOLUL 8 8 ÎÎ. H. HRR.:.:- A- AMOSMOS;;- O- OSEASEA;;- I- ISAIASAIA;;- M- MIHEIAIHEIA;;- I- IOILOIL;;

- - SECOLULSECOLUL 7 7 ÎÎ. H. HRR.:.:- N- NAUMAUM;;- I- IONAONA;;- S- SOFONIEOFONIE;;- A- AVACUMVACUM;;

- - SFÂRŞITULSFÂRŞITUL SECOLULUISECOLULUI 7 – 7 – ÎNCEPUTULÎNCEPUTUL SECOLULUISECOLULUI 8: 8: - I- IEREMIAEREMIA;;

- - SECOLULSECOLUL 6 6 ÎÎ. H. HRR.:.:- I- IEZECHIELEZECHIEL, , - D- DANIELANIEL;;- A- AGHEUGHEU;;- Z- ZAHARIAAHARIA;;

- - SECOLELESECOLELE 5 – 6 5 – 6 ÎÎ. H. HRR.: .: - A- AVDIEVDIE;;- M- MALEAHIALEAHI; ;

- pe lângă aceşti profeţi - pe lângă aceşti profeţi au mai activat şi alţii, care nu şi-au scrisau mai activat şi alţii, care nu şi-au scris cuvântărilecuvântările, menirea lor exclusivă fiind aceea de a-i îndruma religios şi, menirea lor exclusivă fiind aceea de a-i îndruma religios şi moral pe contemporanii lor. moral pe contemporanii lor.

4. 2. Ordinea cronologică a profeţilor4. 2. Ordinea cronologică a profeţilor66::

de obicei, profeţii scriitori se împart în anumite secţiuni în conformitate cude obicei, profeţii scriitori se împart în anumite secţiuni în conformitate cu epoca în care au activat, astfel: epoca în care au activat, astfel: în în epoca asiriană epoca asiriană au activat Isaia şiau activat Isaia şi primii 7 profeţi mici, în epoca caldeică au activat profeţii Ieremia,primii 7 profeţi mici, în epoca caldeică au activat profeţii Ieremia, Iezechiel, Daniel, Avacum şi Sofonie, iar în epoca persană au activatIezechiel, Daniel, Avacum şi Sofonie, iar în epoca persană au activat profeţii Agheu, Zaharia şi Maleahiprofeţii Agheu, Zaharia şi Maleahi..

o Epoca asiriană:Epoca asiriană:profetul profetul AvdieAvdie este considerat, după unii, a fi este considerat, după unii, a fi primul profet scriitor înprimul profet scriitor în ordine strict cronologică (secolul 9 sau 8 î. Hr.)ordine strict cronologică (secolul 9 sau 8 î. Hr.) - oricum, timpul în care - oricum, timpul în care profetul şi-a scris cartea este controversat.profetul şi-a scris cartea este controversat.totodată, totodată, timpul în care a fost scrisă cartea Iona este discutabiltimpul în care a fost scrisă cartea Iona este discutabil..Amos a activat în jurul anului 760Amos a activat în jurul anului 760, , Osea în jurul anului 750Osea în jurul anului 750, , Ioil înIoil în secolul 8 î. Hr.secolul 8 î. Hr., fără a se putea stabili cu exactitate data scrierii acestor, fără a se putea stabili cu exactitate data scrierii acestor acestor cărţi.acestor cărţi.

66 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

2929

Page 30: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Isaia a activat între anii 740 - 690Isaia a activat între anii 740 - 690, , Miheia între anii 734 - 700Miheia între anii 734 - 700, , NaumNaum după anul 761 şi înainte de anul 612după anul 761 şi înainte de anul 612, , Avacum între anii 598 - 570Avacum între anii 598 - 570, iar, iar Daniel între anii 605 - 536Daniel între anii 605 - 536..

oo Epoca caldeică:Epoca caldeică:Ieremia a activat între anii 627 - 586Ieremia a activat între anii 627 - 586, neştiindu-se precis până când a, neştiindu-se precis până când a trăit profetul, trăit profetul, după anul 586după anul 586, , Iezechiel între anii 598 - 570Iezechiel între anii 598 - 570, iar , iar DanielDaniel între anii 605 - 536între anii 605 - 536..

oo Epoca persană:Epoca persană:Agheu a activat în jurul anului 520Agheu a activat în jurul anului 520, , Zaharia i-a fost contemporanZaharia i-a fost contemporan, iar, iar Maleahi a activat în jurul anului 450Maleahi a activat în jurul anului 450..alţi comentatori biblici enumeră profeţii astfel:alţi comentatori biblici enumeră profeţii astfel:

o PPROFEŢIIROFEŢII ANTEEXILICIANTEEXILICI - care au activat - care au activat pânăpână în anul 586; în anul 586;o PPROFEŢIIROFEŢII EXILICIEXILICI ŞIŞI POSTEXILICIPOSTEXILICI - care au activat - care au activat dupădupă anul 538; anul 538;

5. 5. INTERVALULINTERVALUL DEDE TIMPTIMP ÎNÎN CARECARE PROFEŢIIPROFEŢII ŞIŞI--AUAU DESFĂŞURATDESFĂŞURAT ACTIVITATEAACTIVITATEA:: - ca perioadă a desfăşurării activităţii lor, aceşti profeţi i-au precedat, în- ca perioadă a desfăşurării activităţii lor, aceşti profeţi i-au precedat, în marea lor majoritate, pe profeţii vechi-testamentari, fapt pentru care se maimarea lor majoritate, pe profeţii vechi-testamentari, fapt pentru care se mai numesc şi numesc şi PROFEŢIPROFEŢI VECHIVECHI sau sau ANTERIORIANTERIORI, în raport cu ceilalţi , în raport cu ceilalţi PROFEŢIPROFEŢI NOINOI, numiţi şi , numiţi şi PROFEŢIPROFEŢI POSTERIORIPOSTERIORI..- aceşti profeţi anteriori au activat începând cu secolul 11 î. Hr. şi până în- aceşti profeţi anteriori au activat începând cu secolul 11 î. Hr. şi până în secolul 9 î. Hr., câţiva dintre aceşti profeţi desfâşurându-şi activitateasecolul 9 î. Hr., câţiva dintre aceşti profeţi desfâşurându-şi activitatea concomitent cu profeţii scriitori.concomitent cu profeţii scriitori.- primul dintre - primul dintre profeţii anterioriprofeţii anteriori a fost Samuel, fost arhiereu la Cortul Sfânt şi a fost Samuel, fost arhiereu la Cortul Sfânt şi ultimul judecător al poporului Israel, cel care îi va unge ca regi pe Saul (înultimul judecător al poporului Israel, cel care îi va unge ca regi pe Saul (în anul 1050 sau 1030 î. Hr.) şi pe David. anul 1050 sau 1030 î. Hr.) şi pe David. - totodată, trebuie amintiţi profeţii Gad şi Natan, contemporani cu regii David- totodată, trebuie amintiţi profeţii Gad şi Natan, contemporani cu regii David şi Solomon şi cronicari ai domniilor acestora.şi Solomon şi cronicari ai domniilor acestora.- sub regii imediat următori au activat profeţii:- sub regii imediat următori au activat profeţii:

- Ahia din Şilo;- Ahia din Şilo;- Şemaia;- Şemaia;- Ido;- Ido;- Azaria, fiul lui Obed;- Azaria, fiul lui Obed;- Hanani;- Hanani;- Ehu;- Ehu;- Miheia, fiul lui Imla; - Miheia, fiul lui Imla;

- în secolul 9 î. Hr. au activat profeţii Ilie şi Elisei. - în secolul 9 î. Hr. au activat profeţii Ilie şi Elisei. - în acelaşi timp, sunt cunoscute şi numele unor - în acelaşi timp, sunt cunoscute şi numele unor PROFETESEPROFETESE ca: ca:

- Miriam, sora lui Moise şi Aaron;- Miriam, sora lui Moise şi Aaron;- Debora, contemporană a lui Barac, ea însăşi judecătoare a poporului;- Debora, contemporană a lui Barac, ea însăşi judecătoare a poporului;- Hulda, care a trăit şi profeţit în timpul regelui Osia, în secolul 7 î. Hr.;- Hulda, care a trăit şi profeţit în timpul regelui Osia, în secolul 7 î. Hr.;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3030

Page 31: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- trebuie amintit şi numele profetului Valaam, contemporan cu Moise, care- trebuie amintit şi numele profetului Valaam, contemporan cu Moise, care deşi era de neam păgân, în gura lui Domnul a pus cuvinte profetice de odeşi era de neam păgân, în gura lui Domnul a pus cuvinte profetice de o deosebită însemnătate: „Îl văd, dar acum încă nu este; îl privesc, dar nu dedeosebită însemnătate: „Îl văd, dar acum încă nu este; îl privesc, dar nu de aproape; o stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi peaproape; o stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi pe căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi” - Numeri 24, 17. căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi” - Numeri 24, 17.

6. P6. PROFEŢIIROFEŢII ANONIMIANONIMI:: - Sfânta Scriptură face referire şi la o serie de personaje anonime,- Sfânta Scriptură face referire şi la o serie de personaje anonime, care au îndeplinit misiunea de profet în perioada vechi-care au îndeplinit misiunea de profet în perioada vechi-testamentară:testamentară:

- - JJUDECĂTORIUDECĂTORI 6, 8-10: 6, 8-10:- profetul anonim îi mustră pe evrei pentru că cinstesc idolii- profetul anonim îi mustră pe evrei pentru că cinstesc idolii

amoreilor;amoreilor;- - I RI REGIEGI 2, 27: 2, 27:

- profetul anonim îl mustră pe Eli pentru comportamentul- profetul anonim îl mustră pe Eli pentru comportamentul decăzut al fiilor săi;decăzut al fiilor săi;

- - III RIII REGIEGI 20, 13: 20, 13:- Ahab este victorios în războiul cu sirienii care au- Ahab este victorios în războiul cu sirienii care au împresurat Samaria, ca urmare a sfaturilor oferite de cătreîmpresurat Samaria, ca urmare a sfaturilor oferite de către un profet anonim;un profet anonim;

- - II PII PARALIPOMENAARALIPOMENA 25, 7: 25, 7:- Amasia, conducătorul regatului Iudeii, este înştiinţat de- Amasia, conducătorul regatului Iudeii, este înştiinţat de către un profet anonim să nu pornească la război însoţit decătre un profet anonim să nu pornească la război însoţit de cei 100.000 de israeliţi pe care i-a tocmit cu 100 de talanţicei 100.000 de israeliţi pe care i-a tocmit cu 100 de talanţi de argint.de argint.

- chiar şi printre exilaţii din Babilon existau o serie de profeţi, cărora- chiar şi printre exilaţii din Babilon existau o serie de profeţi, cărora Ieremia li se adresează în Ieremia 23, 9, precum şi o serie de profeţiIeremia li se adresează în Ieremia 23, 9, precum şi o serie de profeţi falşi - Ieremia 23, 21-22; 23, 25-26; Iezechiel 13, 3-9.falşi - Ieremia 23, 21-22; 23, 25-26; Iezechiel 13, 3-9.

7. Î7. ÎNRÂURIREANRÂURIREA D DUHULUIUHULUI PROFETICPROFETIC - - CAUZĂCAUZĂ ŞIŞI SCOPSCOP:: - Duhul lui Dumnezeu este Cel Care i-a ales pe profeţi; El le-a luminat- Duhul lui Dumnezeu este Cel Care i-a ales pe profeţi; El le-a luminat mintea, le-a mişcat inima, şi le-a întărit voinţa. mintea, le-a mişcat inima, şi le-a întărit voinţa. - fiecare profet a perceput în mod personal şi tainic chemarea- fiecare profet a perceput în mod personal şi tainic chemarea Duhului de a propovădui, sub forma unui imbold irezistibil de aDuhului de a propovădui, sub forma unui imbold irezistibil de a acţiona în numele Domnului. acţiona în numele Domnului. - Isaia, de pildă, aude glasul Domnului, care îi spune: „Pe cine îl vom- Isaia, de pildă, aude glasul Domnului, care îi spune: „Pe cine îl vom trimite, şi cine va merge pentru noi?” – Isaia 6, 8. trimite, şi cine va merge pentru noi?” – Isaia 6, 8. - la fel s-a întâmplat şi cu ceilalţi profeţi.- la fel s-a întâmplat şi cu ceilalţi profeţi.- în Ieremia 1, 5-6 şi 20, 7-9 avem redat întreg dramatismul misiunii- în Ieremia 1, 5-6 şi 20, 7-9 avem redat întreg dramatismul misiunii profetice. profetice. - această lucrare nu era deloc uşoară, fiind mai degrabă o jertfă- această lucrare nu era deloc uşoară, fiind mai degrabă o jertfă decât o cinste.decât o cinste.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3131

Page 32: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- apoi, Iezechiel a avut o viziune care l-a copleşit în întregime, astfel- apoi, Iezechiel a avut o viziune care l-a copleşit în întregime, astfel încât, orbit de strălucirea slavei dumnezeieşti, a căzut cu faţa laîncât, orbit de strălucirea slavei dumnezeieşti, a căzut cu faţa la pământ – Iezechiel 1, 4-28.pământ – Iezechiel 1, 4-28.- la fel s-a întâmplat şi cu Amos - Amos 3, 8.- la fel s-a întâmplat şi cu Amos - Amos 3, 8.- în rândul profeţilor nu au fost consideraţi oamenii nedemni din- în rândul profeţilor nu au fost consideraţi oamenii nedemni din punct de vedere moral. punct de vedere moral. - prin urmare, autoritatea morală era o cerinţă indispensabilă pentru- prin urmare, autoritatea morală era o cerinţă indispensabilă pentru o astfel de misiune. o astfel de misiune. - numai în virtutea autorităţii morale bărbaţi precum Ilie, Isaia,- numai în virtutea autorităţii morale bărbaţi precum Ilie, Isaia, Ieremia sau Ioan Botezătorul i-au putut înfrunta pe regi, pe nobili,Ieremia sau Ioan Botezătorul i-au putut înfrunta pe regi, pe nobili, pe preoţi şi pe toţi aceia care nu erau la înălţimea chemării lor.pe preoţi şi pe toţi aceia care nu erau la înălţimea chemării lor.- termenul de „pocăinţă” era adesea întrebuinţat în mustrările- termenul de „pocăinţă” era adesea întrebuinţat în mustrările profeţilor. profeţilor. - profeţii nu l-ar fi putut utiliza dacă nu ar fi fost liberi de greşelile- profeţii nu l-ar fi putut utiliza dacă nu ar fi fost liberi de greşelile pentru care pretindeau pocăinţă de la alţii.pentru care pretindeau pocăinţă de la alţii.- de altfel, în momentul alegerii lor, Domnul săvârşea asupra lor o- de altfel, în momentul alegerii lor, Domnul săvârşea asupra lor o lucrare de purificare, aşa cum se arată în Isaia 6, 7; 34, 16; II Regilucrare de purificare, aşa cum se arată în Isaia 6, 7; 34, 16; II Regi 23, 2; 23, 2; - păcatul cel mai mare împotriva căruia profeţii au purtat o luptă- păcatul cel mai mare împotriva căruia profeţii au purtat o luptă aprigă a fost aprigă a fost idolatriaidolatria. . - în viziunea lor, acest păcat era izvorul tuturor relelor, întrucât- în viziunea lor, acest păcat era izvorul tuturor relelor, întrucât ameninţa atât sufletul credinciosului, cât şi colectivitatea întreagă.ameninţa atât sufletul credinciosului, cât şi colectivitatea întreagă.- părăsirea monoteismului şi îmbrăţişarea idolatriei era în mod- părăsirea monoteismului şi îmbrăţişarea idolatriei era în mod evident o decădere morală cu consecinţe ireparabile, pentru că eraevident o decădere morală cu consecinţe ireparabile, pentru că era pusă în primejdie însăşi existenţa lui Israel ca popor, deoarecepusă în primejdie însăşi existenţa lui Israel ca popor, deoarece adoptarea unei credinţe religioase idolatre însemna distrugereaadoptarea unei credinţe religioase idolatre însemna distrugerea unităţii moral- spirituale şi implicit a celei naţional-statale – Ieremiaunităţii moral- spirituale şi implicit a celei naţional-statale – Ieremia 2, 28.2, 28.- profeţii au fost oameni excepţionali, bărbaţi neînfricaţi care au- profeţii au fost oameni excepţionali, bărbaţi neînfricaţi care au mers până la sacrificiul vieţii pentru îndeplinirea misiunii pe care le-mers până la sacrificiul vieţii pentru îndeplinirea misiunii pe care le-a încredinţat-o Dumnezeu.a încredinţat-o Dumnezeu.- credinţa neclintită pe care o aveau profeţii consta în aceea că omul- credinţa neclintită pe care o aveau profeţii consta în aceea că omul nu este sortit pieirii. nu este sortit pieirii. - deşi omul a căzut, nu va rămâne total în greşeală, pentru că- deşi omul a căzut, nu va rămâne total în greşeală, pentru că Dumnezeu, bun şi îndurător, a hotărât să îl mântuiască, mântuireaDumnezeu, bun şi îndurător, a hotărât să îl mântuiască, mântuirea fiind scopul suprem al existenţei umane.fiind scopul suprem al existenţei umane.- înspre acest scop au încercat profeţii să îndrepte paşii tuturor- înspre acest scop au încercat profeţii să îndrepte paşii tuturor credincioşilor.credincioşilor.

8. S8. SCRIERILECRIERILE PROFETICEPROFETICE ŞIŞI STILULSTILUL LORLOR 77 ::

77 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3232

Page 33: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

la început, profeţii au fost simpli predicatori şi nu scriiitori - totuşi,la început, profeţii au fost simpli predicatori şi nu scriiitori - totuşi, arareori Dumnezeu le-a dat profeţilor o poruncă expresă de a-şi scriearareori Dumnezeu le-a dat profeţilor o poruncă expresă de a-şi scrie cuvântările - astfel avem ca exemple textele din Isai 8, 1; 30, 8;cuvântările - astfel avem ca exemple textele din Isai 8, 1; 30, 8; Ieremia 30, 8; 36, 2.Ieremia 30, 8; 36, 2.operele profeţilor nu s-au scris simultan, în mod continuu, ci carteoperele profeţilor nu s-au scris simultan, în mod continuu, ci carte după carte, fragment după fragment, după modul în care au fostdupă carte, fragment după fragment, după modul în care au fost rostite cuvântările, în diferite timpuri şi cu diferite ocazii.rostite cuvântările, în diferite timpuri şi cu diferite ocazii.cele mai multe cărţi profetice par a fi un fel de rezumat alcele mai multe cărţi profetice par a fi un fel de rezumat al cuvântărilor rostite oral, rareori unele profeţii fiind scrise direct,cuvântărilor rostite oral, rareori unele profeţii fiind scrise direct, fără a fi fost mai întâi rostite, exemplu fiind ultima parte a cărţii luifără a fi fost mai întâi rostite, exemplu fiind ultima parte a cărţii lui Iezechiel (cap. 40 - 48).Iezechiel (cap. 40 - 48).înspre sfârşitul vieţii, cei mai mulţi profeţi şi-au scris, în rezumat,înspre sfârşitul vieţii, cei mai mulţi profeţi şi-au scris, în rezumat, cuvântările rostite timp de mai mulţi ani, acţiune îtreprinsă decuvântările rostite timp de mai mulţi ani, acţiune îtreprinsă de profeţi conform îndemnului divin.profeţi conform îndemnului divin.stilul cărţilor profetice este extrem de variat, câteodată fiindstilul cărţilor profetice este extrem de variat, câteodată fiind oratoric şi poetic - profeţii erau cuvântători inspiraţi de Dumnezeu,oratoric şi poetic - profeţii erau cuvântători inspiraţi de Dumnezeu, fapt pentru care se poate vorbi despre un gen de exprimare profetic,fapt pentru care se poate vorbi despre un gen de exprimare profetic, care adesea se apropie de cel poetic.care adesea se apropie de cel poetic.modul de vorbire al profeţilor este de multe ori neclar, mai ales înmodul de vorbire al profeţilor este de multe ori neclar, mai ales în pasajele în care este vorba despre profeţii propriu-zise, referitoarepasajele în care este vorba despre profeţii propriu-zise, referitoare la vestirea viitorului.la vestirea viitorului.lipsa de claritate a profeţiilor rezultă rezultă nu atât din cauzelipsa de claritate a profeţiilor rezultă rezultă nu atât din cauze stilistice, cât, mai ales, din felul structurii şi naturii profeţiilor castilistice, cât, mai ales, din felul structurii şi naturii profeţiilor ca atare.atare.de obicei, profeţiile arată, pe scurt, evenimentele viitoare, a cărorde obicei, profeţiile arată, pe scurt, evenimentele viitoare, a căror semnificaţie se vădeşte cu adevărat de-abia după împlinrea lor, pânăsemnificaţie se vădeşte cu adevărat de-abia după împlinrea lor, până în acel moment ele rămânând neclare.în acel moment ele rămânând neclare.un şir de profeţi vechi-testamentari, care se referă la progresul şiun şir de profeţi vechi-testamentari, care se referă la progresul şi timuprile ultime ale împărăţiei mesianice nu s-au împlinit nici măcartimuprile ultime ale împărăţiei mesianice nu s-au împlinit nici măcar în zilele noastre, fapt pentru care apar a fi obscure.în zilele noastre, fapt pentru care apar a fi obscure.alte profeţii, cu privire la popoarele păgâne sau cu privire laalte profeţii, cu privire la popoarele păgâne sau cu privire la poporul Israel, s-au împlinit, însă din lipsă de documente, nu sepoporul Israel, s-au împlinit, însă din lipsă de documente, nu se poate constata împlinirea lor.poate constata împlinirea lor.o altă cauză a neclarităţii unor profeţii este sublimitateao altă cauză a neclarităţii unor profeţii este sublimitatea cuprinsului, care tratează anumite taine ce nu pot fi pătrunse princuprinsului, care tratează anumite taine ce nu pot fi pătrunse prin raţiunea omenească.raţiunea omenească.obscuritatea profeţiilor se mai poate explica şi din modul în careobscuritatea profeţiilor se mai poate explica şi din modul în care profeţii erau instruiţi de către Dumnezeu, pe calea viziunilor.profeţii erau instruiţi de către Dumnezeu, pe calea viziunilor.în general, pot fi deosebite trei tipuri de viziuni:în general, pot fi deosebite trei tipuri de viziuni:

o viziuni prin care se înfăţişează unele lucruri prinviziuni prin care se înfăţişează unele lucruri prin intermediul simţurilor externe - Deuteronom 5, 25;intermediul simţurilor externe - Deuteronom 5, 25;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3333

Page 34: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

o viziuni prin care se imprimă unele imagini pe cale interioarăviziuni prin care se imprimă unele imagini pe cale interioară (Isaia 6, 1) - aici se încadrează şi viziunile simbolice;(Isaia 6, 1) - aici se încadrează şi viziunile simbolice;

o iluminarea raţiunii pe cale supranaturală, pentru ailuminarea raţiunii pe cale supranaturală, pentru a cunoaşte tainele Providenţei;cunoaşte tainele Providenţei;

profeţii obişnuiau să descrie evenimentele în modul în care le-auprofeţii obişnuiau să descrie evenimentele în modul în care le-au văzut şi numai pe cele pe care le-au văzut, de unde rezultă căvăzut şi numai pe cele pe care le-au văzut, de unde rezultă că evenimentele viitoare le înfăţişează ca fiind prezente sau chiarevenimentele viitoare le înfăţişează ca fiind prezente sau chiar trecute - astfel, este cunoscut în limba ebraică aşa-numitul trecute - astfel, este cunoscut în limba ebraică aşa-numitul perfectperfect profeticprofetic, în sensul că pentru profet lucrurile viitoare apar ca fiind, în sensul că pentru profet lucrurile viitoare apar ca fiind trecute, întrucât acestea sunt anticipate în viziune.trecute, întrucât acestea sunt anticipate în viziune.în ceea ce priveşte profeţia, este valabil conceptul lipsei deîn ceea ce priveşte profeţia, este valabil conceptul lipsei de perspectivă, datorită căruia evenimentele mai apropiate seperspectivă, datorită căruia evenimentele mai apropiate se amestecă cu cele mai îndepărtate, întrucât în viziunile profeţiloramestecă cu cele mai îndepărtate, întrucât în viziunile profeţilor acestea se succed nemijlocit unele după altele.acestea se succed nemijlocit unele după altele.

o un exemplu concludent în acest sens: întoarcerea poporuluiun exemplu concludent în acest sens: întoarcerea poporului evreu din captivitatea babilonică , în cartea profetului Isaia,evreu din captivitatea babilonică , în cartea profetului Isaia, este înfăţişată simultan, într-un singur tablou, cu eliberareaeste înfăţişată simultan, într-un singur tablou, cu eliberarea omenirii de sub robia păcatului de către Mesia (Isaia 40, 7;omenirii de sub robia păcatului de către Mesia (Isaia 40, 7; 60, 1);60, 1);

o un alt exemplu: în cuvântarea eshatologică a Mântuitorului,un alt exemplu: în cuvântarea eshatologică a Mântuitorului, cuprinsă în Matei 24, căderea Ierusalimului este înfăţişatăcuprinsă în Matei 24, căderea Ierusalimului este înfăţişată în acelaşi cadru cu sfârşitul lumii;în acelaşi cadru cu sfârşitul lumii;

în prezicerile profetice nu trebuie căutată acea claritate pe care oîn prezicerile profetice nu trebuie căutată acea claritate pe care o regăsim în scrierile istorice, precum nu li se poate pretinderegăsim în scrierile istorice, precum nu li se poate pretinde profeţilor o exactă deosebire a timpurilor, care este aşteptată de laprofeţilor o exactă deosebire a timpurilor, care este aşteptată de la istorici.istorici.primind cunoştinţele prin viziuni, profeţii descriu evenimenteleprimind cunoştinţele prin viziuni, profeţii descriu evenimentele viitoare, fie prin imagini extrase din istoria antică a poporului, fieviitoare, fie prin imagini extrase din istoria antică a poporului, fie din imagini simbolice, străduindu-se mereu să evite exprimareadin imagini simbolice, străduindu-se mereu să evite exprimarea abstractă.abstractă.prin urmare, pentru a putea înţelege în mod corect diferiteleprin urmare, pentru a putea înţelege în mod corect diferitele expuneri profetice, trebuie să se ţină seama de vorbirea figurată aexpuneri profetice, trebuie să se ţină seama de vorbirea figurată a profeţilor.profeţilor.totuşi, în explicarea imaginilor profetice, nu trebuie să aparătotuşi, în explicarea imaginilor profetice, nu trebuie să apară exagerările, considerând că până şi cele mai neînsemnate lucruriexagerările, considerând că până şi cele mai neînsemnate lucruri exprimă ceva simbolic, tocmai pentru că multe din imaginile descriseexprimă ceva simbolic, tocmai pentru că multe din imaginile descrise de profeţi sunt doar împodobite în mod poetic.de profeţi sunt doar împodobite în mod poetic.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3434

Page 35: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 9STUDIUL 9

CARTEA PROFETULUI ISAIACARTEA PROFETULUI ISAIA66 C66 CAPITOLEAPITOLE

1. N1. NUMELEUMELE AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului Isaia provine de la verbul ebraic „iasa”, care- numele profetului Isaia provine de la verbul ebraic „iasa”, care înseamnă „a mântui”. - numele profetului este înruditînseamnă „a mântui”. - numele profetului este înrudit etimologic cu numele de Iisus, Osea sau Iosua, întrucât toate acesteetimologic cu numele de Iisus, Osea sau Iosua, întrucât toate aceste nume provin de la aceeaşi rădăcină gramaticală.nume provin de la aceeaşi rădăcină gramaticală.

2. A2. ACTIVITATEACTIVITATEA AUTORULUIAUTORULUI::

2. 1. A2. 1. ASPECTESPECTE B BIOGRAFICEIOGRAFICE::

- despre persoana lui Isaia- despre persoana lui Isaia există suficiente date, unele din cartea există suficiente date, unele din cartea sa, iar altele din tradiţie. sa, iar altele din tradiţie. - Isaia s-a născut în Ierusalim, în a doua jumătate a secolului 8 î. Hr. - Isaia s-a născut în Ierusalim, în a doua jumătate a secolului 8 î. Hr. - din cartea sa aflăm că a activat sub regii Ozia, Iotam, Ahaz şi- din cartea sa aflăm că a activat sub regii Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia. Iezechia. - Isaia era căsătorit şi avea doi copii.- Isaia era căsătorit şi avea doi copii.- perioada în care a activat Isaia era marcată de supremaţia puterii- perioada în care a activat Isaia era marcată de supremaţia puterii asiriene asupra Orientului Mijlociu, putere ce viza un acces mai largasiriene asupra Orientului Mijlociu, putere ce viza un acces mai larg

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3535

Page 36: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

la Marea Mediterană, fapt pentru care asirienii aveau în vederela Marea Mediterană, fapt pentru care asirienii aveau în vedere cucerirea celor două regate iudaice. cucerirea celor două regate iudaice. - prilejul pentru intervenţia Asiriei în problemele interne ale celor- prilejul pentru intervenţia Asiriei în problemele interne ale celor două regate a apărut în timpul lui Isaia, când regele Reţin aldouă regate a apărut în timpul lui Isaia, când regele Reţin al Damascului şi Pecah al Regatului lui Israel s-au coalizat împotrivaDamascului şi Pecah al Regatului lui Israel s-au coalizat împotriva Regatului lui Iuda, peste care domnea Ahaz.Regatului lui Iuda, peste care domnea Ahaz.- Isaia, care se pare că era el însuşi de neam regesc, a avut o viziune- Isaia, care se pare că era el însuşi de neam regesc, a avut o viziune politică impresionantă şi probabil şi-a permis să o împărtăşeascăpolitică impresionantă şi probabil şi-a permis să o împărtăşească regelui, spunând că ar da dovadă de imprudenţă dacă ar cereregelui, spunând că ar da dovadă de imprudenţă dacă ar cere ajutorul Asiriei în această problemă, întrucât Regatul lui Iuda eraajutorul Asiriei în această problemă, întrucât Regatul lui Iuda era capabil să facă faţă coaliţiei celor doi regi. capabil să facă faţă coaliţiei celor doi regi. - în spatele acestei coaliţii era situată puterea suverană a Asiriei,- în spatele acestei coaliţii era situată puterea suverană a Asiriei, fapt pentru care cei doi regi nu vor putea să îşi părăsească graniţelefapt pentru care cei doi regi nu vor putea să îşi părăsească graniţele pentru a invada Regatul lui Iuda.pentru a invada Regatul lui Iuda.- Ahaz, însă, nu urmează acest sfat, fapt pentru care Asiria intervine- Ahaz, însă, nu urmează acest sfat, fapt pentru care Asiria intervine cu armatele sale şi desfiinţează Regatul Siriei, subjugând totodată şicu armatele sale şi desfiinţează Regatul Siriei, subjugând totodată şi Regatul lui Israel, Regatul lui Iuda devenind vasal puterii asiriene. Regatul lui Israel, Regatul lui Iuda devenind vasal puterii asiriene. - în schimb, regele Iezechia va dovedi sentimente mai bune faţă de- în schimb, regele Iezechia va dovedi sentimente mai bune faţă de profet. profet. - deci, Isaia a fost martorul căderii sub asirieni a Regatului lui Israel,- deci, Isaia a fost martorul căderii sub asirieni a Regatului lui Israel, în anul 722 î. Hr..în anul 722 î. Hr..- se pare că Isaia a murit în anul 690 î. H., fiind tăiat cu fierăstrăul în- se pare că Isaia a murit în anul 690 î. H., fiind tăiat cu fierăstrăul în timpul regelui idolatru Manase – conform Evrei 11, 37.timpul regelui idolatru Manase – conform Evrei 11, 37.- Isaia a fost o mare personalitate a Vechiului Testament, având un- Isaia a fost o mare personalitate a Vechiului Testament, având un rol politic şi religios extrem de important. rol politic şi religios extrem de important. - cartea sa oferă foarte multe date referitoare la persoana lui Mesia,- cartea sa oferă foarte multe date referitoare la persoana lui Mesia, fapt pentru care profetul Isaia a fost supranumit „evanghelistulfapt pentru care profetul Isaia a fost supranumit „evanghelistul Vechiului Testament”.Vechiului Testament”.

2. 2. V2. 2. VIAŢAIAŢA, R, ROLULOLUL ŞIŞI S SITUAŢIAITUAŢIA POLITICĂPOLITICĂ ÎNÎN CARECARE AA TRĂITTRĂIT PROFETULPROFETUL88::

cartea profetului Isaia îşi ia numele de la profetul care a compus-o.cartea profetului Isaia îşi ia numele de la profetul care a compus-o.în ebraică, în ebraică, Ieşaiahu Ieşaiahu înseamnă „înseamnă „Mântuirea lui IahveMântuirea lui Iahve”, acest nume”, acest nume fiind înrudit, printre altele, cu numele lui Iosua, Elisei, Osea şi Iisus,fiind înrudit, printre altele, cu numele lui Iosua, Elisei, Osea şi Iisus, în baza faptului că toate derivă de la aceeaşi rădăcină comună.în baza faptului că toate derivă de la aceeaşi rădăcină comună.tatăl lui Isaia se numea Amoţ, în acest sens unii Sfinţi Părinţitatăl lui Isaia se numea Amoţ, în acest sens unii Sfinţi Părinţi crezând că tatăl lui Isaia ar fi aceeaşi personaă cu profetul Amos dincrezând că tatăl lui Isaia ar fi aceeaşi personaă cu profetul Amos din Tecoa, prin urmare, profetul Isaia urmând a fi fiul profetului Amos -Tecoa, prin urmare, profetul Isaia urmând a fi fiul profetului Amos - totuşi, această identificare este imposibilă, deoarece aceste numetotuşi, această identificare este imposibilă, deoarece aceste nume se deosebesc fundamental în ortografia iudaică, după cum sese deosebesc fundamental în ortografia iudaică, după cum se observă din textul ebraic - în cazul ambelor nume, atât consoaneleobservă din textul ebraic - în cazul ambelor nume, atât consoanele începătoare, cât şi cele finale, sunt diferite.începătoare, cât şi cele finale, sunt diferite.88 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3636

Page 37: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

conform tradiţiei rabinice, Amoţ, tatăl lui Isaia, ar fi fost frateleconform tradiţiei rabinice, Amoţ, tatăl lui Isaia, ar fi fost fratele regelui Amasia, lucru care nu poate fi verificat - oricum, esteregelui Amasia, lucru care nu poate fi verificat - oricum, este cunoscut faptul că personalitatea lui Isaia este atât de impozantă şicunoscut faptul că personalitatea lui Isaia este atât de impozantă şi raporturile sale cu regii sunt atât de pline de demnitate, încât seraporturile sale cu regii sunt atât de pline de demnitate, încât se pare că el vorbeşte cu aceştia de la egal la egal, fapt ce denotăpare că el vorbeşte cu aceştia de la egal la egal, fapt ce denotă originea şi educaţia sa aleasă sau poate chiar înrudirea sa cu familiaoriginea şi educaţia sa aleasă sau poate chiar înrudirea sa cu familia regală.regală.nu deţinem informaţii referitoare la familia sa, precum nici desprenu deţinem informaţii referitoare la familia sa, precum nici despre mediile în care el a trăit, precum nici despre tinereţea sa - elmediile în care el a trăit, precum nici despre tinereţea sa - el comunică doar faptul că este căsătorit şi că are copii - în pasajul dincomunică doar faptul că este căsătorit şi că are copii - în pasajul din Isaia 8, 3 aminteşte de soţia sa, pe care o numeşte „profetesă”, înIsaia 8, 3 aminteşte de soţia sa, pe care o numeşte „profetesă”, în sensul că ea era soţia profetului.sensul că ea era soţia profetului.Profetul vorbeşte şi despre doi copii din această căsătorie, copii ceProfetul vorbeşte şi despre doi copii din această căsătorie, copii ce poartă nume simbolice: Şear - Iaşub („Cel ce a rămas” - Isaia 7, 3) şipoartă nume simbolice: Şear - Iaşub („Cel ce a rămas” - Isaia 7, 3) şi Maher Şalal Haz - Baz („Pradă, repede, jefuieşte iute” - Isaia 8, 1 -Maher Şalal Haz - Baz („Pradă, repede, jefuieşte iute” - Isaia 8, 1 - 3).3).Misiunea profetului Isaia începe în anul morţii regelui Ozia sauMisiunea profetului Isaia începe în anul morţii regelui Ozia sau probabil în ultimii ani de domnie ai lui Ozia, desfăsurându-seprobabil în ultimii ani de domnie ai lui Ozia, desfăsurându-se temporal în timpul domniei regilor Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia.temporal în timpul domniei regilor Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia.Începutul activităţii profetice a lui Isaia cade în jurul anilor 740 -Începutul activităţii profetice a lui Isaia cade în jurul anilor 740 - 738, prelungindu-se până după invazia asiriană în Iudeea, din anul738, prelungindu-se până după invazia asiriană în Iudeea, din anul 701.701.După o veche tradiţie iudaică, Isaia ar fdi trăit până la începutulDupă o veche tradiţie iudaică, Isaia ar fdi trăit până la începutul domniei lui Manase şi ar fi fost ucis din ordinul acestui rege idolatru,domniei lui Manase şi ar fi fost ucis din ordinul acestui rege idolatru, fiind tăiat cu un fierestrău, în anul 690 - despre această tradiţie sefiind tăiat cu un fierestrău, în anul 690 - despre această tradiţie se pare că face aluzie epistola către Evrei 11, 37.pare că face aluzie epistola către Evrei 11, 37.După 2 Paralipomena 26, 23 şi 32, 32, Isaia ar fi scris şi viaţaDupă 2 Paralipomena 26, 23 şi 32, 32, Isaia ar fi scris şi viaţa regilor Ozia şi Iezechia.regilor Ozia şi Iezechia.Isaia a trăit într-un timp în care marea putere asiriană şi-a atinsIsaia a trăit într-un timp în care marea putere asiriană şi-a atins culmea sa, întinzându-şi dominaţia peste ţările vecine, ajungândculmea sa, întinzându-şi dominaţia peste ţările vecine, ajungând până la hotarele Egiptului - mai mulţi regi din această perioadă,până la hotarele Egiptului - mai mulţi regi din această perioadă, precum Tiglat Pilezar 3, Salmanasar 4, Sargon sau Sanherib vorprecum Tiglat Pilezar 3, Salmanasar 4, Sargon sau Sanherib vor influenţa în mod decisiv mersul celor două mici state israelite -influenţa în mod decisiv mersul celor două mici state israelite - aceşti regi vor lovi puternic în stabilitatea regatului de nord, acestaceşti regi vor lovi puternic în stabilitatea regatului de nord, acest lucru ducând la prăbuşirea şi desfiinţarea sa în anul 722.lucru ducând la prăbuşirea şi desfiinţarea sa în anul 722.Pentru Regatul lui Iuda această perioadă a fost une extrem dePentru Regatul lui Iuda această perioadă a fost une extrem de dificilă, însă deznodământul nu a fost la fel de crud şi de rapid - prindificilă, însă deznodământul nu a fost la fel de crud şi de rapid - prin urmare, nu este de mirare faptul că aceste evenimente au avuturmare, nu este de mirare faptul că aceste evenimente au avut repercursiuni şi asupra cărţii lui Isaia.repercursiuni şi asupra cărţii lui Isaia.Isaia nu a trăi în umbră şi nici retras - în toate nenorocirile care s-Isaia nu a trăi în umbră şi nici retras - în toate nenorocirile care s-au abătut asupra ţării sale, el s-a situat pe primul plan, îndemnându-au abătut asupra ţării sale, el s-a situat pe primul plan, îndemnându-

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3737

Page 38: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

i, încurajându-i sau mustrându-i pe compatrioţii săi, rolul său religiosi, încurajându-i sau mustrându-i pe compatrioţii săi, rolul său religios şi politc fiind considerabil.şi politc fiind considerabil.Isaia se bucura de o mare autoritate, influenţa sa fiind puternicIsaia se bucura de o mare autoritate, influenţa sa fiind puternic resimţită - este adevărat faptul că sfatul său nu era întotdeauna luatresimţită - este adevărat faptul că sfatul său nu era întotdeauna luat în seamă, aşa cum s-a întâmplat în timpul regelui Ahaz.în seamă, aşa cum s-a întâmplat în timpul regelui Ahaz.Ahaz, un rege incapabil, slab şi de rea credinţă se opunea sfaturilorAhaz, un rege incapabil, slab şi de rea credinţă se opunea sfaturilor profetului şi nu ţinea seama de sugestile sale - sub domnia sa,profetului şi nu ţinea seama de sugestile sale - sub domnia sa, regatul lui Iuda a fost nevoit să facă faţă coaliţiei a doi regi: regeleregatul lui Iuda a fost nevoit să facă faţă coaliţiei a doi regi: regele Rezin al Damascului şi Pecah al Samariei - aceşti regi şi-au propus săRezin al Damascului şi Pecah al Samariei - aceşti regi şi-au propus să cucerească Ierusalimul şi întreg regatul lui Iuda, spre a-l supunecucerească Ierusalimul şi întreg regatul lui Iuda, spre a-l supune dominaţiei lor.dominaţiei lor.Într-o asemenea situaţie critică intervine profetul Isaia, plin deÎntr-o asemenea situaţie critică intervine profetul Isaia, plin de încredere şi de curaj în puterea lui Dumnezeu, îndemnând poporul laîncredere şi de curaj în puterea lui Dumnezeu, îndemnând poporul la rezistenţă, recomandând adoptarea unei încrederi neclintite înrezistenţă, recomandând adoptarea unei încrederi neclintite în Dumnezeu şi vestind faptul că în curând cei doi regi care erau peDumnezeu şi vestind faptul că în curând cei doi regi care erau pe cale să asedieze cetatea Ierusalimului urmau să se prăbuşească.cale să asedieze cetatea Ierusalimului urmau să se prăbuşească.Totuşi, într-un asemenea context, Ahaz crede că este mai potrivit săTotuşi, într-un asemenea context, Ahaz crede că este mai potrivit să recurgă la ajutorul Asiriei - astfel, regele Tiglat - Pilezar foloseşterecurgă la ajutorul Asiriei - astfel, regele Tiglat - Pilezar foloseşte momentul potrivit pentru a interveni în politica internă a micilormomentul potrivit pentru a interveni în politica internă a micilor state mediteraneene, cu intenţia de a-şi întinde dominaţia pestestate mediteraneene, cu intenţia de a-şi întinde dominaţia peste aceste ţări, spre a elibera calea spre cucerirea Egiptului - în acestaceste ţări, spre a elibera calea spre cucerirea Egiptului - în acest context, el desfiinţează regatul sirian din Damasc, regatul lui Israelcontext, el desfiinţează regatul sirian din Damasc, regatul lui Israel fiind pus în situaţia de a deveni stat vasal.fiind pus în situaţia de a deveni stat vasal.Profetul Isaia va combate în mod vehement această politică a luiProfetul Isaia va combate în mod vehement această politică a lui Ahaz, politică contrară principiilor proclamate de profet, IsaiaAhaz, politică contrară principiilor proclamate de profet, Isaia propovăduind supunerea exclusivă lui Dumnezeu şi punerea subpropovăduind supunerea exclusivă lui Dumnezeu şi punerea sub ocrotirea Sa.ocrotirea Sa.Iezechia, urmaşul lui ahaz, va adopta o atitudine cu totul diferităIezechia, urmaşul lui ahaz, va adopta o atitudine cu totul diferită faţă de profetul Isaia, arătându-i stimă şi bunăvoinţă - totuşi, dinfaţă de profetul Isaia, arătându-i stimă şi bunăvoinţă - totuşi, din punct de vedere politic, Iezechia avea o concepţie diferită de cea apunct de vedere politic, Iezechia avea o concepţie diferită de cea a profetului, el orientându-se, la fel ca şi Ahaz, spre ajutorul străin,profetului, el orientându-se, la fel ca şi Ahaz, spre ajutorul străin, fapt pentru care Isaia se opune pe mai departe acestei politici.fapt pentru care Isaia se opune pe mai departe acestei politici.Spre deosebire de Ahaz, tatăl său, Iezechia se orientează spreSpre deosebire de Ahaz, tatăl său, Iezechia se orientează spre Egipt, cu ajutorul căruia spera să îşi salveze regatul, fapt pentruEgipt, cu ajutorul căruia spera să îşi salveze regatul, fapt pentru care Isaia dezaprobă punctul său de vedere şi îl mustră pentrucare Isaia dezaprobă punctul său de vedere şi îl mustră pentru gestul prin care regele i-a primit cu mare pompă pe trimişii regeluigestul prin care regele i-a primit cu mare pompă pe trimişii regelui din Babilon (Isaia 21, 1 ş. c.), cu toate că Isaia s-a arătat întotdeaunadin Babilon (Isaia 21, 1 ş. c.), cu toate că Isaia s-a arătat întotdeauna binevoitor faţă de regele Iezechia şi i-a fost un bun sfătuitor în multebinevoitor faţă de regele Iezechia şi i-a fost un bun sfătuitor în multe momente din viaţă, mai ales cu ocazia invaziei teritoriului iudaic înmomente din viaţă, mai ales cu ocazia invaziei teritoriului iudaic în anul 701 de către armata siriană, în frunte cu Sanherib.anul 701 de către armata siriană, în frunte cu Sanherib.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3838

Page 39: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

În cele mai dificile momente, Isaia a avut un rol excepţional, elÎn cele mai dificile momente, Isaia a avut un rol excepţional, el ridicând moralulu regelui şi al poporului - ţara era pustiită, cetăţileridicând moralulu regelui şi al poporului - ţara era pustiită, cetăţile cucerite, Ierusalimul asediat, iar regele umilit, fiind silit să plăteascăcucerite, Ierusalimul asediat, iar regele umilit, fiind silit să plătească un tribut foarte mare.un tribut foarte mare.În acest timp, când totul părea că era pierdut, Isaia vesteşte, cuÎn acest timp, când totul părea că era pierdut, Isaia vesteşte, cu m,are încredere şi curaj, faptul că armata asiriană şi regele Sanheribm,are încredere şi curaj, faptul că armata asiriană şi regele Sanherib se vor întoarce pe calea pe care au venit, prezicere ce se va realizase vor întoarce pe calea pe care au venit, prezicere ce se va realiza în curând - Isaia 36 - 37; 4 Regi 19, 35 - 36.în curând - Isaia 36 - 37; 4 Regi 19, 35 - 36.Profetul Isaia a fost un bărbat de stat remarcabil, dar, în doemniulProfetul Isaia a fost un bărbat de stat remarcabil, dar, în doemniul religios, importanţa sa a fost şi mai mare, le împlinindu-şi misiuneareligios, importanţa sa a fost şi mai mare, le împlinindu-şi misiunea profetică în sensul cel mai înalt al cuvântului.profetică în sensul cel mai înalt al cuvântului.În latura religioasă, Isaia a îndeplinit un rol deosebit nu numaiÎn latura religioasă, Isaia a îndeplinit un rol deosebit nu numai pentru timpul său, ci şi pentru timpurile de mai târziu.pentru timpul său, ci şi pentru timpurile de mai târziu.Prin puterea convingerilor sale şi prin activitatea sa, el a reînnnoitPrin puterea convingerilor sale şi prin activitatea sa, el a reînnnoit şi a întărit viaţa religioasă a poporului evreu.şi a întărit viaţa religioasă a poporului evreu.Datorită descoperirilor deosebite pe care le-a primit, Isaia aDatorită descoperirilor deosebite pe care le-a primit, Isaia a dezvoltat o teologie speculativă despre Dumnezeu şi însuşirile Saledezvoltat o teologie speculativă despre Dumnezeu şi însuşirile Sale şi despre raporturile Sale cu lumea.şi despre raporturile Sale cu lumea.Isaia L-a prezis pe Mesia şi Împărăţia Sa mesianică cu atât de multeIsaia L-a prezis pe Mesia şi Împărăţia Sa mesianică cu atât de multe amănunte, încât Sfinţii Părinţi l-au numit amănunte, încât Sfinţii Părinţi l-au numit Evanghelistul VechiuluiEvanghelistul Vechiului TestamentTestament..

3. P3. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

3. 1. Plan schematic:3. 1. Plan schematic:

- cartea profetului Isaia cuprinde 66 de capitole, care pot fi împărţite- cartea profetului Isaia cuprinde 66 de capitole, care pot fi împărţite în trei părţi principale.în trei părţi principale.

- Prima parte:- Prima parte: - cap. 1 – 35: cuprinde profeţii din vremea lui Isaia;- cap. 1 – 35: cuprinde profeţii din vremea lui Isaia;- A doua parte:- A doua parte:

- cap. 36 – 39: reprezintă un adaos istoric, referitor la- cap. 36 – 39: reprezintă un adaos istoric, referitor la invazia asiriană în ţinuturile mediteraneene;invazia asiriană în ţinuturile mediteraneene;

- A treia parte:- A treia parte:- cap. 40 – 66: o serie de profeţii ce stau sub tema centrală- cap. 40 – 66: o serie de profeţii ce stau sub tema centrală referitoare la „mântuirea dreptului”.referitoare la „mântuirea dreptului”.

- planul cărţii profetului Isaia se înfăţişează astfel:- planul cărţii profetului Isaia se înfăţişează astfel:

A. Proto-Isaia – cap. 1 – 39: A. Proto-Isaia – cap. 1 – 39: 1. Profeţii împotriva Regatului lui Iuda – cap. 1 – 12:1. Profeţii împotriva Regatului lui Iuda – cap. 1 – 12:

- 1 - Rezumat al mesajului cărţii;- 1 - Rezumat al mesajului cărţii;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

3939

Page 40: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- 2, 1-5 - Pelerinajul poporului la Sion;- 2, 1-5 - Pelerinajul poporului la Sion;- 2, 6 - 4, 6 – Judecata din Ziua Domnului şi mântuirea- 2, 6 - 4, 6 – Judecata din Ziua Domnului şi mântuirea pentru „rest” sau „rămăşiţă”;pentru „rest” sau „rămăşiţă”;- 5, 1-7 - Cântecul viei, o alegorie referitoare la- 5, 1-7 - Cântecul viei, o alegorie referitoare la

infidelitatea poporului;infidelitatea poporului;- 5, 8-30 – Primul cadru: seria celor şapte „vai”-uri;- 5, 8-30 – Primul cadru: seria celor şapte „vai”-uri;- 6, 1 - 9, 6 – „Memorandumul” lui Isaia, conţinând- 6, 1 - 9, 6 – „Memorandumul” lui Isaia, conţinând relatarea chemării la profeţie şi anunţarea regelui cerelatarea chemării la profeţie şi anunţarea regelui ce va aduce salvarea, precum şi o serie de texte ceva aduce salvarea, precum şi o serie de texte ce vorbesc despre războiul siro-efraimit;vorbesc despre războiul siro-efraimit;- 9, 7 - 10, 4 – Cel de-al doilea cadru: o altă serie de- 9, 7 - 10, 4 – Cel de-al doilea cadru: o altă serie de

„vai”-uri;„vai”-uri;- 10, 5-34- „Rămăşiţa'' va fi salvată;- 10, 5-34- „Rămăşiţa'' va fi salvată;- 11 - Regele mântuirii şi timpul acestei mântuiri;- 11 - Regele mântuirii şi timpul acestei mântuiri;- 12 - Psalm de încheiere şi recapitulare al primei părţi;- 12 - Psalm de încheiere şi recapitulare al primei părţi;

2. Profeţii împotriva popoarelor – cap. 13 - 23:2. Profeţii împotriva popoarelor – cap. 13 - 23:- această secţiune cuprinde profeţii împotriva- această secţiune cuprinde profeţii împotriva Babilonului, a Asiriei, a Filistenilor, a Moabului, aBabilonului, a Asiriei, a Filistenilor, a Moabului, a Aramenilor (Damasc), a Etiopiei, a Egiptului (cu actulAramenilor (Damasc), a Etiopiei, a Egiptului (cu actul simbolic din capitolul 20), a Edomului, a Ierusalimuluisimbolic din capitolul 20), a Edomului, a Ierusalimului şi a unui înalt funcţionar, precum şi a Tirului şi aşi a unui înalt funcţionar, precum şi a Tirului şi a Sidonului;Sidonului;

3. Apocalipsa lui Isaia – cap. 24 – 27:3. Apocalipsa lui Isaia – cap. 24 – 27:- secţiunea cuprinde două teme principale:- secţiunea cuprinde două teme principale:

- Judecata universală a Domnului;- Judecata universală a Domnului;- reîntoarcerea celor din diaspora;- reîntoarcerea celor din diaspora;

4. Ciclul Asirian – cap. 28 – 32:4. Ciclul Asirian – cap. 28 – 32:- secţiunea reflectă situaţia poporului din anul 701;- secţiunea reflectă situaţia poporului din anul 701;- 28 - Judecata asupra Samariei şi Iuda şi promisiunea- 28 - Judecata asupra Samariei şi Iuda şi promisiunea unei pietre din capul unghiului;unei pietre din capul unghiului;- 29 - Asediul Ierusalimului şi eliberarea sa;- 29 - Asediul Ierusalimului şi eliberarea sa;- 30, 1-15 - Posibilitatea mântuirii;- 30, 1-15 - Posibilitatea mântuirii;- 31 (şi 30, 1-15) - Judecata asupra Egiptului şi a Asiriei- 31 (şi 30, 1-15) - Judecata asupra Egiptului şi a Asiriei şi mântuire pentru Ierusalim;şi mântuire pentru Ierusalim;- 32 - Mântuirea eshatologică: Împărăţia păcii va veni;- 32 - Mântuirea eshatologică: Împărăţia păcii va veni;

5. Secţiuni apocaliptice – cap. 33 – 35: 5. Secţiuni apocaliptice – cap. 33 – 35: - 33 - Liturghie profetică: Sionul va fi salvat;- 33 - Liturghie profetică: Sionul va fi salvat;- 34 - Judecata eshatologică – în special asupra- 34 - Judecata eshatologică – în special asupra

Edomului;Edomului;- 35 - Concluzie: Drumul lui Yahve în deşert (40, 1);- 35 - Concluzie: Drumul lui Yahve în deşert (40, 1);

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4040

Page 41: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

6. Relatări referitoare la Isaia – cap. 36 - 396. Relatări referitoare la Isaia – cap. 36 - 39 : : - secţiunea reprezintă un adaos istoric (IV Regi 18-20),- secţiunea reprezintă un adaos istoric (IV Regi 18-20), relatând asediul Ierusalimului, boala şi vindecarea luirelatând asediul Ierusalimului, boala şi vindecarea lui Iezechia, precum şi psalmul lui Iezechia;Iezechia, precum şi psalmul lui Iezechia;

B. Deutero-Isaia – cap. 40 – 55:B. Deutero-Isaia – cap. 40 – 55:- această secţiune cuprinde, printre altele, şi „cântecele Robului- această secţiune cuprinde, printre altele, şi „cântecele Robului Domnului” (Ebed-Iahve), în 42, 1-4; 49, 1-6; 50, 4-9; 52, 13 - 53,Domnului” (Ebed-Iahve), în 42, 1-4; 49, 1-6; 50, 4-9; 52, 13 - 53, 12;12;

1. Prolog: Anunţarea căii prin pustie, adică sfârşitul exilului1. Prolog: Anunţarea căii prin pustie, adică sfârşitul exilului - 40, 1-11;- 40, 1-11;

2. Secţiunea Iacob-Israel - 40, 12 - 48, 22:2. Secţiunea Iacob-Israel - 40, 12 - 48, 22:- Cyrus este „Mesia” Domnului;- Cyrus este „Mesia” Domnului;- reîntoarcerea şi restaurarea lui exilatului Israel;- reîntoarcerea şi restaurarea lui exilatului Israel;

3. Secţiunea Sion-Ierusalim – 49 - 55, 7:3. Secţiunea Sion-Ierusalim – 49 - 55, 7:- regruparea tuturor popoarelor în jurul Ierusalimului;- regruparea tuturor popoarelor în jurul Ierusalimului;

- restaurarea Ierusalimului;- restaurarea Ierusalimului;4. Epilog: Cuvântul Domnului se va împlini - 55, 8-13;4. Epilog: Cuvântul Domnului se va împlini - 55, 8-13;

C. Trio-Isaia – cap. 56 – 66: C. Trio-Isaia – cap. 56 – 66:

- această secţiune tratează problemele comunităţii post-exilice;- această secţiune tratează problemele comunităţii post-exilice;1. Acuzaţii şi încălcări ale Legii – 56- 59;1. Acuzaţii şi încălcări ale Legii – 56- 59;2. Splendoarea Sionului – 60 – 62; 2. Splendoarea Sionului – 60 – 62; 3. Plângerile poporului – 63 – 64;3. Plângerile poporului – 63 – 64;4. Judecată şi mântuire: noua creaţie – 65 – 66; 4. Judecată şi mântuire: noua creaţie – 65 – 66;

3. 2. Detaliere referitoare la împărţirea cărţii şi cuprinsul său3. 2. Detaliere referitoare la împărţirea cărţii şi cuprinsul său99::

Cartea profetului Isaia cuprinde multe cuvântări, profeţii şi istorisiriCartea profetului Isaia cuprinde multe cuvântări, profeţii şi istorisiri care au fost rostite şi au fost scrise într-un timp destul decare au fost rostite şi au fost scrise într-un timp destul de îndelungat, între 40 şi 50 de ani.îndelungat, între 40 şi 50 de ani.Ordinea în care Isaia şi-a rostit profeţiile nu este pur cronologică.Ordinea în care Isaia şi-a rostit profeţiile nu este pur cronologică.Cartea sa poate fi împărţită în două părţi:Cartea sa poate fi împărţită în două părţi:

OO PPRIMARIMA PARTEPARTE - - CAPCAP. 1 - 35:. 1 - 35:- cuprinde cuvântări adresate contemporanilor;- cuprinde cuvântări adresate contemporanilor;oo A doua parte - cap. 40 - 65:A doua parte - cap. 40 - 65:- tratează tema mântuirii drepţilor - această parte creează- tratează tema mântuirii drepţilor - această parte creează impresia că nu ar fi fost rostită oral, ci ar fi fost expusă numaiimpresia că nu ar fi fost rostită oral, ci ar fi fost expusă numai în scris.în scris.o Între aceste două părţi este intercalată o secţiune istoricăÎntre aceste două părţi este intercalată o secţiune istorică

din timpul regelui Iezechia - cap. 36 - 39.din timpul regelui Iezechia - cap. 36 - 39.99 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4141

Page 42: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

o Capitolele 36 şi 37 formează încheierea primei părţi, iarCapitolele 36 şi 37 formează încheierea primei părţi, iar capitolele 38 şi 39 pot fi privite ca o introducere la partea acapitolele 38 şi 39 pot fi privite ca o introducere la partea a doua.doua.

tema generală a cărţii, precum şi scopul său, sunt cuprinse întema generală a cărţii, precum şi scopul său, sunt cuprinse în cuvintele: „Căci robimea ei (cuvintele: „Căci robimea ei (a cetăţii Sionuluia cetăţii Sionului) va fi mântuită cu) va fi mântuită cu judecată şi milă” - Isaia 1, 27.judecată şi milă” - Isaia 1, 27.în mod schematic, şirul ideilor cărţii Isaia se prezintă astfel:în mod schematic, şirul ideilor cărţii Isaia se prezintă astfel:

• PPRIMARIMA PARTEPARTE - - CAPITOLELECAPITOLELE 1 - 35: 1 - 35:cuprinde profeţii şi cuvântări care au fost rostite în diferite timpuricuprinde profeţii şi cuvântări care au fost rostite în diferite timpuri şi cu diferite prilejuri.şi cu diferite prilejuri.capitolele 1 - 6 reprezintă o introducere generală, care indică ideeacapitolele 1 - 6 reprezintă o introducere generală, care indică ideea fundamentală a primei părţi: mustrări, ameninţări şi promisiuneafundamentală a primei părţi: mustrări, ameninţări şi promisiunea unui viitor mai bun.unui viitor mai bun.

o capitolul 1 cuprinde cuvântări, care nu sunt cele dintâi dincapitolul 1 cuprinde cuvântări, care nu sunt cele dintâi din punct de vedere cronologic, însă sunt aşezate la început,punct de vedere cronologic, însă sunt aşezate la început, întrucât rezumă principalele idei ale profetului.întrucât rezumă principalele idei ale profetului.

o capitolele 2 - 5 cuprinde profeţii din timpul lui Iotam.capitolele 2 - 5 cuprinde profeţii din timpul lui Iotam.o Capitolul 5, care cuprinde parabola viei, poate fi privit caCapitolul 5, care cuprinde parabola viei, poate fi privit ca

un supliment la introducere.un supliment la introducere.oo Capitolul 6 cuprinde viziunea inaugurală, prima în ordineCapitolul 6 cuprinde viziunea inaugurală, prima în ordine

cronologică, care oferă cărţii un caracter deosebit.cronologică, care oferă cărţii un caracter deosebit.În continuare, putem deosebi trei cicluri de cuvântări: cap. 7 - 12;În continuare, putem deosebi trei cicluri de cuvântări: cap. 7 - 12; 13 - 27 şi 28 - 35 - primul şi ultimul ciclu se îmbină cu evenimente13 - 27 şi 28 - 35 - primul şi ultimul ciclu se îmbină cu evenimente istorice bine determinate.istorice bine determinate.

oo Capitolele 7 - 12:Capitolele 7 - 12:Reprezintă cuvântări rostite în timpul războiului siro-efraimit dinReprezintă cuvântări rostite în timpul războiului siro-efraimit din anii 735 - 734.anii 735 - 734.În această secţiune se prezice prăbuşirea lui Israel, a Siriei şi aÎn această secţiune se prezice prăbuşirea lui Israel, a Siriei şi a Asiriei, după care se vesteşte naşterea din Fecioară a lui Emanuel (7,Asiriei, după care se vesteşte naşterea din Fecioară a lui Emanuel (7, 14), după care se înfăţişează o serie de perspective referitoare la14), după care se înfăţişează o serie de perspective referitoare la împărăţia mesianică şi la Mesia (9, 1 - 6).împărăţia mesianică şi la Mesia (9, 1 - 6).Principele Păcii Se naşte în condiţii modeste, însă este plin dePrincipele Păcii Se naşte în condiţii modeste, însă este plin de Duhul lui Dumnezeu (11, 1 - 3) - el va domni cu dreptate şi cu paceDuhul lui Dumnezeu (11, 1 - 3) - el va domni cu dreptate şi cu pace (11, 3 - 9).(11, 3 - 9).Cântarea de mulţumire a celor răscumpăraţi (cap. 12), adică edictulCântarea de mulţumire a celor răscumpăraţi (cap. 12), adică edictul de eliberare, încheie acest ciclu.de eliberare, încheie acest ciclu.

oo Capitolele 13 - 27:Capitolele 13 - 27:Această secţiune cuprinde 10 profeţii împotriva regatelorAceastă secţiune cuprinde 10 profeţii împotriva regatelor Babilonului , Asiriei, Filistiei, Moabului, Siriei şi Damascului,Babilonului , Asiriei, Filistiei, Moabului, Siriei şi Damascului, Israelului, Etiopiei, Edomului şi Arabiei.Israelului, Etiopiei, Edomului şi Arabiei.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4242

Page 43: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Capitolele 22 - 23 anunţă pedepsirea Ierusalimului, a lui Şebna,Capitolele 22 - 23 anunţă pedepsirea Ierusalimului, a lui Şebna, prefectul palatului şi a Tirului.prefectul palatului şi a Tirului.Capitolele 24 - 27 au un cuprins eshatologic şi apocaliptic,Capitolele 24 - 27 au un cuprins eshatologic şi apocaliptic, referindu-se la judecata universală, la instaurarea împărăţieireferindu-se la judecata universală, la instaurarea împărăţiei mesianice şi la cântarea celor aleşi.mesianice şi la cântarea celor aleşi.

oo Capitolele 28 - 35:Capitolele 28 - 35:Cuprind un şir de cuvântări împotriva politicii egiptofile a regatuluiCuprind un şir de cuvântări împotriva politicii egiptofile a regatului lui Iuda, alianţa cu Egiptul fiind înfăţăşată drept contrară voinţei luilui Iuda, alianţa cu Egiptul fiind înfăţăşată drept contrară voinţei lui Dumnezeu (31, 31).Dumnezeu (31, 31).Regatul de Nord este ameninţat cu ruina pentru aceleaşi motive.Regatul de Nord este ameninţat cu ruina pentru aceleaşi motive.Capitolele 28 - 31 şi 33 cuprind un şir de ameninţări deosebite, careCapitolele 28 - 31 şi 33 cuprind un şir de ameninţări deosebite, care încep cu formula „Vai”.încep cu formula „Vai”.Capitolele 34 şi 35 prezintă trăsături eshatologice: se vorbeşteCapitolele 34 şi 35 prezintă trăsături eshatologice: se vorbeşte despre judecata şi pedeapsa tuturor popoarelor, în special adespre judecata şi pedeapsa tuturor popoarelor, în special a Edomului, după care va urma întoarcerea lui Israel cel eliberat.Edomului, după care va urma întoarcerea lui Israel cel eliberat.

oo Adaosul istoric - Capitolele 36 - 37:Adaosul istoric - Capitolele 36 - 37:Serveşte drept concluzie la prima parte şi în acelaşi timp caServeşte drept concluzie la prima parte şi în acelaşi timp ca introducere pentru partea a doua (cap. 38 - 40).introducere pentru partea a doua (cap. 38 - 40).Acest adaos vorbeşte despre învazia lui Sanherib în Iudeea, despreAcest adaos vorbeşte despre învazia lui Sanherib în Iudeea, despre retragerea subită a asirienilor (701), despre boala şi vindecarea luiretragerea subită a asirienilor (701), despre boala şi vindecarea lui Iezechia, precum şi despre Merodah Baladan, regele Babilonului.Iezechia, precum şi despre Merodah Baladan, regele Babilonului.

• PPRIMARIMA PARTEPARTE - - CAPITOLELECAPITOLELE 40 - 66: 40 - 66:Această parte cuprinde o serie de profeţii de mângâiere şiAceastă parte cuprinde o serie de profeţii de mângâiere şi îndemnuri profetice.îndemnuri profetice.Ideea generală a secţiunii poate fi cuprinsă în cuvintele Ideea generală a secţiunii poate fi cuprinsă în cuvintele Cei întorşiCei întorşi se vor converti întru dreptate şi vor da slavă lui Dumnezeuse vor converti întru dreptate şi vor da slavă lui Dumnezeu..În întreaga secţiune se vorbeşte despre lucrarea atotputernică a luiÎn întreaga secţiune se vorbeşte despre lucrarea atotputernică a lui Dumnezeu în problema răscumpărării, despre pedeapsa păcatului,Dumnezeu în problema răscumpărării, despre pedeapsa păcatului, despre judecata asupra popoarelor, despre Mesia şi despredespre judecata asupra popoarelor, despre Mesia şi despre împărăţia veşnică.împărăţia veşnică.Astfel, putem deosebi trei părţi componente ale acestei secţiuni, înAstfel, putem deosebi trei părţi componente ale acestei secţiuni, în conformitate cu formula finală a capitolului 48: „Necredincioşii n-auconformitate cu formula finală a capitolului 48: „Necredincioşii n-au parte de bucurie, zice Domnul” (40 - 48; 49 - 57; 58 - 66).parte de bucurie, zice Domnul” (40 - 48; 49 - 57; 58 - 66).

oo Capitolele 40 - 48:Capitolele 40 - 48:În aceste capitole se vorbeşte despre deşertăciunea idolilor, despreÎn aceste capitole se vorbeşte despre deşertăciunea idolilor, despre eliberarea din captivitatea Babilonului şi de sub robia păcatului.eliberarea din captivitatea Babilonului şi de sub robia păcatului.Regele Cirus este numit alesul lui Dumnezeu, profetul anunţândRegele Cirus este numit alesul lui Dumnezeu, profetul anunţând eliberarea lui Israel şi vestind convertirea popoarelor, precum şieliberarea lui Israel şi vestind convertirea popoarelor, precum şi căderea Babilonului şi a idolilor săi.căderea Babilonului şi a idolilor săi.

oo Capitolele 49 - 57:Capitolele 49 - 57:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4343

Page 44: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

În aceste capitole se vorbeşte despre Robul Domnului şi despreÎn aceste capitole se vorbeşte despre Robul Domnului şi despre viitorul fericit al lui Israel, despre chipul lui Mesia în suferinţă şiviitorul fericit al lui Israel, despre chipul lui Mesia în suferinţă şi opera Sa mântuiotare, ca unul ce poartă asupra Sa păcatulopera Sa mântuiotare, ca unul ce poartă asupra Sa păcatul poporului, fiind anunţată slava noului Ierusalim.poporului, fiind anunţată slava noului Ierusalim.

oo Capitolele 58 - 66:Capitolele 58 - 66:Tratează tema înfăptuirii împărăţiei mesianice, convertireaTratează tema înfăptuirii împărăţiei mesianice, convertirea popoarelor şi adorarea lui Dumnezeu în Ierusalim.popoarelor şi adorarea lui Dumnezeu în Ierusalim.

Deosebirea dintre cele trei secţiuni este redusă, adeseori fiindDeosebirea dintre cele trei secţiuni este redusă, adeseori fiind tratate aceleaşi subiecte. tratate aceleaşi subiecte. În toate cele trei secţiuni este descrisă suferinţa şi slava lui Mesia,În toate cele trei secţiuni este descrisă suferinţa şi slava lui Mesia, denumit „Robul lui Dumnezeu” (Ebed Iahve).denumit „Robul lui Dumnezeu” (Ebed Iahve).Există patru pasaje care tratează cu precădere acest subiect, subExistă patru pasaje care tratează cu precădere acest subiect, sub forma unor poezii:forma unor poezii:

oo 42, 1 - 7;42, 1 - 7;o 49, 4 - 9;49, 4 - 9;oo 50, 4 - 9;50, 4 - 9;oo 52, 13 - 53, 12;52, 13 - 53, 12;

Robul lui Dumnezeu este identic cu Mesia.Robul lui Dumnezeu este identic cu Mesia.Mulţi exegeţi au încercat să Îl identifice pe Robul lui Dumnezeu dinMulţi exegeţi au încercat să Îl identifice pe Robul lui Dumnezeu din locurile mesianice amintite cu poporul Israel sau cu diferitelocurile mesianice amintite cu poporul Israel sau cu diferite persoane istorice.persoane istorice.În acest sens, exegeza iudaică a părăsit sensul mesianic al locurilorÎn acest sens, exegeza iudaică a părăsit sensul mesianic al locurilor citate abia în Evul Mediu, din cauza controverselor cu creştinii.citate abia în Evul Mediu, din cauza controverselor cu creştinii.Noul Testament Îl identifică în chip explicit pe robul lui DumnezeuNoul Testament Îl identifică în chip explicit pe robul lui Dumnezeu cu Mesia, întrucât Mântuitorul Însuşi aplică principalele trăsături alecu Mesia, întrucât Mântuitorul Însuşi aplică principalele trăsături ale Robului lui Dumnezeu la persoana Sa proprie, astfel:Robului lui Dumnezeu la persoana Sa proprie, astfel:

oo Isaia 7, 14 este citat în Matei 1, 23;Isaia 7, 14 este citat în Matei 1, 23;o Isaia 40, 3 - 5 este citat în Luca 3, 4 - 6, cf. Matei 3, 3;Isaia 40, 3 - 5 este citat în Luca 3, 4 - 6, cf. Matei 3, 3;oo Isaia 9, 1 - 2 este citat în Matei 4, 13 - 16;Isaia 9, 1 - 2 este citat în Matei 4, 13 - 16;oo Isaia 35, 5 - 6 este citat în Matei 11, 5 şi Luca 7, 22;Isaia 35, 5 - 6 este citat în Matei 11, 5 şi Luca 7, 22;oo Isaia 50, 6 este citat în Matei 26, 67;Isaia 50, 6 este citat în Matei 26, 67;o Isaia 53, 3 - 9 este citat în Matei 8, 16 - 17, 1 Corinteni 15,Isaia 53, 3 - 9 este citat în Matei 8, 16 - 17, 1 Corinteni 15,

3, Fapte 8, 33, 1 Petru 2, 22;3, Fapte 8, 33, 1 Petru 2, 22;o Isaia 53, 12 este citat în Marcu 15, 28;Isaia 53, 12 este citat în Marcu 15, 28;

În unanimitatea lor, Sfinţii Părinţi recunosc faptul că pasajul dinÎn unanimitatea lor, Sfinţii Părinţi recunosc faptul că pasajul din Isaia 53 este o prezicere a operei şi a patimilor Mântuitorului.Isaia 53 este o prezicere a operei şi a patimilor Mântuitorului.Portretul Robului lui Dumnezeu nu se poate identifica cu nici o altăPortretul Robului lui Dumnezeu nu se poate identifica cu nici o altă persoană în afară de cea a lui Mesia, cu toate că mulţi au încercat, înpersoană în afară de cea a lui Mesia, cu toate că mulţi au încercat, în chip zadarnic, să-l identifice cu persoana lui Iezechia, Isaia, Ieremiachip zadarnic, să-l identifice cu persoana lui Iezechia, Isaia, Ieremia

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4444

Page 45: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

sau a profetului martir anonim (Duhm) - astfel, Robul Domnului dinsau a profetului martir anonim (Duhm) - astfel, Robul Domnului din locurile amintite nu poate fi identic cu Israelul istoric, cu cellocurile amintite nu poate fi identic cu Israelul istoric, cu cel credincios sau cu cel ideal.credincios sau cu cel ideal.Deşi Mesia, înfăţişat cu trăsăturile unui rob, nu este adus înDeşi Mesia, înfăţişat cu trăsăturile unui rob, nu este adus în legătură cu originea sa davidică, totuşi, aceasta înseamnă călegătură cu originea sa davidică, totuşi, aceasta înseamnă că profetul descrie un aspect nou al rolului lui Mesia - vorbind despreprofetul descrie un aspect nou al rolului lui Mesia - vorbind despre suferinţele lui Mesia, profetul este de părere că nu este necesar săsuferinţele lui Mesia, profetul este de părere că nu este necesar să insiste asupra demnităţii regale, precum şi asupra originii Sale.insiste asupra demnităţii regale, precum şi asupra originii Sale.Ideea unui Mesia care suferă se datorează descoperirii divineIdeea unui Mesia care suferă se datorează descoperirii divine făcute profetului, cu atât mai mult cu cât în nici o altă cartefăcute profetului, cu atât mai mult cu cât în nici o altă carte extrabiblică nu întâlnim această idee expusă atât de magistral ca înextrabiblică nu întâlnim această idee expusă atât de magistral ca în cartea lui Isaia.cartea lui Isaia.

4. O4. ORIGINEARIGINEA, I, INTEGRITATEANTEGRITATEA ŞIŞI A AUTENTICITATEAUTENTICITATEA C CĂRŢIIĂRŢII:: - în ceea ce priveşte persoana autorului- în ceea ce priveşte persoana autorului, vechii evrei şi Sfinţii Părinţi, vechii evrei şi Sfinţii Părinţi vedeau în Isaia unicul autor al cărţii.vedeau în Isaia unicul autor al cărţii.- însă, începând cu secolul 12, criticii raţionalişti protestanţi au- însă, începând cu secolul 12, criticii raţionalişti protestanţi au tăgăduit acest fapt şi l-au recunoscut pe Isaia ca autor doar al primeităgăduit acest fapt şi l-au recunoscut pe Isaia ca autor doar al primei părţi a cărţii, cuprinsă între capitolele 1-35, pentru ca partea a douapărţi a cărţii, cuprinsă între capitolele 1-35, pentru ca partea a doua să fie atribuită altor doi autori.să fie atribuită altor doi autori.- astfel, secţiunea cuprinsă între capitolele 40-55 ar aparţine unui- astfel, secţiunea cuprinsă între capitolele 40-55 ar aparţine unui autor, numit în mod convenţional autor, numit în mod convenţional DDEUTEROEUTERO-I-ISAIASAIA, pentru ca secţiunea, pentru ca secţiunea cuprinsă între capitolele 56-66 să aparţină unui autor numitcuprinsă între capitolele 56-66 să aparţină unui autor numit convenţional convenţional TTRIORIO-I-ISAIASAIA..- acest punct de vedere se fundamentează pe faptul că în cea de-a- acest punct de vedere se fundamentează pe faptul că în cea de-a doua parte a cărţii se fac referiri la fapte şi persoane pe care Isaiadoua parte a cărţii se fac referiri la fapte şi persoane pe care Isaia nu avea cum să le cunoască, cum sunt, de pildă, exilul Babilonic şinu avea cum să le cunoască, cum sunt, de pildă, exilul Babilonic şi numele lui Cyrus. numele lui Cyrus. - la această chestiune ar putea exista o serie de explicaţii, în sensul- la această chestiune ar putea exista o serie de explicaţii, în sensul că Isaia nu şi-a scris personal întreaga carte, ci a avut mai mulţică Isaia nu şi-a scris personal întreaga carte, ci a avut mai mulţi ucenici, care au reţinut părţi din predica sa orală şi au transmis-oucenici, care au reţinut părţi din predica sa orală şi au transmis-o ulterior în scris.ulterior în scris.- în prezent, această chestiune nu îi mai preocupă în mod deosebit- în prezent, această chestiune nu îi mai preocupă în mod deosebit pe teologi. pe teologi. - astfel, în timp ce Biserica Romano-Catolică a adoptat poziţia- astfel, în timp ce Biserica Romano-Catolică a adoptat poziţia protestantă, Biserica Ortodoxă a fost mai rezervată, neluând oprotestantă, Biserica Ortodoxă a fost mai rezervată, neluând o atitudine oficială faţă de ceilalţi doi presupuşi autori.atitudine oficială faţă de ceilalţi doi presupuşi autori.- totuşi, extrem de important este mesajul pe care îl transmite- totuşi, extrem de important este mesajul pe care îl transmite cartea profetului Isaia, în acest sens plasându-se pe primul plancartea profetului Isaia, în acest sens plasându-se pe primul plan între cărţile Vechiului Testament.între cărţile Vechiului Testament.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4545

Page 46: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Conform vechii tradiţii iudaice şi creştine, cartea lui Isaia, înConform vechii tradiţii iudaice şi creştine, cartea lui Isaia, în întregime, a fost compusă de profetul care îi poartă numele.întregime, a fost compusă de profetul care îi poartă numele.Începând cu secolul 18, unitatea literară a cărţii nu a mai fostÎncepând cu secolul 18, unitatea literară a cărţii nu a mai fost recunoscută în mod unanim.recunoscută în mod unanim.Astfel, încă din anul 1779, B. Koppe punea la îndoială autenticitateaAstfel, încă din anul 1779, B. Koppe punea la îndoială autenticitatea capitolului 50 al cărţii, pentru ca mai apoi, Doederlein şi Justi săcapitolului 50 al cărţii, pentru ca mai apoi, Doederlein şi Justi să conteste autenticitatea părţii a doua (cap. 40 - 66) a cărţii.conteste autenticitatea părţii a doua (cap. 40 - 66) a cărţii.În prima parte a cărţii, raţionaliştii contestă originea isaianică aÎn prima parte a cărţii, raţionaliştii contestă originea isaianică a pasajelor din:pasajelor din:

oo 13, 1 - 14, 23: Profeţia împotriva Babilonului;13, 1 - 14, 23: Profeţia împotriva Babilonului;oo 21, 1 - 16: Profeţia împotriva Babilonului, Edomului şi a21, 1 - 16: Profeţia împotriva Babilonului, Edomului şi a

Arabiei;Arabiei;oo 24 - 27: Apocalipsa;24 - 27: Apocalipsa;o 33: Aşa-numita 33: Aşa-numita liturghie profeticăliturghie profetică;;o 34 - 35: Distrugerea Edomului şi eliberarea Sionului;34 - 35: Distrugerea Edomului şi eliberarea Sionului;oo 38 - 39: se consideră că ar fi extrase din 4 Regi 18, 17 - 20,38 - 39: se consideră că ar fi extrase din 4 Regi 18, 17 - 20,

19.19.În întregime, cea de-a doua parte este atribuită unui autor numitÎn întregime, cea de-a doua parte este atribuită unui autor numit Deutero-Isaia, care ar fi trăit în preajama exilului babilonic, părereDeutero-Isaia, care ar fi trăit în preajama exilului babilonic, părere care este acceptată de către aproape toţi exegeţii care fac parte dincare este acceptată de către aproape toţi exegeţii care fac parte din şcoala exegetică critică.şcoala exegetică critică.Totodată, capitolele 56 - 66 sunt atribuite unui autor deosebit, peTotodată, capitolele 56 - 66 sunt atribuite unui autor deosebit, pe care Duhm îl numeşte Trito-Isaia, care ar fi fost, conform părerii sale,care Duhm îl numeşte Trito-Isaia, care ar fi fost, conform părerii sale, un elev al lui Deutero-Isaia - în raport cu această părere nu există oun elev al lui Deutero-Isaia - în raport cu această părere nu există o versiune unanimă în rândul exegeţilor radicali.versiune unanimă în rândul exegeţilor radicali.Unii dintre aceşti exegeţi apără unitatea celei de-a două părţi, înUnii dintre aceşti exegeţi apără unitatea celei de-a două părţi, în timp ce alţii o atacă - prin urmare, conform părerii criticilor radicali,timp ce alţii o atacă - prin urmare, conform părerii criticilor radicali, lui Isaia i s-ar putea atribui numai a şasea parte din cartea sa, adicălui Isaia i s-ar putea atribui numai a şasea parte din cartea sa, adică circa 11 capitole întregi şi unele scurte fragmente din alte treicirca 11 capitole întregi şi unele scurte fragmente din alte trei capitole.capitole.Exegeţii critici îşi susţin afirmaţiile pe baza a două argumenteExegeţii critici îşi susţin afirmaţiile pe baza a două argumente principale, şi anume: unul de ordin dogmatic şi unul de ordinprincipale, şi anume: unul de ordin dogmatic şi unul de ordin filologic.filologic.

o Mai întâi, criticii radicali neagă existenţa RevelaţieiMai întâi, criticii radicali neagă existenţa Revelaţiei supranaturale, deci implicit şi inspiraţia divină:supranaturale, deci implicit şi inspiraţia divină:

-- astfel, conform părerii acestor critici, profetul Isaia nuastfel, conform părerii acestor critici, profetul Isaia nu putea să prezică evenimentele ce ar fi ieşit din cadrulputea să prezică evenimentele ce ar fi ieşit din cadrul istoric al timpului său - prin urmare, profetul nu puteaistoric al timpului său - prin urmare, profetul nu putea descrie exilul babilonic ca fiind ceva prezent, cu 100 dedescrie exilul babilonic ca fiind ceva prezent, cu 100 de ani înainte ca acesta să se deruleze efectiv, precum nuani înainte ca acesta să se deruleze efectiv, precum nu putea să descrie ca apropiată eliberarea poporului şiputea să descrie ca apropiată eliberarea poporului şi

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4646

Page 47: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

prăbuşirea regatului babilonic cu aproape 200 de aniprăbuşirea regatului babilonic cu aproape 200 de ani înainte.înainte.

-- Totuşi, dacă avem în vedere modul de a vorbi alTotuşi, dacă avem în vedere modul de a vorbi al profeţilor, ca unii care „văd” în sens spiritualprofeţilor, ca unii care „văd” în sens spiritual evenimentele viitoare, atunci înţelegem cu uşurinţăevenimentele viitoare, atunci înţelegem cu uşurinţă cum pot fi descrise evenimente viitoare ca şi cumcum pot fi descrise evenimente viitoare ca şi cum acestea ar fi prezente, ca şi cum ar fi trăite.acestea ar fi prezente, ca şi cum ar fi trăite.

-- Prin urmare, descrierea vie a exilului se aplică prinPrin urmare, descrierea vie a exilului se aplică prin felul profetic de a expune faptele, amestecând celefelul profetic de a expune faptele, amestecând cele prezente cu cele viitoare.prezente cu cele viitoare.

- În acelaşi timp, este neîntemeiată întrebareaÎn acelaşi timp, este neîntemeiată întrebarea referitoare la extensiunea inspiraţiei şi dacă pot fireferitoare la extensiunea inspiraţiei şi dacă pot fi inspirate nume sau numere - de exemplu, Isaia preziceinspirate nume sau numere - de exemplu, Isaia prezice rolul lui Cirus în eliberarea poporului din exilulrolul lui Cirus în eliberarea poporului din exilul babilonic, amintindu-l chiar pe nume, în pasajul din 45,babilonic, amintindu-l chiar pe nume, în pasajul din 45, 1.1.

-- Prin urmare, dacă admitem atotştiinţa şi atotputerniciaPrin urmare, dacă admitem atotştiinţa şi atotputernicia lui Dumnezeu, în mod consecvent şi firesc, trebuie sălui Dumnezeu, în mod consecvent şi firesc, trebuie să admitem posibilitatea Revelaţiei şi implicit a inspiraţieiadmitem posibilitatea Revelaţiei şi implicit a inspiraţiei divine.divine.

oo Mai apoi, pentru a-şi susţine părerile, criticii negativişti seMai apoi, pentru a-şi susţine părerile, criticii negativişti se referă, în al doilea rând, la limba deosebită care ar putea fireferă, în al doilea rând, la limba deosebită care ar putea fi constatată în cele două părţi ale cărţii Isaia:constatată în cele două părţi ale cărţii Isaia:

-- stilul celei de-a doua părţi, conform acestor critici, ar fistilul celei de-a doua părţi, conform acestor critici, ar fi mai uşoară şi mai elegantă, iar alteori mai artificială şimai uşoară şi mai elegantă, iar alteori mai artificială şi mai difuză - totuşi, este cunoscut faptul că Isaia amai difuză - totuşi, este cunoscut faptul că Isaia a activat aproape o jumătate de secol, timp îndelungat înactivat aproape o jumătate de secol, timp îndelungat în care stilul său a putut să se transforme.care stilul său a putut să se transforme.

-- Deosebirea de stil s-ar mai explica şi prin deosebireaDeosebirea de stil s-ar mai explica şi prin deosebirea cuprinsului celor două părţi, întrucât în prima partecuprinsului celor două părţi, întrucât în prima parte predomină ameninţările, iar în cea de-a douapredomină ameninţările, iar în cea de-a doua mângâierile.mângâierile.

-- Stilul profetului trebuia să se adapteze împrejurărilorStilul profetului trebuia să se adapteze împrejurărilor şi conţinutului cuvântărilor, fapt pentru care nu seşi conţinutului cuvântărilor, fapt pentru care nu se poate vorbi despre o deosebire reală de limbă întrepoate vorbi despre o deosebire reală de limbă între prima şi cea de-a doua parte a cărţii profetului Isaia,prima şi cea de-a doua parte a cărţii profetului Isaia, după cum susţin criticii radicali.după cum susţin criticii radicali.

- Unele expresii, imagini şi comparaţii specifice lui IsaiaUnele expresii, imagini şi comparaţii specifice lui Isaia sunt întâlnite în ambele părţi, precum sunt, desunt întâlnite în ambele părţi, precum sunt, de exemplu:exemplu:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4747

Page 48: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Expresia „Sfântul lui Israel” - este întâlnită de 12Expresia „Sfântul lui Israel” - este întâlnită de 12 ori în prima parte şi de 14 ori în cea de-a douaori în prima parte şi de 14 ori în cea de-a doua parte;parte;Expresia „Gura lui Iahve a vorbit” se regăseşteExpresia „Gura lui Iahve a vorbit” se regăseşte de 5 ori în prima parte şi de 2 ori în cea de-a douade 5 ori în prima parte şi de 2 ori în cea de-a doua parte (40, 5; 58, 14).parte (40, 5; 58, 14).

- Faptul că în cea de a doua parte a cărţii este oglindităFaptul că în cea de a doua parte a cărţii este oglindită epoca anteexilică se observă din unele acuzaţii care nuepoca anteexilică se observă din unele acuzaţii care nu s-ar potrivi pentru deportaţi (57, 9 ş. u.; 56, 6 ş. u.).s-ar potrivi pentru deportaţi (57, 9 ş. u.; 56, 6 ş. u.).

-- Autorul face unele precizări referitoare la peşteri (64,Autorul face unele precizări referitoare la peşteri (64, 4), munţi (57, 7), feluriţi arbori şi arbuşti, necunoscuţi4), munţi (57, 7), feluriţi arbori şi arbuşti, necunoscuţi locuitorilor din Babilon, cum ar fi cedrul (44, 14; 41, 9)locuitorilor din Babilon, cum ar fi cedrul (44, 14; 41, 9) - folosirea unui astfel de vocabular nu se poate- folosirea unui astfel de vocabular nu se poate concepe la un scriitor care a trăit şi a petrecut aproapeconcepe la un scriitor care a trăit şi a petrecut aproape întreaga viaţă în exil.întreaga viaţă în exil.

- originea şi autenticitatea cărţii Isaia sunt demonstrate de istorie -- originea şi autenticitatea cărţii Isaia sunt demonstrate de istorie - din cele mai vechi timpuri, toate profeţiile care se regăsesc astăzi îndin cele mai vechi timpuri, toate profeţiile care se regăsesc astăzi în cartea lui Isaia sunt atribuite de tradiţie în mod constant lui Isaia,cartea lui Isaia sunt atribuite de tradiţie în mod constant lui Isaia, fiul lui Amos, care a trăit în vremea lui Iezechia.fiul lui Amos, care a trăit în vremea lui Iezechia.- încă din timpul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, profeţiile- încă din timpul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, profeţiile contestate de către exegeţii radicali se aflau în cartea lui Isaia - aşacontestate de către exegeţii radicali se aflau în cartea lui Isaia - aşa este azul capitolului 53 din Isaia, pe care îl citea famenul etiopianeste azul capitolului 53 din Isaia, pe care îl citea famenul etiopian (Fapte 8, 2), după cum şi în sulul profetic din Nazaret, din care a citit(Fapte 8, 2), după cum şi în sulul profetic din Nazaret, din care a citit Mântuitorul, se afla şi capitolul 61 al cărţii.Mântuitorul, se afla şi capitolul 61 al cărţii.- totodată, în pasajul din Înţelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 48, 27,- totodată, în pasajul din Înţelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 48, 27, carte scrisă în secolul 2 î. Hr., se face aluzie la fragmentul din Isaiacarte scrisă în secolul 2 î. Hr., se face aluzie la fragmentul din Isaia 41, 1.41, 1.- Septuaginta, cea mai veche traducere, a cunoscut cartea lui Isaia în- Septuaginta, cea mai veche traducere, a cunoscut cartea lui Isaia în forma sa actuală, Noul Testament citând drept cuvinte ale lui Isaiaforma sa actuală, Noul Testament citând drept cuvinte ale lui Isaia 11 pasaje extrase din capitolele 40 - 66.11 pasaje extrase din capitolele 40 - 66.- concluzionând, vom afirma că atât integritatea, cât şi- concluzionând, vom afirma că atât integritatea, cât şi autenticitatea cărţii lui Isaia sunt bine întemeiate, încât argumenteleautenticitatea cărţii lui Isaia sunt bine întemeiate, încât argumentele de ordin critic nu sunt suficiente pentru a-i contesta lui Isaiade ordin critic nu sunt suficiente pentru a-i contesta lui Isaia anumite părţi din cartea sa.anumite părţi din cartea sa.

5. C5. COMENTARIUOMENTARIU DETALIATDETALIAT CUCU RELIEFAREARELIEFAREA P PROFEŢIILORROFEŢIILOR M MESIANICEESIANICE:: - cartea profetului Isaia are - cartea profetului Isaia are 66 de capitole66 de capitole, în care sunt expuse , în care sunt expuse profeţii cuprofeţii cu privire la cele două regate, Israel şi Iuda, precum şi cu privire laprivire la cele două regate, Israel şi Iuda, precum şi cu privire la popoarele păgânepopoarele păgâne..- după cuprins, - după cuprins, majoritatea exegeţilor deosebesc două secţiunimajoritatea exegeţilor deosebesc două secţiuni principale în împărţirea cărţii Isaiaprincipale în împărţirea cărţii Isaia::

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4848

Page 49: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

o PPRIMARIMA PARTEPARTE - cap. 1 - 35: - cap. 1 - 35:- Ameninţări aspre şi pedepsirea păcătoşilor;- Ameninţări aspre şi pedepsirea păcătoşilor;o A A DOUADOUA PARTEPARTE - cap. 40 - 66: - cap. 40 - 66:- Mântuirea drepţilor;- Mântuirea drepţilor;

- între aceste două secţiuni profetice sunt inserate - între aceste două secţiuni profetice sunt inserate capitolele 36 - 39capitolele 36 - 39,, cu un cu un cuprins istoriccuprins istoric..- - capitolele 36 - 37capitolele 36 - 37 formează formează încheierea primei părţiîncheierea primei părţi, iar , iar capitolelecapitolele 38 - 3938 - 39 formează formează introducerea părţii a douaintroducerea părţii a doua..

• PPRIMARIMA PARTEPARTE - cap. 1 - 35: - cap. 1 - 35:- cuprinde - cuprinde o serie de mustrări şi pedepseo serie de mustrări şi pedepse, pe care profetul Isaia le-a rostit, pe care profetul Isaia le-a rostit în diferite timpuri şi ocazii.în diferite timpuri şi ocazii.- - capitolele 1 - 6 reprezintă o introducere generală a cărţiicapitolele 1 - 6 reprezintă o introducere generală a cărţii..

o CCAPITOLULAPITOLUL 1 - I 1 - Israel nu îşi cunoaşte Dumnezeul. Adevăratelesrael nu îşi cunoaşte Dumnezeul. Adevăratele jertfe. Curăţirea Ierusalimuluijertfe. Curăţirea Ierusalimului::

- cartea începe cu un titlu prin care se arată activitatea şi viziunea- cartea începe cu un titlu prin care se arată activitatea şi viziunea lui Isaia referitoare la regatele lui Iuda şi Ierusalim, sub regii Ozia,lui Isaia referitoare la regatele lui Iuda şi Ierusalim, sub regii Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia:Iotam, Ahaz şi Iezechia:

- 1, 1. - 1, 1. „Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a văzut-o despre Iuda şi Ierusalim, în„Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a văzut-o despre Iuda şi Ierusalim, în vremea lui Ozia, Iotam, ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda”.vremea lui Ozia, Iotam, ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda”.

- poporul este mustrat pentru păcatele sale şi pentru jertfele aduse- poporul este mustrat pentru păcatele sale şi pentru jertfele aduse cu făţărnicie, cerându-i-se să facă binele şi să îi ajute pe orfani şi pecu făţărnicie, cerându-i-se să facă binele şi să îi ajute pe orfani şi pe văduve (vers. 1- 31):văduve (vers. 1- 31):

Mustrare pentru păcatele poporului. Starea cumplită deMustrare pentru păcatele poporului. Starea cumplită de degradare a poporului - 1, 2 - 8:degradare a poporului - 1, 2 - 8:

- 1, 2 - 6: - 1, 2 - 6: „2. Ascultă, cerule, şi ia aminte, pământule, că Domnul grăieşte: Hrănit-„2. Ascultă, cerule, şi ia aminte, pământule, că Domnul grăieşte: Hrănit-am feciori şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea. am feciori şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea. 3. Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă3. Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu mă pricepe.cunoaşte; poporul Meu nu mă pricepe. 4. Vai ţie neam păcătos, popor împovărat de nedreptate, soi rău, fii ai pierii! Ei au 4. Vai ţie neam păcătos, popor împovărat de nedreptate, soi rău, fii ai pierii! Ei au părăsit pe Domnul, tăgăduit-au pe Sfântul lui Israel, întorsu-I-au spatele. părăsit pe Domnul, tăgăduit-au pe Sfântul lui Israel, întorsu-I-au spatele. 5. Pe unde să mai fiţi loviţi voi, cei ce mereu vă răzvrătiţi? Tot capul vă este numai5. Pe unde să mai fiţi loviţi voi, cei ce mereu vă răzvrătiţi? Tot capul vă este numai răni şi toată inima slăbănogită. răni şi toată inima slăbănogită. 6. Din creştet până în tălpile picioarelor nu-i nici un loc sănătos; totul este numai6. Din creştet până în tălpile picioarelor nu-i nici un loc sănătos; totul este numai plăgi, vânătăi şi răni pline de puroi, necurăţete, nemuiate cu untdelemn şiplăgi, vânătăi şi răni pline de puroi, necurăţete, nemuiate cu untdelemn şi nelegate”.nelegate”.

Rămăşiţa răscumpărării - 1, 9 - 10:Rămăşiţa răscumpărării - 1, 9 - 10:- 1, 9: - 1, 9: „Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat o rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma şi„Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat o rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora”.ne-am fi asemănat cu Gomora”.

Zădărnicia jertfelor aduse cu făţărnicie - 1, 11 - 15:Zădărnicia jertfelor aduse cu făţărnicie - 1, 11 - 15:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

4949

Page 50: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- 1, 11; 15: - 1, 11; 15: „11. Ce-Mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-am„11. Ce-Mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-am săturat de arderile de tot cu berbeci şi de grăsimea viţeilor graşi şi nu mai vreausăturat de arderile de tot cu berbeci şi de grăsimea viţeilor graşi şi nu mai vreau sânge de tauri, de miei şi de ţapi! sânge de tauri, de miei şi de ţapi! 15. Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, eu Îmi întorc ochii aiurea, şi când15. Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, eu Îmi întorc ochii aiurea, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge;înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă!”.spălaţi-vă, curăţiţi-vă!”.

Binele pe care îl poate face poporul: ajutorarea văduvelor şi aBinele pe care îl poate face poporul: ajutorarea văduvelor şi a orfanilor - 1, 17:orfanilor - 1, 17:- 1, 17: - 1, 17: „Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi„Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”.dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”.

Dumnezeu îşi cheamă poporul la judecată - 1, 18 - 20:Dumnezeu îşi cheamă poporul la judecată - 1, 18 - 20:- 1, 18 - 20: - 1, 18 - 20: „18. Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre„18. Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voicum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face. face. 19. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca. 19. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca. 20. Iar de nu veţi vrea şi nu Mă veţi asculta, atunci sabia vă va mânca, căci gura20. Iar de nu veţi vrea şi nu Mă veţi asculta, atunci sabia vă va mânca, căci gura Domnului grăieşte”.Domnului grăieşte”.

Cetatea cea credincioasă a ajuns ca o desfrânată - Domnul o vaCetatea cea credincioasă a ajuns ca o desfrânată - Domnul o va curăţi - 1, 21 - 31:curăţi - 1, 21 - 31:- 1, 24 - 29: - 1, 24 - 29: „24. Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui„24. Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui Israel: Răzbuna-Mă-voi împotriva asupritorilor Mei şi Mă voi întărâta cu răzbunareIsrael: Răzbuna-Mă-voi împotriva asupritorilor Mei şi Mă voi întărâta cu răzbunare asupra vrăjmaşilor Mei! asupra vrăjmaşilor Mei! 25. Voi întoarce mâna Mea împotriva ta şi te voi curăţi de toată zgura ta, ca în25. Voi întoarce mâna Mea împotriva ta şi te voi curăţi de toată zgura ta, ca în cuptor. cuptor. 26. Voi întoarce judecătorii tăi să judece ca la început şi sfetnicii tăi ca odinioară.26. Voi întoarce judecătorii tăi să judece ca la început şi sfetnicii tăi ca odinioară. După aceasta te vei putea numi iarăşi cetate dreaptă, oraş credincios.După aceasta te vei putea numi iarăşi cetate dreaptă, oraş credincios.27. Sionul va fi răscumpărat prin judecată şi locuitorii săi care se vor întoarce la27. Sionul va fi răscumpărat prin judecată şi locuitorii săi care se vor întoarce la credinţă, prin dreptate. credinţă, prin dreptate. 28. Domnul va zdrobi pe cei răzvrătiţi, iar cei ce au părăsit pe Domnul vor fi nimiciţi. 28. Domnul va zdrobi pe cei răzvrătiţi, iar cei ce au părăsit pe Domnul vor fi nimiciţi. 29. Ei vor fi ruşinaţi pentru dumbrăvile sfinte pe care le-au îndrăgit şi se vor roşi la29. Ei vor fi ruşinaţi pentru dumbrăvile sfinte pe care le-au îndrăgit şi se vor roşi la faţă din pricina grădinilor pe care le-au ales”.faţă din pricina grădinilor pe care le-au ales”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 2 - 2 - Profeţie despre Iudeea, Ierusalim şi ziua mânieiProfeţie despre Iudeea, Ierusalim şi ziua mâniei DomnuluiDomnului::

PASAJ MESIANICPASAJ MESIANIC: Domnia eternă a lui Mesia. Pacea eternă adusă: Domnia eternă a lui Mesia. Pacea eternă adusă de Mesia - 2, 2 - 4:de Mesia - 2, 2 - 4:„ 2. Fi-va în vremurile cele de pe urmă, că muntele templului Domnului va fi înălţat„ 2. Fi-va în vremurile cele de pe urmă, că muntele templului Domnului va fi înălţat peste vârfurile munţilor şi se va ridica pe deasupra dealurilor. Şi toate popoarele vorpeste vârfurile munţilor şi se va ridica pe deasupra dealurilor. Şi toate popoarele vor curge într-acolo.curge într-acolo.3. Multe popoare vor veni şi vor zice: «Veniţi să ne suim în muntele Domnului, în3. Multe popoare vor veni şi vor zice: «Veniţi să ne suim în muntele Domnului, în casa Dumnezeului lui Iacov, ca El să ne înveţe căile Sale». Căci din Sion va ieşi legeacasa Dumnezeului lui Iacov, ca El să ne înveţe căile Sale». Căci din Sion va ieşi legea şi cuvântul lui Dumnezeu din Ierusalim.şi cuvântul lui Dumnezeu din Ierusalim.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5050

Page 51: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

4. El va judeca neamurile şi la popoare fără număr va da legile Sale. Preface-vor4. El va judeca neamurile şi la popoare fără număr va da legile Sale. Preface-vor săbiile în fiare de pluguri şi lăncile lor în cosoare. Nici un neam nu va mai ridica sabiasăbiile în fiare de pluguri şi lăncile lor în cosoare. Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa războiul”.împotriva altuia şi nu vor mai învăţa războiul”.

Înfricoşătoarea judecată a păcătoşilor - Dreapta judecată a luiÎnfricoşătoarea judecată a păcătoşilor - Dreapta judecată a lui Mesia - 2, 10 - 22:Mesia - 2, 10 - 22:„10. Intraţi în crăpăturile stâncilor şi ascundeţi-vă în pulbere, din pricina fricii de„10. Intraţi în crăpăturile stâncilor şi ascundeţi-vă în pulbere, din pricina fricii de Dumnezeu, de strălucirea slavei Lui.Dumnezeu, de strălucirea slavei Lui.11. Ochii celui mândru vor fi smeriţi, mândria celor de rând va fi pogorâtă şi numai11. Ochii celui mândru vor fi smeriţi, mândria celor de rând va fi pogorâtă şi numai Domnul în ziua aceea va fi ridicat în slăvi.Domnul în ziua aceea va fi ridicat în slăvi.12. Că Domnul Savaot va avea ziua Lui; Se va ridica împotriva a tot ceea ce este12. Că Domnul Savaot va avea ziua Lui; Se va ridica împotriva a tot ceea ce este mândru şi semeţ şi-l va pogorî.mândru şi semeţ şi-l va pogorî.13. Împotriva tuturor cedrilor Libanului şi stejarilor celor înalţi ai Vasanului.13. Împotriva tuturor cedrilor Libanului şi stejarilor celor înalţi ai Vasanului.14. Împotriva tuturor munţilor înalţi şi colinelor celor mândre.14. Împotriva tuturor munţilor înalţi şi colinelor celor mândre.15. Împotriva tuturor turnurilor ridicate sus şi zidurilor întărite.15. Împotriva tuturor turnurilor ridicate sus şi zidurilor întărite.16. Împotriva tuturor corăbiilor Tarsisului şi lucrurilor de preţ.16. Împotriva tuturor corăbiilor Tarsisului şi lucrurilor de preţ.17. Mândria omului va fi pogorâtă şi semeţia celor muritori va fi smerită; în ziua17. Mândria omului va fi pogorâtă şi semeţia celor muritori va fi smerită; în ziua aceea numai Domnul va fi înalt;aceea numai Domnul va fi înalt;18. Şi toţi idolii vor pieri.18. Şi toţi idolii vor pieri.19. Iar oamenii vor intra în scorburile stâncilor, în prăpastiile şi în crăpăturile19. Iar oamenii vor intra în scorburile stâncilor, în prăpastiile şi în crăpăturile pământului, de frica Domnului şi de strălucirea slavei Lui, când va veni El ca săpământului, de frica Domnului şi de strălucirea slavei Lui, când va veni El ca să lovească pământul.lovească pământul.20. În ziua aceea idolii de argint şi de aur, pe care omul i-a făcut ca să li se închine,20. În ziua aceea idolii de argint şi de aur, pe care omul i-a făcut ca să li se închine, vor fi părăsiţi ca să fie sălaş şobolanilor şi liliecilor.vor fi părăsiţi ca să fie sălaş şobolanilor şi liliecilor.21. Iar el va intra în crăpăturile stâncilor şi în prăpăstiile munţilor, de frica Domnului21. Iar el va intra în crăpăturile stâncilor şi în prăpăstiile munţilor, de frica Domnului şi de strălucirea slavei lui, când va veni El ca să lovească pământul.şi de strălucirea slavei lui, când va veni El ca să lovească pământul.22. Nu mai nădăjduiţi în omul cel muritor, în nările căruia nu este decât o suflare!22. Nu mai nădăjduiţi în omul cel muritor, în nările căruia nu este decât o suflare! Oare, ce putere are el?”.Oare, ce putere are el?”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 3 - P 3 - Pedeapsa mândriei şi a podoabelor deşarteedeapsa mândriei şi a podoabelor deşarte::

Slăbiciunea conducătorilor poporului - 3, 12:Slăbiciunea conducătorilor poporului - 3, 12:„Poporul meu este asuprit de nişte copii, şi femeile domnesc peste el. Poporul meu!„Poporul meu este asuprit de nişte copii, şi femeile domnesc peste el. Poporul meu! Cei care te conduc te rătăcesc şi te abat de la calea pe care tu mergi”.Cei care te conduc te rătăcesc şi te abat de la calea pe care tu mergi”.

Domnul judecă poporul - 3, 13 - 15:Domnul judecă poporul - 3, 13 - 15:„13. Domnul Se ridică la judecată şi stă ca să judece pe poporul Său.„13. Domnul Se ridică la judecată şi stă ca să judece pe poporul Său.14. Domnul intră la judecată cu bătrânii şi cârmuitorii poporului Său şi zice: «Voi, voi14. Domnul intră la judecată cu bătrânii şi cârmuitorii poporului Său şi zice: «Voi, voi aţi pustiit via Mea şi prada luată de la cei sărmani se află în casele voastre.aţi pustiit via Mea şi prada luată de la cei sărmani se află în casele voastre.15. Pentru ce aţi zdrobit pe poporul Meu şi aţi sfărâmat faţa celor sărmani?» zice15. Pentru ce aţi zdrobit pe poporul Meu şi aţi sfărâmat faţa celor sărmani?» zice Domnul Dumnezeu Savaot”.Domnul Dumnezeu Savaot”.

Domnul va pedepsi mândria fiicelor Sionului - 3, 16 - 26:Domnul va pedepsi mândria fiicelor Sionului - 3, 16 - 26:„16. Şi mai zice Domnul: «Pentru că fiicele Sionului sunt atât de mândre şi umblă cu„16. Şi mai zice Domnul: «Pentru că fiicele Sionului sunt atât de mândre şi umblă cu capul pe sus şi cu priviri obraznice, cu paşi domoli, cu zăngănit de inele la picioarelecapul pe sus şi cu priviri obraznice, cu paşi domoli, cu zăngănit de inele la picioarele lor,lor,17. Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi17. Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi goliciunea lor».goliciunea lor».

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5151

Page 52: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

24. Atunci va fi în loc de miresme, putreziciune, şi în loc de cingători, frânghie, în loc24. Atunci va fi în loc de miresme, putreziciune, şi în loc de cingători, frânghie, în loc de cârlionţi făcuţi cu fierul, pleşuvie, în loc de veşmânt preţios, zdrenţe, şi în loc dede cârlionţi făcuţi cu fierul, pleşuvie, în loc de veşmânt preţios, zdrenţe, şi în loc de frumuseţe, pecete de robie.frumuseţe, pecete de robie.25. Locuitorii Sionului vor cădea de sabie şi vitejii lui în războaie.25. Locuitorii Sionului vor cădea de sabie şi vitejii lui în războaie.26. Porţile fiicei Sionului vor scârţâi şi se vor jeli şi, jefuită, ea va şedea despuiată pe26. Porţile fiicei Sionului vor scârţâi şi se vor jeli şi, jefuită, ea va şedea despuiată pe pământ”.pământ”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 4 - 4 - Bune prevestiriBune prevestiri::

Mlădiţa care va restaura rămăşiţa poporului - PASAJ MESIANIC -Mlădiţa care va restaura rămăşiţa poporului - PASAJ MESIANIC - 4, 2 - 6:4, 2 - 6:„2. În ziua aceea se va arăta mlădiţa Domnului în podoabă şi în slavă şi roadele„2. În ziua aceea se va arăta mlădiţa Domnului în podoabă şi în slavă şi roadele pământului în mărire şi în cinste pentru aceia din Israel care vor fi scăpat.pământului în mărire şi în cinste pentru aceia din Israel care vor fi scăpat. 3. Rămăşiţa Sionului şi cei ce vor fi scăpat cu viaţă din Ierusalim se vor chema sfinţi3. Rămăşiţa Sionului şi cei ce vor fi scăpat cu viaţă din Ierusalim se vor chema sfinţi şi oricine va fi înscris să trăiască în Ierusalim.şi oricine va fi înscris să trăiască în Ierusalim. 4. Când Domnul va fi spălat necurăţenia fiicelor Sionului şi va fi şters fărădelegile din4. Când Domnul va fi spălat necurăţenia fiicelor Sionului şi va fi şters fărădelegile din mijlocul lui prin duhul dreptăţii şi al nimicirii,mijlocul lui prin duhul dreptăţii şi al nimicirii, 5. Domnul va veni pe Muntele Sionului şi în adunările Sale ca un nor şi ca un fum5. Domnul va veni pe Muntele Sionului şi în adunările Sale ca un nor şi ca un fum ziua, iar noaptea ca un foc strălucitor şi ca o văpaie. Că peste tot locul slavaziua, iar noaptea ca un foc strălucitor şi ca o văpaie. Că peste tot locul slava Domnului va fi acoperământ:Domnului va fi acoperământ: 6. Fi-va în timpul zilei cort, care să-l apere de căldură şi să-l adăpostească de vreme6. Fi-va în timpul zilei cort, care să-l apere de căldură şi să-l adăpostească de vreme rea şi de ploaie”.rea şi de ploaie”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 5 - 5 - Iubitul şi via sa. Blesteme împotriva mai-Iubitul şi via sa. Blesteme împotriva mai-marilor lui Iuda. Năvala asirienilormarilor lui Iuda. Năvala asirienilor::

Parabola viei neroditoare - 5, 1 - 7:Parabola viei neroditoare - 5, 1 - 7:„1. Vreau să cânt pentru prietenul meu cântecul lui de dragoste pentru via lui.„1. Vreau să cânt pentru prietenul meu cântecul lui de dragoste pentru via lui. Prietenul meu avea o vie pe o coastă mănoasă.Prietenul meu avea o vie pe o coastă mănoasă. 2. El a săpat-o, a curăţit-o de pietre şi a sădit-o cu viţă de bun soi. Ridicat-a în2. El a săpat-o, a curăţit-o de pietre şi a sădit-o cu viţă de bun soi. Ridicat-a în mijlocul ei un turn, săpat-a şi un teasc. Şi avea nădejde că va face struguri, dar ea amijlocul ei un turn, săpat-a şi un teasc. Şi avea nădejde că va face struguri, dar ea a făcut aguridă.făcut aguridă. 3. Şi acum voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, fiţi judecători intre mine3. Şi acum voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, fiţi judecători intre mine şi via mea.şi via mea. 4. Ce se putea face pentru via mea şi n-am făcut eu? Pentru ce atunci când4. Ce se putea face pentru via mea şi n-am făcut eu? Pentru ce atunci când nădăjduiam să-mi rodească struguri, mi-a rodit aguridă?nădăjduiam să-mi rodească struguri, mi-a rodit aguridă? 5. Acum vă voi face să ştiţi cum mă voi purta cu via mea: Strica-voi gardul ei şi ea va5. Acum vă voi face să ştiţi cum mă voi purta cu via mea: Strica-voi gardul ei şi ea va fi pustiită, dărâma-voi zidul ei şi va fi călcată în picioare.fi pustiită, dărâma-voi zidul ei şi va fi călcată în picioare. 6. Şi o voi pustii! Nu va mai fi tăiată, nici săpată şi o vor năpădi spinii şi bălăriile. De6. Şi o voi pustii! Nu va mai fi tăiată, nici săpată şi o vor năpădi spinii şi bălăriile. De asemenea şi norilor le voi da poruncă să nu-şi mai verse ploaia peste ea.asemenea şi norilor le voi da poruncă să nu-şi mai verse ploaia peste ea. 7. Dar via Domnului Savaot este casa lui Israel, iar oamenii din Iuda sunt sădirea Sa7. Dar via Domnului Savaot este casa lui Israel, iar oamenii din Iuda sunt sădirea Sa dragă. El nădăjduia ca acesta să fie un popor fără păcate, dar iată-l plin de sânge.dragă. El nădăjduia ca acesta să fie un popor fără păcate, dar iată-l plin de sânge. Nădăjduit-a să-I rodească dreptate, dar iată: răzvrătire”.Nădăjduit-a să-I rodească dreptate, dar iată: răzvrătire”.

Vai-urile - 5, 8 - 23:Vai-urile - 5, 8 - 23:„8. Vai vouă care clădiţi casă lângă casă şi grămădiţi ţarini lângă ţarini până nu mai„8. Vai vouă care clădiţi casă lângă casă şi grămădiţi ţarini lângă ţarini până nu mai rămâne nici un loc, ca să fiţi numai voi stăpânitori în ţară!rămâne nici un loc, ca să fiţi numai voi stăpânitori în ţară! 9. Urechile mele au auzit de asemenea acest jurământ al Domnului Savaot: «Jur că9. Urechile mele au auzit de asemenea acest jurământ al Domnului Savaot: «Jur că

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5252

Page 53: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

aceste case multe, mari şi frumoase, vor fi pustii şi nimeni nu va mai locui în ele.aceste case multe, mari şi frumoase, vor fi pustii şi nimeni nu va mai locui în ele. 10. Zece pogoane de vie vor rodi un bat, şi un homer de sămânţă, numai o efă».10. Zece pogoane de vie vor rodi un bat, şi un homer de sămânţă, numai o efă». 11. Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi îmbătătoare; vai de cei ce11. Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi îmbătătoare; vai de cei ce până târziu seara se înfierbântă cu vin!până târziu seara se înfierbântă cu vin! 12. Cei care doresc, la ospeţele lor, chitară, harpă, tobă, flaut şi vin ei nu iau în12. Cei care doresc, la ospeţele lor, chitară, harpă, tobă, flaut şi vin ei nu iau în seamă faptele Domnului şi nu văd lucrurile mâinilor Sale.seamă faptele Domnului şi nu văd lucrurile mâinilor Sale. 13. Pentru aceasta poporul meu va fi dus în robie fără să bage de seamă, mai-marii13. Pentru aceasta poporul meu va fi dus în robie fără să bage de seamă, mai-marii săi vor fi doborâţi de foame, iar gloata se va usca de sete!săi vor fi doborâţi de foame, iar gloata se va usca de sete! 14. De aceea şi iadul şi-a mărit de două ori lăcomia lui, căscat-a gura sa peste14. De aceea şi iadul şi-a mărit de două ori lăcomia lui, căscat-a gura sa peste măsură; acolo se vor coborî mărirea Sionului şi gloatele sale, chiotele de veselie...măsură; acolo se vor coborî mărirea Sionului şi gloatele sale, chiotele de veselie... 15. Omul cel muritor va fi smerit şi umilit şi ochii celor mândri vor fi pogorâţi.15. Omul cel muritor va fi smerit şi umilit şi ochii celor mândri vor fi pogorâţi. 16. Dar Domnul Savaot este mare prin judecata Sa şi Dumnezeul cel sfânt este sfânt16. Dar Domnul Savaot este mare prin judecata Sa şi Dumnezeul cel sfânt este sfânt prin dreptatea Sa.prin dreptatea Sa. 17. Oile vor paşte în voie, iar străinii se vor hrăni în locurile mănoase, lăsate de cei17. Oile vor paşte în voie, iar străinii se vor hrăni în locurile mănoase, lăsate de cei bogaţi.bogaţi. 18. Vai de cei ce îşi atrag pedeapsa ca şi cu nişte frânghii şi plata păcatului ca şi cu18. Vai de cei ce îşi atrag pedeapsa ca şi cu nişte frânghii şi plata păcatului ca şi cu nişte ştreanguri,nişte ştreanguri, 19. Căci ei zic: «Grăbească Domnul să-Şi facă lucrul Său curând, ca să vedem şi să19. Căci ei zic: «Grăbească Domnul să-Şi facă lucrul Său curând, ca să vedem şi să se plinească planul Sfântului lui Israel, ca să-l cunoaştem».se plinească planul Sfântului lui Israel, ca să-l cunoaştem». 20. Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi20. Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar! 21. Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după gândurile lor!21. Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după gândurile lor! 22. Vai de cei viteji la băut vin şi meşteri la făcut băuturi îmbătătoare!22. Vai de cei viteji la băut vin şi meşteri la făcut băuturi îmbătătoare! 23. Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mită şi lipsesc de dreptate pe23. Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mită şi lipsesc de dreptate pe cel drept!”.cel drept!”.

Pedeapsa cumplită venită asupra poporului şi efectele ei - 5,Pedeapsa cumplită venită asupra poporului şi efectele ei - 5, 25 - 30:25 - 30:„25. De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului Său! El întinde mâna„25. De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului Său! El întinde mâna Sa spre el, îl loveşte şi munţii se clatină. Cadavrele lor sunt ca gunoiul pe cale. CuSa spre el, îl loveşte şi munţii se clatină. Cadavrele lor sunt ca gunoiul pe cale. Cu toate acestea mânia Lui nu se domoleşte şi mâna Lui stă mereu întinsătoate acestea mânia Lui nu se domoleşte şi mâna Lui stă mereu întinsă 26. Şi va ridica steagul pentru un popor de departe şi îl va chema de la capătul26. Şi va ridica steagul pentru un popor de departe şi îl va chema de la capătul pământului. Iată-l că se zoreşte şi vine.pământului. Iată-l că se zoreşte şi vine. 27. Nimeni din ai lui nu va obosi, nici va boli, nu va dormita, nici va adormi; nimeni27. Nimeni din ai lui nu va obosi, nici va boli, nu va dormita, nici va adormi; nimeni nu-şi va descinge brâul şi nici cureaua încălţămintei lui nu se va rupe.nu-şi va descinge brâul şi nici cureaua încălţămintei lui nu se va rupe. 28. Săgeţile lor sunt ascuţite şi arcurile lor gata să tragă. Copitele cailor sunt ca şi28. Săgeţile lor sunt ascuţite şi arcurile lor gata să tragă. Copitele cailor sunt ca şi cremenea cea tare, roţile căruţelor sunt ca o furtună.cremenea cea tare, roţile căruţelor sunt ca o furtună. 29. Strigătul, strigăt de leu, răcnesc ca puii de leu, mugesc şi apucă prada, şi nimeni29. Strigătul, strigăt de leu, răcnesc ca puii de leu, mugesc şi apucă prada, şi nimeni nu roate s-o scape.nu roate s-o scape. 30. În vremea aceea fi-va împotriva lui un vuiet ca vuietul mării. Toţi vor arunca30. În vremea aceea fi-va împotriva lui un vuiet ca vuietul mării. Toţi vor arunca privirea spre pământ şi iată: întuneric şi strâmtorare; lumina se va întuneca întocmaiprivirea spre pământ şi iată: întuneric şi strâmtorare; lumina se va întuneca întocmai ca o noapte, fără să se mai ivească zorile!”.ca o noapte, fără să se mai ivească zorile!”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 6 - 6 - Chemarea lui Isaia:Chemarea lui Isaia:

Viziune asupra slavei Domnului - 6, 1 - 4:Viziune asupra slavei Domnului - 6, 1 - 4:„1. În anul morţii regelui Ozia, am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt şi măreţ„1. În anul morţii regelui Ozia, am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt şi măreţ şi poalele hainelor Lui umpleau templul.şi poalele hainelor Lui umpleau templul.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5353

Page 54: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

2. Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau2. Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburaufeţele, cu două picioarele, iar cu două zburau 3. Şi strigau unul către altul, zicând: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin3. Şi strigau unul către altul, zicând: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!»este tot pământul de slava Lui!» 4. Din pricina acestor strigăte, porţile se zguduiau din ţâţânele lor, iar templul s-a4. Din pricina acestor strigăte, porţile se zguduiau din ţâţânele lor, iar templul s-a umplut de fum”.umplut de fum”.

Curăţirea profetului - 6, 5 - 7:Curăţirea profetului - 6, 5 - 7:„5. Şi am zis: «Vai mie, că sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate şi locuiesc în„5. Şi am zis: «Vai mie, că sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate şi locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate. Şi pe Domnul Savaot L-am văzut cu ochiimijlocul unui popor cu buze necurate. Şi pe Domnul Savaot L-am văzut cu ochii mei!»mei!» 6. Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, având în mâna sa un cărbune, pe6. Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, având în mâna sa un cărbune, pe care îl luase cu cleştele de pe jertfelnic.care îl luase cu cleştele de pe jertfelnic. 7. Şi l-a apropiat de gura mea şi a zis: «Iată s-a atins de buzele tale şi va şterge7. Şi l-a apropiat de gura mea şi a zis: «Iată s-a atins de buzele tale şi va şterge toate păcatele tale, şi fărădelegile tale le va curăţi»”.toate păcatele tale, şi fărădelegile tale le va curăţi»”.

Trimiterea profetului la slujire - 6, 8 - 10:Trimiterea profetului la slujire - 6, 8 - 10:„„8. Şi am auzit glasul Domnului care zicea: «Pe cine îl voi trimite şi cine va merge8. Şi am auzit glasul Domnului care zicea: «Pe cine îl voi trimite şi cine va merge pentru Noi?» Şi am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă pe mine!»pentru Noi?» Şi am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă pe mine!» 9. Şi El a zis: «Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi9. Şi El a zis: «Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege şi, uitându-vă, vă veţi uita, dar nu veţi vedea.înţelege şi, uitându-vă, vă veţi uita, dar nu veţi vedea. 10. Că s-a învârtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii10. Că s-a învârtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi cu urechile să audă şi cu inima săsăi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi cu urechile să audă şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la Mine şi să-l vindec»”.înţeleagă şi să se întoarcă la Mine şi să-l vindec»”.

Durata misiunii profetice şi promisiunea lăstăririi mlădiţei - 6,Durata misiunii profetice şi promisiunea lăstăririi mlădiţei - 6, 11 - 13:11 - 13:„11. Şi am zis: «Până când, Doamne!» Atunci El mi-a răspuns: «Până când cetăţile„11. Şi am zis: «Până când, Doamne!» Atunci El mi-a răspuns: «Până când cetăţile vor fi pustiite şi vor rămâne fără locuitori, şi casele fără oameni şi pământul pustiu;vor fi pustiite şi vor rămâne fără locuitori, şi casele fără oameni şi pământul pustiu; 12. Până când Domnul va izgoni pe oameni şi pustiirea va fi mare în mijlocul acestei12. Până când Domnul va izgoni pe oameni şi pustiirea va fi mare în mijlocul acestei ţări.ţări. 13. Şi dacă va rămâne încă unul din zece, şi acela va fi hărăzit focului, ca şi13. Şi dacă va rămâne încă unul din zece, şi acela va fi hărăzit focului, ca şi terebintul şi stejarul, ale căror trunchiuri sunt trântite la pământ. Din butucul rămasterebintul şi stejarul, ale căror trunchiuri sunt trântite la pământ. Din butucul rămas va lăstări o mlădiţă sfântă»”.va lăstări o mlădiţă sfântă»”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 7 - 7 - Isaia prevesteşete naşterea Mântuitorului dinIsaia prevesteşete naşterea Mântuitorului din Fecioară:Fecioară:

PASAJ MESIANICPASAJ MESIANIC: Naşterea lui Mesia din Fecioară - 7, 14 - 16:: Naşterea lui Mesia din Fecioară - 7, 14 - 16:„14. Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece„14. Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel. 15. El se va hrăni cu lapte şi cu miere până în vremea când va şti să arunce răul şi15. El se va hrăni cu lapte şi cu miere până în vremea când va şti să arunce răul şi să aleagă binele.să aleagă binele. 16. Că înainte ca fiul acesta să ştie să dea la o parte răul şi să aleagă binele,16. Că înainte ca fiul acesta să ştie să dea la o parte răul şi să aleagă binele, pământul de care îţi este teamă, din pricina celor doi regi, va fi pustiit”.pământul de care îţi este teamă, din pricina celor doi regi, va fi pustiit”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 8 - 8 - Regatul Siriei se surpă. Domnul este StăpânulRegatul Siriei se surpă. Domnul este Stăpânul istoriei. Aşteptând ceasul Domnului. Vremea lui Mesia:istoriei. Aşteptând ceasul Domnului. Vremea lui Mesia:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5454

Page 55: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Naşterea primului fiu al lui Isaia - 8, 1 - 4:Naşterea primului fiu al lui Isaia - 8, 1 - 4:„1. Şi a zis Domnul către mine: «Ia o carte mare şi scrie deasupra ei cu slove„1. Şi a zis Domnul către mine: «Ia o carte mare şi scrie deasupra ei cu slove omeneşti: Maher-Şalal-Haş-Baz» (grabnic-pradă-apropiat-jaf).omeneşti: Maher-Şalal-Haş-Baz» (grabnic-pradă-apropiat-jaf). 2. Adu-Mi martori credincioşi pe Urie preotul şi pe Zaharia, fiul lui Ieberechia».2. Adu-Mi martori credincioşi pe Urie preotul şi pe Zaharia, fiul lui Ieberechia». 3. Atunci m-am apropiat de proorociţă şi a luat în pântece şi a născut un fiu. Şi a zis3. Atunci m-am apropiat de proorociţă şi a luat în pântece şi a născut un fiu. Şi a zis Domnul către mine: «Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz».Domnul către mine: «Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz». 4. Căci înainte ca băiatul să zică: «tată şi mamă!», toată bogăţia Damascului şi4. Căci înainte ca băiatul să zică: «tată şi mamă!», toată bogăţia Damascului şi prada Samariei vor fi duse înaintea regelui Asiriei»”.prada Samariei vor fi duse înaintea regelui Asiriei»”.

Domnul - piatra şi stânca de poticnire - 8, 12 - 15:Domnul - piatra şi stânca de poticnire - 8, 12 - 15:„12. Nu numiţi uneltire tot ceea ce poporul acesta socoteşte uneltire, şi nu vă„12. Nu numiţi uneltire tot ceea ce poporul acesta socoteşte uneltire, şi nu vă temeţi, nici nu vă înfricoşaţi de ceea ce se tem ei.temeţi, nici nu vă înfricoşaţi de ceea ce se tem ei. 13. Numai pe Domnul Savaot socotiţi-L sfânt, de El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.13. Numai pe Domnul Savaot socotiţi-L sfânt, de El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi. 14. El va fi pentru voi piatră de încercare şi stâncă de poticnire pentru cele două14. El va fi pentru voi piatră de încercare şi stâncă de poticnire pentru cele două case ale lui Israel, cursă şi laţ pentru cei ce locuiesc în Ierusalim.case ale lui Israel, cursă şi laţ pentru cei ce locuiesc în Ierusalim. 15. Şi mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor fi prinşi în cursă şi vor fi15. Şi mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor fi prinşi în cursă şi vor fi duşi în robie!".duşi în robie!".

Acţiunile viitoare ale profetului - 8, 16 - 18:Acţiunile viitoare ale profetului - 8, 16 - 18:„16. Voi strânge laolaltă această mărturie şi voi sigila această învăţătură pentru„16. Voi strânge laolaltă această mărturie şi voi sigila această învăţătură pentru ucenicii mei.ucenicii mei. 17. Voi aştepta deci pe Domnul, Care îşi ascunde faţa Sa de la casa lui Iacov şi voi17. Voi aştepta deci pe Domnul, Care îşi ascunde faţa Sa de la casa lui Iacov şi voi nădăjdui întru El.nădăjdui întru El. 18. Iată eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu spre semne şi minuni în Israel, din18. Iată eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu spre semne şi minuni în Israel, din partea Domnului Savaot, Care locuieşte în Muntele Sionului”.partea Domnului Savaot, Care locuieşte în Muntele Sionului”.

Noaptea va fi alungată - Galileea neamurilor - 8, 21 - 23:Noaptea va fi alungată - Galileea neamurilor - 8, 21 - 23:„„21. Vor rătăci pe pământ flămânzi şi cumplit apăsaţi, şi în vremea foametei îşi vor21. Vor rătăci pe pământ flămânzi şi cumplit apăsaţi, şi în vremea foametei îşi vor arăta colţii şi vor huli pe regele lor şi pe Dumnezeul lor.arăta colţii şi vor huli pe regele lor şi pe Dumnezeul lor. 22. Apoi îşi vor întoarce privirea spre pământ şi iată că acolo va fi strâmtorare,22. Apoi îşi vor întoarce privirea spre pământ şi iată că acolo va fi strâmtorare, întuneric şi scârbă şi nevoie! Dar noaptea va fi alungată!întuneric şi scârbă şi nevoie! Dar noaptea va fi alungată! 23. Căci nu va mai fi întuneric pentru ţara care era în nevoie. În vremurile de23. Căci nu va mai fi întuneric pentru ţara care era în nevoie. În vremurile de dedemult el a supus pământul Zabulonului şi ţinutul lui Neftali; în vremurile cele dededemult el a supus pământul Zabulonului şi ţinutul lui Neftali; în vremurile cele de pe urmă el va acoperi de slavă calea mării, celălalt ţărm al Iordanului, Galileeape urmă el va acoperi de slavă calea mării, celălalt ţărm al Iordanului, Galileea neamurilor”.neamurilor”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 9 - 9 - Naşterea, numele şi împărăţia lui Mesia:Naşterea, numele şi împărăţia lui Mesia:

Acţiunile, obârşia, numele şi împărăţia mesianică - 9, 1 - 6:Acţiunile, obârşia, numele şi împărăţia mesianică - 9, 1 - 6:„l. Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în„l. Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi.latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi. 2. Tu vei înmulţi poporul şi vei spori bucuria lui. El se va veseli înaintea Ta, cum se2. Tu vei înmulţi poporul şi vei spori bucuria lui. El se va veseli înaintea Ta, cum se bucură oamenii în timpul secerişului şi se veselesc la împărţirea prăzilor.bucură oamenii în timpul secerişului şi se veselesc la împărţirea prăzilor. 3. Căci jugul ce-l apasă, şi toiagul ce-l loveşte, şi nuiaua ce-l asupreşte, Tu le vei3. Căci jugul ce-l apasă, şi toiagul ce-l loveşte, şi nuiaua ce-l asupreşte, Tu le vei sfărâma, ca în zilele lui Madian.sfărâma, ca în zilele lui Madian. 4. Încălţămintea cea zgomotoasă de om războinic şi haina cea stropită de sânge vor4. Încălţămintea cea zgomotoasă de om războinic şi haina cea stropită de sânge vor fi aruncate în foc şi mistuite în flăcări!fi aruncate în foc şi mistuite în flăcări! 5. Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui5. Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5555

Page 56: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare,şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie.biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie. 6. Şi mare va fi stăpânirea Lui şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul şi6. Şi mare va fi stăpânirea Lui şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul şi peste împărăţia lui David, ca s-o întărească şi s-o întemeieze prin judecată şi prinpeste împărăţia lui David, ca s-o întărească şi s-o întemeieze prin judecată şi prin dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta”.dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta”.

Capul, coada, ramura de finic şi trestia - 9, 12 - 15:Capul, coada, ramura de finic şi trestia - 9, 12 - 15:„12. Dar poporul nu se va întoarce la Cel care îl lovise şi nu va căuta pe Domnul„12. Dar poporul nu se va întoarce la Cel care îl lovise şi nu va căuta pe Domnul Savaot.Savaot. 13. Şi Domnul va tăia din Israel, într-o singură zi, capul şi coada, ramura de finic şi13. Şi Domnul va tăia din Israel, într-o singură zi, capul şi coada, ramura de finic şi trestia.trestia. 14. Bătrânii şi căpeteniile sunt capul; proorocul şi învăţătorul mincinos sunt coada.14. Bătrânii şi căpeteniile sunt capul; proorocul şi învăţătorul mincinos sunt coada. 15. Căpeteniile acestui popor îl duc în rătăcire şi cei conduşi de ei vor pieri”.15. Căpeteniile acestui popor îl duc în rătăcire şi cei conduşi de ei vor pieri”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 10 - 10 - Vai celor nedrepţi; vai asirienilor. Mica Vai celor nedrepţi; vai asirienilor. Mica rămăşiţă. Pieirea asirienilor:rămăşiţă. Pieirea asirienilor:

Pedeapsa nedreptăţii - 10, 4 - 6:Pedeapsa nedreptăţii - 10, 4 - 6:„4. Fără mine vor merge cu frunţile plecate printre robi şi vor cădea printre cei ucişi„4. Fără mine vor merge cu frunţile plecate printre robi şi vor cădea printre cei ucişi şi totuşi mânia Lui nu se va potoli şi mâna Lui mereu întinsă va fi.şi totuşi mânia Lui nu se va potoli şi mâna Lui mereu întinsă va fi. 5. O, Asirie, varga mâniei Mele şi toiagul urgiei Mele!5. O, Asirie, varga mâniei Mele şi toiagul urgiei Mele! 6. Împotriva unui neam fără de lege o voi trimite şi împotriva unui popor al urgiei6. Împotriva unui neam fără de lege o voi trimite şi împotriva unui popor al urgiei Mele o voi îndrepta, ca să-l prade şi să-l jefuiască şi să-l calce ca pe tina uliţelor”.Mele o voi îndrepta, ca să-l prade şi să-l jefuiască şi să-l calce ca pe tina uliţelor”.

Pedeapsa Asiriei - 10, 11 - 12:Pedeapsa Asiriei - 10, 11 - 12:„11. Precum am făcut Samariei şi idolilor ei, tot aşa voi face şi Ierusalimului şi„11. Precum am făcut Samariei şi idolilor ei, tot aşa voi face şi Ierusalimului şi chipurilor lui!chipurilor lui! 12. Şi când Domnul va sfârşi tot lucrul Lui în muntele Sionului şi în Ierusalim, atunci12. Şi când Domnul va sfârşi tot lucrul Lui în muntele Sionului şi în Ierusalim, atunci va pedepsi pe regele Asiriei pentru graiul cel mândru din inima lui şi pentru semeţiava pedepsi pe regele Asiriei pentru graiul cel mândru din inima lui şi pentru semeţia privirilor lui”.privirilor lui”.

Întoarcerea rămăşiţei poporului - 10, 17 - 22:Întoarcerea rămăşiţei poporului - 10, 17 - 22:„17. Şi lumina lui Israel se va face foc şi Sfântul său o flacără şi va arde şi va mistui„17. Şi lumina lui Israel se va face foc şi Sfântul său o flacără şi va arde şi va mistui spinii şi bălăriile uscate, într-o singură zi!spinii şi bălăriile uscate, într-o singură zi! 18. Şi strălucirea pădurii lui şi a livezii lui va fi nimicită de sus şi până jos.18. Şi strălucirea pădurii lui şi a livezii lui va fi nimicită de sus şi până jos. 19. Copacii rămaşi din pădurea lui vor fi aşa de puţini la număr, încât şi un copil va19. Copacii rămaşi din pădurea lui vor fi aşa de puţini la număr, încât şi un copil va putea să-i numere.putea să-i numere. 20. În vremea aceea rămăşiţa lui Iuda şi cei scăpaţi din casa lui Iacov nu se vor mai20. În vremea aceea rămăşiţa lui Iuda şi cei scăpaţi din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lovit, ci se vor sprijini, cu credinţă, pe Dumnezeu, Sfântul luisprijini pe cel ce i-a lovit, ci se vor sprijini, cu credinţă, pe Dumnezeu, Sfântul lui Israel.Israel. 21. O rămăşiţă din Iacov se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.21. O rămăşiţă din Iacov se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. 22. Chiar dacă poporul tău, Israele, ţar fi ca nisipul mării, numai o rămăşiţă se va22. Chiar dacă poporul tău, Israele, ţar fi ca nisipul mării, numai o rămăşiţă se va întoarce. Nimicirea este hotărâtă de dreptatea cea nemăsurată”.întoarce. Nimicirea este hotărâtă de dreptatea cea nemăsurată”.

Pedepsirea Asiriei - 10, 24 - 27; 33 - 34:Pedepsirea Asiriei - 10, 24 - 27; 33 - 34:24. Pentru aceasta, aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot: «Poporul Meu, care24. Pentru aceasta, aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot: «Poporul Meu, care locuieşte în Sion, nu te teme de Asiria, care te loveşte cu toiagul pe care îl ridicălocuieşte în Sion, nu te teme de Asiria, care te loveşte cu toiagul pe care îl ridică asupra ta, ca altădată Egiptul.asupra ta, ca altădată Egiptul. 25. Dar, peste puţină vreme, urgia va înceta şi mânia Mea îi va nimici».25. Dar, peste puţină vreme, urgia va înceta şi mânia Mea îi va nimici».

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5656

Page 57: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

26. Domnul Savaot ridica-va asupra lor un bici, ca atunci când a bătut pe Madian la26. Domnul Savaot ridica-va asupra lor un bici, ca atunci când a bătut pe Madian la stânca Oreb şi Îşi va întinde toiagul Său spre mare şi-l va ridica precum l-a ridicatstânca Oreb şi Îşi va întinde toiagul Său spre mare şi-l va ridica precum l-a ridicat asupra Egiptenilor.asupra Egiptenilor. 27. În vremea aceea va ridica povara de pe umerii tăi şi jugul de pe grumajii tăi.27. În vremea aceea va ridica povara de pe umerii tăi şi jugul de pe grumajii tăi. 33. Iată că Domnul Dumnezeu Savaot frânge crengile dintr-o lovitură năprasnică:33. Iată că Domnul Dumnezeu Savaot frânge crengile dintr-o lovitură năprasnică: vârfurile sunt tăiate şi crengile de sus date jos.vârfurile sunt tăiate şi crengile de sus date jos. 34. Desişul pădurii cade sub lovituri de unelte de fier, cedrii Libanului se prăbuşesc34. Desişul pădurii cade sub lovituri de unelte de fier, cedrii Libanului se prăbuşesc la pământ.la pământ.

o CCAPITOLULAPITOLUL 11 - 11 - O nouă vestire a lui Mesia. Întoarcerea celorO nouă vestire a lui Mesia. Întoarcerea celor robiţi:robiţi:

PASAJ MESIANIC PASAJ MESIANIC - Drepta judecată a lui Mesia va aduce după sine- Drepta judecată a lui Mesia va aduce după sine instaurarea păcii eterne - Mlădiţa împărătească - 11, 1 - 9:instaurarea păcii eterne - Mlădiţa împărătească - 11, 1 - 9:„1. O Mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un Lăstar din rădăcinile lui va da.„1. O Mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un Lăstar din rădăcinile lui va da. 2. Şi Se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul înţelepciunii şi al înţelegerii,2. Şi Se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, duhul sfatului şi al tăriei, duhul cunoştinţei şi al bunei-credinţe.duhul sfatului şi al tăriei, duhul cunoştinţei şi al bunei-credinţe. 3. Şi-L va umple pe El duhul temerii de Dumnezeu. Şi va judeca nu după înfăţişarea3. Şi-L va umple pe El duhul temerii de Dumnezeu. Şi va judeca nu după înfăţişarea cea din afară şi nici nu va da hotărârea Sa după cele ce se zvonesc,cea din afară şi nici nu va da hotărârea Sa după cele ce se zvonesc, 4. Ci va judeca pe cei săraci întru dreptate şi după lege va mustra pe sărmanii din4. Ci va judeca pe cei săraci întru dreptate şi după lege va mustra pe sărmanii din ţară. Pe cel aprig îl va bate cu toiagul gurii Lui şi cu suflarea buzelor Lui va omorî peţară. Pe cel aprig îl va bate cu toiagul gurii Lui şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel fără de lege.cel fără de lege. 5. Dreptatea va fi ca o cingătoare pentru rărunchii Lui şi credincioşia ca un brâu5. Dreptatea va fi ca o cingătoare pentru rărunchii Lui şi credincioşia ca un brâu pentru coapsele Lui.pentru coapsele Lui. 6. Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi6. Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi va paşte.viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi va paşte. 7. Juninca se va duce la păscut împreună cu ursoaica şi puii lor vor sălăşlui la un loc,7. Juninca se va duce la păscut împreună cu ursoaica şi puii lor vor sălăşlui la un loc, iar leul ca şi boul va mânca paie;iar leul ca şi boul va mânca paie; 8. Pruncul de ţâţă se va juca lângă culcuşul viperei şi în vizuina şarpelui otrăvitor8. Pruncul de ţâţă se va juca lângă culcuşul viperei şi în vizuina şarpelui otrăvitor copilul abia înţărcat îşi va întinde mâna.copilul abia înţărcat îşi va întinde mâna. 9. Nu va fi nici o nenorocire şi nici un prăpăd în tot muntele Meu cel sfânt! Că tot9. Nu va fi nici o nenorocire şi nici un prăpăd în tot muntele Meu cel sfânt! Că tot pământul este plin de cunoştinţa şi de temerea de Dumnezeu, precum marea estepământul este plin de cunoştinţa şi de temerea de Dumnezeu, precum marea este umplută de ape!umplută de ape!

Mormântul plin de slavă al lui Mesia, rodul Învierii Sale - 11,Mormântul plin de slavă al lui Mesia, rodul Învierii Sale - 11, 10:10:10. Şi în vremea aceea, Mlădiţa cea din rădăcina lui Iesei, va fi ca un steag pentru10. Şi în vremea aceea, Mlădiţa cea din rădăcina lui Iesei, va fi ca un steag pentru popoare; pe Ea o vor căuta neamurile şi sălaşul Ei va fi plin de slavă”.popoare; pe Ea o vor căuta neamurile şi sălaşul Ei va fi plin de slavă”.

Răscumpărarea rămăşiţei poporului - 11, 11 - 12:Răscumpărarea rămăşiţei poporului - 11, 11 - 12:„11. În ziua aceea, Domnul va ridica din nou mâna Sa ca să răscumpere rămăşiţa„11. În ziua aceea, Domnul va ridica din nou mâna Sa ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său dintre robii din Asiria şi din Egipt, din Patros, din Etiopia, din Elam, dinpoporului Său dintre robii din Asiria şi din Egipt, din Patros, din Etiopia, din Elam, din Babilon, din Hamat şi din insulele mării.Babilon, din Hamat şi din insulele mării. 12. El va ridica steag pentru neamuri şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Israel şi va12. El va ridica steag pentru neamuri şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Israel şi va strânge la un loc pe cei împrăştiaţi ai lui Iuda din cele patru colţuri ale pământului”.strânge la un loc pe cei împrăştiaţi ai lui Iuda din cele patru colţuri ale pământului”.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5757

Page 58: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

o CCAPITOLULAPITOLUL 12 - 12 - PASAJ MESIANIC PASAJ MESIANIC - - Cântarea de mulţumire a celorCântarea de mulţumire a celor răscumpăraţi Sfântul lui Israel - 12, 1 - 6:răscumpăraţi Sfântul lui Israel - 12, 1 - 6:

„1. Şi tu vei zice în ziua aceea: «Lăuda-Te-voi, Doamne, că deşi pornit împotriva mea,„1. Şi tu vei zice în ziua aceea: «Lăuda-Te-voi, Doamne, că deşi pornit împotriva mea, mânia Ta s-a întors de la mine şi m-ai miluit.mânia Ta s-a întors de la mine şi m-ai miluit. 2. Iată Dumnezeul cel tare al mântuirii mele; nădăjdui-voi întru El şi nu mă voi2. Iată Dumnezeul cel tare al mântuirii mele; nădăjdui-voi întru El şi nu mă voi înfricoşa, că izvorul puterii mele şi cântarea mea de laudă este Domnul Dumnezeu şiînfricoşa, că izvorul puterii mele şi cântarea mea de laudă este Domnul Dumnezeu şi izbăvirea mea».izbăvirea mea». 3. Veţi scoate apa cu veselie din izvoarele mântuirii3. Veţi scoate apa cu veselie din izvoarele mântuirii 4. Şi veţi zice în ziua aceea: «Lăudaţi pe Domnul, chemaţi numele Lui, vestiţi printre4. Şi veţi zice în ziua aceea: «Lăudaţi pe Domnul, chemaţi numele Lui, vestiţi printre neamuri lucrările Lui, daţi de ştire că înalt este numele Lui!neamuri lucrările Lui, daţi de ştire că înalt este numele Lui! 5. Cântaţi în strune pe Domnul, căci El a făcut fapte strălucite! Să ştie aceasta tot5. Cântaţi în strune pe Domnul, căci El a făcut fapte strălucite! Să ştie aceasta tot pământul!pământul! 6. Săltaţi şi vă veseliţi locuitori ai Sionului, căci mare este în mijlocul vostru Sfântul6. Săltaţi şi vă veseliţi locuitori ai Sionului, căci mare este în mijlocul vostru Sfântul lui Israel!»”.lui Israel!»”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 13 - 13 - Vedenia lui Isaia asupra Babilonului:Vedenia lui Isaia asupra Babilonului:

Ziua iuţimii mâniei Domnului - 13, 6; 9; 13; 16 - 22:Ziua iuţimii mâniei Domnului - 13, 6; 9; 13; 16 - 22:„6. Strigaţi, că aproape este ziua Domnului, ea vine ca o pustiire de la Cel„6. Strigaţi, că aproape este ziua Domnului, ea vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.Atotputernic. 9. Iată ziua Domnului, ea vine aprigă, mânioasă şi întărâtată la mânie ca să9. Iată ziua Domnului, ea vine aprigă, mânioasă şi întărâtată la mânie ca să pustiiască pământul şi să stârpească pe păcătoşi de pe el.pustiiască pământul şi să stârpească pe păcătoşi de pe el. 13. Pentru aceasta voi prăbuşi cerurile; şi pământul se va clătina13. Pentru aceasta voi prăbuşi cerurile; şi pământul se va clătina din locul lui, din din locul lui, din pricina mâniei Domnului Savaot, în ziua iuţimii mâniei Lui”.pricina mâniei Domnului Savaot, în ziua iuţimii mâniei Lui”.

Soarta groaznică a Babilonului - 13, 19 - 22:Soarta groaznică a Babilonului - 13, 19 - 22:„19. Atunci Babilonul, podoaba împărăţiilor, cununa mândriei Caldeilor, fi-va ca„19. Atunci Babilonul, podoaba împărăţiilor, cununa mândriei Caldeilor, fi-va ca Sodoma şi ca Gomora, pe care Dumnezeu le-a nimicit.Sodoma şi ca Gomora, pe care Dumnezeu le-a nimicit. 20. Nu va mai fi locuit în veci şi din neam în neam. Arabii nu vor mai înfige acolo20. Nu va mai fi locuit în veci şi din neam în neam. Arabii nu vor mai înfige acolo corturi şi nici ciobanii nu-şi vor mai face târle în latura aceea.corturi şi nici ciobanii nu-şi vor mai face târle în latura aceea. 21. Ci numai animale sălbatice se vor sălăşlui într-însul, şi bufniţele vor locui prin21. Ci numai animale sălbatice se vor sălăşlui într-însul, şi bufniţele vor locui prin case, struţii îşi vor face cuiburi acolo şi oameni cu chip de ţap vor juca în acel loc.case, struţii îşi vor face cuiburi acolo şi oameni cu chip de ţap vor juca în acel loc. 22. Şacalii vor urla în palatele lor şi lupii în casele lor de petrecere. Vremea este22. Şacalii vor urla în palatele lor şi lupii în casele lor de petrecere. Vremea este aproape să sosească şi zilele ei nu vor zăbovi!”.aproape să sosească şi zilele ei nu vor zăbovi!”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 14 - 14 - Întoarcerea din robie. Regele Babilonului esteÎntoarcerea din robie. Regele Babilonului este coborât în iad. Despre Babilon, Asiria şi Filisteni:coborât în iad. Despre Babilon, Asiria şi Filisteni:

Întoarcerea poporului din robie - 14, 1 - 3:Întoarcerea poporului din robie - 14, 1 - 3:„l. Dar Domnul Se va milostivi de Iacov şi va alege încă o dată pe Israel şi îl va„l. Dar Domnul Se va milostivi de Iacov şi va alege încă o dată pe Israel şi îl va statornici în pământul lui. Cei străini se vor alătura lor şi se vor uni cu casa lui Iacov.statornici în pământul lui. Cei străini se vor alătura lor şi se vor uni cu casa lui Iacov.

2. Pe popoare le va lua şi le va duce la ei, iar casa lui Israel le va avea în pământul2. Pe popoare le va lua şi le va duce la ei, iar casa lui Israel le va avea în pământul Domnului ca robi şi roabe. Ei vor duce în robie pe cei care i-au dus în robie şi vorDomnului ca robi şi roabe. Ei vor duce în robie pe cei care i-au dus în robie şi vor stăpâni peste apăsătorii lor.stăpâni peste apăsătorii lor. 3. Iar în ziua în care Domnul te va odihni de osteneli, de chinuri şi de amarnica ta3. Iar în ziua în care Domnul te va odihni de osteneli, de chinuri şi de amarnica ta robie în care ai fost”.robie în care ai fost”.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5858

Page 59: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Cântecul de biruinţă al celor răscumpăraţi. Regele BabilonuluiCântecul de biruinţă al celor răscumpăraţi. Regele Babilonului este coborât în iad - 14, 4 - 22:este coborât în iad - 14, 4 - 22:„4. Tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului şi vei„4. Tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului şi vei zice: "Cum s-a sfârşit cu asupritorul şi cum a încetat chinul nostru!zice: "Cum s-a sfârşit cu asupritorul şi cum a încetat chinul nostru! 5. Domnul a zdrobit toiagul celor fără de lege, sceptrul răilor apăsători!5. Domnul a zdrobit toiagul celor fără de lege, sceptrul răilor apăsători! 6. Iată pe cel care lovea popoarele fără încetare cu mânia lui şi care în întărâtarea lui6. Iată pe cel care lovea popoarele fără încetare cu mânia lui şi care în întărâtarea lui punea neamurile sub stăpânirea lui, supunându-le fără cruţare!punea neamurile sub stăpânirea lui, supunându-le fără cruţare! 7. Tot pământul este în pace şi se odihneşte; toţi izbucnesc în cântece de veselie.7. Tot pământul este în pace şi se odihneşte; toţi izbucnesc în cântece de veselie. 8. Până şi chiparoşii împreună cu cedrii cei din Liban se bucură de căderea ta: «De8. Până şi chiparoşii împreună cu cedrii cei din Liban se bucură de căderea ta: «De când tu te-ai prăbuşit, nimeni nu se mai suie la noi ca să ne doboare!»când tu te-ai prăbuşit, nimeni nu se mai suie la noi ca să ne doboare!» 9. Şeolul (iadul) se mişcă în adâncurile sale, ca să iasă întru întâmpinarea ta. Pentru9. Şeolul (iadul) se mişcă în adâncurile sale, ca să iasă întru întâmpinarea ta. Pentru tine el deşteaptă umbrele, pe toţi stăpânitorii pământului; el ridică de pe jilţurile lortine el deşteaptă umbrele, pe toţi stăpânitorii pământului; el ridică de pe jilţurile lor pe toţi împăraţii pământului.pe toţi împăraţii pământului. 10. Toţi iau cuvântul şi îţi zic: «Şi tu eşti slab ca noi şi te asemeni nouă».10. Toţi iau cuvântul şi îţi zic: «Şi tu eşti slab ca noi şi te asemeni nouă». 11. În iad s-a pogorât mărirea ta în cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne11. În iad s-a pogorât mărirea ta în cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne viermii şi viermii vor fi acoperământul tău.viermii şi viermii vor fi acoperământul tău. 12. Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost12. Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri!aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri! 13. Tu care ziceai în cugetul tău: «Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele13. Tu care ziceai în cugetul tău: «Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi puneDumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte.sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte. 14. Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi».14. Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi». 15. Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului!15. Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului! 16. Cei ce te văd îşi întorc privirea în spre tine şi se uită cu luare aminte zicând:16. Cei ce te văd îşi întorc privirea în spre tine şi se uită cu luare aminte zicând: «Oare acesta este omul de care tremura pământul şi împărăţiile se cutremurau?«Oare acesta este omul de care tremura pământul şi împărăţiile se cutremurau? 17. Oare acesta este cel ce prefăcea lumea în pustiu şi cetăţile le dobora şi nu da17. Oare acesta este cel ce prefăcea lumea în pustiu şi cetăţile le dobora şi nu da drumul robilor săi?»drumul robilor săi?» 18. Toţi împăraţii popoarelor se odihnesc cu cinste, fiecare în locaşul său.18. Toţi împăraţii popoarelor se odihnesc cu cinste, fiecare în locaşul său. 19. Şi numai tu eşti azvârlit departe de mormântul tău, ca o ramură fără de preţ, ca19. Şi numai tu eşti azvârlit departe de mormântul tău, ca o ramură fără de preţ, ca rămăşiţele celor care au fost ucişi cu lovituri de sabie, zvârliţi pe pietre de mormânt,rămăşiţele celor care au fost ucişi cu lovituri de sabie, zvârliţi pe pietre de mormânt, ca un hoit călcat în picioare.ca un hoit călcat în picioare. 20. Tu nu te vei pogorî în mormânt, căci tu ai pustiit pământul tău şi pe poporul tău20. Tu nu te vei pogorî în mormânt, căci tu ai pustiit pământul tău şi pe poporul tău l-ai ucis! Niciodată nu se va mai vorbi despre neamul celor răi!l-ai ucis! Niciodată nu se va mai vorbi despre neamul celor răi! 21. Pregătiţi măcelul feciorilor, din pricina fărădelegilor părinţilor lor, ca nu cumva să21. Pregătiţi măcelul feciorilor, din pricina fărădelegilor părinţilor lor, ca nu cumva să se ridice şi să cucerească pământul şi să umple de ruine faţa a tot pământul.se ridice şi să cucerească pământul şi să umple de ruine faţa a tot pământul. 22. «Eu Mă voi scula împotriva lor», zice Domnul Savaot, «şi voi nimici numele22. «Eu Mă voi scula împotriva lor», zice Domnul Savaot, «şi voi nimici numele Babilonului şi pe cei care au mai rămas: şi mugurii şi mlădiţele», zice Domnul”.Babilonului şi pe cei care au mai rămas: şi mugurii şi mlădiţele», zice Domnul”.

o CCAPITOLULAPITOLUL 15 - 15 - Profeţie asupra Moabului:Profeţie asupra Moabului:

5. P5. PASAJEASAJE IMPORTANTEIMPORTANTE:: - 2, 2-3: Ierusalimul va deveni loc de închinare şi pentru- 2, 2-3: Ierusalimul va deveni loc de închinare şi pentru

celelalte popoare;celelalte popoare;- 2, 4: Imaginea Împărăţiei mesianice a păcii;- 2, 4: Imaginea Împărăţiei mesianice a păcii;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

5959

Page 60: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- 6, 1-3: Domnul şezând pe scaunul slavei;- 6, 1-3: Domnul şezând pe scaunul slavei;- 7, 14: „Iată, Fecioara va lua în pântece...”;- 7, 14: „Iată, Fecioara va lua în pântece...”;- 9, 1, 2: Semnul mântuirii;- 9, 1, 2: Semnul mântuirii;- 11, 1, 2, 5, 6: Semnificaţie alegorică: contrariile se vor împăca- 11, 1, 2, 5, 6: Semnificaţie alegorică: contrariile se vor împăca atunci când va veni Mesia;atunci când va veni Mesia;- 12, 2: Domnul este izbăvirea mea;- 12, 2: Domnul este izbăvirea mea;- 25, 6: Simbolul îndestulării duhovniceşti;- 25, 6: Simbolul îndestulării duhovniceşti;- 28, 16: Piatra din capul unghiului;- 28, 16: Piatra din capul unghiului;- 32, 18: Poporul lui Dumnezeu va locui într-un loc al păcii;- 32, 18: Poporul lui Dumnezeu va locui într-un loc al păcii;- 35: Pasaj de o valoare liturgică deosebită; - 35: Pasaj de o valoare liturgică deosebită; - 40, 3: Glasul ce strigă în pustie;- 40, 3: Glasul ce strigă în pustie;- 42, 1: „Ebed-Iahve, Robul Domnului” – a fost interpretat de- 42, 1: „Ebed-Iahve, Robul Domnului” – a fost interpretat de Mircea Chialda şi Î. P. S. Antonie Plămădeală;Mircea Chialda şi Î. P. S. Antonie Plămădeală;- 45: Cyrus;- 45: Cyrus;- 49, 1: Ebed-Iahve;- 49, 1: Ebed-Iahve;- 49, 3-6: Lumina popoarelor;- 49, 3-6: Lumina popoarelor;- 49, 8-13: Mântuirea Domnului;- 49, 8-13: Mântuirea Domnului;- 50, 4, 6-7: Ebed-Iahve;- 50, 4, 6-7: Ebed-Iahve;- 52, 7, 13: Vestea cea bună;- 52, 7, 13: Vestea cea bună;- 53: Patimile, moartea şi preaslăvirea lui Mesia;- 53: Patimile, moartea şi preaslăvirea lui Mesia;- 55, 6-13: „Gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre”...;- 55, 6-13: „Gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre”...;- 58: Postul cel adevărat;- 58: Postul cel adevărat;- 61, 1: „Duhul Domnului este peste Mine...”;- 61, 1: „Duhul Domnului este peste Mine...”;- 66, 18: Cerul nou şi pământul nou;- 66, 18: Cerul nou şi pământul nou;

STUDIUL 10STUDIUL 10

CARTEA PROFETULUI IEREMIACARTEA PROFETULUI IEREMIA52 C52 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI 1010 :: - despre persoana profetului Ieremia avem date suficiente din- despre persoana profetului Ieremia avem date suficiente din cuprinsul cărţii sale.cuprinsul cărţii sale.

1010 Sursa 1. Sursa 1.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6060

Page 61: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Ieremia s-a născut în jurul anului 650 î. Hr., în localitatea Anatot, o- Ieremia s-a născut în jurul anului 650 î. Hr., în localitatea Anatot, o cetate preoţească aflată la aproximativ 15 Km. N-E de Ierusalim.cetate preoţească aflată la aproximativ 15 Km. N-E de Ierusalim.- Ieremia şi-a început activitatea profetică la aproximativ 20 de ani,- Ieremia şi-a început activitatea profetică la aproximativ 20 de ani, în jurul anului 630 î. Hr.în jurul anului 630 î. Hr.- cunoaştem acest amănunt întrucât Ieremia se scuză înaintea lui- cunoaştem acest amănunt întrucât Ieremia se scuză înaintea lui Dumnezeu pentru faptul că este prea tânăr pentru misiunea greaDumnezeu pentru faptul că este prea tânăr pentru misiunea grea care îi stă înainte. care îi stă înainte. - Dumnezeu îl îmbărbătează şi îl determină să accepte misiunea ce i- Dumnezeu îl îmbărbătează şi îl determină să accepte misiunea ce i se s-a încredinţat. se s-a încredinţat. - Ieremia locuia când la Anatot, unde avea o casă, când la Ierusalim. - Ieremia locuia când la Anatot, unde avea o casă, când la Ierusalim. - locuitorii Ierusalimului îl priveau cu dispreţ şi îl porecleau „Ieremia- locuitorii Ierusalimului îl priveau cu dispreţ şi îl porecleau „Ieremia cel din Anatot”.cel din Anatot”.- Ieremia era fiu de preot, tatăl său numindu-se Helchia. - Ieremia era fiu de preot, tatăl său numindu-se Helchia. - Anatotul era o localitate cunoscută pentru faptul că deţinea rolul- Anatotul era o localitate cunoscută pentru faptul că deţinea rolul de cetate preoţească. de cetate preoţească. - Ieremia nu s-a căsătorit niciodată, pentru că a fost rânduit încă de- Ieremia nu s-a căsătorit niciodată, pentru că a fost rânduit încă de la naştere să împlinească misiunea de profet.la naştere să împlinească misiunea de profet.

2. V2. VIAŢAIAŢA ŞIŞI PERSONALITATEAPERSONALITATEA PROFETULUIPROFETULUI 1111 :: - numele lui Ieremia, Irmeiahu, derivat de la verbul „rama”,- numele lui Ieremia, Irmeiahu, derivat de la verbul „rama”, înseamnă „a arunca”, „a izgoni”, în acest sens trimiţând cu gândulînseamnă „a arunca”, „a izgoni”, în acest sens trimiţând cu gândul la ideea că Domnul a izgonit poporul Său, numele său având, prinla ideea că Domnul a izgonit poporul Său, numele său având, prin urmare, o semnificaţie profetică profundă.urmare, o semnificaţie profetică profundă.- alţi exegeţi derivă numele profetului de la termenul „iaram”, care- alţi exegeţi derivă numele profetului de la termenul „iaram”, care înseamnă „a fi înalt”, prin urmare numele său însemnând „Iahveînseamnă „a fi înalt”, prin urmare numele său însemnând „Iahve este înalt”, semnificaţie ce este puţin probabilă.este înalt”, semnificaţie ce este puţin probabilă.- Septuaginta a redat numele profetului prin termenul - Septuaginta a redat numele profetului prin termenul ««ΙερεμιαςΙερεμιας»,», termen reluat identic de către Vulgata.termen reluat identic de către Vulgata.- acest nume era purtat în vremea profetului şi de către alţi israeliţi,- acest nume era purtat în vremea profetului şi de către alţi israeliţi, în Vechiul Testament existând şapte personae care au purtat acestîn Vechiul Testament existând şapte personae care au purtat acest nume, însă nici una dintre acestea nu a deţinut vreun rol aparte înnume, însă nici una dintre acestea nu a deţinut vreun rol aparte în istorie.istorie.- tatăl lui Ieremia se nume Hilchia, familia sa fiind originară din- tatăl lui Ieremia se nume Hilchia, familia sa fiind originară din Anatot, astăzi anata, localitate aflată la circa 4 km. nord-est deAnatot, astăzi anata, localitate aflată la circa 4 km. nord-est de Ierusalim, localitate aşezată în teritoriul seminţiei lui Veniamin cuIerusalim, localitate aşezată în teritoriul seminţiei lui Veniamin cu statut de cetate levitică (Iosua 21, 18).statut de cetate levitică (Iosua 21, 18).- aici arhiereul Abiatar poseda anumite terenuri (3 Regi 2, 26), tot- aici arhiereul Abiatar poseda anumite terenuri (3 Regi 2, 26), tot aici el fiind exilat de către regale Solomon după moartea regeluiaici el fiind exilat de către regale Solomon după moartea regelui David.David.

1111 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6161

Page 62: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- locuitorii din Anatot manifestau faţă de profet sentimente- locuitorii din Anatot manifestau faţă de profet sentimente duşmănoase faţă de profet - Ieremia 11, 21 - 23.duşmănoase faţă de profet - Ieremia 11, 21 - 23.- familia profetului, reprezentată prin Hanameel, ruda profetului,- familia profetului, reprezentată prin Hanameel, ruda profetului, stăpânea în Anatot o bucată de pământ, pe care profetul astăpânea în Anatot o bucată de pământ, pe care profetul a cumpărat-o în timupl asedierii Ierusalimului, înainte de luarea încumpărat-o în timupl asedierii Ierusalimului, înainte de luarea în captivitate a poporului (Ieremia 32, 6 - 15).captivitate a poporului (Ieremia 32, 6 - 15).- Ieremia nu a întrerupt niciodată legăturile sale cu ţinutul natal.- Ieremia nu a întrerupt niciodată legăturile sale cu ţinutul natal.- se pare că locuitorii din Ierusalim arătau faţă de profet un fel de- se pare că locuitorii din Ierusalim arătau faţă de profet un fel de dispreţ, numindu-l „Ieremia din Anatot” (Ieremia 29, 27).dispreţ, numindu-l „Ieremia din Anatot” (Ieremia 29, 27).- Ieremia era din neam preoţesc, „Ieremia, fiul lui Helchia, unul din- Ieremia era din neam preoţesc, „Ieremia, fiul lui Helchia, unul din preoţii care locuiau în Anatot” (Ieremia 1, 1).preoţii care locuiau în Anatot” (Ieremia 1, 1).- se pare că Ieremia locuia când în Anatot, când în Ierusalim, şi că nu- se pare că Ieremia locuia când în Anatot, când în Ierusalim, şi că nu a fost căsătorit niciodată, Dumnezeu fiind acela care l-a oprit de laa fost căsătorit niciodată, Dumnezeu fiind acela care l-a oprit de la căsătorie (Ieremia 16, 1 - 2).căsătorie (Ieremia 16, 1 - 2).- profetul Ieremia a fost ales pentru misiunea profetică înainte de- profetul Ieremia a fost ales pentru misiunea profetică înainte de naşterea sa (Ieremia 1, 5).naşterea sa (Ieremia 1, 5).- Ieremia a inaugurat oficiul său profetic în cel de-al 13-lea an al- Ieremia a inaugurat oficiul său profetic în cel de-al 13-lea an al domniei lui Iosia, în jurul anilor 627 - 626 î. Hr. (Ieremia 1, 1; 25, 3).domniei lui Iosia, în jurul anilor 627 - 626 î. Hr. (Ieremia 1, 1; 25, 3).- fiind chemat la îndeplinirea misiunii profetice, el se scuză că este- fiind chemat la îndeplinirea misiunii profetice, el se scuză că este prea tânăr pentru această sarcină de mare răspundere, de undeprea tânăr pentru această sarcină de mare răspundere, de unde putem desprinde ideea că în acea perioadă era un bărbat tânăr,putem desprinde ideea că în acea perioadă era un bărbat tânăr, poate în jurul vârstei de 20 ani - deci, se pare că el s-a născut înpoate în jurul vârstei de 20 ani - deci, se pare că el s-a născut în jurul anului 650 î. Hr.jurul anului 650 î. Hr.- activitatea profetului a durat până la dărâmarea Ierusalimului, deci- activitatea profetului a durat până la dărâmarea Ierusalimului, deci după anul 586 î. Hr. - prin urmare, profetul a activat peste 40 ani subdupă anul 586 î. Hr. - prin urmare, profetul a activat peste 40 ani sub domniile succesive a cinci regi:domniile succesive a cinci regi:

- sub Iosia - 17 ani;- sub Iosia - 17 ani;- sub Ioahaz - 3 luni;- sub Ioahaz - 3 luni;- sub Ioachim - 11 luni;- sub Ioachim - 11 luni;- sub Iehonia (Ioiachim) - 3 luni;- sub Iehonia (Ioiachim) - 3 luni;- sub Sedechia - 11 ani;- sub Sedechia - 11 ani;

- după dărâmarea Ierusalimului, Ieremia a fost martorul acţiunilor lui- după dărâmarea Ierusalimului, Ieremia a fost martorul acţiunilor lui Godolia, guvernatorul instalat după căderea Ierusalimului, pesteGodolia, guvernatorul instalat după căderea Ierusalimului, peste locuitorii rămaşi în pustie.locuitorii rămaşi în pustie.- după moartea lui Godolia, compatrioţii îl târăsc pe Ieremia în Egipt,- după moartea lui Godolia, compatrioţii îl târăsc pe Ieremia în Egipt, unde, după o tradiţie, ar fi fost ucis cu pietre.unde, după o tradiţie, ar fi fost ucis cu pietre.- după o altă tradiţie, profetul ar fi fost luat de Nabucodonosor şi- după o altă tradiţie, profetul ar fi fost luat de Nabucodonosor şi dus în Babilon, unde ar fi murit la adânci bătrâneţi.dus în Babilon, unde ar fi murit la adânci bătrâneţi.- viaţa profetului Ieremia este cea mai bine cunoscută dintre toate- viaţa profetului Ieremia este cea mai bine cunoscută dintre toate biografiile profetice.biografiile profetice.

2. C2. CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC ÎNÎN CARECARE ŞIŞI--AA DESFĂŞURATDESFĂŞURAT ACTIVITATEAACTIVITATEA::

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6262

Page 63: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- timpurile în care a trăit Ieremia au fost extrem de dificile pentru- timpurile în care a trăit Ieremia au fost extrem de dificile pentru Regatul lui Iuda, profetul fiind martorul unor evenimente de oRegatul lui Iuda, profetul fiind martorul unor evenimente de o rezonanţă dedosebită în istoria poporului ales.rezonanţă dedosebită în istoria poporului ales.- astfel, în anul 612 î. Hr., este cucerit oraşul Ninive şi odată cu el- astfel, în anul 612 î. Hr., este cucerit oraşul Ninive şi odată cu el cade şi Imperiul Asirian, care s-a impus prin forţa sa brutală şi princade şi Imperiul Asirian, care s-a impus prin forţa sa brutală şi prin şirul nesfârşit de războaie repurtate.şirul nesfârşit de războaie repurtate.- în Orient se prefigura dominaţia unei noi mega-puteri, cea a- în Orient se prefigura dominaţia unei noi mega-puteri, cea a Babilonului.Babilonului.- împăraţii babilonieni îşi îndreaptau acum atenţia înspre părţile- împăraţii babilonieni îşi îndreaptau acum atenţia înspre părţile mediteraneene. mediteraneene. - puterea adversară Babilonului era Egiptul, iar între Egipt şi Babilon- puterea adversară Babilonului era Egiptul, iar între Egipt şi Babilon era Regatul lui Iuda, de unde se înţelege interesul pe care l-au avutera Regatul lui Iuda, de unde se înţelege interesul pe care l-au avut babilonienii faţă de cucerirea teritoriului acestui regat.babilonienii faţă de cucerirea teritoriului acestui regat.- profetul Ieremia şi-a desfăşurat activitatea profetică sub regii- profetul Ieremia şi-a desfăşurat activitatea profetică sub regii Iosia, Ioahaz, Ioiachim, Iehonia şi Sedechia.Iosia, Ioahaz, Ioiachim, Iehonia şi Sedechia.- toţi aceşti regi, şi mai ales ultimii trei, au încercat diferite metode- toţi aceşti regi, şi mai ales ultimii trei, au încercat diferite metode menite să opună rezistenţă presiunilor tot mai insistente alemenite să opună rezistenţă presiunilor tot mai insistente ale babilonienilor.babilonienilor.- atenţia acestor regi era îndreptată în mod evident înspre Egipt, de- atenţia acestor regi era îndreptată în mod evident înspre Egipt, de unde sperau să primească ajutor. unde sperau să primească ajutor. - totuşi, Babilonul, cu imensele sale efective militare, nu s-a- totuşi, Babilonul, cu imensele sale efective militare, nu s-a împiedicat de o astfel de rezistenţă.împiedicat de o astfel de rezistenţă.- în vremea lui Ioiachim va avea loc o primă incursiune babiloniană în- în vremea lui Ioiachim va avea loc o primă incursiune babiloniană în teritoriul regatului iudaic, în urma căreia, în anul 605, vor fi duşi înteritoriul regatului iudaic, în urma căreia, în anul 605, vor fi duşi în robie bărbaţii de frunte ai lui Israel, precum şi profetul Daniel. robie bărbaţii de frunte ai lui Israel, precum şi profetul Daniel. - regele Sedechia va fi pus în situaţia de a se salva prin fugă,- regele Sedechia va fi pus în situaţia de a se salva prin fugă, întrucât babilonienii asediaseră Ierusalimul. întrucât babilonienii asediaseră Ierusalimul. - printr-o poartă secretă, Sedechia încearcă să fugă în Egipt, dar- printr-o poartă secretă, Sedechia încearcă să fugă în Egipt, dar este capturat de babilonieni, care îl tratează cu o nespusă cruzime: îieste capturat de babilonieni, care îl tratează cu o nespusă cruzime: îi omoară copiii şi după ce-i scot ochii, îl duc rob în Babilon.omoară copiii şi după ce-i scot ochii, îl duc rob în Babilon.- în locul lui Sedechia, babilonienii aşează un guvernator, pe- în locul lui Sedechia, babilonienii aşează un guvernator, pe Ghedalia, evreu de sânge, care s-a arătat gata de a colabora cuGhedalia, evreu de sânge, care s-a arătat gata de a colabora cu babilonienii, fapt pentru care conaţionalii nu l-au iertat şibabilonienii, fapt pentru care conaţionalii nu l-au iertat şi l-au ucis.l-au ucis.- măsurile de represiune luate de babilonieni au fost cât se poate de- măsurile de represiune luate de babilonieni au fost cât se poate de drastice: ei vor dărâma Ierusalimul până la temelie, vor distrugedrastice: ei vor dărâma Ierusalimul până la temelie, vor distruge integral templul, pentru ca partea cea mai numeroasă a populaţieiintegral templul, pentru ca partea cea mai numeroasă a populaţiei să fie dusă în robie în Babilon, între anii 587 - 586 î. Hr.să fie dusă în robie în Babilon, între anii 587 - 586 î. Hr.- Ieremia a fost martor ocular al acestui eveniment dramatic. - Ieremia a fost martor ocular al acestui eveniment dramatic. - conform tradiţiei, se spune că, presimţind sfârşitul iminent al- conform tradiţiei, se spune că, presimţind sfârşitul iminent al Regatului şi al Cetăţii Sfinte, Ieremia s-a refugiat într-o peşteră înRegatului şi al Cetăţii Sfinte, Ieremia s-a refugiat într-o peşteră în apropiere de Ierusalim, loc din care a avut ocazia să vadă Cetateaapropiere de Ierusalim, loc din care a avut ocazia să vadă Cetatea

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6363

Page 64: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

Sfântă, asupra căreia plana un enorm nor de praf şi fum, evenimentSfântă, asupra căreia plana un enorm nor de praf şi fum, eveniment care l-a inspirat în scrierea cărţii „Plângerilor” sale.care l-a inspirat în scrierea cărţii „Plângerilor” sale.- nu este cunoscută soarta lui Ieremia după căderea Ierusalimului.- nu este cunoscută soarta lui Ieremia după căderea Ierusalimului.- totuşi, în această direcţie au fost lansate o serie de presupoziţii:- totuşi, în această direcţie au fost lansate o serie de presupoziţii:

AA.. - conform unei tradiţii, el a fost luat rob în Babilon, alături de - conform unei tradiţii, el a fost luat rob în Babilon, alături de ceilalţi conaţionali ai săi;ceilalţi conaţionali ai săi;BB.. - după o altă tradiţie, ar fi rămas la Ierusalim, printre puţinii - după o altă tradiţie, ar fi rămas la Ierusalim, printre puţinii evrei care, ascunzându-se, au scăpat de robie;evrei care, ascunzându-se, au scăpat de robie;CC.. - o altă tradiţie consideră că Ieremia ar fi fost târât cu forţa în - o altă tradiţie consideră că Ieremia ar fi fost târât cu forţa în Egipt de către alţi conaţionali ai săi, care s-au refugiat acoloEgipt de către alţi conaţionali ai săi, care s-au refugiat acolo pentru a scăpa de robia babilonică, unde Ieremia s-ar fi luptatpentru a scăpa de robia babilonică, unde Ieremia s-ar fi luptat din răsputeri să îi ferească pe conaţionali de căderea îndin răsputeri să îi ferească pe conaţionali de căderea în idolatrie; idolatrie;

- atitudinea sa intransigentă faţă de conaţionali i-ar fi adus- atitudinea sa intransigentă faţă de conaţionali i-ar fi adus sfârşitul, fiind ucis de către un judecător al poporului, pesfârşitul, fiind ucis de către un judecător al poporului, pe care profetul l-a acuzat de idolatrie şi imoralitate;care profetul l-a acuzat de idolatrie şi imoralitate;

--1212 perioada istorică în care a activat profetul este foarte perioada istorică în care a activat profetul este foarte zbuciumată, Ieremia fiind martor, pe plan extern, al decadenţei şizbuciumată, Ieremia fiind martor, pe plan extern, al decadenţei şi prăbuşirii marelui imperiu asirian şi al restaurării imperiuluiprăbuşirii marelui imperiu asirian şi al restaurării imperiului babilonian (caldeean).babilonian (caldeean).- sub ultimii ei regi, Assuretilani (626 - 621 î. Hr.) şi Sinsaricun (621 -- sub ultimii ei regi, Assuretilani (626 - 621 î. Hr.) şi Sinsaricun (621 - 612 î. Hr.), Asiria a fost atacată de o coaliţie foarte puternică,612 î. Hr.), Asiria a fost atacată de o coaliţie foarte puternică, formată din armatele mai multor popoare vecine.formată din armatele mai multor popoare vecine.- după mai multe lovituri succesive, Ninive, capitala Asiriei, cade în- după mai multe lovituri succesive, Ninive, capitala Asiriei, cade în anul 612 î. Hr. - marea cetate este distrusă până la temelie, iaranul 612 î. Hr. - marea cetate este distrusă până la temelie, iar regele Sinsaricun îşi află sfârşitul în flăcări - după patru ani (608 î.regele Sinsaricun îşi află sfârşitul în flăcări - după patru ani (608 î. Hr.), ultimul rest din armata asiriană este nimicit în oraşul Haran.Hr.), ultimul rest din armata asiriană este nimicit în oraşul Haran.- în locul imperiului asirian se va ridica pe prim plan Babilonul, prin- în locul imperiului asirian se va ridica pe prim plan Babilonul, prin regele său Nabupolasar, apoi, începând cu anul 605 î. Hr., prin regeleregele său Nabupolasar, apoi, începând cu anul 605 î. Hr., prin regele Nabucodonosor.Nabucodonosor.- pe plan intern, situaţia regatului Iuda era una dintre cele mai grele- pe plan intern, situaţia regatului Iuda era una dintre cele mai grele - regele Manase (693 - 639 î. Hr.) promova pe toate căile idolatria (4- regele Manase (693 - 639 î. Hr.) promova pe toate căile idolatria (4 Regi 21, 2 ş. u.; 2 Paralipomena 33, 3 ş. u.), pentru ca mai apoi, fiulRegi 21, 2 ş. u.; 2 Paralipomena 33, 3 ş. u.), pentru ca mai apoi, fiul său, regele Amon, să păşească pe urmele sale, săvârşind fărădelegisău, regele Amon, să păşească pe urmele sale, săvârşind fărădelegi şi mai mari (2 Paralipomena 33, 22 ş. u.).şi mai mari (2 Paralipomena 33, 22 ş. u.).- în cel de-al 12-lea an al domniei sale, regele Iosia întreprinde un- în cel de-al 12-lea an al domniei sale, regele Iosia întreprinde un început de reformă a cultului (2 Paralipomena 34, 3 - 7), pentru ca înînceput de reformă a cultului (2 Paralipomena 34, 3 - 7), pentru ca în cel de-al 18-lea an al domniei să realizezez cea de-a doua reformă acel de-al 18-lea an al domniei să realizezez cea de-a doua reformă a sa.sa.

1212 Sursa 2. Sursa 2.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6464

Page 65: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Ieremia îşi începe activitatea profetică sub acest rege şi putem- Ieremia îşi începe activitatea profetică sub acest rege şi putem ajunge la concluzia că a colaborat cu acesta la reformarea cultului -ajunge la concluzia că a colaborat cu acesta la reformarea cultului - în acest sens, se pare că pasajele din Ieremia 11, 1 şi 11, 6 - 7 seîn acest sens, se pare că pasajele din Ieremia 11, 1 şi 11, 6 - 7 se referă în mod direct la această operă de reformă.referă în mod direct la această operă de reformă.- Ieremia va deplânge moartea regelui Iosia într-o cântare de jale.- Ieremia va deplânge moartea regelui Iosia într-o cântare de jale.- după moartea tragică a regelui Iosia, survenită în urma luptei de la- după moartea tragică a regelui Iosia, survenită în urma luptei de la Meghido, în care s-a opus regelui egiptean Neco II (609 î. Hr.), laMeghido, în care s-a opus regelui egiptean Neco II (609 î. Hr.), la domnie ajunge Ioahaz, care se va menţine pe tron numai nouă luni,domnie ajunge Ioahaz, care se va menţine pe tron numai nouă luni, având un caracter josnic.având un caracter josnic.- urmaşul lui Ioahaz a fost Ioachim, fratele său, care a fost ridicat pe- urmaşul lui Ioahaz a fost Ioachim, fratele său, care a fost ridicat pe tron de către Neco şi a domnit între anii 608 - 597 î. Hr., acest regetron de către Neco şi a domnit între anii 608 - 597 î. Hr., acest rege fiind descris ca un om rău, crud, avar şi prigonitor de profeţi.fiind descris ca un om rău, crud, avar şi prigonitor de profeţi.- profetul Ieremia a avut mult de suferit din cauza regelui Ioiachim.- profetul Ieremia a avut mult de suferit din cauza regelui Ioiachim.- Ioachim figurează de mai multe ori în cuvântările profetului- Ioachim figurează de mai multe ori în cuvântările profetului (Ieremia 22, 13 - 19; 24).(Ieremia 22, 13 - 19; 24).- îndată după lupta de la Cherchemiş (604 î. Hr.), unde faraonul Neco- îndată după lupta de la Cherchemiş (604 î. Hr.), unde faraonul Neco a fost învins de către Nabucodonosor, Ieremia a primit poruncă de laa fost învins de către Nabucodonosor, Ieremia a primit poruncă de la Dumnezeu să pună în scris profeţiile rostite de el mai înainte (cap.Dumnezeu să pună în scris profeţiile rostite de el mai înainte (cap. 36), scoupl redactării acestor cuvinte fiind acela de a-i determina pe36), scoupl redactării acestor cuvinte fiind acela de a-i determina pe rege şi pe popor să se căiască de păcatele lor, pentru a abate de la eirege şi pe popor să se căiască de păcatele lor, pentru a abate de la ei pedeapsa divină.pedeapsa divină.- Ieremia îndeplineşte ordinul primit de la Dumnezeu cu ajutorul- Ieremia îndeplineşte ordinul primit de la Dumnezeu cu ajutorul ucenicului său Baruh, şi fixează, în scris, profeţiile sale.ucenicului său Baruh, şi fixează, în scris, profeţiile sale.- această carte va fi citită de Baruh înaintea mai-marilor de la curte,- această carte va fi citită de Baruh înaintea mai-marilor de la curte, pentru ca mai apoi să fie prezentată regelui - regele, luând lapentru ca mai apoi să fie prezentată regelui - regele, luând la cunoştinţă cuprinsul cărţii, se va supăra şi va pune cartea pe foc.cunoştinţă cuprinsul cărţii, se va supăra şi va pune cartea pe foc.- Ieremia nu se va descuraja, ci îi va dicta din nou lui Baruh, din- Ieremia nu se va descuraja, ci îi va dicta din nou lui Baruh, din memorie, toate cuvintele cuprinse în volumul ars de către Ioachim,memorie, toate cuvintele cuprinse în volumul ars de către Ioachim, adugând şi alte cuvinte noi (Ieremia 36, 32).adugând şi alte cuvinte noi (Ieremia 36, 32).- întrucât a ars primul volum al profeţiei, profetul îi prezice lui- întrucât a ars primul volum al profeţiei, profetul îi prezice lui Ioachim o pedeapsă aspră.Ioachim o pedeapsă aspră.- curând după acest moment, în cel de-al patrulea an al domniei lui- curând după acest moment, în cel de-al patrulea an al domniei lui Ioachim (605 î. Hr.), Nabucodonosor va cuceri Ierusalimul şi îl va faceIoachim (605 î. Hr.), Nabucodonosor va cuceri Ierusalimul şi îl va face vasal pe rege, iar o parte din nobilimea tânără, printre care se afla şivasal pe rege, iar o parte din nobilimea tânără, printre care se afla şi Daniel, o va deporta în Babilon - acest moment marchează începutulDaniel, o va deporta în Babilon - acest moment marchează începutul celor 70 ani de captivitate, prezişi de Ieremia în pasajul din 25, 1 - 8.celor 70 ani de captivitate, prezişi de Ieremia în pasajul din 25, 1 - 8.- profetul îl înfruntă pe rege pentru despotismul şi necredinţa sa şi îi- profetul îl înfruntă pe rege pentru despotismul şi necredinţa sa şi îi provesteşte un sfârşit ruşinos, el urmând să aibă parte deprovesteşte un sfârşit ruşinos, el urmând să aibă parte de mormântul unui asin (Ieremia 22, 15 - 19).mormântul unui asin (Ieremia 22, 15 - 19).- dorind să se elibereze de jugul babilonian, Ioachim refuză să- dorind să se elibereze de jugul babilonian, Ioachim refuză să plătească tributul, fapt ce va atrage mânia lui Nabucodonosor, careplătească tributul, fapt ce va atrage mânia lui Nabucodonosor, care va pustii ţara şi îl va pedepsi pe rege (4 Regi 24, 25).va pustii ţara şi îl va pedepsi pe rege (4 Regi 24, 25).

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6565

Page 66: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- după trei luni de domnie, Iehonia (Ioiacim), fiul uli Ioachim, este- după trei luni de domnie, Iehonia (Ioiacim), fiul uli Ioachim, este deportat în Babilon, împreună cu o bună parte din nobilimea ţăriideportat în Babilon, împreună cu o bună parte din nobilimea ţării (597 î. Hr.).(597 î. Hr.).- urmaşul la domnie al lui Iehonia a fost Sedechia, cel de-al treilea- urmaşul la domnie al lui Iehonia a fost Sedechia, cel de-al treilea fiu al lui Iosia (597 - 586 î. Hr.), care a dat dovadă de un caracterfiu al lui Iosia (597 - 586 î. Hr.), care a dat dovadă de un caracter slab, nestatornic, neascultând sfaturile lui Ieremia, ci doar pe celeslab, nestatornic, neascultând sfaturile lui Ieremia, ci doar pe cele ale linguşitorilor săi.ale linguşitorilor săi.- Ieremia îl îndemna pe rege să i se supună şi să îi fie credincios lui- Ieremia îl îndemna pe rege să i se supună şi să îi fie credincios lui Nabucodonosor, întrucât acesta împlinea o poruncă divină -Nabucodonosor, întrucât acesta împlinea o poruncă divină - Sedechia, însă, fiind însă influenţat şi sfătuit de profeţi falşi, îşi vaSedechia, însă, fiind însă influenţat şi sfătuit de profeţi falşi, îşi va pune nădejdea în ajutorul egiptenilor şi aştepta ca aceştia săpune nădejdea în ajutorul egiptenilor şi aştepta ca aceştia să elibereze ţara de sub jugul lui Nabucodonosor.elibereze ţara de sub jugul lui Nabucodonosor.- la începutul domniei sale, Sedechia a arătat stimă faţă de profet,- la începutul domniei sale, Sedechia a arătat stimă faţă de profet, însă mai târziu conducătorii cetăţii vor reuşi să îl pornească pe regeînsă mai târziu conducătorii cetăţii vor reuşi să îl pornească pe rege împotriva profetului, obţinând astfel pedepsirea lui Ieremia, careîmpotriva profetului, obţinând astfel pedepsirea lui Ieremia, care este supus chinurilor.este supus chinurilor.- încercarea lui Sedechia de a se desprinde de Babilon va aduce în- încercarea lui Sedechia de a se desprinde de Babilon va aduce în curând prăbuşirea statului şi a cetăţii Ierusalimului - astfel,curând prăbuşirea statului şi a cetăţii Ierusalimului - astfel, Nabucodonosor asediază Ierusalimul şi, după opt luni, cucereşte şiNabucodonosor asediază Ierusalimul şi, după opt luni, cucereşte şi dărâmă zidurile şi templul, populaţia fiind transportată în exil (586 î.dărâmă zidurile şi templul, populaţia fiind transportată în exil (586 î. Hr.) - Sedechia încearcă să fugă din cetate, însă este prins şi adusHr.) - Sedechia încearcă să fugă din cetate, însă este prins şi adus înaintea lui Nabucodonosor, care îi scoate ochii, după ce mai întâi i-aînaintea lui Nabucodonosor, care îi scoate ochii, după ce mai întâi i-a ucis copiii - în acest mod îşi va încheia existenţa Regatul lui Iuda şiucis copiii - în acest mod îşi va încheia existenţa Regatul lui Iuda şi Ierusalimul, ca urmare a neascultării faţă de mustrările profetului şiIerusalimul, ca urmare a neascultării faţă de mustrările profetului şi sfaturile sale.sfaturile sale.- pe plan religios, importanţa lui Ieremia este la fel de mare ca şi cea- pe plan religios, importanţa lui Ieremia este la fel de mare ca şi cea a lui Isaia.a lui Isaia.- profetul accentuează ideea că sacrificiile şi întregul cult sunt- profetul accentuează ideea că sacrificiile şi întregul cult sunt valoroase numai în legătură cu sentimentele morale (7, 24) - nicivaloroase numai în legătură cu sentimentele morale (7, 24) - nici chiar Templul nu poate salva Ierusalimul de la distrugere (7, 4).chiar Templul nu poate salva Ierusalimul de la distrugere (7, 4).- la fel ca şi Isaia, Ieremia învaţă că Dumnezeu este Stăpânul- la fel ca şi Isaia, Ieremia învaţă că Dumnezeu este Stăpânul universului şi că o politică ce se reazămă numai pe aliaţi omeneştiuniversului şi că o politică ce se reazămă numai pe aliaţi omeneşti nu poate duce la bun sfârşit - ajutorul divin este asemănat cu unnu poate duce la bun sfârşit - ajutorul divin este asemănat cu un izvor de apă vie, pe când ajutorul oamenilor este asemănat cu nişteizvor de apă vie, pe când ajutorul oamenilor este asemănat cu nişte fântâni sparte, în care apa nu se păstrează timp îndelungat (Iermeiafântâni sparte, în care apa nu se păstrează timp îndelungat (Iermeia 2, 11, 13 b).2, 11, 13 b).- la rândul său, Ieremia Îl va prezice pe Mesia şi împărăţia Sa- la rândul său, Ieremia Îl va prezice pe Mesia şi împărăţia Sa (Ieremia 23, 1 - 8; 33, 25 - 18), el fiind primul care a anunţat, în(Ieremia 23, 1 - 8; 33, 25 - 18), el fiind primul care a anunţat, în cuvinte explicite, încheierea unui nou legământ care va trebui să îlcuvinte explicite, încheierea unui nou legământ care va trebui să îl înlocuiască pe cel de pe muntele Sinai (31, 31) - profetul accentuazăînlocuiască pe cel de pe muntele Sinai (31, 31) - profetul accentuază faptul că Noul Legământ, spre deosebire de cel vechi, va avea unfaptul că Noul Legământ, spre deosebire de cel vechi, va avea un caracter de sfinţenie şi de unire mai apropiată de Dumnezeu.caracter de sfinţenie şi de unire mai apropiată de Dumnezeu.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6666

Page 67: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

3. C3. CARACTERIZAREAARACTERIZAREA ACTIVITĂŢIIACTIVITĂŢII PROFETULUIPROFETULUI:: - viaţa lui Ieremia a stat sub semnul unui real zbucium. - viaţa lui Ieremia a stat sub semnul unui real zbucium. - Ieremia a fost urât de către preoţi pentru că le reproşa lipsa de- Ieremia a fost urât de către preoţi pentru că le reproşa lipsa de evlavie, precum şi faptul că au dezertat de la nobila misiune deevlavie, precum şi faptul că au dezertat de la nobila misiune de îndrumători ai poporului.îndrumători ai poporului.- totodată, a fost asuprit şi de către conducerea regatului, fiind- totodată, a fost asuprit şi de către conducerea regatului, fiind concludent, în acest sens, urmâtorul exemplu: concludent, în acest sens, urmâtorul exemplu:

- este cunoscut faptul că profetul Ieremia, după ce şi-a scris- este cunoscut faptul că profetul Ieremia, după ce şi-a scris cartea sa în care se aflau aspre mustrări la adresa regelui, acartea sa în care se aflau aspre mustrări la adresa regelui, a preoţilor şi a demnitarilor de stat, după ce i-a prezentat regeluipreoţilor şi a demnitarilor de stat, după ce i-a prezentat regelui Ioiachim această carte, acesta a dispus ca aceasta să fie arsă înIoiachim această carte, acesta a dispus ca aceasta să fie arsă în foc;foc;- Ieremia nu s-a lăsat înfrânt, ci a dictat din nou întreaga carte- Ieremia nu s-a lăsat înfrânt, ci a dictat din nou întreaga carte secretarului său Baruh; secretarului său Baruh; - se pare că această a doua versiune a cărţii Ieremia a ajuns în- se pare că această a doua versiune a cărţii Ieremia a ajuns în canonul vechi-testamentar;canonul vechi-testamentar;

- din punct de vedere al importanţei pe plan religios, activitatea lui- din punct de vedere al importanţei pe plan religios, activitatea lui Ieremia este situată la aceeaşi înălţime cu activitatea profetuluiIeremia este situată la aceeaşi înălţime cu activitatea profetului Isaia.Isaia.- mai mult decât atât, Ieremia oferă în cartea sa o serie de mărturii- mai mult decât atât, Ieremia oferă în cartea sa o serie de mărturii istorice pe care dacă el nu le-ar fi menţionat, nu am avea astăzi alteistorice pe care dacă el nu le-ar fi menţionat, nu am avea astăzi alte surse din care să le cunoaştem.surse din care să le cunoaştem.- Ieremia s-a dovedit a fi un cronicar de vocaţie, fiind autorul cărţilor- Ieremia s-a dovedit a fi un cronicar de vocaţie, fiind autorul cărţilor III şi IV Regi, a cărţii profetice Ieremia şi a cărţii poetice aIII şi IV Regi, a cărţii profetice Ieremia şi a cărţii poetice a „Plângerilor” sale.„Plângerilor” sale.- cartea profetului Ieremia ni s-a păstrat în două versiuni, o versiune- cartea profetului Ieremia ni s-a păstrat în două versiuni, o versiune greacă şi o versiune ebraică.greacă şi o versiune ebraică.- versiunea greacă este cu mult mai scurtă decât cea ebraică,- versiunea greacă este cu mult mai scurtă decât cea ebraică, motivul acestei diferenţe nefiind cunoscut. motivul acestei diferenţe nefiind cunoscut. - conform opiniei unor cercetători biblici, traducătorii greci ai cărţii- conform opiniei unor cercetători biblici, traducătorii greci ai cărţii Ieremia ar fi exclus unele părţi din carte, pasaje care nu li s-au părutIeremia ar fi exclus unele părţi din carte, pasaje care nu li s-au părut semnificative.semnificative.- Biserica Ortodoxă consideră autentice ambele variante de text ale- Biserica Ortodoxă consideră autentice ambele variante de text ale cărţii profetului Ieremia.cărţii profetului Ieremia.

4. T4. TEXTULEXTUL CĂRŢIICĂRŢII ÎNÎN DUBLADUBLA RECENZIERECENZIE:: - textul cărţii profetului Ieremia- textul cărţii profetului Ieremia

4. P4. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII DUPĂDUPĂ T TEXTULEXTUL M MASORETICASORETIC::

- 1, 1-3: Titlul cărţii;- 1, 1-3: Titlul cărţii;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6767

Page 68: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- 1, 4-19: Vocaţia şi viziunea - Profeţii împotriva lui Israel şi- 1, 4-19: Vocaţia şi viziunea - Profeţii împotriva lui Israel şi Iuda, sub formă de poezie;Iuda, sub formă de poezie;

- 2, 1 - 4, 4: Fidelitatea Domnului în raport cu infidelitatea- 2, 1 - 4, 4: Fidelitatea Domnului în raport cu infidelitatea poporului - întoarcerea este posibilă;poporului - întoarcerea este posibilă;- 4, 5 - 6, 30: Anunţatrea judecăţii - Duşmanul din Nord;- 4, 5 - 6, 30: Anunţatrea judecăţii - Duşmanul din Nord;- 7, 1 - 8, 3: Primul discurs din Templu – Credinţele false, în- 7, 1 - 8, 3: Primul discurs din Templu – Credinţele false, în

proză; proză; - 8, 4 - 9, 25: Acuzaţii şi anunţarea judecăţii, sub formă de- 8, 4 - 9, 25: Acuzaţii şi anunţarea judecăţii, sub formă de

poezie;poezie;- 10: Polemică referitoare la zeităţile false, sub formă de poezie;- 10: Polemică referitoare la zeităţile false, sub formă de poezie; (12-16, la fel ca şi 51,15-19)(12-16, la fel ca şi 51,15-19)- 11: Discurs referitor la alianţa ruptă – la fel ca şi în 31, 31-34,- 11: Discurs referitor la alianţa ruptă – la fel ca şi în 31, 31-34,

în proză;în proză;- 12,7-17: Plângere asupra ţării dezolate;- 12,7-17: Plângere asupra ţării dezolate;- 13: Act simbolic - Brâul de in anunţă judecata, sub formă de- 13: Act simbolic - Brâul de in anunţă judecata, sub formă de

poezie;poezie;- 14: Liturghie de lamentaţie – Seceta, sub formă de poezie;- 14: Liturghie de lamentaţie – Seceta, sub formă de poezie;- 15, 1-9: Anunţarea judecăţii, sub formă de poezie;- 15, 1-9: Anunţarea judecăţii, sub formă de poezie;- 16, 1-13: Celibatul, în proză;- 16, 1-13: Celibatul, în proză;- 16, 14-20: Exilul şi reîntoarcerea, sub formă de poezie;- 16, 14-20: Exilul şi reîntoarcerea, sub formă de poezie;- 17, 1-13: Acuzaţii, sub forma unor texte sapienţiale, în proză;- 17, 1-13: Acuzaţii, sub forma unor texte sapienţiale, în proză;- 17, 19-27: Discurs referitor la Sabat, în proză;- 17, 19-27: Discurs referitor la Sabat, în proză;- 18, 1-17: Olarul;- 18, 1-17: Olarul;- 19: Oala spartă, în proză;- 19: Oala spartă, în proză;- 20, 1-6: Norr-Ieremia şi Paşhurr, în proză;- 20, 1-6: Norr-Ieremia şi Paşhurr, în proză;- 21 - 23: Profeţii referitoare la regi şi profeţi, poezie şi proză;- 21 - 23: Profeţii referitoare la regi şi profeţi, poezie şi proză;- 24: Viziune şi discurs: Smochinele bune şi rele, în proză;- 24: Viziune şi discurs: Smochinele bune şi rele, în proză;- 25, 1-14: Discurs;- 25, 1-14: Discurs;- 25, 15-38: Introducere - Profeţii împotriva naţiunilor, poezie şi- 25, 15-38: Introducere - Profeţii împotriva naţiunilor, poezie şi

proză;proză;- 26: Al doilea discurs în Templu, în proză;- 26: Al doilea discurs în Templu, în proză;- 27-28: Confruntarea cu Asiria, în proză;- 27-28: Confruntarea cu Asiria, în proză;- 29: Scrisoare pentru cei din exil;- 29: Scrisoare pentru cei din exil;- 30 - 33: Anunţarea mântuirii, poezie şi proză;- 30 - 33: Anunţarea mântuirii, poezie şi proză;- 30 - 31: „Cartea consolării'”;- 30 - 31: „Cartea consolării'”;- 31, 24-34: Noua alianţă; - 31, 24-34: Noua alianţă; - 32: Discurs - Cumpărarea unui câmp;- 32: Discurs - Cumpărarea unui câmp;- 33: Anunţarea restaurării;- 33: Anunţarea restaurării;- 34: Ruptura alianţei, în proză;- 34: Ruptura alianţei, în proză;- 35: Rekabiţii - Mântuirea pentru un mic grup, în proză;- 35: Rekabiţii - Mântuirea pentru un mic grup, în proză;- 36: Sulul cărţii ars - Anti-reforma lui Ioiachim, în proză;- 36: Sulul cărţii ars - Anti-reforma lui Ioiachim, în proză;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6868

Page 69: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- 37: Suferinţa lui Ieremia, conflictele sale cu Sedechia,- 37: Suferinţa lui Ieremia, conflictele sale cu Sedechia, închiderea sa, căderea Ierusalimului, plecarea forţată în Egipt;închiderea sa, căderea Ierusalimului, plecarea forţată în Egipt;- 44: Discurs - Cuvânt împotriva diasporei egiptene, în proză;- 44: Discurs - Cuvânt împotriva diasporei egiptene, în proză;- 45: Mustrarea lui Baruh, în proză;- 45: Mustrarea lui Baruh, în proză;- 46 – 51: Profeţii referitoare la naţiuni: Egipt, Filisteni, Moab,- 46 – 51: Profeţii referitoare la naţiuni: Egipt, Filisteni, Moab, Amon, Edom, Damasc, Quedar, Elam, Babilon, sub formă deAmon, Edom, Damasc, Quedar, Elam, Babilon, sub formă de poezie;poezie;- 52: Apendice istoric – similar cu IV Regi 24, 18 - 25, 30, în- 52: Apendice istoric – similar cu IV Regi 24, 18 - 25, 30, în

proză;proză;- aşa-numitele „Confesiuni ale lui Ieremia” sunt cuprinse în- aşa-numitele „Confesiuni ale lui Ieremia” sunt cuprinse în următoarele pasaje: următoarele pasaje:

- 11, 18 - 12,6;- 11, 18 - 12,6;- 15, 10-21;- 15, 10-21;- 17, 14-18;- 17, 14-18;- 18, 18-23;- 18, 18-23;- 20, 7-18;- 20, 7-18;

5. P5. PASAJEASAJE IMPORTANTEIMPORTANTE:: - 1: Chemarea proorocului;- 1: Chemarea proorocului;- 2: Mustrări asupra poporului Israel - Mirarea Domnului;- 2: Mustrări asupra poporului Israel - Mirarea Domnului;- 3, 14 - Mustrări şi îndemnuri la pocăinţă – Ierusalimul va- 3, 14 - Mustrări şi îndemnuri la pocăinţă – Ierusalimul va deveni loc de închinare şi pentru celelalte popoare;deveni loc de închinare şi pentru celelalte popoare;- 5, 7, 10: Seminţia lui Israel;- 5, 7, 10: Seminţia lui Israel;- 6: Tecoa, oraşul din care era originar Amos;- 6: Tecoa, oraşul din care era originar Amos;- 9: Plângerea proorocului. Ameninţare de la Dumnezeu;- 9: Plângerea proorocului. Ameninţare de la Dumnezeu;- 13: Prevestirea robiei Evreilor;- 13: Prevestirea robiei Evreilor;- 17, 7: Idolatria adoptată de ierusalimiteni; - 17, 7: Idolatria adoptată de ierusalimiteni; - 23, 5: Odraslă dreaptă;- 23, 5: Odraslă dreaptă;- 24: Coşurile cu smochine şi soarta viitoare a poporului;- 24: Coşurile cu smochine şi soarta viitoare a poporului;- 25: Robia Babilonului şi pedeapsa tuturor neamurilor;- 25: Robia Babilonului şi pedeapsa tuturor neamurilor;- 29: Scrisoarea lui Ieremia către cei din robie;- 29: Scrisoarea lui Ieremia către cei din robie;- 30: Făgăduinţa întoarcerii din robie;- 30: Făgăduinţa întoarcerii din robie;- 31, 15: Glasul care se aude din Rama;- 31, 15: Glasul care se aude din Rama;- 31,31: Legământul cel nou;- 31,31: Legământul cel nou;- 35: Recabiţii;- 35: Recabiţii;- 39: Cucerirea Ierusalimului;- 39: Cucerirea Ierusalimului;- 50: Proorocie pentru întoarcerea din robia Babilonului;- 50: Proorocie pentru întoarcerea din robia Babilonului;- 52: Pustiirea Ierusalimului;- 52: Pustiirea Ierusalimului;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

6969

Page 70: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 11STUDIUL 11

CARTEA PROFETULUI IEZECHIELCARTEA PROFETULUI IEZECHIEL48 C48 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului provine de la cuvântul evraic „hazac”, care- numele profetului provine de la cuvântul evraic „hazac”, care înseamnă „Puternic este Elohim” sau „Dumnezeu întăreşte”, numeînseamnă „Puternic este Elohim” sau „Dumnezeu întăreşte”, nume ce nu ar fi tocmai adecvat cu misiunea îndeplinită de profet.ce nu ar fi tocmai adecvat cu misiunea îndeplinită de profet.- despre profetul Iezechiel este cunoscut faptul că a fost- despre profetul Iezechiel este cunoscut faptul că a fost contemporan cu profetul Ieremia, însă era mai tânăr decât acesta.contemporan cu profetul Ieremia, însă era mai tânăr decât acesta.- tatăl lui Iezechiel se numea Buzi şi era preot, de unde rezultă în- tatăl lui Iezechiel se numea Buzi şi era preot, de unde rezultă în mod evident că şi Iezechia deţinea dreptul de a sluji ca preot.mod evident că şi Iezechia deţinea dreptul de a sluji ca preot.- Iezechiel şi-a desfăşurat întreaga activitate în Babilon. - Iezechiel şi-a desfăşurat întreaga activitate în Babilon.

2. C2. CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC ÎNÎN CARECARE PROFETULPROFETUL ŞIŞI--AA DESFĂŞURATDESFĂŞURAT ACTIVITATEAACTIVITATEA:: - în anul 608 a fost deportat împreună cu regele Iehonia (Ioiachin) şi- în anul 608 a fost deportat împreună cu regele Iehonia (Ioiachin) şi cu ceilalţi demnitari ai ţării. cu ceilalţi demnitari ai ţării. - de la anul 608 se numără cei 70 de ani de robie profeţiţi de- de la anul 608 se numără cei 70 de ani de robie profeţiţi de Ieremia.Ieremia.- misiunea lui Iezechiel, la fel ca şi misiunea celorlalţi profeţi, nu a- misiunea lui Iezechiel, la fel ca şi misiunea celorlalţi profeţi, nu a fost deloc uşoară. fost deloc uşoară. - Iezechiel a trăit vremuri mai deosebite, cu atât mai mult cu cât- Iezechiel a trăit vremuri mai deosebite, cu atât mai mult cu cât poporul Israel se afla într-o situaţie pe care nu o mai experimentasepoporul Israel se afla într-o situaţie pe care nu o mai experimentase niciodată.niciodată.- Templul exista încă, însă statul iudaic era desfiinţat. - Templul exista încă, însă statul iudaic era desfiinţat. - deşi exilat, regele Iehonia a fost înlocuit cu Sedechia.- deşi exilat, regele Iehonia a fost înlocuit cu Sedechia.- evreii nu îşi puteau imagina ceea ce urma să se întâmple, fapt- evreii nu îşi puteau imagina ceea ce urma să se întâmple, fapt pentru care atunci când Iezechiel le vorbea despre dărâmareapentru care atunci când Iezechiel le vorbea despre dărâmarea Templului şi despre un nou templu şi o nouă orânduială în viaţaTemplului şi despre un nou templu şi o nouă orânduială în viaţa evreilor, ei nu credeau şi îl luau în râs.evreilor, ei nu credeau şi îl luau în râs.- totuşi, nu va dura mult timp până când poporul va avea prilejul să- totuşi, nu va dura mult timp până când poporul va avea prilejul să se convingă de spusele profetului. se convingă de spusele profetului. - astfel, în anul 586 Ierusalimul cade, Templul este distrus, iar- astfel, în anul 586 Ierusalimul cade, Templul este distrus, iar poporul este dus în robie.poporul este dus în robie.- acum va începe pentru Iezechiel o nouă etapă a misiunii sale, care- acum va începe pentru Iezechiel o nouă etapă a misiunii sale, care găseşte o mai mare audienţă la poporul său. găseşte o mai mare audienţă la poporul său. - misiunea sa principală era aceea de a-i încuraja pe evreii copleşiţi- misiunea sa principală era aceea de a-i încuraja pe evreii copleşiţi de deznădejde. de deznădejde. - profetul îi asigură că Dumnezeu rămâne credincios promisiunilor- profetul îi asigură că Dumnezeu rămâne credincios promisiunilor sale şi nu îl va uita pe Israel. sale şi nu îl va uita pe Israel.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7070

Page 71: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- astfel, templul va fi reconstruit, iar instituţiile naţionale ale- astfel, templul va fi reconstruit, iar instituţiile naţionale ale evreilor vor fi restabilite.evreilor vor fi restabilite.- ca urmare a conţinutului profeţiilor sale, Iezechiel a fost- ca urmare a conţinutului profeţiilor sale, Iezechiel a fost supranumit „profetul fidelităţii divine”.supranumit „profetul fidelităţii divine”.- anul morţii profetului Iezechiel nu este cunoscut cu exactitate. - anul morţii profetului Iezechiel nu este cunoscut cu exactitate. - oricum, profetul nu a mai ajuns să trăiască zilele întoarcerii din- oricum, profetul nu a mai ajuns să trăiască zilele întoarcerii din robie. robie. - conform unei tradiţii rabinice, Iezechiel ar fi fost ucis în Babilon de- conform unei tradiţii rabinice, Iezechiel ar fi fost ucis în Babilon de către un judecător al poporului.către un judecător al poporului.

3. C3. CONŢINUTULONŢINUTUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cartea sa este o carte dificil de înţeles, ea servind ca bază a scrierii- cartea sa este o carte dificil de înţeles, ea servind ca bază a scrierii Apocalipsei. Apocalipsei. - Apocalipsa a preluat numeroase idei, simboluri şi expresii din- Apocalipsa a preluat numeroase idei, simboluri şi expresii din cartea profetului Iezechiel.cartea profetului Iezechiel.

3. 1. P3. 1. PROLOGULROLOGUL - - CAPCAP. 1 - 3:. 1 - 3:- în prologul cărţii sale, Iezechiel descrie chemarea sa la preoţie. - în prologul cărţii sale, Iezechiel descrie chemarea sa la preoţie. - în pasajul din 1 – 3, profetul redă viziunea despre slava Domnului,- în pasajul din 1 – 3, profetul redă viziunea despre slava Domnului, care se arată şezând pe un tron înalt, sprijinit de patru fiinţe,care se arată şezând pe un tron înalt, sprijinit de patru fiinţe, acestea având chip de om, taur, vultur şi leu, simboluri ale celoracestea având chip de om, taur, vultur şi leu, simboluri ale celor patru evanghelişti.patru evanghelişti.

33. 2. P. 2. PRIMARIMA PARTEPARTE - - CAPCAP. 4 - 24:. 4 - 24:- în prima parte a cărţii, între capitolele 4 – 24, Iezechiel mustră- în prima parte a cărţii, între capitolele 4 – 24, Iezechiel mustră Ierusalimul şi Regatul lui Iuda pentru fărădelegile săvârşite de regi,Ierusalimul şi Regatul lui Iuda pentru fărădelegile săvârşite de regi, de clasa nobiliară şi de popor şi prevesteşte pedeapsa divină, carede clasa nobiliară şi de popor şi prevesteşte pedeapsa divină, care nu va întârzia.nu va întârzia.

3. 3. A 3. 3. A DOUADOUA PARTEPARTE - - CAPCAP. 25 - 32:. 25 - 32:- în cea de-a doua parte a cărţii, între capitolele 25 – 32, sunt- în cea de-a doua parte a cărţii, între capitolele 25 – 32, sunt prezentate o serie de profeţii împotriva unor neamuri străine, careprezentate o serie de profeţii împotriva unor neamuri străine, care nu numai că au înconjurat din punct de vedere geografic Regatul luinu numai că au înconjurat din punct de vedere geografic Regatul lui Iuda, ci i-au cauzat numeroase rele. Iuda, ci i-au cauzat numeroase rele. - în acest mod sunt condamnaţi amoniţii, moabiţii, Damascul, Tyrul,- în acest mod sunt condamnaţi amoniţii, moabiţii, Damascul, Tyrul, Sidonul, precum şi filistenii.Sidonul, precum şi filistenii.- partea finală a cărţii vorbeşte despre construirea noului Templu şi- partea finală a cărţii vorbeşte despre construirea noului Templu şi a noului Ierusalim. a noului Ierusalim. - de fapt, nu este vorba de reconstituirea unui nou templu, ci de- de fapt, nu este vorba de reconstituirea unui nou templu, ci de restabilirea unei noi împărăţii, o împărăţie duhovnicească, împărăţiarestabilirea unei noi împărăţii, o împărăţie duhovnicească, împărăţia harului.harului.- noul templu descris aici nu este altceva decât Biserica, noua- noul templu descris aici nu este altceva decât Biserica, noua împărăţie care va lua naştere odată cu venirea lui Mesia.împărăţie care va lua naştere odată cu venirea lui Mesia.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7171

Page 72: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- cartea profetului Iezechiel este scrisă într-un limbaj figurat,- cartea profetului Iezechiel este scrisă într-un limbaj figurat, presărat cu simboluri şi metafore, fapt pentru care vechii evrei lepresărat cu simboluri şi metafore, fapt pentru care vechii evrei le interziceau tinerilor să citească această carte până la vârsta de 30interziceau tinerilor să citească această carte până la vârsta de 30 de ani.de ani.

4. P4. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Prima parte: Viziune şi vocaţie - cap. 1 – 3: A. Prima parte: Viziune şi vocaţie - cap. 1 – 3: - Viziunea: Gloria Domnului;- Viziunea: Gloria Domnului;- Vocaţiea: trimiterea la un popor rebel din părinţi în copii - 2, 3;- Vocaţiea: trimiterea la un popor rebel din părinţi în copii - 2, 3;- Imaginea profetul ca străjer – versetul 33;- Imaginea profetul ca străjer – versetul 33;

B. A doua parte: Judecata lui Iuda - cap. 4 – 24:B. A doua parte: Judecata lui Iuda - cap. 4 – 24:- 4 – 5: Acte simbolice, anunţând asediul Ierusalimului şi- 4 – 5: Acte simbolice, anunţând asediul Ierusalimului şi

deportarea poporului;deportarea poporului;- 6 – 7: Judecarea munţilor lui Israel şi anunţarea sfârşitului;- 6 – 7: Judecarea munţilor lui Israel şi anunţarea sfârşitului;- 8 – 11: Cultul non-iahvist în Templul din Ierusalim;- 8 – 11: Cultul non-iahvist în Templul din Ierusalim;- 10, 18 şi 11, 22: Slava părăseşte oraşul spre Est –- 10, 18 şi 11, 22: Slava părăseşte oraşul spre Est –

versetele 40-43;versetele 40-43;- 11, 15: Cuvinte împotriva celor care au rămas în ţară;- 11, 15: Cuvinte împotriva celor care au rămas în ţară;- 12: Acte simbolice - Bagajul pentru pribegie;- 12: Acte simbolice - Bagajul pentru pribegie;- 13 – 14: Împotriva profeţilor falşi ai mântuirii;- 13 – 14: Împotriva profeţilor falşi ai mântuirii;- 14, 20: Judecata inevitabilă – Exemplul celor trei drepţi:- 14, 20: Judecata inevitabilă – Exemplul celor trei drepţi:

Noe, Daniel şi Iov;Noe, Daniel şi Iov;- 15: Poem - Ierusalimul, via aruncată în foc;- 15: Poem - Ierusalimul, via aruncată în foc;- 16: Rezumat istoric: Ierusalimul, soţia infidelă a lui Iahve;- 16: Rezumat istoric: Ierusalimul, soţia infidelă a lui Iahve;- 17: Istoria alegorică a regilor;- 17: Istoria alegorică a regilor;- 18: Fiecare este responsabil pentru greşelile sale;- 18: Fiecare este responsabil pentru greşelile sale;- 19: Istorie alegorică a regilor;- 19: Istorie alegorică a regilor;- 20: Rezumat istoric - O anti-istorie a mântuirii:- 20: Rezumat istoric - O anti-istorie a mântuirii: posibilitatea mântuirii pentru o parte din Golah - Revoltaposibilitatea mântuirii pentru o parte din Golah - Revolta părinţilor - Jurământul Domnului pentru părinţi;părinţilor - Jurământul Domnului pentru părinţi;- 21 – 22: Judecata Ierusalimului – Acte simbolice: vaietele,- 21 – 22: Judecata Ierusalimului – Acte simbolice: vaietele, căi pentru venirea sabiei;căi pentru venirea sabiei;- 23: Rezumat istoric - Ierusalimul şi Samaria: două surori- 23: Rezumat istoric - Ierusalimul şi Samaria: două surori

desfrânate;desfrânate;- 24: Acte simbolice - Doliul care anunţă distrugerea;- 24: Acte simbolice - Doliul care anunţă distrugerea;

C. A treia parte: Judecată asupra neamurilor – cap. 25 – 32:C. A treia parte: Judecată asupra neamurilor – cap. 25 – 32:- 25: Judecata asupra Amonului, Moabului, Edomului şi- 25: Judecata asupra Amonului, Moabului, Edomului şi

Filistenilor;Filistenilor;- 26 – 28: Judecata asupra Tirului şi a Sidonului;- 26 – 28: Judecata asupra Tirului şi a Sidonului;- 29 – 32: Judecata asupra Egiptului;- 29 – 32: Judecata asupra Egiptului;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7272

Page 73: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

D. A patra parte: Mântuirea lui Israel – cap. 33-48:D. A patra parte: Mântuirea lui Israel – cap. 33-48:- 33 – 37: Profeţii de mântuire;- 33 – 37: Profeţii de mântuire;- 33: Profetul străjer - Sosirea supravieţuitorilor;- 33: Profetul străjer - Sosirea supravieţuitorilor;- 33, 23: Profeţii împotriva celor rămaşi în ţară;- 33, 23: Profeţii împotriva celor rămaşi în ţară;- 34: Păstori buni şi cei răi;- 34: Păstori buni şi cei răi;- 35: Profeţii împotriva Seirului (Edomului);- 35: Profeţii împotriva Seirului (Edomului);- 36: Mântuirea pentru munţii lui Israel;- 36: Mântuirea pentru munţii lui Israel;- 37: Viziunea osemintelor - Restaurarea lui Israel, un popor- 37: Viziunea osemintelor - Restaurarea lui Israel, un popor unic, guvernat de un nou David;unic, guvernat de un nou David;- 38 – 39: Gog şi Magog, ultima ameninţare a Israelului;- 38 – 39: Gog şi Magog, ultima ameninţare a Israelului;- 40 – 48: Noul Templu şi Noul Ierusalim;- 40 – 48: Noul Templu şi Noul Ierusalim;- 40 - 43: Reîntoarcerea slavei Domnului în Templu;- 40 - 43: Reîntoarcerea slavei Domnului în Templu;- 44 – 46: Cultul;- 44 – 46: Cultul;- 47 – 48: Oraşul şi ţara - Amintirea jurământului părinţilor;- 47 – 48: Oraşul şi ţara - Amintirea jurământului părinţilor;

5. P5. PASAJEASAJE IMPORTANTEIMPORTANTE:: - pasaje importante se găsesc în capitolele 1, 2, 3, 8, 9, 10, 17, 34,- pasaje importante se găsesc în capitolele 1, 2, 3, 8, 9, 10, 17, 34, 37, 38, 44,2.37, 38, 44,2.

STUDIUL 12STUDIUL 12

CARTEA PROFETULUI DANIELCARTEA PROFETULUI DANIEL12 C12 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - în limba ebraică, numele profetului Daniel are următoarea- în limba ebraică, numele profetului Daniel are următoarea semnificaţie:semnificaţie:

- dan – judecător;- dan – judecător;- i – al meu (este);- i – al meu (este);- El – Dumnezeu;- El – Dumnezeu;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7373

Page 74: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- profetul Daniel a fost contemporan cu profetul Iezechiel, el- profetul Daniel a fost contemporan cu profetul Iezechiel, el petrecându-şi întreaga viaţă în exil. petrecându-şi întreaga viaţă în exil. - în anul 605 î. Hr. a fost deportat împreună cu alţi bărbaţi de frunte- în anul 605 î. Hr. a fost deportat împreună cu alţi bărbaţi de frunte din sânul poporului evreu.din sânul poporului evreu.- deşi se afla în robie, a avut totuşi parte de o existenţă lipsită de- deşi se afla în robie, a avut totuşi parte de o existenţă lipsită de griji.griji.- împăratul Nabucodonosor adoptase o politică de deznaţionalizare a- împăratul Nabucodonosor adoptase o politică de deznaţionalizare a popoarelor din cuprinsul imperiului său. popoarelor din cuprinsul imperiului său. - pentru a pune în aplicare această metodă, împăratul i-a implicat pe- pentru a pune în aplicare această metodă, împăratul i-a implicat pe oamenii de frunte ai respectivelor popoare în politica şioamenii de frunte ai respectivelor popoare în politica şi administraţia babiloniană, influenţându-i sub aspect cultural şi chiaradministraţia babiloniană, influenţându-i sub aspect cultural şi chiar religios. religios. - Nabucodonosor a ales şi dintre evrei o serie de tineri capabili, pe- Nabucodonosor a ales şi dintre evrei o serie de tineri capabili, pe care i-a educat în şcoli babiloniene, cu scopul de a-i folosi pentrucare i-a educat în şcoli babiloniene, cu scopul de a-i folosi pentru atragerea conaţionalilor lor. atragerea conaţionalilor lor. - între aceşti tineri s-a aflat şi Daniel, alături de el fiind amintiţi şi- între aceşti tineri s-a aflat şi Daniel, alături de el fiind amintiţi şi alţi trei tineri: Anania, Azaria şi Misael.alţi trei tineri: Anania, Azaria şi Misael.- toţi aceşti patru tineri au realizat progrese deosebite în însuşirea- toţi aceşti patru tineri au realizat progrese deosebite în însuşirea culturii babiloniene, motiv pentru care după terminarea studiilor auculturii babiloniene, motiv pentru care după terminarea studiilor au fost rânduiţi în posturi înalte. fost rânduiţi în posturi înalte. - despre Daniel se spune că a ajuns al doilea după rege, expresie din- despre Daniel se spune că a ajuns al doilea după rege, expresie din care nu trebuie să omitem izul cu caracter naţionalist, cu atât maicare nu trebuie să omitem izul cu caracter naţionalist, cu atât mai mult cu cât ştim că şi despre Iosif s-a spus că în Egipt a ajuns almult cu cât ştim că şi despre Iosif s-a spus că în Egipt a ajuns al doilea după rege, precum Mardoheu mai târziu, în Persia.doilea după rege, precum Mardoheu mai târziu, în Persia.- este cert că Daniel a fost o mare personalitate a timpului său şi că- este cert că Daniel a fost o mare personalitate a timpului său şi că s-a numărat între fruntaşii comunităţii iudaice din Babilon.s-a numărat între fruntaşii comunităţii iudaice din Babilon.- deşi a fost crescut în spiritul învăţăturii babiloniene, precum- deşi a fost crescut în spiritul învăţăturii babiloniene, precum altădată Moise în spiritul educaţiei egiptene, Daniel rămâne fidelaltădată Moise în spiritul educaţiei egiptene, Daniel rămâne fidel total datinilor şi credinţei neamului său.total datinilor şi credinţei neamului său.- Daniel a avut un rol însemnat în apărarea credinţei monoteiste şi în- Daniel a avut un rol însemnat în apărarea credinţei monoteiste şi în menţinerea poporului său, un popor exilat, în spiritualitateamenţinerea poporului său, un popor exilat, în spiritualitatea tradiţională iudaică.tradiţională iudaică.

2. C2. CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC ÎNÎN CARECARE AA ACTIVATACTIVAT PROFETULPROFETUL:: - în vremea lui Daniel s-au derulat o serie de evenimente importante- în vremea lui Daniel s-au derulat o serie de evenimente importante pe plan politic şi social.pe plan politic şi social.- este cunoscut faptul că în anul 538 Imperiul Babilonian a căzut,- este cunoscut faptul că în anul 538 Imperiul Babilonian a căzut, ridicându-se în Orient o nouă putere, cea persană. ridicându-se în Orient o nouă putere, cea persană. - totuşi, Daniel îşi va menţine poziţia privilegiată şi sub această nouă- totuşi, Daniel îşi va menţine poziţia privilegiată şi sub această nouă stăpânire.stăpânire.- Cyrus, împăratul persan, a dat dovadă de un spirit larg de toleranţă- Cyrus, împăratul persan, a dat dovadă de un spirit larg de toleranţă faţă de proprii supuşi, odinioară robiţi de către babilonieni. faţă de proprii supuşi, odinioară robiţi de către babilonieni.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7474

Page 75: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- multora dintre aceştia le-a acordat libertatea. - multora dintre aceştia le-a acordat libertatea. - totuşi, Daniel nu s-a întors în ţara lui în anul 538. - totuşi, Daniel nu s-a întors în ţara lui în anul 538. - este probabil faptul că la acea dată el era deja bătrân şi considera- este probabil faptul că la acea dată el era deja bătrân şi considera încă că mai are un rol de îndeplinit în viaţa „rămăşiţei” lui Israelîncă că mai are un rol de îndeplinit în viaţa „rămăşiţei” lui Israel rămase în Persia.rămase în Persia.- nu este cunoscut cu exactitate anul morţii profetului Daniel, însă- nu este cunoscut cu exactitate anul morţii profetului Daniel, însă ştim că a dat mereu dovadă de tărie în faţa persecuţiilor care s-auştim că a dat mereu dovadă de tărie în faţa persecuţiilor care s-au abătut asupra sa.abătut asupra sa.

3. C3. CARACTERULARACTERUL GENERALGENERAL ALAL CĂRŢIICĂRŢII:: - cartea profetului Daniel are 12 capitole.- cartea profetului Daniel are 12 capitole.- vechii evrei nu aşezau această carte în rândul cărţilor profetice, ci- vechii evrei nu aşezau această carte în rândul cărţilor profetice, ci în rândul cărţilor istorice, întrucât în cuprinsul cărţii sunt menţionateîn rândul cărţilor istorice, întrucât în cuprinsul cărţii sunt menţionate o serie de evenimente la care Daniel a fost martor. o serie de evenimente la care Daniel a fost martor. - totodată, se crede că Daniel nu ar fi autorul acestei cărţi, întrucât,- totodată, se crede că Daniel nu ar fi autorul acestei cărţi, întrucât, ocupat cu treburile publice şi cu apărarea intereselor proprieiocupat cu treburile publice şi cu apărarea intereselor propriei naţiuni, nu ar fi avut timp să o redacteze, fapt pentru care uceniciinaţiuni, nu ar fi avut timp să o redacteze, fapt pentru care ucenicii săi au transpus în scris cuvintele şi profeţiile sale, care au alcătuitsăi au transpus în scris cuvintele şi profeţiile sale, care au alcătuit astfel cartea Daniel.astfel cartea Daniel.- la fel ca şi Iezechiel, profetul Daniel redă în cartea sa mai multe- la fel ca şi Iezechiel, profetul Daniel redă în cartea sa mai multe viziuni cu caracter profetic şi eshatologic.viziuni cu caracter profetic şi eshatologic.- astfel, dacă Isaia a oferit date referitoare la persoana lui Mesia,- astfel, dacă Isaia a oferit date referitoare la persoana lui Mesia, Daniel îşi aduce o contribuţie în legătură cu timpul venirii lui Mesia.Daniel îşi aduce o contribuţie în legătură cu timpul venirii lui Mesia.

4. P4. PASAJEASAJE IMPORTANTEIMPORTANTE DINDIN CUPRINSULCUPRINSUL CĂRŢIICĂRŢII:: - pasaje importante din cuprinsul acestei cărţi găsim în capitolele 1,- pasaje importante din cuprinsul acestei cărţi găsim în capitolele 1, 2, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 14.2, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 14.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7575

Page 76: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 13STUDIUL 13

CARTEA PROFETULUI OSEACARTEA PROFETULUI OSEA14 C14 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului provine de la verbul ebraic „mântuire” sau „a- numele profetului provine de la verbul ebraic „mântuire” sau „a mântui” – în acest sens, cuvântul „osana” înseamnă „mântuieşte”.mântui” – în acest sens, cuvântul „osana” înseamnă „mântuieşte”.- numele profetului este înrudit cu numele lui Isaia sau Iosua. - numele profetului este înrudit cu numele lui Isaia sau Iosua. - din cartea profetului Osea aflăm că el a activat în vremea regelui- din cartea profetului Osea aflăm că el a activat în vremea regelui Ieroboam II, între anii 789-748 din Regatul de Nord şi a regilor OziaIeroboam II, între anii 789-748 din Regatul de Nord şi a regilor Ozia (786-753), Iotam (752-737), Ahaz (741-726) şi Iezechia (727-697) din(786-753), Iotam (752-737), Ahaz (741-726) şi Iezechia (727-697) din Regatul de Sud.Regatul de Sud.- profetul Osea a activat aproximativ în aceeaşi perioadă cu profetul- profetul Osea a activat aproximativ în aceeaşi perioadă cu profetul Isaia, în acest sens ştiind despre profetul Isaia că a activat în secolulIsaia, în acest sens ştiind despre profetul Isaia că a activat în secolul 8 î. Hr.8 î. Hr.- profetul Osea şi-a început activitatea în jurul anului 750, în- profetul Osea şi-a început activitatea în jurul anului 750, în regiunea de nord a ţării şi o încheie înainte de anul 722, probabil înregiunea de nord a ţării şi o încheie înainte de anul 722, probabil în anul 730.anul 730.- această presupunere porneşte de la faptul că profetul nu aminteşte- această presupunere porneşte de la faptul că profetul nu aminteşte nimic despre căderea Regatului de Nord sub asirieni. nimic despre căderea Regatului de Nord sub asirieni. - trebuie remarcat faptul că din cuprinsul cărţii profetului Osea nu- trebuie remarcat faptul că din cuprinsul cărţii profetului Osea nu putem extrage informaţii suplimentare referitoare la viaţa sa.putem extrage informaţii suplimentare referitoare la viaţa sa.

2. C2. CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC ÎNÎN CARECARE AA ACTIVATACTIVAT PROFETULPROFETUL:: - în Orientul Mijlociu domnea puterea asiriană. - în Orientul Mijlociu domnea puterea asiriană. - Regatul de Nord se afla deja în intenţiile de cucerire ale aceste- Regatul de Nord se afla deja în intenţiile de cucerire ale aceste puteri, lucru care s-a materializat în anul 722, când Asiriaputeri, lucru care s-a materializat în anul 722, când Asiria desfiinţează Regatul de Nord.desfiinţează Regatul de Nord.- pe plan intern, starea moral-social a poporului lăsa foarte mult de- pe plan intern, starea moral-social a poporului lăsa foarte mult de dorit. dorit. - totodată, şi regalitatea decăzuse foarte mult.- totodată, şi regalitatea decăzuse foarte mult.- clasele privilegiate ale societăţii continuau să exploateze populaţia- clasele privilegiate ale societăţii continuau să exploateze populaţia majoritară săracă. majoritară săracă. - preoţii nu îşi respectau nici ei rânduielile lor şi nu îşi respectau- preoţii nu îşi respectau nici ei rânduielile lor şi nu îşi respectau poziţia pe care o ocupau în viaţa socială.poziţia pe care o ocupau în viaţa socială.- în acelaşi timp, în Regatul de Nord, cultul idolatru era în floare.- în acelaşi timp, în Regatul de Nord, cultul idolatru era în floare.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7676

Page 77: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- starea de necredincioşie a lui Israel faţă de Dumnezeu este- starea de necredincioşie a lui Israel faţă de Dumnezeu este înfăţişată de Osea în mod simbolic. înfăţişată de Osea în mod simbolic. - în acest sens, profetul vorbeşte despre căsătoria sa cu o femeie- în acest sens, profetul vorbeşte despre căsătoria sa cu o femeie desfrânată, pe nume Gomer.desfrânată, pe nume Gomer.- din căsătoria cu această femeie rezultă trei copii, ce purtau nume- din căsătoria cu această femeie rezultă trei copii, ce purtau nume simbolice: simbolice:

- Lo Ami - nu este poporul meu;- Lo Ami - nu este poporul meu;- Lo Ruhama - nu este îndurare (cea neiubită);- Lo Ruhama - nu este îndurare (cea neiubită);- Ezreel - Dumnezeu a respins;- Ezreel - Dumnezeu a respins;

- pornind de la acest pretext al căsătoriei sale cu o desfrânată, Osea- pornind de la acest pretext al căsătoriei sale cu o desfrânată, Osea se judecă în numele lui Dumnezeu cu propriul popor, reproşându-ise judecă în numele lui Dumnezeu cu propriul popor, reproşându-i infidelitatea sa, practicarea adulterului, adică a idolatriei, prevestindinfidelitatea sa, practicarea adulterului, adică a idolatriei, prevestind pedeapsa care este imanentă.pedeapsa care este imanentă.- totuşi, Osea îi asigură pe conaţionali că există totuşi o portiţă de- totuşi, Osea îi asigură pe conaţionali că există totuşi o portiţă de scăpare, care constă în întoarcerea la Domnul.scăpare, care constă în întoarcerea la Domnul.- cartea nu conţine numeroase profeţii cu caracter mesianic, însă- cartea nu conţine numeroase profeţii cu caracter mesianic, însă profeţia referitoare la fuga în Egipt a Familiei Sfinte este cât seprofeţia referitoare la fuga în Egipt a Familiei Sfinte este cât se poate de importantă. poate de importantă. 3. P3. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

I. Prolog: 1, 1 - Introducere şi datarea cărţii;I. Prolog: 1, 1 - Introducere şi datarea cărţii;II. Prima parte:II. Prima parte:

- 1, 2 - 3, 5: Căsătoria profetului şi semnificaţia acestei- 1, 2 - 3, 5: Căsătoria profetului şi semnificaţia acestei căsătorii;căsătorii;

- 1, 2 - 9: Relatare la persoana a III-a;- 1, 2 - 9: Relatare la persoana a III-a;- 2, 1 - 3: Relectură;- 2, 1 - 3: Relectură;- 2, 4 - 25: Profeţie de judecată şi anunţarea întoarcerii lui- 2, 4 - 25: Profeţie de judecată şi anunţarea întoarcerii lui

Israel în deşertIsrael în deşert- 3, 1 - 5: Relatare la persoana I;- 3, 1 - 5: Relatare la persoana I;

III. A doua parte:III. A doua parte:- 4 - 14: Culegere de profeţii;- 4 - 14: Culegere de profeţii;- 4, 1 - 5,7: Stil de proces penal;- 4, 1 - 5,7: Stil de proces penal;- 5, 8 - 6, 6: Profeţie de judecată referitoare la comoditatea- 5, 8 - 6, 6: Profeţie de judecată referitoare la comoditatea poporului şi la răspunsul lui Dumnezeu;poporului şi la răspunsul lui Dumnezeu;- 6, 7 - 9, 9: O nouă serie de profeţii de judecată;- 6, 7 - 9, 9: O nouă serie de profeţii de judecată;- 9, 10 - 13, 11: Profeţii legate de retrospective istorice;- 9, 10 - 13, 11: Profeţii legate de retrospective istorice;- 14, 1 - 8: Concluzie: reîntoarcerea şi viaţa nouă (pocăinţă- 14, 1 - 8: Concluzie: reîntoarcerea şi viaţa nouă (pocăinţă

şi mântuire);şi mântuire);

4. P4. PASAJEASAJE IMPORTANTEIMPORTANTE:: - pasaje de text importante găsim în capitolele: 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 11.- pasaje de text importante găsim în capitolele: 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 11.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7777

Page 78: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 14STUDIUL 14

CARTEA PROFETULUI AMOSCARTEA PROFETULUI AMOS9 C9 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - semnificaţia numelui Amos în ebraică este aceea de „sarcină,- semnificaţia numelui Amos în ebraică este aceea de „sarcină, povară, greutate”.povară, greutate”.- profetul Amos era originar din localitatea Tecoa, aflată la mică- profetul Amos era originar din localitatea Tecoa, aflată la mică distanţă de Betleem, localitatea existând şi astăzi sub acelaşi nume.distanţă de Betleem, localitatea existând şi astăzi sub acelaşi nume.- Amos era păstor de oi, figura sa fiind asemănătoare cu cea a lui Ilie- Amos era păstor de oi, figura sa fiind asemănătoare cu cea a lui Ilie Tesviteanul sau Ioan Botezătorul.Tesviteanul sau Ioan Botezătorul.- cu toate că era originar din Regatul de Sud, Amos şi-a desfăşurat- cu toate că era originar din Regatul de Sud, Amos şi-a desfăşurat activitatea în Regatul de Nord, în localitatea Betel, unde se afla unactivitatea în Regatul de Nord, în localitatea Betel, unde se afla un puternic centru al idolatriei.puternic centru al idolatriei.- după toate probabilităţile, profetul a trăit în secolul 8 î. Hr., fiind- după toate probabilităţile, profetul a trăit în secolul 8 î. Hr., fiind considerat în acest sens cel mai vechi profet scriitor, mai vechi chiarconsiderat în acest sens cel mai vechi profet scriitor, mai vechi chiar şi decât Isaia.şi decât Isaia.- începutul activităţii sale se situează în jurul anului 760 î. Hr- începutul activităţii sale se situează în jurul anului 760 î. Hr

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7878

Page 79: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- la fel ca şi Osea, nici Amos nu a trăit evenimentele înrobirii- la fel ca şi Osea, nici Amos nu a trăit evenimentele înrobirii Regatului de Nord de către asirieni, evenimente pe care însă leRegatului de Nord de către asirieni, evenimente pe care însă le anticipează în cartea sa.anticipează în cartea sa.- cartea profetului Amos are caracterul unei mustrări pe care o face- cartea profetului Amos are caracterul unei mustrări pe care o face profetul împotriva mulţimii de nedreptăţi ce se săvârşeau în Regatulprofetul împotriva mulţimii de nedreptăţi ce se săvârşeau în Regatul de Nord şi care au dus în final la desfiinţarea acestui regat.de Nord şi care au dus în final la desfiinţarea acestui regat.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

I. Prolog:I. Prolog:- 1, 1 – 2: Titlul cărţii şi tema generală;- 1, 1 – 2: Titlul cărţii şi tema generală;II. Prima parte: 1, 3 - 2, 16:II. Prima parte: 1, 3 - 2, 16:- profeţii împotriva naţiunilor vecine şi împotriva lui Israel,- profeţii împotriva naţiunilor vecine şi împotriva lui Israel, Damasc, Gaza, Tyr, Edom, Amon, Moab, Iuda şi Israel;Damasc, Gaza, Tyr, Edom, Amon, Moab, Iuda şi Israel;III. A doua parte: 3 – 6, precum şi 8, 4 - 14; 9, 7 – 10:III. A doua parte: 3 – 6, precum şi 8, 4 - 14; 9, 7 – 10:- profeţii împotriva lui Israel;- profeţii împotriva lui Israel;- principalele tipuri de acuzaţii se refereau la: nedreptatea- principalele tipuri de acuzaţii se refereau la: nedreptatea socială, pervertirea cultului, falsa siguranţă;socială, pervertirea cultului, falsa siguranţă;IV. A treia parte: 7, 1 - 9, 10:IV. A treia parte: 7, 1 - 9, 10:- Ciclu de viziuni:- Ciclu de viziuni:

- lăcustele: foc, cumpănă de plumb;- lăcustele: foc, cumpănă de plumb;- interludiul din 7, 10 - 17: Amos şi Amasia (Betel) -- interludiul din 7, 10 - 17: Amos şi Amasia (Betel) -

Relatare biografică;Relatare biografică;- sfârşitul verii, sanctuarul mişcat;- sfârşitul verii, sanctuarul mişcat;

V. Concluzie doxologică - 9, 5 – 6 şi 9, 11-15;V. Concluzie doxologică - 9, 5 – 6 şi 9, 11-15;VI. Epilogul: Restabilirea cortului (casei) lui David - 9, 11-15;VI. Epilogul: Restabilirea cortului (casei) lui David - 9, 11-15;

STUDIUL 15STUDIUL 15

CARTEA PROFETULUI MIHEIACARTEA PROFETULUI MIHEIA7 C7 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului Miheia este înrudit cu cel al Arhanghelului- numele profetului Miheia este înrudit cu cel al Arhanghelului Mihail, fiind alcătuit din particulele „mi” şi „Ia(Mihail, fiind alcătuit din particulele „mi” şi „Ia(hvehve)”. )”. - în istoria profetismului iudaic a mai existat încă un alt profet care a- în istoria profetismului iudaic a mai existat încă un alt profet care a purtat acest nume, însă care era nescriitor, trăind înaintea luipurtat acest nume, însă care era nescriitor, trăind înaintea lui Miheia.Miheia.- autorul cărţii, profetul Miheia, a fost contemporan cu Isaia, lucru- autorul cărţii, profetul Miheia, a fost contemporan cu Isaia, lucru pe care îl aflăm chiar din cuprinsul cărţii sale, în care ne spune că ape care îl aflăm chiar din cuprinsul cărţii sale, în care ne spune că a

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

7979

Page 80: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

activat în vremea regilor Iotam (752-737), Ahaz (741-726) şi Ezechiaactivat în vremea regilor Iotam (752-737), Ahaz (741-726) şi Ezechia (727-697). (727-697). - spre deosebire de Isaia, care a activat la Ierusalim, în cadrul- spre deosebire de Isaia, care a activat la Ierusalim, în cadrul societăţii înalte iudaice, Miheia şi-a desfăşurat activitatea însocietăţii înalte iudaice, Miheia şi-a desfăşurat activitatea în provincie, în mijlocul oamenilor de rând, pe care i-a apărat, dovedindprovincie, în mijlocul oamenilor de rând, pe care i-a apărat, dovedind opoziţii făţişe faţă de cei care exploatau păturile sărace aleopoziţii făţişe faţă de cei care exploatau păturile sărace ale societăţii.societăţii.- din cuprinsul cărţii sale aflăm că era originar din Moreşet-Gat,- din cuprinsul cărţii sale aflăm că era originar din Moreşet-Gat, localitate aflată în câmpia Şpela.localitate aflată în câmpia Şpela.

2. C2. CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC ÎNÎN CARECARE AA ACTIVATACTIVAT PROFETULPROFETUL:: - parcurgând textul cărţii lui Miheia, vom constata că problemele la- parcurgând textul cărţii lui Miheia, vom constata că problemele la care se referă el sunt aceleaşi cu problemele pe care le-a supuscare se referă el sunt aceleaşi cu problemele pe care le-a supus atenţiei şi profetul Isaia.atenţiei şi profetul Isaia.- regii şi clasa înaltă a societăţii, datorită bogăţiei în care trăiau, au- regii şi clasa înaltă a societăţii, datorită bogăţiei în care trăiau, au încălcat adesea Legea Domnului prin ţinuta lor imorală, uitândîncălcat adesea Legea Domnului prin ţinuta lor imorală, uitând rânduielile părinteşti, motiv pentru care Miheia le adresează unrânduielile părinteşti, motiv pentru care Miheia le adresează un cuvânt aspru de mustrare. cuvânt aspru de mustrare. - la fel ca şi profetul Isaia, Miheia prevede pentru popor o aspră- la fel ca şi profetul Isaia, Miheia prevede pentru popor o aspră pedeapsă, pe care Dumnezeu o va aplica prin mijlocirea unui poporpedeapsă, pe care Dumnezeu o va aplica prin mijlocirea unui popor străin, care va năvăli şi va distruge Ierusalimul.străin, care va năvăli şi va distruge Ierusalimul.- un lucru interesant este faptul că profetul Miheia are în cuprinsul- un lucru interesant este faptul că profetul Miheia are în cuprinsul cărţii sale o serie de pasaje identice cu cele din cartea profetuluicărţii sale o serie de pasaje identice cu cele din cartea profetului Isaia (4, 2 – Isaia 2, 1 - 4).Isaia (4, 2 – Isaia 2, 1 - 4).- în această problemă răspunsul definitiv nu a fost formulat. - în această problemă răspunsul definitiv nu a fost formulat. - astfel, numeroşi cercetători biblici consideră că Isaia l-a folosit pe- astfel, numeroşi cercetători biblici consideră că Isaia l-a folosit pe Miheia, Isaia alcătuind astfel o carte mai extinsă, în care a pututMiheia, Isaia alcătuind astfel o carte mai extinsă, în care a putut cuprinde şi părţi din cartea contemporanului său.cuprinde şi părţi din cartea contemporanului său.- totodată, există ipoteze şi în sensul folosirii în ordine inversă a- totodată, există ipoteze şi în sensul folosirii în ordine inversă a scrierilor. scrierilor. - oricum, cert este că o serie de pasaje din capitolul 4 al cărţii lui- oricum, cert este că o serie de pasaje din capitolul 4 al cărţii lui Miheia sunt comune ambilor profeţi.Miheia sunt comune ambilor profeţi.- dacă Isaia stabileşte naşterea din Fecioară a lui Mesia, iar Daniel- dacă Isaia stabileşte naşterea din Fecioară a lui Mesia, iar Daniel timpul în care se va naşte Mesia, Miheia este profetul caretimpul în care se va naşte Mesia, Miheia este profetul care prooroceşte locul naşterii lui Mesia, indicând în mod direct cetateaprooroceşte locul naşterii lui Mesia, indicând în mod direct cetatea Betleemului, în pasajul din 5, 1 al cărţii sale.Betleemului, în pasajul din 5, 1 al cărţii sale.- profetul Miheia a activat aporximativ în intervalul de timp 730-700- profetul Miheia a activat aporximativ în intervalul de timp 730-700 î. Hr.î. Hr.

3. P3. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

I. Prologul – 1, 1:I. Prologul – 1, 1:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8080

Page 81: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Titlul cărţii;- Titlul cărţii;II. Prima parte - 1- 3:II. Prima parte - 1- 3:- Judecata lui Iuda şi Israel şi anunţarea mântuirii pentru- Judecata lui Iuda şi Israel şi anunţarea mântuirii pentru

„rămăşiţă”;„rămăşiţă”;III. A doua parte – 4 – 5:III. A doua parte – 4 – 5:- Mântuirea pentru Sion şi Iuda- Mântuirea pentru Sion şi Iuda

- Pelerinajul poporului în Sion - 4, 1 – 5;- Pelerinajul poporului în Sion - 4, 1 – 5;- Prinţul care vine din Betleem - 5, 1 – 5;- Prinţul care vine din Betleem - 5, 1 – 5;

IV. A treia parte – 6 - 7, 7IV. A treia parte – 6 - 7, 7- Judecată: procesul lui Iahve cu poporul său;- Judecată: procesul lui Iahve cu poporul său;

V. Conluzie liturgică - 7, 8 – 20;V. Conluzie liturgică - 7, 8 – 20;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8181

Page 82: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 16STUDIUL 16

CARTEA PROFETULUI IOILCARTEA PROFETULUI IOIL4 C4 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele autorului provine din cuvintele „Io – Iahve” şi „El(ohim)”,- numele autorului provine din cuvintele „Io – Iahve” şi „El(ohim)”, având sensul de „Domnul este Dumnezeu”.având sensul de „Domnul este Dumnezeu”.- cartea profetului Ioel este o carte scurtă, cuprinzând numai patru- cartea profetului Ioel este o carte scurtă, cuprinzând numai patru capitole. capitole. - din cuprinsul cărţii nu cunoaştem aproape nimic referitor la viaţa şi- din cuprinsul cărţii nu cunoaştem aproape nimic referitor la viaţa şi activitatea autorului ei. activitatea autorului ei. - faptul că această carte a fost aşezată în textul original după cartea- faptul că această carte a fost aşezată în textul original după cartea Osea şi înaintea cărţii Amos i-a determinat pe unii cercetători bibliciOsea şi înaintea cărţii Amos i-a determinat pe unii cercetători biblici să presupună că Ioil a trăit în vremea acestor doi profeţi, adică însă presupună că Ioil a trăit în vremea acestor doi profeţi, adică în secolul 8 î. Hr.secolul 8 î. Hr.- pentru că această consideraţie este numai o presupunere, mulţi- pentru că această consideraţie este numai o presupunere, mulţi cercetători biblici, mai ales protestanţi, fixează o epocă mult maicercetători biblici, mai ales protestanţi, fixează o epocă mult mai târzie în care profetul Ioil şi-a desfăşurat activitatea, mergând pânătârzie în care profetul Ioil şi-a desfăşurat activitatea, mergând până în perioada exilului babilonic sau după această perioadă.în perioada exilului babilonic sau după această perioadă.

2. C2. CUPRINSULUPRINSUL ŞIŞI PLANULPLANUL CĂRŢIICĂRŢII:: - cuprinsul cărţii este structurat pe baza a două cuvântări. - cuprinsul cărţii este structurat pe baza a două cuvântări. - în prima cuvântare, profetul vorbeşte despre o invazie de lăcuste,- în prima cuvântare, profetul vorbeşte despre o invazie de lăcuste, care pustieşte întreaga ţară, ceea ce simbolizează invazia unuicare pustieşte întreaga ţară, ceea ce simbolizează invazia unui popor străin, care va distruge toate rânduielile cultului iudaic.popor străin, care va distruge toate rânduielile cultului iudaic.- în cea de-a doua cuvântare, Ioil îndeamnă poporul la pocăinţă şi- în cea de-a doua cuvântare, Ioil îndeamnă poporul la pocăinţă şi promite iertare din partea lui Dumnezeu.promite iertare din partea lui Dumnezeu.

A. Prologul - 1, 1 – 4:A. Prologul - 1, 1 – 4:- Titlul cărţii şi introducerea;- Titlul cărţii şi introducerea;B. Prima parte - 1, 5 – 2, 27:B. Prima parte - 1, 5 – 2, 27:- Lamentaţia publică: invazia de lăcuste, ce simbolizează „Ziua- Lamentaţia publică: invazia de lăcuste, ce simbolizează „Ziua

Domnului;Domnului;C. A doua parte - 3 – 4:C. A doua parte - 3 – 4:- Ziua Domnului:- Ziua Domnului:

- mântuire pentru Israel;- mântuire pentru Israel;- judecată pentru popoare;- judecată pentru popoare;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8282

Page 83: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 17STUDIUL 17

CARTEA PROFETULUI AVDIE (OBADIA)CARTEA PROFETULUI AVDIE (OBADIA)1 C1 CAPITOLAPITOL

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele autorului provinde de la expresia ebraică compusă din- numele autorului provinde de la expresia ebraică compusă din cuvintele „Ebed-Iahve”, având semnificaţia de „Robul Domnului”.cuvintele „Ebed-Iahve”, având semnificaţia de „Robul Domnului”.- cartea profetului Avdie reprezintă cea mai scurtă carte din Vechiul- cartea profetului Avdie reprezintă cea mai scurtă carte din Vechiul Testament, fiind compusă dintr-un singur capitol, cu 21 de versete.Testament, fiind compusă dintr-un singur capitol, cu 21 de versete.- în cuprinsul cărţii nu sunt oferite informaţii referitoare la autorul ei- în cuprinsul cărţii nu sunt oferite informaţii referitoare la autorul ei şi deşi se vorbeşte despre „vedenia lui Avdie”, nu se spune când aşi deşi se vorbeşte despre „vedenia lui Avdie”, nu se spune când a avut loc aceasta.avut loc aceasta.- în versetul 11 se vorbeşte despre o dărâmare a Ierusalimului, lucru- în versetul 11 se vorbeşte despre o dărâmare a Ierusalimului, lucru ce poate fi de folos în stabilirea perioadei în care a trăit şi a activatce poate fi de folos în stabilirea perioadei în care a trăit şi a activat profetul.profetul.- cum dărâmarea Ierusalimului din anul 586 nu a fost singura pe care- cum dărâmarea Ierusalimului din anul 586 nu a fost singura pe care a cunoscut-o Cetatea Sfântă, putem numai presupune că profetul aa cunoscut-o Cetatea Sfântă, putem numai presupune că profetul a trăit după acest eveniment.trăit după acest eveniment.- întregul cuprins al cărţii reprezintă o profeţie de ameninţare la- întregul cuprins al cărţii reprezintă o profeţie de ameninţare la adresa Edomului. adresa Edomului. - prilejul pentru această ameninţare l-a oferit atitudinea negativă a- prilejul pentru această ameninţare l-a oferit atitudinea negativă a Edomului faţă de Ierusalim şi Iuda în împrejurările grele aleEdomului faţă de Ierusalim şi Iuda în împrejurările grele ale evenimentului amintit.evenimentului amintit.- deşi frate de sânge cu Iuda, Edomul s-a asociat cu duşmanii lui- deşi frate de sânge cu Iuda, Edomul s-a asociat cu duşmanii lui Iuda, motiv pentru care Dumnezeu va răsplăti cu pedeapsă Edomul.Iuda, motiv pentru care Dumnezeu va răsplăti cu pedeapsă Edomul.- cetăţile întărite ale Edomului nu vor rămâne nici ele în picioare- cetăţile întărite ale Edomului nu vor rămâne nici ele în picioare pentru că Domnul va pedepsi Edomul cu dărâmarea.pentru că Domnul va pedepsi Edomul cu dărâmarea.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII:: A. Titlul cărţii – versetul 1;A. Titlul cărţii – versetul 1;B. Prima parte – versetele 2 – 14:B. Prima parte – versetele 2 – 14:

- profeţie de ameninţare împotriva Edomului;- profeţie de ameninţare împotriva Edomului;C. A doua parte – versetele 15 – 21:C. A doua parte – versetele 15 – 21:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8383

Page 84: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Ziua Domnului: mântuirea pentru Iuda;- Ziua Domnului: mântuirea pentru Iuda;

STUDIUL 18STUDIUL 18

CARTEA PROFETULUI IONACARTEA PROFETULUI IONA4 C4 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului înseamnă „porumbel”, în acest sens neputând fi- numele profetului înseamnă „porumbel”, în acest sens neputând fi stabilite puncte de asemănare între misiunea profetului şi numelestabilite puncte de asemănare între misiunea profetului şi numele său.său.- cartea profetului Iona pune în faţa comentatorilor biblici o- cartea profetului Iona pune în faţa comentatorilor biblici o dificultate de interpretare asemănătoare cu cea din cartea Regilor,dificultate de interpretare asemănătoare cu cea din cartea Regilor, în care vorbeşte despre înălţarea lui Ilie la cer, şi aceasta cu atâtîn care vorbeşte despre înălţarea lui Ilie la cer, şi aceasta cu atât mai mult cu cât cartea profetului Iona relatează un fapt cu totul ieşitmai mult cu cât cartea profetului Iona relatează un fapt cu totul ieşit din comun. din comun. - în cuprinsul cărţii se spune că în Ţara Sfântă trăia, în epoca- în cuprinsul cărţii se spune că în Ţara Sfântă trăia, în epoca profeţilor, înainte de dărâmarea de către babilonieni a Ninivei,profeţilor, înainte de dărâmarea de către babilonieni a Ninivei, capitala Asiriei (612), un bărbat cu numele Iona.capitala Asiriei (612), un bărbat cu numele Iona.- acest bărbat a fost ales de către Dumnezeu şi trimis să le- acest bărbat a fost ales de către Dumnezeu şi trimis să le propovăduiască ninivitenilor pocăinţa şi să-i îndemne să se lepedepropovăduiască ninivitenilor pocăinţa şi să-i îndemne să se lepede de răutăţile lor şi prin fapte de profundă smerenie să repare tot răulde răutăţile lor şi prin fapte de profundă smerenie să repare tot răul pe care l-au săvârşit până atunci.pe care l-au săvârşit până atunci.- cetatea Ninive preînchipuia în mod simbolic întreaga Asirie, care şi-- cetatea Ninive preînchipuia în mod simbolic întreaga Asirie, care şi-a înscris numele în istoria Orientului ca una din puterile cale maia înscris numele în istoria Orientului ca una din puterile cale mai crude.crude.- astfel, toate organizările statale sau politice care s-au aflat în jurul- astfel, toate organizările statale sau politice care s-au aflat în jurul Asiriei au pierit spulberate sub puterea armatei acesteia, popoareleAsiriei au pierit spulberate sub puterea armatei acesteia, popoarele cucerite de asirieni fiind înrobite în adevăratul sens al cuvântului. cucerite de asirieni fiind înrobite în adevăratul sens al cuvântului.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8484

Page 85: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- nici un alt imperiu al Orientului nu şi-a pătat memoria cu atâtea- nici un alt imperiu al Orientului nu şi-a pătat memoria cu atâtea fapte de cruzime precum a făcut Asiria. fapte de cruzime precum a făcut Asiria. - la rândul lor, şi evreii au simţit jugul apăsător al Asiriei, astfel încât- la rândul lor, şi evreii au simţit jugul apăsător al Asiriei, astfel încât mulţi s-au întrebat cum a fost posibil ca pentru mustrareamulţi s-au întrebat cum a fost posibil ca pentru mustrarea ninivitenilor să fie trimis un singur profet, când, de fapt, nu ar fi fostninivitenilor să fie trimis un singur profet, când, de fapt, nu ar fi fost de ajuns toţi profeţii din istorie pentru a înfiera toate păcatelede ajuns toţi profeţii din istorie pentru a înfiera toate păcatele asirienilor.asirienilor.- cunoscând ce jug i se punea pe umeri, Iona a încercat să se- cunoscând ce jug i se punea pe umeri, Iona a încercat să se eschiveze.eschiveze.- astfel, coborând în portul Iafo (Iaffa), el s-a îmbarcat pe o corabie- astfel, coborând în portul Iafo (Iaffa), el s-a îmbarcat pe o corabie care tocmai pleca în Tarsul Ciliciei, spre a se îndepărta cât mai multcare tocmai pleca în Tarsul Ciliciei, spre a se îndepărta cât mai mult posibil de răspunderea cu care îl investise Dumnezeu.posibil de răspunderea cu care îl investise Dumnezeu.- însă de o astfel de răspundere nu putea fugi nimeni, după cum Iona- însă de o astfel de răspundere nu putea fugi nimeni, după cum Iona a avut ocazia să constate.a avut ocazia să constate.- astfel, în timpul călătoriei pe mare, s-a dezlănţuit o furtună, care- astfel, în timpul călătoriei pe mare, s-a dezlănţuit o furtună, care ameninţa cu scufundarea corabiei.ameninţa cu scufundarea corabiei.- conform unei superstiţii pe care o împărtăşeau marinarii, care- conform unei superstiţii pe care o împărtăşeau marinarii, care consta în credinţa că dezlănţuirea furtunii reprezintă semnul faptuluiconsta în credinţa că dezlănţuirea furtunii reprezintă semnul faptului că o persoană de pe corabie este încărcată de păcate, aceştia aucă o persoană de pe corabie este încărcată de păcate, aceştia au aruncat sorţi pentru a-l descoperi pe cel din pricina căruia erau cuaruncat sorţi pentru a-l descoperi pe cel din pricina căruia erau cu toţii în pericol. toţii în pericol. - sorţii au căzut pe Iona, fapt pentru care marinarii l-au aruncat în- sorţii au căzut pe Iona, fapt pentru care marinarii l-au aruncat în mare.mare.- un animal uriaş, un chit, l-a înghiţit pe profetul Iona, ducându-l în- un animal uriaş, un chit, l-a înghiţit pe profetul Iona, ducându-l în adâncul mării.adâncul mării.- potrivit relatărilor cărţii, profetul a stat în pântecele acestui- potrivit relatărilor cărţii, profetul a stat în pântecele acestui monstru timp de trei zile, după care animalul, condus de putereamonstru timp de trei zile, după care animalul, condus de puterea Providenţei, s-a apropiat de ţărm şi l-a aruncat afară nevătămat peProvidenţei, s-a apropiat de ţărm şi l-a aruncat afară nevătămat pe Iona.Iona.- Iona a înţeles atunci ceea ce a exclamat în trecut profetul Amos:- Iona a înţeles atunci ceea ce a exclamat în trecut profetul Amos: „Dacă leul răcneşte, cine nu se va înspăimânta şi dacă Domnul„Dacă leul răcneşte, cine nu se va înspăimânta şi dacă Domnul grăieşte cine nu va prooroci?”.grăieşte cine nu va prooroci?”.- Iona a înţeles că pentru el nu există posibilitatea de a alege, fapt- Iona a înţeles că pentru el nu există posibilitatea de a alege, fapt pentru care a pornit spre cetatea Ninivei, unde îi va mustra pepentru care a pornit spre cetatea Ninivei, unde îi va mustra pe niniveni pentru păcatele lor.niniveni pentru păcatele lor.- în chip surprinzător, efectul predicii sale este unul pozitiv, iar- în chip surprinzător, efectul predicii sale este unul pozitiv, iar ninivitenii se pocăiesc de faptele lor, fapt pentru care Dumnezeu îininivitenii se pocăiesc de faptele lor, fapt pentru care Dumnezeu îi iartă. iartă. - nici acum Iona nu se dovedeşte apt pentru a primi încrederea pe- nici acum Iona nu se dovedeşte apt pentru a primi încrederea pe care i-o încredinţase Dumnezeu. care i-o încredinţase Dumnezeu. - astfel, Iona se tulbură în sinea sa pentru faptul că Dumnezeu îi- astfel, Iona se tulbură în sinea sa pentru faptul că Dumnezeu îi iartă atât de uşor pe niniveni.iartă atât de uşor pe niniveni.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8585

Page 86: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- amărât, profetul se retrage în pustie şi îşi pleacă capul sub o plantă- amărât, profetul se retrage în pustie şi îşi pleacă capul sub o plantă care se extinde atât de mult încât îi ţine umbră lui Iona în timpulcare se extinde atât de mult încât îi ţine umbră lui Iona în timpul somnului său.somnului său.- după ce se trezeşte, Iona observă că planta se uscase, fapt pentru- după ce se trezeşte, Iona observă că planta se uscase, fapt pentru care se supără, fără să ştie că ceea ce s-a petrecut cu planta nu eracare se supără, fără să ştie că ceea ce s-a petrecut cu planta nu era doar o simplă întâmplare. doar o simplă întâmplare. - într-un asemenea moment, Dumnezeu îi spune lui: „- într-un asemenea moment, Dumnezeu îi spune lui: „Tu te-aiTu te-ai supărat pentru această plantă şi ţi-a părut rău de pieirea ei. Dar Miesupărat pentru această plantă şi ţi-a părut rău de pieirea ei. Dar Mie să nu-mi pară rău pentru distrugerea atâtor oameni câţi se află însă nu-mi pară rău pentru distrugerea atâtor oameni câţi se află în cetatea Ninive?cetatea Ninive?””- marii rabini au înregistrat indoiala pe care unii contemporani au- marii rabini au înregistrat indoiala pe care unii contemporani au manifestat-o faţă de cele relatate în cuprinsul cărţii Iona.manifestat-o faţă de cele relatate în cuprinsul cărţii Iona.- totodată, Sfinţii Părinţi au recunoscut deschis că nu putem- totodată, Sfinţii Părinţi au recunoscut deschis că nu putem respinge caracterul veridic al relatării acestei cărţi.respinge caracterul veridic al relatării acestei cărţi.- întâmplările relatate în cartea lui Iosua ridică problema veridicităţii- întâmplările relatate în cartea lui Iosua ridică problema veridicităţii la fel ca şi relatarea din cartea Iosua referitoare la oprirea soareluila fel ca şi relatarea din cartea Iosua referitoare la oprirea soarelui pe cer.pe cer.- explicaţia acestui pasaj ar fi fost, probabil, mult mai accesibilă- explicaţia acestui pasaj ar fi fost, probabil, mult mai accesibilă dacă Mântuitorul Iisus Însuşi nu s-ar fi referit la întâmplarea prindacă Mântuitorul Iisus Însuşi nu s-ar fi referit la întâmplarea prin care a trecut profetul Iona. care a trecut profetul Iona. - astfel, prevestind şederea Sa cu trupul în mormânt timp de trei- astfel, prevestind şederea Sa cu trupul în mormânt timp de trei zile, Mântuitorul le aduce aminte ucenicilor Săi că precum Iona azile, Mântuitorul le aduce aminte ucenicilor Săi că precum Iona a petrecut trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot astfel Fiulpetrecut trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot astfel Fiul Omului va sta timp de trei zile în sânurile pământului.Omului va sta timp de trei zile în sânurile pământului.- mulţi comentatori protestanţi consideră că şi în cazul folosirii de- mulţi comentatori protestanţi consideră că şi în cazul folosirii de către Mântuitorul a relatării referitoare la timpul petrecut decătre Mântuitorul a relatării referitoare la timpul petrecut de profetul Iona în pântecele chitului drept comparaţie cu moartea Sa,profetul Iona în pântecele chitului drept comparaţie cu moartea Sa, nu trebuie acceptată ca având caracter istoric, Mântuitorul nedorindnu trebuie acceptată ca având caracter istoric, Mântuitorul nedorind să evidenţieze caracterul istoric al întâmplării, ci să o foloseascăsă evidenţieze caracterul istoric al întâmplării, ci să o folosească doar ca termen de comparaţie.doar ca termen de comparaţie.- astfel, Mântuitorul putea alege orice alt fapt, din orice altă- astfel, Mântuitorul putea alege orice alt fapt, din orice altă legendă, cu care să compare un anumit eveniment din viaţa Sa, fărălegendă, cu care să compare un anumit eveniment din viaţa Sa, fără ca să fie obligat să accepte respectivul fapt al legendei ca faptca să fie obligat să accepte respectivul fapt al legendei ca fapt istoric.istoric.- Biserica nu a formulat o dogmă în legătură cu timpul petrecut de- Biserica nu a formulat o dogmă în legătură cu timpul petrecut de Iona în pântecele chitului.Iona în pântecele chitului.- în acelaşi sens, Biserica nu a formulat o dogmă nici în ceea ce- în acelaşi sens, Biserica nu a formulat o dogmă nici în ceea ce priveşte înălţarea Maicii Domnului cu trupul la cer sau în ceea cepriveşte înălţarea Maicii Domnului cu trupul la cer sau în ceea ce priveşte înălţarea la cer a profetului Ilie sau a lui Enoh priveşte înălţarea la cer a profetului Ilie sau a lui Enoh - născându-se în această lume, fiecare om devine un Iona, având- născându-se în această lume, fiecare om devine un Iona, având datoria de a-i sluji pe semenii săi, de acest destin neputând scăpadatoria de a-i sluji pe semenii săi, de acest destin neputând scăpa nimeni, după cum nici profetul Iona nu a putut scăpa.nimeni, după cum nici profetul Iona nu a putut scăpa.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8686

Page 87: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- informaţii suplimentare referitoare la profetul Iona ni se oferă şi în- informaţii suplimentare referitoare la profetul Iona ni se oferă şi în IV Regi 14, 25: „IV Regi 14, 25: „Acesta a aşezat din nou vechiul hotar al lui Israel deAcesta a aşezat din nou vechiul hotar al lui Israel de la intrarea în Hamat până la marea Araba, după cuvântul Domnuluila intrarea în Hamat până la marea Araba, după cuvântul Domnului Dumnezeului lui Israel, rostit prin robul său Iona, fiul lui Amitai,Dumnezeului lui Israel, rostit prin robul său Iona, fiul lui Amitai, proorocul cel din Gat-Eferproorocul cel din Gat-Efer”.”.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Prima parte - cap. 1:A. Prima parte - cap. 1:- prima naraţiune: - prima naraţiune:

- mandatul lui Iona de a merge la Ninive;- mandatul lui Iona de a merge la Ninive;- refuzul lui Iona;- refuzul lui Iona;- sancţiunea primită;- sancţiunea primită;- Iona în faţa marinarilor păgâni care se temeau de Iahve;- Iona în faţa marinarilor păgâni care se temeau de Iahve;

B. A doua parte - cap. 2: B. A doua parte - cap. 2: - interludiu: Psalmul lui Iona în pântecul chitului;- interludiu: Psalmul lui Iona în pântecul chitului;C. A treia parte - cap. 3 – 4:C. A treia parte - cap. 3 – 4:- a doua naraţiune:- a doua naraţiune:

- mandatul lui Iona de a merge din nou la Ninive;- mandatul lui Iona de a merge din nou la Ninive;- îndeplinirea îndatoririlor sale;- îndeplinirea îndatoririlor sale;- nemulţumirea lui Iona;- nemulţumirea lui Iona;- măsurile pedagogice ale lui Iahve,- măsurile pedagogice ale lui Iahve,- Iona în faţa unui popor păgân care se pocăieşte;- Iona în faţa unui popor păgân care se pocăieşte;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8787

Page 88: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 19STUDIUL 19

CARTEA PROFETULUI NAUMCARTEA PROFETULUI NAUM3 C3 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - cartea profetului Naum este o carte scurtă, datele referitoare la- cartea profetului Naum este o carte scurtă, datele referitoare la persoana autorului fiind cât se poate de sumare. persoana autorului fiind cât se poate de sumare. - profetul Naum trebuie să fi trăit înspre sfârşitul epocii regalităţii,- profetul Naum trebuie să fi trăit înspre sfârşitul epocii regalităţii, cu câtva timp înainte de robia babilonică. cu câtva timp înainte de robia babilonică. - în acest sens, comentatorii biblici acceptă că profetul a activat sub- în acest sens, comentatorii biblici acceptă că profetul a activat sub conducerea regelui Manase.conducerea regelui Manase.- din cuprinsul cărţii sale aflăm că era originar din Elcoş, localitate- din cuprinsul cărţii sale aflăm că era originar din Elcoş, localitate aflată pe teritoriul Galileii. aflată pe teritoriul Galileii. - misiunea sa a fost asemănătoare cu cea a profetului Iona, cartea sa- misiunea sa a fost asemănătoare cu cea a profetului Iona, cartea sa având ca temă aceeaşi cetate a Ninivei. având ca temă aceeaşi cetate a Ninivei. - mesajul profetului Naum este menit să anunţe biruinţa dreptăţii- mesajul profetului Naum este menit să anunţe biruinţa dreptăţii dumnezeieşti, dând expresie eliberării spirituale pe care a simţit-odumnezeieşti, dând expresie eliberării spirituale pe care a simţit-o poporul când a aflat că această cetate cotropitoare a fost distrusă.poporul când a aflat că această cetate cotropitoare a fost distrusă.- Naum arată în cartea sa faptul că dreptatea dumnezeiască nu- Naum arată în cartea sa faptul că dreptatea dumnezeiască nu întârzie niciodată să se manifeste, şi aceasta cu atât mai mult cu câtîntârzie niciodată să se manifeste, şi aceasta cu atât mai mult cu cât nimeni nu bănuia că o cetate atât de puternică cum a fost Ninive,nimeni nu bănuia că o cetate atât de puternică cum a fost Ninive, simbolul uni imperiu dominant, să ajungă cândva în ruine. simbolul uni imperiu dominant, să ajungă cândva în ruine.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Partea introductivă - 1, 1:A. Partea introductivă - 1, 1:- Titlul cărţii; - Titlul cărţii;

B. Prima parte - 1, 2 – 8:B. Prima parte - 1, 2 – 8:- Psalm introductiv (acrostih „alef – kaf”)- Psalm introductiv (acrostih „alef – kaf”)

C. A doua parte - 1, 9 - 2, 3:C. A doua parte - 1, 9 - 2, 3:- Suveranitatea Domnului;- Suveranitatea Domnului;

D. A treia parte - 2, 4 - 3, 19:D. A treia parte - 2, 4 - 3, 19:- Trei profeţii împotriva Ninivei („vai”);- Trei profeţii împotriva Ninivei („vai”);

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8888

Page 89: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 20STUDIUL 20

CARTEA PROFETULUI AVACUM (HABACUC)CARTEA PROFETULUI AVACUM (HABACUC)3 C3 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - cartea profetului Avacum este la fel de scurtă ca şi cartea- cartea profetului Avacum este la fel de scurtă ca şi cartea profetului Naum. profetului Naum. - în cadrul cărţii se reflectă situaţia lui Israel de dinaintea căderii în- în cadrul cărţii se reflectă situaţia lui Israel de dinaintea căderii în robie, eveniment care era atât de aproape încât Avacum vorbeşte înrobie, eveniment care era atât de aproape încât Avacum vorbeşte în mod deschis despre pedepsirea poporului prin caldei (neo-mod deschis despre pedepsirea poporului prin caldei (neo-babilonieni), care sunt prezentaţi ca fiind răzbunătorii păcatelorbabilonieni), care sunt prezentaţi ca fiind răzbunătorii păcatelor săvârşite de Iuda şi Israel. săvârşite de Iuda şi Israel. - în cadrul cărţii sale, Avacum intervine înaintea lui Dumnezeu,- în cadrul cărţii sale, Avacum intervine înaintea lui Dumnezeu, pentru ca acesta să nu stârpească total existenţa neamului său.pentru ca acesta să nu stârpească total existenţa neamului său.- perioada în care a activat profetul Avacum se încadrează în- perioada în care a activat profetul Avacum se încadrează în intervalul de timp cuprins între anii 612 – 598.intervalul de timp cuprins între anii 612 – 598.- pasajul din 2, 4, care stă sub semnul sintagmei „dreptul din (prin)- pasajul din 2, 4, care stă sub semnul sintagmei „dreptul din (prin) credinţă va fi viu”, este reluat pe larg în cadrul epistolei cătrecredinţă va fi viu”, este reluat pe larg în cadrul epistolei către Romani a Sfântului Apostol Pavel. Romani a Sfântului Apostol Pavel.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Partea introductivă - 1, 1:A. Partea introductivă - 1, 1:- Titlul cărţii;- Titlul cărţii;

B. Prima parte - 1 – 2, 5:B. Prima parte - 1 – 2, 5:- Plângere (lamentaţie): 1, 1 – 4;- Plângere (lamentaţie): 1, 1 – 4;- Răspunsul Domnului: sosirea caldeilor: 1, 5 – 11;- Răspunsul Domnului: sosirea caldeilor: 1, 5 – 11;- Plângere (lamentaţie): 1, 12 – 17;- Plângere (lamentaţie): 1, 12 – 17;- Răspunsul Domnului: 2, 1 – 5; - Răspunsul Domnului: 2, 1 – 5;

C. A doua parte - 2, 6 – 20:C. A doua parte - 2, 6 – 20:- Seria celor cinci exclamaţii „vai” de nenorocire;- Seria celor cinci exclamaţii „vai” de nenorocire;

D. A treia parte - 3:D. A treia parte - 3:- Psalm;- Psalm;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

8989

Page 90: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 21STUDIUL 21

CARTEA PROFETULUI SOFONIE (ŢEFANIA)CARTEA PROFETULUI SOFONIE (ŢEFANIA)3 C3 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - profetul Sofonie a activat între anii 640 – 630 î. Hr.- profetul Sofonie a activat între anii 640 – 630 î. Hr.- din cuprinsul cărţii sale aflăm că a fost „fiul lui Cuş, fiul lui- din cuprinsul cărţii sale aflăm că a fost „fiul lui Cuş, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia”.Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia”.- înşirarea celor patru generaţii de ascendenţi nu este întâmplătoare- înşirarea celor patru generaţii de ascendenţi nu este întâmplătoare în cazul lui Sofonie, întrucât se presupune faptul că, la fel ca şiîn cazul lui Sofonie, întrucât se presupune faptul că, la fel ca şi profetul Isaia, Sofonie descindea din neam regesc.profetul Isaia, Sofonie descindea din neam regesc.- Iezechia, amintit în acest context, se pare că a fost regele lui Iuda- Iezechia, amintit în acest context, se pare că a fost regele lui Iuda dintre anii 727 – 697.dintre anii 727 – 697.- tot din cuprinsul cărţii sale aflăm că a activat în vremea lui Iosia,- tot din cuprinsul cărţii sale aflăm că a activat în vremea lui Iosia, regele lui Iuda, între anii 642 - 609.regele lui Iuda, între anii 642 - 609.- sub regele Iosia a activat şi profetul Ieremia, ceea ce înseamnă că- sub regele Iosia a activat şi profetul Ieremia, ceea ce înseamnă că Sofonie a fost contemporan cu acest mare profet.Sofonie a fost contemporan cu acest mare profet.- împreună, Sofonie şi Ieremia, au sprijinit reforma cultului- împreună, Sofonie şi Ieremia, au sprijinit reforma cultului întreprinsă de regele Iosia.întreprinsă de regele Iosia.- în multe aspecte, cartea lui Sofonie se aseamănă cu cea a- în multe aspecte, cartea lui Sofonie se aseamănă cu cea a profetului Ieremia, vorbind despre robia iminentă în care urma săprofetului Ieremia, vorbind despre robia iminentă în care urma să cadă regatul de Sud, fiind cucerit de către babilonieni.cadă regatul de Sud, fiind cucerit de către babilonieni.- cartea profetului Sofonie are un caracter ameninţător, urmărind- cartea profetului Sofonie are un caracter ameninţător, urmărind însă un scop constructiv, acela al îndreptării moravurilor.însă un scop constructiv, acela al îndreptării moravurilor.- în acest sens, s-a spus despre Sofonie că acesta „nu smulge pentru- în acest sens, s-a spus despre Sofonie că acesta „nu smulge pentru a distruge, ci pliveşte spre a curăţi holda”, rostind cuvinte împotrivaa distruge, ci pliveşte spre a curăţi holda”, rostind cuvinte împotriva rânduielilor nedrepte, împotriva păcatelor săvârşite tocmai de ceirânduielilor nedrepte, împotriva păcatelor săvârşite tocmai de cei care aveau chemarea de a fi îndrumătorii şi luminătorii poporului.care aveau chemarea de a fi îndrumătorii şi luminătorii poporului.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Partea introductivă - 1, 1:A. Partea introductivă - 1, 1:- Titlul cărţii;- Titlul cărţii;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9090

Page 91: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

B. Prima parte - 1, 2 - 2, 3:B. Prima parte - 1, 2 - 2, 3:- Profeţii împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului:- Profeţii împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului:

- Ziua Domnului, chemarea la pocăinţă;- Ziua Domnului, chemarea la pocăinţă;C. A doua parte - 2, 4 – 15:C. A doua parte - 2, 4 – 15:

- Profeţii împotriva altor popoare şi anunţarea mântuirii- Profeţii împotriva altor popoare şi anunţarea mântuirii pentru „rămăşiţa” lui Iuda;pentru „rămăşiţa” lui Iuda;

D. A treia parte - 3, 1 – 8:D. A treia parte - 3, 1 – 8:- Profeţii împotriva Ierusalimului;- Profeţii împotriva Ierusalimului;

E. A patra parte - 3, 9 - 20E. A patra parte - 3, 9 - 20 ::- Profeţii de mântuire: Domnul va domni în Sion;- Profeţii de mântuire: Domnul va domni în Sion;

STUDIUL 22STUDIUL 22

CARTEA PROFETULUI AGHEUCARTEA PROFETULUI AGHEU2 C2 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI ŞIŞI C CONTEXTULONTEXTUL ISTORICISTORIC:: - numele profetului Agheu înseamnă în ebraică „sărbătoarea- numele profetului Agheu înseamnă în ebraică „sărbătoarea Domnului”.Domnului”.- despre viaţa profetului Agheu este cunoscut faptul că a trăit în- despre viaţa profetului Agheu este cunoscut faptul că a trăit în timpul exilului babilonic, fiind născut în Babilon. timpul exilului babilonic, fiind născut în Babilon. - totodată, se ştie că Agheu şi-a început activitatea în anul 520 î. Hr.,- totodată, se ştie că Agheu şi-a început activitatea în anul 520 î. Hr., pe când în Persia domnea Darius cel Mare.pe când în Persia domnea Darius cel Mare.- profetul Agheu s-a numărat printre cei care s-au întors în Ţara- profetul Agheu s-a numărat printre cei care s-au întors în Ţara Sfântă ca urmare a Edictul de eliberare dat de împăratul Cyrus înSfântă ca urmare a Edictul de eliberare dat de împăratul Cyrus în anul 538. anul 538. - cartea Ezdra ni-l înfăţişează pe Agheu ca pe unul dintre bărbaţii- cartea Ezdra ni-l înfăţişează pe Agheu ca pe unul dintre bărbaţii care s-a implicat activ în reconstituirea templului din Ierusalim.care s-a implicat activ în reconstituirea templului din Ierusalim.- este cunoscut faptul că, datorită sărăciei provocate de secetă,- este cunoscut faptul că, datorită sărăciei provocate de secetă, evreii au renunţat pentru moment la construirea Templului, aceastaevreii au renunţat pentru moment la construirea Templului, aceasta cu atât mai mult cu cât la sărăcie s-a adăugat şi uneltireacu atât mai mult cu cât la sărăcie s-a adăugat şi uneltirea samaritenilor. samaritenilor. - totuşi, chiar şi după ce vremurile dificile au trecut, evreii nu se- totuşi, chiar şi după ce vremurile dificile au trecut, evreii nu se îndemnau să reia construcţia templului.îndemnau să reia construcţia templului.- în acest sens, se pare că se încetăţenise chiar credinţa că nu e- în acest sens, se pare că se încetăţenise chiar credinţa că nu e momentul să se înceapă reconstrucţia templului, atâta vreme câtmomentul să se înceapă reconstrucţia templului, atâta vreme cât semnele venirii lui Mesia nu erau evidente.semnele venirii lui Mesia nu erau evidente.- împotriva unei asemenea stări de fapt se vor ridica profeţii Agheu- împotriva unei asemenea stări de fapt se vor ridica profeţii Agheu şi Zaharia, care îi mustră cu asprime pe evrei pentru faptul căşi Zaharia, care îi mustră cu asprime pe evrei pentru faptul că

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9191

Page 92: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

încearcă să găsească tot felul de pretexte pentru a amânaîncearcă să găsească tot felul de pretexte pentru a amâna reconstruirea Templului.reconstruirea Templului.- totuşi, evrei începuseră să îşi construiască case luxoase, pe când- totuşi, evrei începuseră să îşi construiască case luxoase, pe când pentru Domnul nu s-au străduit să zidească o casă adecvată.pentru Domnul nu s-au străduit să zidească o casă adecvată.- mustrarea profetică nu a fost zadarnică, fapt pentru care- mustrarea profetică nu a fost zadarnică, fapt pentru care conaţionalii au început să construiască un nou templu, pe care l-auconaţionalii au început să construiască un nou templu, pe care l-au finalizat în anul 515 î. Hr.finalizat în anul 515 î. Hr.- deşi era de proporţii mai mari decât vechiul Templu, acest nou- deşi era de proporţii mai mari decât vechiul Templu, acest nou Templu nu se ridica la valoarea Templului lui Solomon, în acest sensTemplu nu se ridica la valoarea Templului lui Solomon, în acest sens spunându-se că bătrânii lăcrimau atunci când, văzând noul Templu,spunându-se că bătrânii lăcrimau atunci când, văzând noul Templu, îşi aduceau aminte de strălucirea Templului lui Solomon.îşi aduceau aminte de strălucirea Templului lui Solomon.- într-un astfel de context rosteşte Agheu o profeţie celebră, a cărei- într-un astfel de context rosteşte Agheu o profeţie celebră, a cărei idee centrală constă în aceea că faima acestui de-al doilea templu vaidee centrală constă în aceea că faima acestui de-al doilea templu va ajunge mai mare ca faima celui dintâi, întrucât în acesta se vaajunge mai mare ca faima celui dintâi, întrucât în acesta se va sălăşlui pacea, pe care o va aduce Mesia.sălăşlui pacea, pe care o va aduce Mesia.- această profeţie s-a împlinit în sensul că în acest al doilea Templu a- această profeţie s-a împlinit în sensul că în acest al doilea Templu a intrat Mântuitorul Iisus Hristos, predicând adesea în pridvoareleintrat Mântuitorul Iisus Hristos, predicând adesea în pridvoarele sale.sale.- în cuprinsul cărţii Agheu, care cuprinde numai două capitole, se- în cuprinsul cărţii Agheu, care cuprinde numai două capitole, se tratează şi probleme legate de refacerea unităţii naţionale şitratează şi probleme legate de refacerea unităţii naţionale şi religioase a evreilor şi de reconstrucţia templului.religioase a evreilor şi de reconstrucţia templului.- întrucât cartea profetului Agheu prezintă părăsirea liniei drepte şi- întrucât cartea profetului Agheu prezintă părăsirea liniei drepte şi o decadenţă a moravurilor în sânul poporului, rezultă că ea a fosto decadenţă a moravurilor în sânul poporului, rezultă că ea a fost scrisă destul de târziu, după întoarcerea evreilor din robie, şiscrisă destul de târziu, după întoarcerea evreilor din robie, şi aceasta întrucât în primii ani de după elibarare zelul celor reîntorşiaceasta întrucât în primii ani de după elibarare zelul celor reîntorşi era mult mai aprins. era mult mai aprins.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Prima parte - 1, 1 – 15:A. Prima parte - 1, 1 – 15:- versetul 1 - ziua 1, luna 6:- versetul 1 - ziua 1, luna 6:

- avertisment referitor la construcţia templului;- avertisment referitor la construcţia templului;- Zorobabel este amintit;- Zorobabel este amintit;

- versetul 15 - ziua 24, luna 6:- versetul 15 - ziua 24, luna 6:B. A doua parte - 2, 1 – 9:B. A doua parte - 2, 1 – 9:

- mântuirea eshatologică;- mântuirea eshatologică;C. A treia parte - 2, 10 - 19C. A treia parte - 2, 10 - 19

- Tora sacerdotală: despre impuritate;- Tora sacerdotală: despre impuritate;D. A patra parte - 2, 20 – 23:D. A patra parte - 2, 20 – 23:

- promisiunea finală făcută de Domnul lui Zorobabel;- promisiunea finală făcută de Domnul lui Zorobabel;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9292

Page 93: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 23STUDIUL 23

CARTEA PROFETULUI ZAHARIACARTEA PROFETULUI ZAHARIA14 C14 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului se traduce prin expresia „Domnul îşi aminteşte”.- numele profetului se traduce prin expresia „Domnul îşi aminteşte”.- profetul Zaharia face parte, la fel ca şi profetul Agheu, din- profetul Zaharia face parte, la fel ca şi profetul Agheu, din generaţia celor eliberaţi din exilul babilonic, cei doi profeţigeneraţia celor eliberaţi din exilul babilonic, cei doi profeţi aducându-şi împreună contribuţia la zidirea Templului, precum şi laaducându-şi împreună contribuţia la zidirea Templului, precum şi la statornicirea unei vieţi naţionale şi religioase a evreilor.statornicirea unei vieţi naţionale şi religioase a evreilor.- în Vechiul Testament sunt cunoscute două persoane care au purtat- în Vechiul Testament sunt cunoscute două persoane care au purtat acest nume: acest nume:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9393

Page 94: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, care este autorul cărţii- Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, care este autorul cărţii profetice cu acelaşi nume; profetice cu acelaşi nume; - un anume Zaharia amintit de Mântuitorul într-o împrejurare- un anume Zaharia amintit de Mântuitorul într-o împrejurare relatată în Matei 23, 35: relatată în Matei 23, 35: „...ca să cadă asupra voastră tot„...ca să cadă asupra voastră tot sângele drepţilor...Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-aţi ucissângele drepţilor...Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-aţi ucis între templu şi altar”între templu şi altar”, pasaj redat în contextul său istoric, acela, pasaj redat în contextul său istoric, acela al domniei lui Ioaş (835 – 797), în II Paralipomena 24, 22.al domniei lui Ioaş (835 – 797), în II Paralipomena 24, 22.

- despre profetul Zaharia se cunoaşte faptul că a trăit în secolul 5 î.- despre profetul Zaharia se cunoaşte faptul că a trăit în secolul 5 î. Hr.Hr.- între cartea profetului Zaharia şi cărţile Ezdra şi Neemia există o- între cartea profetului Zaharia şi cărţile Ezdra şi Neemia există o mare asemănare, problemele la care se referă aceste cărţi fiindmare asemănare, problemele la care se referă aceste cărţi fiind comune. comune. - totuşi, cartea lui Zaharia este mai apropiată de genul profetic, în- totuşi, cartea lui Zaharia este mai apropiată de genul profetic, în cuprinsul ei fiind redate opt viziuni ale profetului, ce conţin tainecuprinsul ei fiind redate opt viziuni ale profetului, ce conţin taine referitoare la istoria lui Israel şi a lumii până în momentul sosiriireferitoare la istoria lui Israel şi a lumii până în momentul sosirii timpurilor mesianice.timpurilor mesianice.- cartea profetului Zaharia este mai extinsă decât cărţile celorlalţi- cartea profetului Zaharia este mai extinsă decât cărţile celorlalţi profeţi mici şi este mult mai valoroasă din punct de vedere mesianic,profeţi mici şi este mult mai valoroasă din punct de vedere mesianic, cuprinzând profeţii foarte valoroase în legătură cu viitorul Mesia.cuprinzând profeţii foarte valoroase în legătură cu viitorul Mesia.- în cuprinsul cărţii, un loc aparte îl ocupă cei doi bărbaţi care au- în cuprinsul cărţii, un loc aparte îl ocupă cei doi bărbaţi care au avut un rol însemnat în reaşezarea vechilor rânduieli iudaice dupăavut un rol însemnat în reaşezarea vechilor rânduieli iudaice după exil, şi anume prinţul Zorobabel şi arhiereul Iosua, profetul Zahariaexil, şi anume prinţul Zorobabel şi arhiereul Iosua, profetul Zaharia fiind cel care le-a oferit mereu sprijin necondiţionat. fiind cel care le-a oferit mereu sprijin necondiţionat.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

a. Proto-Zaharia:a. Proto-Zaharia:A. Prima parte - 1, 1 – 6:A. Prima parte - 1, 1 – 6:

- Apel la pocăinţă (convertire);- Apel la pocăinţă (convertire);B. A doua parte - 1, 7 - 6, 15:B. A doua parte - 1, 7 - 6, 15:

- Ciclu de viziuni nocturne:- Ciclu de viziuni nocturne:- 1, 7 - 15 - Călăreţii;- 1, 7 - 15 - Călăreţii;- 2, 1 - 4 - Coarnele şi fierarii; - 2, 1 - 4 - Coarnele şi fierarii; - 2, 5 - 9 - Omul cu funia;- 2, 5 - 9 - Omul cu funia;- 3, 1 - 10 - Reabilitarea lui Iosua;- 3, 1 - 10 - Reabilitarea lui Iosua;- 4, 1 - 10 - Sfeşnicul şi vasul cu untdelemn;- 4, 1 - 10 - Sfeşnicul şi vasul cu untdelemn;- 5, 1 - 4 - Sulul de carte zburător;- 5, 1 - 4 - Sulul de carte zburător;- 5, 5 - 11 - Femeia mincinoasă;- 5, 5 - 11 - Femeia mincinoasă;- 6, 1 - 8 - Patru care;- 6, 1 - 8 - Patru care;- 6, 9 - 15 - Încoronarea lui Iosua;- 6, 9 - 15 - Încoronarea lui Iosua;

C. A treia parte - 7 – 8:C. A treia parte - 7 – 8:

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9494

Page 95: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- Mântuire şi judecată: necesitatea postului şi- Mântuire şi judecată: necesitatea postului şi transformarea sa în bucurie;transformarea sa în bucurie;

b. Deutero-Zaharia şi Trio-Zaharia:b. Deutero-Zaharia şi Trio-Zaharia:A. Prima parte - 9 - 11:A. Prima parte - 9 - 11:

- 9, 1 - 8 - Ameninţare împotriva popoarelor vecine;- 9, 1 - 8 - Ameninţare împotriva popoarelor vecine;- 9, 9 - 17 - Anunţuri de mântuire - Unicul Mesia;- 9, 9 - 17 - Anunţuri de mântuire - Unicul Mesia;- 10, 1 - 2 - Domnul dă ploaia şi nu idolii;- 10, 1 - 2 - Domnul dă ploaia şi nu idolii;- 10, 3 - 11 - Anunţuri de mântuire;- 10, 3 - 11 - Anunţuri de mântuire;- 10, 11 - 12 - Ameninţare contra Egiptului şi a Assur-ului;- 10, 11 - 12 - Ameninţare contra Egiptului şi a Assur-ului;- 11 - Alegoria păstorului;- 11 - Alegoria păstorului;

B. A doua parte - 12 - 13:B. A doua parte - 12 - 13:- 12, 1 - 13, 6- 12, 1 - 13, 6 - Secvenţă constând în profeţii de mântuire;- Secvenţă constând în profeţii de mântuire;- 12, 9 - 14 - Purificarea Ierusalimului;- 12, 9 - 14 - Purificarea Ierusalimului;- 13, 7 - 9 - Eliminarea păstorului infidel;- 13, 7 - 9 - Eliminarea păstorului infidel;- 14 - Lupte pentru Ierusalim la sfârşitul timpurilor;- 14 - Lupte pentru Ierusalim la sfârşitul timpurilor;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9595

Page 96: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

STUDIUL 24STUDIUL 24

CARTEA PROFETULUI MALEAHICARTEA PROFETULUI MALEAHI3 C3 CAPITOLEAPITOLE

1. P1. PERSOANAERSOANA AUTORULUIAUTORULUI:: - numele profetului Maleahi provine de la cuvintele „maloch - înger”- numele profetului Maleahi provine de la cuvintele „maloch - înger” şi „Iahve - Domnul”.şi „Iahve - Domnul”.- întrucât în cuprinsul cărţii nu sunt oferite suficiente date- întrucât în cuprinsul cărţii nu sunt oferite suficiente date referitoare la viaţa şi activitatea profetului Maleahi, iar în Tradiţie s-referitoare la viaţa şi activitatea profetului Maleahi, iar în Tradiţie s-au păstrat foarte puţine date, unii rabini s-au lăsat ispitiţi în a credeau păstrat foarte puţine date, unii rabini s-au lăsat ispitiţi în a crede că în cazul lui Maleahi ar fi vorba de un înger întrupat, cu atât maică în cazul lui Maleahi ar fi vorba de un înger întrupat, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul cărţii se vorbeşte despre trimiterea îngeruluimult cu cât în cuprinsul cărţii se vorbeşte despre trimiterea îngerului care urma să pregătească calea Domnului.care urma să pregătească calea Domnului.- unii cercetători împărtăşesc această credinţă rabinică, însă- unii cercetători împărtăşesc această credinţă rabinică, însă majoritatea cercetătorilor biblici împărtăşeşte convingerea cămajoritatea cercetătorilor biblici împărtăşeşte convingerea că Maleahi a fost o persoană istorică, care a purtat cu adevărat acestMaleahi a fost o persoană istorică, care a purtat cu adevărat acest nume.nume.- după problemele tratate în cuprinsul cărţii, deducem că profetul- după problemele tratate în cuprinsul cărţii, deducem că profetul Maleahi a trăit după exilul babilonian, respectiv în secolul 5 î. Hr. Maleahi a trăit după exilul babilonian, respectiv în secolul 5 î. Hr. - situaţia poporului lui Israel, aşa cum o descrie Maleahi, este alta- situaţia poporului lui Israel, aşa cum o descrie Maleahi, este alta decât cea care a fost în momentul întoarcerii evreilor din robie, fiinddecât cea care a fost în momentul întoarcerii evreilor din robie, fiind identică cu cea descrisă de profetul Neemia. identică cu cea descrisă de profetul Neemia. - iar dacă profetul Neemia a trăit în secolul 5, vom accepta că şi- iar dacă profetul Neemia a trăit în secolul 5, vom accepta că şi Maleahi a trăit tot în acest secol.Maleahi a trăit tot în acest secol.- în această vreme, Templul era deja reconstruit, viaţa naţională a- în această vreme, Templul era deja reconstruit, viaţa naţională a evreilor în bună parte era refăcută, însă zelul pentru cele sfinteevreilor în bună parte era refăcută, însă zelul pentru cele sfinte începuse să scadă.începuse să scadă.- astfel, evreii se achitau în mod formal de obligaţiile aducerii- astfel, evreii se achitau în mod formal de obligaţiile aducerii jertfelor, oferind animale improprii. jertfelor, oferind animale improprii. - mai mult decât atât, începuseră să încheie căsătorii cu femei- mai mult decât atât, începuseră să încheie căsătorii cu femei păgâne, fapt combătut cu înverşunare de Maleahi. păgâne, fapt combătut cu înverşunare de Maleahi. - astfel se face că în cartea lui Maleahi vom întâlni mai mult un- astfel se face că în cartea lui Maleahi vom întâlni mai mult un accent de mustrare decât unul de încurajare a poporului.accent de mustrare decât unul de încurajare a poporului.- astfel, preoţii sunt mustraţi pentru că au îngăduit să se ajungă la o- astfel, preoţii sunt mustraţi pentru că au îngăduit să se ajungă la o asemenea decadenţă religioasă, dar sunt mustraţi şi credincioşiiasemenea decadenţă religioasă, dar sunt mustraţi şi credincioşii pentru nepăsarea lor faţă de cele sfinte. pentru nepăsarea lor faţă de cele sfinte. - prin cartea lui Maleahi canonul biblic se încheie în mod oficial.- prin cartea lui Maleahi canonul biblic se încheie în mod oficial.- cartea profetului Maleahi este extrem de valoroasă din punct de- cartea profetului Maleahi este extrem de valoroasă din punct de vedere istoric, întrucât ea reprezintă o imagine veridică a stăriivedere istoric, întrucât ea reprezintă o imagine veridică a stării religioase şi sociale a Israelului în secolul 5 î. Hr.religioase şi sociale a Israelului în secolul 5 î. Hr.

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9696

Page 97: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

- totodată, cartea profetului este extrem de importantă şi din punct- totodată, cartea profetului este extrem de importantă şi din punct de vedere mesianic, întrucât ea cuprinde prevestiri referitoare lade vedere mesianic, întrucât ea cuprinde prevestiri referitoare la jertfa euharistică, care va fi adusă în rândul tuturor popoarelor,jertfa euharistică, care va fi adusă în rândul tuturor popoarelor, precum şi informaţii despre Înaintemergătorul Domnului, care vaprecum şi informaţii despre Înaintemergătorul Domnului, care va veni ca un înger, sau ca un al doilea Ilie, pentru a pregăti caleaveni ca un înger, sau ca un al doilea Ilie, pentru a pregăti calea Domnului.Domnului.

2. P2. PLANULLANUL CĂRŢIICĂRŢII::

A. Partea introductivă - 1, 1:A. Partea introductivă - 1, 1:- Titlul;- Titlul;

B. Prima parte - 1, 2 - 3, 21:B. Prima parte - 1, 2 - 3, 21:- Şase mustrări;- Şase mustrări;

- 1, 2 - 5 - Împotriva Edomului (Iahve iubeşte pe Iacob);- 1, 2 - 5 - Împotriva Edomului (Iahve iubeşte pe Iacob);- 1, 6 - 2, 9 - Împotriva sacrificiilor improprii;- 1, 6 - 2, 9 - Împotriva sacrificiilor improprii;- 2, 10 - 16 - Împotriva căsătoriilor mixte;- 2, 10 - 16 - Împotriva căsătoriilor mixte;- 2, 17 - 3, 5 - Împotriva punerii în discuţie a judecăţii- 2, 17 - 3, 5 - Împotriva punerii în discuţie a judecăţii

Domnului;Domnului;- 3, 6 - 12 - Împotriva trişării în raport cu zeciuiala;- 3, 6 - 12 - Împotriva trişării în raport cu zeciuiala;- 3, 13 - 21 - Împotriva îndoielilor: judecata Domnului -- 3, 13 - 21 - Împotriva îndoielilor: judecata Domnului - distincţia între drepţi şi nedrepţi;distincţia între drepţi şi nedrepţi;

C. A doua parte - 3, 22 - 24:C. A doua parte - 3, 22 - 24:- Concluzie la cei doisprezece profeţi: Moise şi Ilie;- Concluzie la cei doisprezece profeţi: Moise şi Ilie;

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9797

Page 98: REMUS ONISOR Poezia Si Profetii VT

© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia© Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba IuliaCatedra de Studii biblice - Vechiul TestamentCatedra de Studii biblice - Vechiul Testament

Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:Tehnoredactare, sistematizare şi viziune grafică:CĂTĂLIN POPICĂTĂLIN POPI, ,

9898