Au trecut ani mulți... poate 20, de când într-o amiază

de prier, un ministru prim a însemnat grăbit și inspirat o

hotărâre de guvern ce aducea la viață un institut ce se vroia

național și care urma să se trudească cu formele nu demult

părăsite ale unui totalitarism cu rădăcini încă de pe vremea

veacului trecut.

Proiectul nostru trecuse con brio prin biroul prezidiului Academiei, iar

președintele de atunci, Mihai Corneliu Drăgănescu, îl aprobase cu entuziasm. Dialogul

cu primul ministru Nicolae Văcăroiu a fost de-a dreptul surprinzător și nu s-a întins

mai mult de 8-10 minute.

Evantaiul a fost desfăcut și analizat punct cu punct: obiective, corp de cercetare

într-un număr suficient pentru pornire și dezvoltare, finanțare și, nu în ultimul rând,

locație. Toate într-o cadență de metronom.

La sfârșit m-a încurajat din priviri și câteva cuvinte. „Veți avea parte atât de

gânduri și cuvinte bune, dar și de ostilități. Să le mulțumiți și unora, și altora!” Au trecut

două-trei zile și, în Monitorul Oficial, am citit emoționați decretul nr. 150/1993.

De ce oare, astăzi, pentru un proiect la fel de generos și obligatoriu, Panteonul

României, s-adună anii și pier inițiatorii?! Am obosit oare sau am dat uitării înaintașii

de frunte?

Omagiu ctitorilor zămislitori de istorie!

CUVÂNT ÎNAINTE

Radu Ciuceanu

#

1

APARIŢII EDITORIALE (1994-2012)Începând din anul 1994, INST a editat apărut numeroase volume de studii şi

documente, cele mai multe scrise de cercetători ai institutului. Titlurile au fost grupate în diverse colecţii. Cea mai veche dintre acestea este colecţia „Memorii”, inaugurată în anul 1994, care prezintă amintirile unor martori sau participanţi la evenimente majore din istoria ultimelor şase decenii: Radu Ciuceanu, Lucian Plapşa, Gheorghe Jurebie, Constantin Pantazi, Andrei Bontaş, Mihai Timaru, Şerban Milcoveanu, Constantin Lăţea, Ion Pavel, Alexandru Budişteanu, Ion Baurceanu, Gabriel Ţepelea ş.a.

Din 1995, colecţia „Documente” valorifică cercetări întreprinse în arhivele româneşti şi străine. Volumele, însoţite de un solid aparat ştiinţific, hărţi, ilustraţii, cronologii, acoperă arii diverse de subiecte, cum ar fi istoria comunismului românesc, organizaţiile de extrema dreaptă, mişcarea de rezistenţă anticomunistă şi colectivizarea agriculturii.

Tot în 1995 a apărut colecţia „Dicţionare” în care au fost editate două titluri importante: Biserica întemniţată. România (1944-1989) şi Mecanisme represive în România, 1945-1989. Dicţionar biografic (9 volume).

În anul 2000 a fost lansată colecţia „Studii” cu volume referitoare la reforma agrară din 1945, istoria Mişcării Legionare, evoluţia Securităţii, relaţiile româno-chineze şi sino-sovietice.

Adresându-se elevilor, studenţilor, doctoranzilor, profesorilor, dar şi publicului interesat de istoria contemporană, INST a lansat, în 2007, colecţia „Sinteze”, care tratează subiecte precum politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, istoria Uniunii Sovietice, Polonia în anii 1980, istoria serviciile secrete în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Cea mai nouă colecţie, „Enciclopedii”, reuneşte, din 2011, tomuri despre istoria regimului comunist românesc, cu accent pe represiune şi dezvoltarea instituţională. Articolele sunt redactate de istorici consacraţi sau în plină afirmare, cercetători şi cadre didactice din mari centre universitare.

De-a lungul timpului, volume apărute la editura noastră au fost distinse cu premii prestigioase. Memorii, Vol. II., Potcoava fără noroc, INST-Meridiane, 1994 (autor Radu Ciuceanu) a fost distins cu cu Premiul „Liviu Rebreanu” acordat de Centrul Internaţional Ecumenic; Între Beijing şi Moscova. România și conflictul sovieto-chinez, Vol. I: 1957-1965 (autor Dan Cătănuş), cu Premiul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române, 2004; Documente S.S.I. despre poziţia şi activităţile politice din România în perioada regimului autoritar. 6 septembrie 1940-23 august 1944, 2005 (autori Cristian Troncotă, Florin Pintilie, Alin Spânu), cu Premiul „Aurelian Sacerdoțeanu”, oferit de Romanian Internațional Bank S.A.; Între Beijing şi Moscova. România şi conflictul sovieto-chinez, Vol. I, 1957 – 1965, 2004 (autor Dan Cătănuş), cu Premiul „Eudoxiu Hurmuzachi” al Academiei Române, în 2006; România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, Vol. I, A-E, 2011 (coordonator Octavian Roske), cu Premiul „Nicky Chrissoveloni” acordat de familia Chrissoveloni în cadrul Premiilor oferite de Fundaţia Culturală Magazin Istoric, 2012, iar în 2013 România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, Vol. II, F-O, 2012 (coordonator Octavian Roske), cu premiul „Nicolae Iorga” acordat de Basta Group în cadrul premiilor oferite de Fundaţia Culturală Magazin Istoric.

În rândurile următoare, prezentăm, mai pe larg, câteva dintre producţiile editoriale ale institutului.

#

2

COLECŢIA «BIOGRAFII»Cazul Ryszard Kukliński. Un Pacepa al Poloniei?Autor: Ion ConstantinINST, 200913 x 20 cm; 254 p. ISBN 978-973-7861-50-4

Volumul „Ryszard Kukliński – un Pacepa al Poloniei?” prezintă în mod succint aspectele esenţiale referitoare la viaţa şi activitatea lui Ryszard Kukliński, ofiţer cu funcţie-cheie la Marele Stat Major General al armatei poloneze, care, timp de aproape 10 ani (1972-1981), a transmis CIA secretele Pactului de la Varşovia. Pe baza datelor recent date publicităţii, lucrarea arată cariera de succes a lui Kukliński în armata poloneză, motivaţiile disponibilităţii sale de a colabora cu americanii, modul în care a decurs recrutarea de către CIA, acţiunea spectaculoasă de evacuare din ţară, în împrejurările deosebit de periculoase ale instituirii legii marţiale, activitatea în S.U.A., drumul

complicat al reglementării situaţiei juridice, revenirea în ţara natală după 17 ani, controversele pe tema: erou sau trădător? Ultimul capitol este consacrat analizei comparative a cazului R. Kukliński cu ceea ce unii consideră a fi „cazul similar românesc”, respectiv cel al generalului de securitate Ion Mihai Pacepa. Volumul evidenţiază asemănările dintre cele două cazuri, dar şi deosebirile esenţiale.

#

3

COLECŢIA «DEZBATERI»România şi „Primăvara de la Praga”Dan Cătănuş (coord.)INST, 200513 x 20 cm; 101 p. ISBN 973-7861-01-9Volumul cupr inde dezba te r i l e Confer in ţe i internaţionale organizată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului în aprilie 2004, pe marginea reacţiilor autorităţilor şi societăţii româneşti în timpul crizei cehoslovace din 1968. Printre participanţii la conferinţa ale căror opinii se regăsesc în volum se află Radek Pech, ambasadorul Republicii Cehe la Bucureşti, Jan Soth, ambasadorul Republicii Slovace la Bucureşti, acad. Dan Berindei, acad. Florin Constantiniu, Paul Niculescu-Mizil, prof. univ. dr. Ioan Chiper, prof. univ. dr. Mihai Retegan, col. dr. Petre Otu, Vladimir Iliescu, profesor la Universitatea din Aachen, dr. Gheorghe Lupeş, ambasador, lector dr. Ovidiu Bozgan, dr. Vasile Buga, diplomat, Dan Cătănuş, cercetător. Volumul include fotografii din timpul

conferinţei şi fotografii alb-negru, din momentul invaziei capitalei cehoslovace.

„Solidaritatea” – Revanşa polonezăFelician Duică (coord.)INST, 200713 x 20 cm; 197 p.ISBN 978-973-7861-35-1

Sub patronajul Academiei Române, în găzduirea Fundaţiei Europene Titulescu, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului a organizat, în perioada 12-13 octombrie 2005, Conferinţa internaţională „Solidaritatea” - 25 de ani. Istorie şi actualitate. Scopul manifestării ştiinţifice a fost de a readuce în actualitate câteva momente decisive ale istoriei Poloniei contemporane: înfiinţarea sindicatului l iber „Solidaritatea” şi schimbările politice de amploare pe care le-a declanşat această mişcare grevistă, începând cu vara anului 1980, atât pe teritoriul polonez, cât şi în blocul ţărilor socialiste din Europa Centrală şi de Răsărit. În volum sunt inserate comunicări susţinute de prof. dr. Jerzy Holzer, prof. dr. Andrzej Friszke, acad.

Florin Constantiniu, gen. Constantin Olteanu, dr. Vasile Buga, prof. dr. Constantin Geambaşu, Dana Honciuc, Daniel Hrenciuc, Alina Ilinca, Ion Constantin.

#

4

Sfârșitul perioadei liberale a regimului Ceauşescu: Minirevoluţia culturală din 1971Ana-Maria Cătănuş (coord.)INST, 200513 x 20 cm; 143 p.ISBN 973-7861-09-4

Volumul, apărut sub coordonarea Anei-Maria Cătănuş, cuprinde lucrările conferinței cu titlul „Sfârşitul perioadei liberale a regimului Ceauşescu. Tezele din iulie 1971 şi consecințele lor”, organizată de INST la 19 noiembrie 2004 şi aduce în atenţia publicului un moment important din evoluția regimului comunist din România: refluxul ideologic din vara anului 1971 şi schimbările pe care acesta le-a determinat în toate domeniile de activitate, cu precădere în cel cultural. Beneficiind de contribuțiile unor importanți istorici: acad. Dan Berindei, Florin Constantiniu, Ioan Scurtu, Vladimir Iliescu, oameni de litere: Nicolae Breban, Valeriu Râpeanu, Dumitru Ţepeneag, cercetători: Vasile Buga, Ana-Maria Cătănuş, volumul propune

diverse interpretări asupra cauzelor care au condus la „minirevoluția culturala” din 1971, cât şi în privința consecințelor sale asupra culturii române. De asemenea, opiniile-mărturie ale domnilor Paul Niculescu-Mizil şi Ion Stoian, foşti membri importanți din ierarhia Partidului Comunist Român, activând cu precădere în sectorul ideologic, oferă informaţii deosebit de interesante pentru înțelegerea acestui moment istoric, ale cărui premise se aflau până acum doar în stadiul de ipoteze.

#

5

COLECŢIA «DICŢIONARE»Biserica întemniţată. România 1944-1989 Autori: Paul Caravia (coord.), Virgiliu Constantinescu, Flori StănescuCuvânt înainte: Radu CiuceanuStudiu introductiv: Paul CaraviaINST, 1998 17 x 24 cm; 464 p. ISBN 973-0-00579-6

Dicționarul personalului ecleziastic reprimat de regimul comunist cuprinde peste 2.500 de nume, o memorie a suferințelor acestor slujitori ai altarului de toate confesiunile: ortodoxă, catolică, greco-catolică, cultul mozaic, culte protestante, aflați pe toate treptele ierarhiilor ecleziastice, precum şi studenți în teologie. Încarcerați de comuniști, trecuți prin forme de tortură fizică şi psihică, supuși variatelor modalităţi de reeducare - scopul final al revoluției comuniste, aceștia au rezistat apărându-şi slujirea şi credința. Dicționarul reprezintă un util instrument de lucru, cuprinzând date diverse despre clericii respectivi: de la parohiile şi instituțiile unde au

activat, anii de detenție, motivul acesteia şi până la destinul individual şi situația actuala. Ca surse de documentare au fost utilizate arhive personale sau bisericești, volume şi periodice, precum şi surse orale.

Mecanisme represive în România, 1945–1989. Dicţionar biografic, T-ZOctavian Roske (coord.)INST, 201117 x 24 cm; 458 p.ISBN 978-973-7861-70-2

Volumul continuă publicarea biografiilor victimelor şi ale membrilor aparatului represiv, lucrare iniţiată sub patronajul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române. Rezultat al cercetărilor întreprinse de un colectiv coordonat de Octavian Roske, volumul constituie o sursă documentară fundamentală pentru cercetarea fenomenului totalitar. În cursul bibliografierii au fost înregistrate informaţii referitoare la execuţii ordonate din motive politice, condamnări la ani grei de închisoare, internări în lagăre de muncă sau în azile psihiatrice, ordonate împotriva persoanelor care s-au opus regimului totalitar. Materialul bibliografiat este prezentat sub forma unui dicţionar de

nume reprezentând victimele represiunii şi persoanele care au coordonat sau au executat acţiunile represive. La sfârşitul fiecărui articol din repertoriu sunt menţionate sursele documentare utilizate.

#

6

COLECŢIA «DOCUMENTE»Mişcarea Naţională de Rezistenţă din Oltenia, vol. V. 1948-1952Autor: Radu Ciuceanu, Puica BuhociINST, 200713 x 20 cm, 288 p.ISBN 978-973-7861-37-5

Acest volum, al treilea din serie, cuprinde documente din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pentru perioada 1953-1980, aducând un plus de informare în problematica propusă. Astfel, sunt prezentate interogatorii din timpul detenţiei la care au fost supuşi membrii Mişcării Naţionale de Rezistenţă din Oltenia, note informative sau rapoarte ale Securităţii cu privire la activitatea acestora în penitenciare şi după eliberare. În faţa frontului documentelor, completat cu datele din memoria lacunară a martorilor, s-a închegat biografia unui grup al rezistenţei armate anticomuniste care a demonstrat prezenţa a ceea ce are mai bun un neam: tineretul.

Colectivizarea agriculturii în România. Cadrul legislativ, 1949-1962Autori: Octavian Roske, Dan Cătănuş, Florin AbrahamINST, 200717 x 24 cm; 516 p.ISBN 978-973-7861-28-3

Volumul cuprinde 161 de documente din perioada 1945 - 1962. Cartea reprezintă o selecţie de documente edite (publicate în Monitorul Oficial, Buletinul Oficial, colecţiile de legislaţie publicate în timpul regimului comunist) precum şi elemente de legislaţie care au avut caracter secret. Volumul acoperă domenii variate ale colectivizării agriculturii: reforma agrară, circulaţia bunurilor, regimul de cote, organizarea instituţiilor cu responsabilităţi în agricultură, statutul gospodăriilor agricole colective, legislaţia cu caracter represiv ş.a.

#

7

România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia, 1954-1968, vol. IAutori: Gavriil Preda, Petre OprişINST, 200817 x 23 cm; 436 p. ISBN 978-973-7861-39-9 (general)ISBN 978-973-7861-38-2

Petre Opriş şi Gavriil Preda au publicat primul volum dintr-o culegere de documente, alcătuită din două părţi, referitoare la relaţiile României în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (131 de documente din perioada 1954-1961). Publicată sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, întreaga culegere de documente se focalizează pe perioada 1954-1968.Înfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia la 14 mai 1955 a constituit un eveniment deosebit de semnificativ în dinamica Războiului Rece. Prin apariţia în mod oficial pe continentul european a unei

alianţe politico-militare condusă de Uniunea Sovietică, tensiunile existente între superputerile de atunci, SUA şi URSS, precum şi cele dintre statele europene aflate de-o parte şi de alta a Cortinei de Fier s-au accentuat.Pentru liderii politici şi militari ai statelor din cadrul lagărului socialist, înfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia nu a constituit o surpriză. Uniformizarea organizatorică, doctrinară şi logistică a armatelor Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei a început încă din ianuarie 1951. Modelul militar sovietic impus de Iosif Stalin la „Conferinţa reprezentanţilor statelor de democraţie populară” (Moscova, 9-12 ianuarie 1951) a fost pus în practică în toate ţările respective în perioada 1951-1954.Din momentul constituirii oficiale a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia în mai1955, planul de creare a armatelor de tip sovietic în fiecare stat membru al acelei alianţe a intrat într-o nouă fază.Includerea României pe lista statelor fondatoare ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia nu a constituit o surpriză. În România staţionau trupe sovietice încă din anul 1944, iar din anul 1951 liderii politici şi militari români aplicau programul de sovietizare a armatei române impus de Iosif Stalin.Modificările survenite în cadrul armatei române imediat după plecarea trupelor sovietice din România în anul 1958 nu au afectat esenţa relaţiilor politico-militare ale autorităţilor de la Bucureşti cu statele semnatare ale Tratatului de la Varşovia. Liderii comunişti români nu au declarat niciodată în mod oficial intenţia lor de a scoate România din structurile Organizaţiei Tratatului de la Varşovia; aceştia erau interesaţi să fie membri ai alianţei respective nu neapărat pentru păstrarea „unităţii de monolit a statelor socialiste”, cât pentru menţinerea lor la putere. Disputele pe care comuniştii români le-au avut cu liderii sovietici – politicieni, diplomaţi, militari sau economişti – nu au vizat schimbarea sistemului politico-ideologic din România. Acesta a fost probabil unul din principalele motive pentru care Kremlinul nu a intervenit brutal în România în anii '60, aşa cum a făcut-o, de exemplu, în anul 1956, în Ungaria.

#

8

Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, vol. VII, ianuarie 1941 – februarie 1943Autor: Ioan Scurtu (coord.), Corneliu Beldiman, Puiu Dumitru Bordeiu, Dragoş Zamfirescu, Florin-Răzvan Mihai, Badea-Florin Pintilie, Vasile Ciobanu, Tiberiu Tănase, Pavel Moraru, Florin ŞandruINST, 200917 x 24 cm; 384 p. ISBN 978-973-7861-45-0

Lucrarea se constituie într-o culegere de documente, în majoritate inedite, recuperate din fondurile arhivei Serviciului Român de Informaţii, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor Militare Române, Arhivei Ministerului Justiţiei ş.a. Alături de documentele de arhivă sunt inserate şi alte categorii de surse: articole din colecţiile ziarelor româneşti şi străine; Dezbaterile Adunării Deputaţilor şi ale Senatului, legislaţie referitoare la regimul carlist, memorii, acte ale proceselor etc.

O vară fierbinte în relaţiile româno-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964Autor: Vasile BugaINST, 201217 x 24 cm; 236 p.ISBN 978-973-7861-71-9

Volumul cuprinde stenograma convorbirilor de la Moscova, în perioada 7-14 iulie 1964, dintre delegaţia Partidului Muncitoresc Român, condusă de Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de N.V. Podgornîi, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.U.S. Convorbirile pun în evidenţă divergenţele apărute în abordarea de către cele două partide a unor aspecte ale politicii interne şi internaţionale, îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R. din aprilie 1964.

Documentul publicat oferă cercetătorilor, cadrelor didactice, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria relaţiilor româno-sovietice posibilitatea de a înţelege evoluţia sinuoasă a acestora, libertatea deplină de a judeca asupra forţei argumentelor invocate de membrii celor delegaţii în apărarea poziţiilor exprimate.

#

9

Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952Dan Cătănuş, Vasile Buga (editori)INST, 201213 x 20 cm; 238 p.ISBN 978-973-7861-57-3

Misiunea de a strânge într-un volum discuţiile lui Stalin cu noii conducători ai României, propulsaţi la putere de ocupaţia sovietică, şi-au asumat-o doi eminenţi specialişti – Vasile Buga şi Dan Cătănuş – cunoscători perfecţi ai surselor şi ai perioadei în care se plasează aceste discuţii. Cei doi istorici au inclus în volum nu numai stenogramele discuţiilor – cele care s-au păstrat sau au fost accesibile –, dar şi mărturii despre conversaţii cu Stalin, ale căror stenograme sunt încă necunoscute ori testimonii cu caracter memorialistic. Volumul de faţă reprezintă o contribuţie de cea mai mare valoare, nu numai pentru că adună laolaltă izvoare de maxim interes, ci şi pentru că tipărirea surselor a fost făcută cu spirit critic şi cu respectarea riguroasă a normelor de editare a izvoarelor (Florin Constantiniu).

#

10

COLECŢIA «ENCICLOPEDII»România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I: A-EOctavian Roske (coord.)INST, 201117 x 24 cm; 666 p.ISBN general: 978-973-7861-67-2ISBN: 978-973-7861-68-9

În această enciclopedie cititorii vor putea găsi informaţii despre locuri de detenţie, penitenciare (la articolele Aiud, Alba Iulia, Arad, Bistriţa, Botoşani, Braşov, Caransebeş, Codlea, Craiova, Dej, Deva, Dumbrăveni şi altele); lagăre (la articolele Apărătorii Patriei, Caracal şi altele); centre de internare (Anina); colonii de muncă (Baia Sprie, Bicaz, Bragadiru, Capul Midia, Carasu, Cavnic, Chilia Veche) sau mari concentrări de colonii de muncă (Balta Brăilei, Canalul Dunăre-Marea Neagră); localităţi folosite ca domiciliu obligatoriu (Arsache, Bacău, Băbeni, Bălănoaia,

Bumbăcari, Dâlga Nouă, Dropia, Ezeru); forme de represiune (batalion disciplinar, batalion de muncă, colonie de muncă, condamnare administrativă, deportare, detenţie, dislocare, domiciliu obligatoriu, execuţie). Pentru localităţile în care s-au aflat diferite locuri de detenţie am folosit denumirile actuale (de exemplu, Cluj-Napoca, în loc de Cluj). Mai multe articole din acest volum au ca subiect victimele represiunii, de la grupuri sociale (burghezie, chiabur, colectivizare) la instituţii (Academia Română, armată, asociaţii religioase, Casa Regală), de la culte religioase (adventişti, baptist, Biserica Armeană, Biserica Greco-Catolică, Biserica Luterană, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Reformată, Biserica Romano-Catolică, Biserica Unitariană, Cultul Creştin după Evanghelie, Cultul Mozaic, Cultul Musulman) la profesii (avocat, bancher, diplomat) şi comunităţi etnice (armeni, basarabeni, deportarea etnicilor germani, evrei). Alte articole conţin informaţii despre baza legală utilizată de autorităţile comuniste în instrumentarea acţiunilor din justiţie (Codul Justiţiei Militare, Codul Penal, Codul de Procedură Penală), formulele de incriminare validate de Codul Penal sau de legi speciale (activitate contra clasei muncitoare, complot, crimă de activitate intensă împotriva clasei muncitoare sau a mişcării revoluţionare, crimă de favorizare a infractorului, crimă de uneltire contra ordinii sociale), terminologia utilizată în rechizitorii, sentinţe sau în alte acte cu caracter normativ (amnistie, condamnare la moarte, confiscarea averii, degradare civică) sau în dosarele de urmărire (activitate anticomunistă, acţiune duşmănoasă, bandit).În articolele din acest volum se regăsesc şi date despre evenimente care au generat acţiuni represive din partea regimului comunist (Alegerile din 1946, Demonstraţia din 8 noiembrie 1945); instituţii care au pus în aplicare măsuri cu caracter represiv (Departamentul Cultelor, Departamentul Securităţii Statului, Direcţia Contrainformaţii Militare, Direcţia Generală a Miliţiei, Direcţia Generală a Securităţii Poporului, Direcţia Generală a Securităţii Statului, Direcţia Generală a Penitenciarelor, Direcţia de Informaţii Externe); practici, metode şi instrumente de lucru la dispoziţia Securităţii în acţiunile de anihilare sau prevenire a manifestărilor ostile regimului comunist (acţiuni umede, ameninţare, angajament, Arhiva Securităţii, Cartotecă generală documentară, Centrul de informatică şi documentare,

#

11

colaborator, destrămarea anturajelor, dezinformare, dosar de obiectiv, dosar de reţea); funcţionarea justiţiei şi rolul funcţiilor implicate în actele decizionale (acuzator public, asesor); fazele represiunii (anchetă, arestare) şi funcţiile implicate la fiecare nivel al acţiunii represive (anchetator, comandant de secţie, comandantul locului de deţinere); elemente definitorii pentru viaţa în spaţiul carceral (brigadă, carceră, carte poştală, evadare).Prezente în acest volum sunt şi aspectele legate de rolul factorului ideologic în controlul asupra aparatului de partid (activ de partid, activist, candidat de partid, deviere de dreapta, duşman al poporului) sau asupra unor instituţii (Aparatul Politic al Armatei, Direcţia Superioară Politică a Armatei, epurare), efectele controlului politico-ideologic asupra relaţiilor de muncă (autobiografie, autocritică, critică, dosar de cadre), asupra resurselor economice (cote obligatorii, demolări, expropriere), culturii (brigadă artistică, cenzură, Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor) şi accesului la educaţie (discriminare). O serie de articole sunt consacrate unor evenimente sau organizaţii care au subliniat importanţa respectării drepturilor omului în Europa (Actul Final de la Helsinki, Charta 77, disidenţă, drepturile omului, exil). Rolul factorului extern în politicile represive ale regimului comunist din România constituie subiectul unor articole precum Comisia Aliată (Sovietică) de Control, consilierii sovietici, Convenţia de armistiţiu şi altele.

România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. II:F-OOctavian Roske (coord.)INST, 201217 x 24; 718 p.ISBN general: 978-973-7861-67-2ISBN: 978-973-7861-76-4

Volumul pune la dispoziţia cititorilor informaţii despre locuri de detenţie, penitenciare (la articolele Făgăraş, Focşani, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Huşi, Iaşi, Işalniţa, Jilava, Lugoj, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Mislea, Ocnele Mari, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Oraviţa); colonii de muncă (Florica, Frecăţei, Gai, Grădina, Hârşova, Iţcani, Kilometrul 31, Lucăceşti, Măgurele, Medgidia, Mircea Vodă, Mustaţa, Nazarcea, Năvodari, Nistru, Oneşti, Ostrov, Ovidiu); centre de anchetă (Malmaison); centre de detenţie (Ghencea, Hălmagiu, Jimbolia, Mogoşoaia); detaşamente de muncă

(Hunedoara, Livezeni, Lupeni); localităţi folosite ca domiciliu obligatoriu (Fălticeni, Feteşti, Flămânda, Frăteşti, Frumosu, Frumuşiţa Nouă, Fundata, Fundulea, Găeşti, Găineşti, Gâldău, Gogoşari, Gostinu, Gura Ialomiţei, Jegălia, Lăteşti, Malu, Marginea, Mărculeşti, Măzăreni, Mihăileşti, Mizil, Modelu, Movila Gâldăului, Olaru, Onceşti); forme de represiune (genocid). Mai multe articole din acest volum au ca subiect victimele represiunii, de la grupuri sociale (industriaş, moşier) la instituţii (monarhie), de la culte religioase (monahism, ordin religios) la asociaţii religioase (Martorii lui Iehova, nazarineni, Oastea Domnului), de la comunităţi etnice (germani, greci, lipoveni, maghiari) la organizaţii, grupuri, mişcări sau asociaţii (francmasoni, Frăţiile de cruce, Grupul Etnic German, Meditaţia transcendentală, Mişcarea Goma, Mişcarea Legionară, Mişcarea Naţională de

#

12

Rezistenţă, organizaţie subversivă) şi partide politice (Frontul Plugarilor, Frontul Renaşterii Naţionale, Liga Apărării Naţional Creştine, opoziţie).Alte articole conţin informaţii despre baza legală utilizată de autorităţile comuniste în instrumentarea acţiunilor din justiţie (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecător, justiţie populară, magistrat, mandat de arestare); formulele de incriminare validate de Codul Penal sau de legi speciale (fascist, favorizator, frontierist, ilicit, infracţiuni contra securităţii statului, instigare, interdicţie corecţională, înaltă trădare, muncă silnică, omisiune de denunţ); terminologia utilizată în rechizitorii, sentinţe sau în alte acte cu caracter normativ (graţiere, incriminare, închisoare, închisoare corecţională, legalitate socialistă, lege specială, legislaţia represiunii) sau în dosarele de urmărire (misticism). În articolele din acest volum se regăsesc şi date despre forme de protest sau rezistenţă împotriva regimului comunist (grevă); acţiuni care au dus la măsuri represive din partea regimului comunist (greva minerilor din Valea Jiului din 1977, greva studenţilor din Cluj din 1946); instituţii sau structuri care au pus în aplicare politici de supraveghere sau măsuri cu caracter represiv (grăniceri, grupul operativ Aiud, Miliţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Securităţii Statului); practici, metode şi instrumente de lucru la dispoziţia Securităţii în acţiunile de prevenire sau anihilare a manifestărilor ostile regimului comunist (filaj, fond documentar, fond reţea, gazdă casă de întâlnire, infiltrare, informator, interceptarea convorbirilor, interceptarea corespondenţei, legătură impersonală, măsuri preventive de securitate, munca cu agentura, notă informativă, nume conspirativ); fazele represiunii (fond penal, interogatoriu, locuri de muncă, muncă forţată); funcţii implicate în acţiuni de supraveghere sau de punere în aplicare a unor măsuri represive (gardian, împuternicit, locţiitorul comandantului pentru spate, locţiitor pază-regim, locţiitor politic, locţiitor pentru servicii, medic de penitenciar); elemente definitorii pentru viaţa în spaţiul carceral (foame, frig, greva foamei, izolare, încarcerare, înfometare, medic deţinut, normă, număr, organizaţia deţinuţilor cu convingeri comuniste). Prezente în acest volum sunt şi aspectele legate de rolul factorului ideologic în controlul asupra aparatului de partid şi în opţiunile de politică externă (fracţionism, imperialism, lupta de clasă, manipulare, marxism-leninism, materialism dialectic, membru de partid, naţionalism); efectele controlului politico-ideologic asupra unor instituţii (gărzi patriotice, jandarmerie), relaţiilor de muncă (intoleranţă, întrecere socialistă, muncă patriotică), gestionării resurselor economice (naţionalizare), culturii (limba de lemn) şi accesului la educaţie (origine socială nesănătoasă). O serie de articole tratează raporturile dintre unele instituţii cu caracter represiv din spaţiul sovietic şi politica regimului comunist din România (G.R.U., Gulag, K.G.B., N.K.V.D.)

#

13

România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatisteDan Cătănuş (coord.)INST, 201217 x 24 cm; 700 p.ISBN 978-973-7861-77-1

Lucrarea „România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste” reprezintă primul demers editorial de o asemenea anvergură. Multe din instituţiile incluse în volum fac pentru prima dată obiectul unei abordări istorice ştiinţifice, în timp ce în alte cazuri istoriografia de până acum a abordat doar anumite aspecte, focalizate doar pe o anumită perioadă din existenţa instituţiei respective. Din această cauză, dar şi datorită faptului că, în transformările de după 1990, arhivele multor instituţii sau pierdut ori au fost distruse,

misiunea colectivului de cercetători a fost deosebit de dificilă. Nu de puţine ori, informaţiile necesare au putut fi strânse doar din documentele oficiale de partid, acte normative sau prin interviuri cu foşti membri sau angajaţi ai instituţiilor respective. Pe de altă parte, chiar în literatura istorică de profil există numeroase controverse, de la interpretarea intenţiilor autorităţilor comuniste în înfiinţarea – sau desfiinţarea – unor instituţii, la indicarea unor date diferite pentru diverse evenimente sau pentru perioadele în care anumite personalităţi au condus instituţiile în cauză. Pe cât posibil, aceste informaţii au putut fi corectate în lucrarea de faţă. Rămân însă în continuare cazuri care nu vor putea fi rezolvate decât prin cercetări istorice viitoare. Articolele din Enciclopedie conţin o bibliografie sintetică, structurată astfel: fonduri de arhivă, legislaţie, volume şi articole (ordonate alfabetic, după autori), colecţii de periodice, interviuri, surse internet. De asemenea, fiecare articol este însoţit de o listă cu vocile înrudite tematic (cross-references) din volum. În selectarea ilustraţiilor utilizate în articole s-a urmărit cu precădere evidenţierea unor aspecte din activitatea instituţiei analizate, figuri de conducători, sediul instituţiei, publicaţii.

#

14

COLECŢIA «MEMORII»În gura foametei: mărturii ale supravieţuitorilorAutori: Alexei Vakulovski; ediţie îngrijită de Flori BălănescuINST, 201113 x 20 cm; 240 p.ISBN 978-973-7861-65-8

În gura foametei are o istorie dramatică, precum istoria pe care o evocă. De foarte multă vreme, cartea caută un editor. A fost ani în şir amânată, plimbată, deşi după ce a fost gata, cu coperte cu tot, a fost cerută de cele mai mari edituri din România, înaintată de instituţii cu statut bine delimitat cultural, dar de fiecare dată se întâmpla ceva şi nu mai era publicată. Unele fragmente au fost reproduse de Paul Goma în Săptămâna Roşie (28 iunie-3iulie 1940) sau Basarabia şi evreii, unde au apărut şi fragmente din cartea de mai târziu, semnată de Larisa Turea, Cartea foametei.Volumul cuprinde interviuri cu supravieţuitori ai foametei de după al Doilea Război Mondial, toţi din satul de baştină al lui Alexei Vakulovski – Antoneşti, în

Basarabia. Majoritatea interviurilor au fost realizate în anii 1980 şi câteva în anii 1990.Tema este puţin abordată în istoriografie şi literatură, deşi tumultul mediatic poate crea false impresii. Sensibilităţile presupuse de această realitate vastă şi trecută cu vederea la nivel oficial sunt confirmate şi de întârzierea cu care a fost recunoscută de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, abia la 28 aprilie 2010, prin Rezoluţia nr. 1723. Astfel, foametea sistematică, gândită şi organizată de regimul stalinist de la Kremlin, în urma căreia au murit milioane de oameni, între care mulţi români basarabeni, este definită drept „crimă împotriva umanităţii”.Fragmentele din cartea de faţă sunt interviuri, deci mărturii, iar în istoriografie textele cu caracter de document nu sunt niciodată prea multe. Un demers consecvent al recuperării memoriei traumatizate a românilor de la răsărit de Prut (parte importantă a naţiunii române şi, totodată, a conştiinţei sale vinovate) ar fi impus apariţia imediată a mărturisirilor de faţă, despre unul dintre cele mai criminale proiecte ale totalitarismului sovietic: foametea din anii 1946-1947.

#

15

Întâlniri la răscrucea unor destineAutor: Gabriel Ţepelea; ediţie şi studiu introductiv de Ecaterina MihăilăINST, 201113 x 20 cm; 377 p.ISBN 978-973-7861-64-1

„Nu scriu pentru a arăta cu degetul, pentru a anatemiza pe cineva. Scriu cu spatele la lume, de care mă mai leagă puţine fire. Mă întorc deci cu faţa spre mine, spre drumul parcurs în viaţă într-o perioadă grea. Vreau să ştiu dacă am avut de ales şi deci să-mi asum, acum, la sfârşit de spectacol, partea mea de răspundere în faţa Tribunalului suprem al conştiinţei. Gândind astfel, am reuşit să mă lepăd de ură” (Gabriel Ţepelea).

Memorii, vol. IV, Prea mult întuneric, Doamne!Autor: Radu CiuceanuINST, 201217 x 24 cm; 229 p.ISBN general 973-33-0181-7ISBN 978-973-7861-59-7

Istoria noastră recentă poartă o rană prin mijlocirea căreia, dacă o cercetăm cu sfială şi luare-aminte, putem vindeca multe dintre rănile prezente sau care s-ar deschide în viitor în fiinţa neamului românesc. A întemniţa şi tortura, adesea până la moarte, mii de fii şi fiice ale acestui popor, nu a fost doar consecinţa ultimă a unei ideologii pentru care omul nu era decât un mijloc, niciodată un scop, ci şi expresia unui rău care s-a încuibat în multe inimi şi care a avut nevoie doar de un pretext spre a se revărsa, prin de neînchipuite grozăvii, într-o lume lipsită de cel mai elementar umanism. Că au fost închişi din motive politice sau explicit religioase, aceşti eroi opozanţi ai regimului comunist ne sunt

pilduitoare mărturii de onestitate şi credinţă, fermitate şi demnitate, valori pe care avem mare nevoie a le cultiva şi în zilele noastre.Chiar şi în cazul deţinuţilor numiţi a fi doar „politici”, constatăm o dimensiune spirituală de

#

16

netăgăduit. E greu de imaginat cum ar fi putut rezista cineva la bătăile cumplite, hrana sărăcăcioasă, tortura psihică sau muncile grele, condiţiile mizere din celulele suprapopulate sau ispitele permanente de a ceda şi a pactiza cu regimul, dacă acea persoană nu ar fi avut ca reazăm permanent credinţa în Dumnezeu. Avem mărturii despre deţinuţi care, chiar şi în ger cumplit, îşi încălzeau inimile cu rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”, de momentele în care, cu trupurile înfometate şi însetate, îşi hrăneau mintea cu pasaje din Scriptură, ca să nu mai amintim de prezenţa mângâietoare a câte unui preot în celulă, căruia se spovedeau cu lacrimi cei care, cu atâta curaj, refuzau, altminteri, să-şi murdărească sufletul cu păcatul delaţiunii.Între aceşti greu încercaţi eroi ai unei Românii asaltate de întunericul ateismului se numără şi istoricul Radu Ciuceanu. A supravieţuit, am putea spune în chip miraculos, celor 15 ani de cruntă detenţie, fiind, în mai multe rânduri, extrem de aproape de a-şi cunoaşte sfârşitul. Aşa cum însuşi o recunoaşte într-un interviu acordat pentru ediţia din 28 ianuarie 2010 a cotidianului „Adevărul”, l-au scăpat de la moarte „rugăciunile mamei şi ajutorul direct al Divinităţii”. De altfel, Radu Ciuceanu este unul dintre fiii Bisericii care şi-au trăit viaţa în credinţă, întărindu-se duhovniceşte în câte o lavră monahală, sfinţită de rugăciunea permanentă, sau îngenunchind sub epitrahilul unor duhovnici iscusiţi, precum Părintele Iachint Unciuleac. În acelaşi interviu amintit mai sus, Radu Ciuceanu destăinuie, precum un personaj de Dostoievski, cât de covârşitor era rolul credinţei spre a întări pe un deţinut în atâtea şi atâtea suplicii: „Dacă erai credincios, puteai să te retragi în tine – „Dă-mi, Doamne, putere să nu-mi pierd credinţa!” În momentul în care îţi pierdeai credinţa, ţi se părea normal să-ţi trădezi prietenii, să-ţi înjur părinţii, orice! Te aduceau în pragul nebuniei. Le-am spus asta unora care nu credeau”. Aşa se face că acest neînfricat luptător în rândurile rezistenţei anticomuniste din Oltenia nu a putut să fie frânt de nici o putere omenească, fie ea alimentată de duritatea Securităţii sau căutând a-i identifica o slăbiciune omenească, prin manipularea sentimentelor fireşti de iubire faţă de familia sa, ce avea de suferit din pricina arestării sale.Ţinem, aşadar, în mâinile noastre, nu doar un volum de cutremurătoare mărturii, o reconstituire dureroasă a unei epoci care l-a determinat pe autor să exclame: Prea mult întuneric, Doamne!, ci avem o icoană a neamului românesc care, dacă este hrănit de lumina credinţei în Dumnezeu, poate birui vitregiile oricărei istorii, indiferent de forţa celor care ar încerca să-l supună. Şi astăzi este parcă prea mult întuneric în lume, dar mult mai viclean şi mai rafinat decât cel al unui veac în care lupta împotriva celor dumnezeieşti se dădea pe faţă. Este parcă o luptă mult mai greu de dus, pentru că duşmanul apare adesea sub forma unui bine sau a unui confort demn de dorit în epoca unui utilitarism care aşază persoana umană cu mult mai jos faţă de demnitatea chemării sale către îndumnezeire. Avem nevoie de Radu Ciuceanu şi de mărturiile sale spre a ne vindeca, astfel, propriile noastre răni. Numai aşa, adică vindecând spiritual aceste vremuri cu lumini şi umbre, vom rotunji trecutului sensul pentru care s-au făcut atâtea jertfe şi vom transmite viitorului un rost plămădit din aluatul veşniciei, trecut prin cuptorul unor suferinţe pentru care iertarea nu înseamnă trecere în uitare, ci asumare transfiguratoare. (Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei).

#

17

COLECŢIA «SINTEZE»Ieşirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-DejAutor: Mioara AntonINST, 200713 x 20 cm, 225 p.ISBN 978-973-7861-34-4

Lucrarea reprezintă o schiţă a politicii externe a regimului comunist din România în perioada guvernării Gheorghiu-Dej. Ea se axează asupra evoluţiei PMR de la statutul de aliat fidel al Moscovei la cel de „dizident minor”. Bibliografia recentă asupra mişcărilor produse în blocul comunist după moartea lui Stalin, precum şi documentele existente în arhivele româneşti şi străine, au permis identificarea momentelor cheie care au determinat conducerea de la Bucureşti să se distanţeze de Moscova: revoluţia din Ungaria, disputele din CAER, criza rachetelor, deschiderea către Occident, conflictul sino-sovietic, declaraţia din aprilie 1964, precum şi schimbarea de lideri atât în URSS, cât şi în România.

Polonia în epoca „Solidarităţii”: 1980-1989Autori: Ion ConstantinINST, 200713 x 20 cm; 201 p.ISBN 978-973-7861-25-2

O carte şi un studiu despre un eveniment care deja face parte din istoria Europei: Solidarnosc. Publicată în colecţia „Sinteze”, lucrarea de faţă prezintă într-o formă succintă apariţia, evoluţia şi victoria Sindicatului Liber polonez „Solidaritatea”, fenomen care a avut o însemnătate uriaşă nu numai pentru istoria Poloniei contemporane, ci a marcat destinul întregii Europe. La apariţia monografiei s-a utilizat o gamă amplă de surse bibliografice, documente publicate, jurnale, memorii, presa timpului, articole, studii şi diverse exegeze ştiinţifice aparţinând atât unor istorici polonezi, cât şi specialiştilor din România şi din alte ţări.

#

18

Apusul unui imperiu: URSS în epoca Gorbaciov 1985-1991Autori: Vasile BugaINST, 200713 x 20 cm; 190 p.ISBN 978-973-7861-27-6

Volumul „Apusul unui imperiu. URSS în epoca Gorbaciov (1985-1991)” surprinde principalele evenimente petrecute în viaţa politică, economică şi socială a Uniunii Sovietice în ultimii şase ani de existenţă, de la alegerea lui M.S. Gorbaciov în fruntea partidului comunist (martie 1985) până la dispariţia de pe harta lumii (decembrie 1991). În analiza fenomenelor petrecute şi descifrarea factorilor interni şi externi care au provocat destrămarea fostului imperiu sovietic, autorul apelează în principal la informaţiile oferite de lucrări apărute în ultimii ani în Federaţia Rusă, puţin sau complet necunoscute în România. În volum sunt cuprinse opinii diverse exprimate în memorii, studii şi articole semnate de

protagonişti ai evenimentelor, istorici şi politologi ruşi şi străini. Sunt folosite, de asemenea, impresiile autorului formate în urma prezenţei ca martor ocular la unele din momentele evocate, în timpul activităţii sale diplomatice la Moscova. Cartea este dedicată cu precădere studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor, tuturor celor interesaţi de istoria Uniunii Sovietice.

#

19

COLECŢIA «STUDII»Sino-Romanian Relations: 1950's-1960'sAutor: Liu YongINST, 200613 x 20 cm; 353 p.ISBN 973-86107-9-6

Lucrarea reprezintă teza de doctorat a domnului Liu Yong, susţinută în luna decembrie 2005 la Universitatea din Bucureşti, şi analizează evoluţia relaţiilor sino-române în perioada anilor '50-'60. Volumul aduce în prim plan informaţii noi din arhivele chineze privind acest subiect şi va fi editat în limba engleză, devenind astfel accesibil publicului român, dar şi celui din străinătate. Liu Yong este conferenţiar universitar la Universitatea de Ştiinţe Politice pentru Tineret din Beijing, China. Din decembrie 2005 este doctor în istorie al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti.

Transformarea României, 1989-2006. Rolul factorilor externiAutor: Florin AbrahamINST, 200613 x 20 cm; 353 p.ISBN 973-7861-19-1

Volumul analizează influenţa factorilor externi asupra sistemului politic din România, precum şi o tipologie a influenţelor sistemului internaţional asupra politicii interne în perioada 1989-2006. Pe lângă caracterul inovativ al abordării, volumul reprezintă şi o primă sinteză asupra celor mai importante acţiuni de politică internaţională ale României după 1989. Volumul cuprinde şase capi tole: cadrul conceptual-metodologic, căderea comunismului în România în context internaţional, factorii cu influenţă sistemică (Uniunea Europeană, NATO, FMI, Banca Mondială, Consiliul Europei, OSCE), relaţiile cu marile puteri (SUA, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Marea Britanie), vecinătatea ca sursă de transformare internă şi, în final, actori non-statali agenţi ai democratizării.

#

20

„Ostaş credincios Ţării şi Regelui”. Aspecte ale relaţiilor dintre Armată şi Mişcarea Legionară, 1927-1947Autori: Corneliu Beldiman, Dana Honciuc INST/Pro Universitaria, 200717 x 24 cm; 235 p.ISBN 978-973-129-103-1

Lucrarea, publicată prima dată în 2002, s-a epuizat rapid, fapt care a impus realizarea unei noi ediții, revăzută și adăugită. Ea conturează, pe baza datelor culese, în principal, din documentele de arhivă, imaginea relațiilor stabilite în perioada 1927-1947 între doua dintre componentele ansamblului social-politic și instituțional din România acestei perioade: Armata - ca reper fundamental al statului de drept - și Mișcarea Legionară, fenomen extrem de activ al conglomeratului socio-politico-spiritual interbelic autohton.

Polonia în secolul totalitarismelor (1918-1989)Autor: Constantin Ion INST, 200713 x 20 cm; 638 p.ISBN 978-973-7861-36-8

În cartea „Polonia în secolul totalitarismelor (1918-1989)” se regăsesc reperele esenţiale ale istoriei statului polonez, de la renaşterea acestuia, după o lungă perioadă de frământări teritoriale şi o neobosită luptă pentru libertate socială şi naţională, la sfârşitul primului război mondial şi până în 1989, odată cu prăbuşirea comunismului şi eliberarea statelor satelite ale URSS. Structurat în trei părţi, volumul de faţă prezintă reperele esenţiale ale trecutului statului polonez în acest spaţiu cronologic, un accent deosebit fiind pus pe relevarea condiţiilor în care s-au manifestat diversele forme de totalitarism care au marcat evoluţia istorică a polonezilor în „secolul scurt”.

#

21

Tot mai departe de Moscova... Politica externă a României în contextul conflictului sovieto-chinez, 1956-1965Autor: Dan CătănuşINST, 201117 x 24 cm; 455 p.ISBN general: 978-973-7861-60-3ISBN 978-973-7861-66-5

Volumul reprezintă varianta actualizată şi adaptată spre publicare a tezei de doctorat pe care Dan Cătănuş a susţinut-o în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Chiper.Abordând politica externă a României în perioada 1956-1965, lucrarea are ca subiect central problema „desatelitizării” şi mai ales a modului în care conducerea comunistă de la Bucureşti şi-a propus şi a încercat să obţină recunoaşterea din partea Moscovei a suveranităţii sale decizionale.

Activitatea României în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, 1949-1974Autor: Brânduşa CostacheINST, 201217 x 24 cm; 256 p.ISBN 978-973-7861-73-3

De-a lungul anilor, relaţiile dintre România şi C.A.E.R. au cunoscut trei etape distincte. Prima poate fi descrisă prin obedienţă, poziţie motivată atât prin prezenţa nemijlocită a factorului sovietic, cât şi prin rolul redus jucat de organizaţia aflată la începuturile sale în relaţiile dintre statele blocului comunist. Ulterior anului 1959, în cursul celei de-a doua etape, România, a considerat Consiliul un mijloc pentru obţinerea sprijinului necesar în procesul de recuperare a decalajelor economice atât faţă de lumea capitalistă, cât şi faţă de unele state prietene. Ţării noastre i se propunea în linii mari să rămână o sursă de materii

prime şi produse agricole a statelor mai dezvoltate industrial din lumea socialistă, precum şi o piaţă de desfacere pentru produsele acestora. Cea de-a treia etapă, începută după 1969, marchează adoptarea treptată a unei atitudini ceva mai elastice faţă de cooperarea pe bazele propuse de Consiliu, dar în limitele respectării suveranităţii şi independenţei naţionale.

#

22

REVISTA „ARHIVELE TOTALITARISMULUI”

„Arhivele Totalitarismului” este o revistă academică, publicată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române. Fondată în 1993, revista „Arhivele Totalitarismului” pune la dispoziţia comunităţii ştiinţifice, dar şi a publicului larg, rezultatele celor mai recente cercetări vizând originile şi evoluţia totalitarismului de dreapta şi de stânga în România şi în lume.

„Arhivele Totalitarismului” publică lucrări originale – studii, documente, mărturii, cronologii, biografii, glosare de termeni şi recenzii – în limbile română, franceză şi engleză. Totodată, revista „Arhivele Totalitarismului” publică traduceri în limba română ale unor contribuţii ştiinţifice aparţinând cercetătorilor din ţările fostului spaţiu comunist. Periodic, numere integrale din revistă sunt publicate în limbile engleză şi franceză.

Astfel de numere au fost „Arhivele Totalitarismului” (Totalitarianism Archives) 4/1996-1/1997, 1-2/2002, 3-4/2011.

În perioada 1993-2012, în revista „Arhivele Totalitarismului” au publicat nume prestigioase ale vieţii ştiinţifice și publice româneşti, precum: Dorel Abraham, Daniel Barbu, Alexandru Barnea, Alexandru Bârlădeanu, acad. Dan Berindei, Ovidiu Bozgan, Adrian Brişcă, Gheorghe Buzatu, Dan Cernovodeanu, Ioan Chiper, acad. Florin Constantiniu, Florea Dumitrescu, Alesandru Duţu, acad. Dinu C. Giurescu, Mihai Golu, Constantin Hlihor, acad. Mircea Maliţa, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Onişoru, acad. Ioan Păun Otiman, Petre Otu, Dumitru Preda, Mihai Retegan, Ioan Scurtu, Gheorghe Stroe, Dumitru Şandru, Florian Tănăsescu, Cristian Troncotă, Petre Ţurlea, Sorin Vasilescu, acad. Radu P. Voinea.

Printre autorii străini care au publicat în revista „Arhivele Totalitarismului” se numără: Kari Alenius (Finlanda), Pierre Bouillon (Franţa), Adam Burakowski (Polonia), Gheorghe E. Cojocaru (Moldova), Ashby Crowder (S.U.A.), Éva Cseszka (Ungaria), Aliaksander Dalhouski (Belarus), Mircea Druc (Moldova), Heini Frietsche (Germania), Irina Gridan (Franţa), Amy Hampartumian (Anglia), Jerzy Holzer (Polonia), Taras Kijak (Ucraina), Ö. Kovács Joszéf (Ungaria), Miroslav Londak (Slovacia), Elena Londakova (Slovacia), Anatol Petrencu (Moldova), Tatiana Pokivailova (Rusia), Elena Postică (Moldova), Rainer M. János (Ungaria), Bernd Rill (Germania), Phillippe Rostaing (Franţa), Schlett András (Ungaria), A.K. Sokolov (Rusia), Lavinia Stan (Canada), Aleksandr Stykalin (Rusia), Marius Tărâţă (Moldova), Vesa Vares (Finlanda), Alexander Vezenkov (Bulgaria), Tatiana Volokitina (Rusia)

Articolele publicate în revista „Arhivele Totalitarismului” sunt supuse unui dublu proces de recenzare: intern, la nivelul redacţiei revistei, şi extern, de către referenţi externi, specialişti în istorie contemporană.

Revista are o frecvenţă trimestrială - 4 numere anual. Începând cu anul de apariţie 1999, numerele sunt grupate în câte două volume pe an, cu 288 de pagini/volum. Revista conţine fotografii de arhivă, alb-negru, iar de la numărul 1-2/2000 coperţile sunt policrome.

Revista „Arhivele Totalitarismului” este indexată în bazele de date internaţionale EBSCO, CEEOL, ERIH NATIONAL, INDEX COPERNICUS şi în baza naţională de date SCIPIO.

#

23

Revista are o pagină de prezentare pe site-ul I.N.S.T. (www.totalitarism.ro) şi propria pagină http://arhiveletotalitarismului.blogspot.ro.

CONSILIUL EDITORIAL INTERNA-ŢIONAL: Gheorghe Cojocaru, Institutul de Stat, Istorie şi Drept, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău (Republica Moldova); Armin Heinen, Historisches Institut Der RWTH Aachen (Germania); Constantin Iordachi, Central European University, Budapesta (Ungaria); Aleksandr Stykalin, The Institute of Slavistics, Russian Academy of Science, Moscow (Federaţia Rusă)

COLEGIUL DE REDACŢIE: Radu Ciuceanu (director I.N.S.T.), Octavian Roske (redactor şef), Florin Abraham, Ioan Chiper, acad. Dinu C. Giurescu, Mihai Golu, Gheorghe Onişoru, Ioan Scurtu, Dumitru Şandru, acad. Ştefan Ştefănescu, Florian Tănăsescu, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Dorel Zugrăvescu

REDACŢIADirector: Radu CiuceanuRedactor şef: Octavian RoskeSecretar general de redacţie: Dan CătănuşRedactori: Mioara Anton, Ana-Maria Cătănuş, Cristina Diac, Alexandru-Murad

Mironov, Carmen RădulescuMachetare computerizată: Iuliana Dumitrescu, Mihaela Maria Gavrilescu, Bianca

Niţu

Publicaţiile editate de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului pot fi comandate la telefon 021 230 6992, fax. 021 230 7682 sau pe adresa electronică inst.academia@gmail.com. Volumele comandate sunt expediate prin poştă cu plata ramburs. Publicaţiile pot fi achiziţionate şi de la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului din str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti 011876.

#

24

CONFERINŢELE INSTAlături de editarea revistei „Arhivele Totalitarismului” și de consistenta activitate

editorială, de-a lungul celor 20 de ani de activitate INST s-a ambiționat să fie un spațiu al dezbaterii academice purtată la cele mai înalte standarde științifice. Mărturie că acest obiectiv a fost urmărit statornic din 1993 și până astăzi stau numeroasele simpozioane și conferințe cu participare internațională și națională, conferințe interne, mese rotunde, dezbateri.

Din multitudinea de evenimente organizate în cei 20 de ani de activitate, detaliem cele mai importante momente din istoricul INST - gazdă a dezbaterii academice.

La 15 octombrie 1993, Consiliul Științific al INST a stabilit pentru anul următor organizarea a două serii de conferințe – una în primăvară, în perioada 1 martie-30 mai și a doua toamna, în perioada 1 octombrie-30 noiembrie. INST s-a străduit să onoreze principiul statuat în amintita ședință a Consiliului Științific, chiar dacă în cei 20 de ani scurși de atunci auspiciile nu au fost mereu sincrone cu entuziasmul inerent începuturilor.

Prima conferință din ciclul de manifestări programate sub egida INST a avut loc la 5 mai 1994 și a avut titlul Studiul totalitarismului: Recuperarea istoriei orale. Cu acel prilej, au avut intervenții coordonatori ai programelor de cercetare precum Radu Ciuceanu, Octavian Roske, Florian Tănăsescu.

Primul simpozion internațional patronat de INST s-a desfășurat între 9 și 10 decembrie 1994 la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București, s-a intitulat Studiul totalitarismului – Perspective interdisciplinare și a fost structurat pe cinci secțiuni: 1. Studiul totalitarismului. Abordări și surse; 2. Orașul sub regimul totalitar; 3. Totalitarismul și teritoriile răpite; 4. Tendințe totalitare în România interbelică; 5. Regimul totalitar în România sub ocupația sovietică. La acest simpozion au fost reprezentate următoarele instituții: Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Institutul de Sociologie, Institutul de istorie și teorie militară, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Institutul de Informații, Facultatea de Sociologie a Universității din București, Centrul de sociologie urbană și regională, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București, Consiliul Național al Reîntregirii, Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, Arhivele Statului din Iași, Academia Militară, Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Universitatea din Aachen-Germania. O parte din titlurile comunicărilor au anunțat viitoare teme de cercetare, volume editate sub egida INST sau articole publicate în „Arhivele Totalitarismului”. Dintre acestea, amintim: Cristian Troncotă, Arhiva S.S.I.: O perspectivă istorică; Vitalie Văratic, Unele considerații privind alegerile generale organizate de sovietici la începutul anului 1941 în Basarabia; Florian Tănăsescu, Pericolul sovietizării României în anii 1917-1919, Ioan Scurtu, Probleme privind totalitarismul de dreapta în România până la 1927, Dănuț Doboș, Ingerințe politice în viața universitară românească, 1944-1964, Constantin Hlihor, Prezența Armatei Roșii în România și evoluția regimului politic în perioada ianuarie-martie 1945. Pe marginea comunicărilor s-au făcut comentarii și observații care au completat tabloul contribuțiilor științifice prezentate la acest simpozion. Florin Constantiniu comenta astfel desfășurarea lucrărilor acestui simpozion: „N-am asistat, în ultimii ani, la o dezbatere mai liberă de orice inhibiții în desfășurarea căruia schimbul de opinii, chiar când a fost viu, a rămas în limitele unei perfecte urbanități. De aici fecunditatea discuțiilor și marele lor interes” (“Curierul Național Magazin”, nr. 173, 19-25 decembrie 1994, p. 70).

În ședința Consiliului Științific din 13 octombrie 1995 a fost discutată posibilitatea organizării unui simpozion național pe tema reeducării, care să așeze la aceeași masă cercetătorii și victimele reeducării. Din lipsă de fonduri, această idee nu a fost materializată.

#

25

Primul simpozion internațional organizat de INST a avut loc la Snagov, între 31 mai și 1 iunie 1996, s-a intitulat Europa după Yalta. Experiența totalitară, a reunit cercetători din România, Republica Moldova, S.U.A., Elveția, Franța, Rusia și Ucraina și s-a desfășurat pe următoarele secțiuni: 1. Represiune și rezistență; 2. Armata națională și armata de ocupație; 3. Justiție și totalitarism; 4. Manipularea ideologică; 5. Mentalități în totalitarism și post-totalitarism; 6. Consecințe ale Yaltei în Europa. Dintre comunicările prezentate cu acel prilej, amintim: Taras Kyjak (Ucraina), The Ukraine as Object of Communist Repression, Anatol Petrencu (Republica Moldova), Procesele de exterminare a basarabenilor în primii ani postbelici (1944-1946); Adrian Brișcă, Rezistența armată anticomunistă din Bucovina (1944-1958), Tatiana Volokitina (Rusia), Perspectivele dezvoltării României după al II-lea război mondial în lumina documentelor Comisiei Litvinov, Flori Stănescu, Dragoș Zamfirescu, Considerații despre ocupația sovietică în România în perioada 1944-1946, Octavian Roske, Claudiu Degeratu, Colectivizarea agriculturii în România, 1949-1962. Scenarii represive, Sorin Botnaru, Formarea câmpului politic în România. consecințele pe termen lung, Șerban Andronescu (SUA), Totalitarism, Democracy and the New Socialism in SUA and Europe, Pierre du Bois (Elveția), Ceaușescu in Power: A Process Inquiry, Radu Ciuceanu, Politica sovietică față de România între pragmatism și ideologie, Tatiana Pokivailova (Rusia), Consecințele Yaltei pentru țările învecinate ale URSS, Florin Constantiniu, Ianuarie 1946: reprezentativitatea iluzorie a guvernului Groza.

Reuniunea a prilejuit un dialog rodnic între cercetătorii români și străini, punând bazele unor colaborări de durată. Temele propuse spre dezbatere au pus în circulație ipoteze

Simpozionul internaţional cu tema “Europa în timpul Războiului Rece: evaluări şi perspective istoriografice, 6-7 octombrie 2003”

#

26

amplificate ulterior în volume publicate de INST, dar și de alți editori. Simpozionul internațional de la Snagov a fost organizat cu sprijinul generos al Băncii

Române pentru Dezvoltare, Ministerului Cercetării și Tehnologiei și Băncii Comerciale Române.

Cinci ani de existență a INST în viața academică au fost marcați prin simpozionul Fenomenul totalitar în Europa de Est, organizat în zilele de 11 și 12 decembrie 1998, la Sala Bizantină a Cercului Militar Național. Organizarea a fost posibilă grație sprijinului financiar al Ministerului și Tehnologiei, Băncii Române pentru Dezvoltare și Finrom Finance&Consulting S.A. La acest eveniment au asistat peste 120 de invitați – istorici și cercetători de prestigiu din țară și din străinătate, oameni politici, reprezentanți ai cultelor, foști participanți la mișcarea de rezistență anticomunistă. În deschiderea lucrărilor, acad. Dan

Berindei a remarcat dinamismul și prolificitatea INST, cadența volumelor editate impunându-l printre cele mai performante institute ale Academiei Române. În același sens a vorbit și acad. Dinu Giurescu. Pasionat al cifrelor și statisticilor, academicianul Giurescu a arătat că „în cinci ani, între 1993 și 1998, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a publicat 20 de numere din revista «Arhivele Totalitarismului», plus 12 volume de documente, memorii, dicționare. Studiile, articolele, sintezele și materialele de arhivă, publicate cu rigoare profesională, constituie instrumente indispensabile pentru cunoașterea regimului comunist și a ideologiilor totalitare”.

Simpozionul a fost organizat în mai multe secțiuni. Vineri, 11 decembrie, au fost prezentate comunicări în secțiunea 1. Aspecte totalitare în România interbelică, dintre care

Conferinţa internă INST, “Perspective asupra istoriei Europei în secolul XX: continuitate şi revoluţie”, 16-17 iunie 2011

#

27

amintim acad. Răzvan Teodorescu, Patru decenii de la un moment neostalinist în învățământul superior din București, anul universitar 1958/1959, Corneliu Radeș, Mișcarea studențească în anii '20 și suportul său ideologic, Steliu Lambru, Arheologia unei mistificări: Grivița 1933, Alina Tudor, Corpul cu două capete: divorțul mareșalului Antonescu de Legiune, Florin Müller, O încercare de tipologie a regimurilor politice românești, 1938-1944, Costin Ionescu, Acțiuni subversive sovietice în Basarabia anilor '20; dintre comunicările prezentate la secțiunea Instituții ale statului totalitar, amintim Dumitru Șandru, Politica minoritară a guvernului Groza, 1944-1948, Claudiu Degeratu, Situația etnicilor maghiari din Transilvania între 23 august 1944-12 septembrie 1944, Aurel Pentelescu, Destinul istoriografiei românești în primul deceniu al regimului totalitar comunist, 1948-1959, Ioan Chiper, Considerații numerice asupra compoziției etnice a PCR, Dan Cătănuș, Ecouri ale Raportului Hrușciov în 1956 în MAI din România. În ultima

secțiune a zilei de 11 decembrie 1998, intitulată Rezistența anticomunistă din România, au fost prezentate lucrări precum: Adrian Pop, Discursurile despre „devierile de dreapta”, Florian Tănăsescu, Componenta muncitorească a rezistenței anticomuniste din România, Constantin Buchet, SUA și mișcarea de rezistență anticomunistă din România, 1944-1948, Petre Țurlea, 8 noiembrie 1945.

Sâmbătă, 12 decembrie 1998, a avut loc a cincea secțiune – Totalitarismul în Europa de Est – unde au fost prezentate comunicări precum: Ion Șișcanu, Consecințele regimului totalitar asupra cultelor în Basarabia după al II-lea război mondial, Rublev Alexandr Sergheevici (Ucraina), Regimul represiunilor în Ucraina în anii '30, Marian Cojoc, Din

Simpozionul internaţional cu tema “Europa în timpul Războiului Rece: evaluări şi perspective istoriografice, 6-7 octombrie 2003”

#

28

geopolitica unei zone. Acțiuni subversive și interese străine în Delta Dunării (1940-1944), Belousova Lilia Grigorievna (Ucraina), Fondurile Arhivelor Statului de la Odesa din perioada de ocupație – izvor de cercetare a genocidului asupra populației evreiești. În sfârșit, ultima secțiune a simpozionului internațional s-a intitulat Abordări teoretice în studiul totalitarismului. În cadrul acesteia, s-au prezentat comunicări precum: Ioan Scurtu, Extremismul politic și minoritățile naționale din România în perioada interbelică, Anatol Petrencu, Înfometarea: element al politicii totalitare, Dumitru Preda, Imaginea totalitarismului în documentele diplomatice românești.

În 2001, INST a organizat două mese rotunde, ce au avut ca bază de discuție două volume editate de Institut – anume Distrugerea elitei militare sub regimul ocupației sovietice în România, vol. I, 29 august 1944-28 decembrie 1946, editat de Florica Dobre și Alesandru Duțu în 2000 în colecția „Documente” a INST; respectiv Ideologie și formațiuni de dreapta în România, vol. II, 25 iunie 1927-2 ianuarie 1931, editat de Ioan Scurtu, Natalia Tampa, Cristian Troncotă și Dana Beldiman, apărut în aceeași colecție.

Zece ani de activitate științifică ai INST au fost marcați prin simpozionul internațional Europa în timpul războiului rece: evaluări și perspective istoriografice, organizat între 6 și 7 octombrie 2003. Simpozionul s-a deschis printr-o sesiune solemnă, în Aula Academiei Române, ocazie cu care acad. Eugen Simion, președintele înaltului for, a remarcat prolificitatea Institutului, dar și obiectivitatea cercetărilor întreprinse de acesta. P. F. Teoctist, Patriarh al BOR, a subliniat faptul că INST „a reușit să arunce raze de lumină în sufletele celor care nu cunoșteau viața bisericească. ÎPS Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Clujului, Vadului și Feleacului a elogiat în intervenția sa la volumul Biserica întemnițată, un dicționar al preoților care au pierit în temnițele comuniste și al celor care au trecut prin sistemul carceral. Acad. Dan Berindei, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române a precizat că INST a studiat fenomenul totalitarismului cu obiectivitate, „uneori chiar detașat, pentru a se apropia în măsura cea mai mare de adevăr”, având misiunea de a studia o perioadă tragică și de o face cu rigoare științifică exemplară, investigând atât totalitarismul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Radu Ciuceanu, director al INST, a mărturisit că cei zece ani de existență ai Institutului au fost „poate cei mai expresivi și cei mai decisivi din viața mea”. Totodată, a menționat că INST și-a făcut o profesiune de credință din cercetarea sine ira et studio a unei perioade istorice dominată de patru regimuri totalitare (1938-1989).

Lucrările simpozionului s-au reluat în după-amiaza de 6 octombrie 2013 la sala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului. Au participat cercetători, cadre universitare din România și din străinătate, supraviețuitori ai închisorilor comuniste, veterani de război, studenți, oameni politici, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale. Dintre comunicările prezentate cu acest prilej, amintim: prof. dr. Klaus Heitmann (Universitatea din Heidelberg), Ceaușescu, Hristos și Împărații romani, prof. Armin Heinen (Universitatea din Aachen), Moartea dictatorului: România din 1989-2002.

A doua secțiune din prima zi a simpozionului INST s-a desfășurat în Sala Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și Petiții a Camerei Deputaților. În această secțiune, au prezentat comunicări acad. Florin Constantiniu, col (r) Mihai Timaru, prof. dr. Radu Ciuceanu, prof. dr. Gh. Onișoru, prof. dr. Ioan Scurtu. Dintre comunicările prezentate în ziua a doua a simpozionului, amintim: Leontin Negru (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați), Evreii de la Dunărea de Jos și cedarea Basarabiei în anul 1940, asist. univ. George Enache, (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați), Mistica puterii politice în alegerea episcopilor în perioada comunistă, drd. Claudia Buruiană (Universitatea „Spiru Haret” din București), Sociologia deținutului politic, Călin Morar-Vulcu (Universitatea „Babeș-Bolyai”

#

29

din Cluj), Limba de lemn și cercetarea istorică, cercet. princ. Dan Cătănuș, Reluarea relațiilor româno-iugoslave. Vizita lui Tito în România din iunie 1956, Cristina Păiușan, Diplomația română și războiul de Yom Kippur, cercet. șt. Mioara Anton, Relațiile româno-sovietice la începutul regimului Ceaușescu.

Fiecare secțiune a fost urmată de aprinse dezbateri, întrebări și răspunsuri. La final, au fost decernate medalia jubiliară 10 ani de la înființarea INST și o diplomă celor care au susținut activitatea INST, precum și celor care au desfășurat o activitate prodigioasă în Institut. Cu același prilej, a fost editat un număr aniversar al revistei „Arhivele Totalitarismului”, care a cuprins un bilanț al activității Institutului, precum și un „sumar al sumarelor”, organizat atât tematic, cât și alfabetic, după numele autorilor care au semnat în revistă în cei zece ani de apariție.

INST a continuat tradiția manifestărilor internaționale și între 6 și 7 octombrie 2006 a organizat conferința Masacrele de la Katyn și rolul lor în construirea memoriei democratice. Pentru organizarea acestui eveniment, INST a beneficiat de sprijinul Ministerul Afacerilor Externe, Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, Ambasadei Poloniei la București, Institutului Polonez. Festivitatea de deschidere s-a desfășurat la Casa Titulescu. Au asistat E.S. Jacek Paliszewski, ambasadorul Republicii Poloneze la București, acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, cercetători, cadre universitare, diplomați, oameni politici, ziariști, elevi și studenți. În deschidere au vorbit prof. dr. Radu Ciuceanu, director INST, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de București al Bisericii Romano-Catolice, E.S. Jacek Paliszewski, ambasador al Poloniei în România. După intervențiile din deschidere, lucrările conferinței au fost deschise de cercetătorul german Bernd Rill, membru al Fundației Hanns Seidel, care și-a susținut comunicarea cu un film documentar din 1943 despre masacre, păstrat în arhivele germane. În continuare, au fost prezentate comunicări de către prof. dr. Wojciech Materski, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei de Științe a Republicii Polone, dr. Ewa Rosowska de la Arhivele de Stat din Varșovia, dr. Andrej Prezewoznik, istoric la Consiliul pentru Martirajul și Suferințele Polonezilor, dr. Constantin Ungureanu, cercetător la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei Republicii Moldova, prof. univ. dr. Alexandru Barnea, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, dr. Dana Honciuc, cercetător la INST, dr. Florin Abraham, cercetător la INST ș.a. În final, participanți la lucrări, precum prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu și Dinu Zamfirescu, președinte al IICCMER, au salutat inițiativa INST de a supune dezbaterii academice o temă din trecutul traumatic al Europei de Est.

În 2008, INST a celebrat 15 ani de existență prin conferința intitulată Regimul comunist, între realități și discurs istoriografic, desfășurată în zilele de 12 și 13 iunie 2008, la sediul INST. La deschiderea festivă, au marcat momentul acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Dinu C. Giurescu, acad. Ștefan Ștefănescu, acad. Nicolae Dabija, acad. Gabriel Țepelea, Dinu Zamfirescu, director al Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, Adrian Năstase, președintele Fundației Titulescu, senatorul Radu Câmpeanu. Vorbitorii au remarcat constanța INST în a aborda teme de interes ale istoriei recente într-o manieră obiectiv-nepolemică, productivitatea ridicată, continuitatea unor proiecte editoriale.

Lucrările conferinței au debutat după prânz, la sediul INST, și au fost grupate în trei secțiuni tematice: Represiune și rezistență, Instituții și personalități, Metodologie și relații internaționale. Au prezentat comunicări 23 de cercetări și cadre didactice, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Universitatea București, Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului, Academia Națională de Informații. Dintre comunicările susținute cu acel prilej, amintim Florin Müller (Universitatea București),

#

30

#

Comunismul în România – ipostaze ale integrării și conformismului, Tiberiu Tănase (Academia Națională de Informații) – Raporturile dintre Mișcarea Legionară și Partidul Comunist în perioada 1945-1948, Cristina Roman, (Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului), Campania de lichidare a opoziției politice în perioada 1945-1947, Adrian Nicolae Petcu (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS), Cazul Episcopului Policarp Morușca între mistificare și adevărul istoric, Alina Ilinca, Marius Bejinaru (CNSAS), Ion Eremia. Biografia unui rebel din P.M.R., Vasile Buga (INST), „Înghețul” din epoca Hrușciov, de după al XX-lea Congres al PCUS (1956-1964), Florin Răzvan-Mihai (INST), „Solidaritate și diversitate” relații politice între Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Francez (1965-1980), Cristina Diac (INST), Provocări metodologice în utilizarea surselor comunismului românesc. Cazul Ștefan Foriș, Ana Maria Cătănuș (INST), O formă de opoziție la regimul comunist – literatura mărturie a lui Paul Goma.

La 15 ani de activitate, INST a oferit plachete aniversare și diplome de onoare personalităților care au sprijinit de-a lungul timpului activitatea Institutului. S-a intenționat editarea unui volum care să reunească materialele prezentate în cadrul conferinței, însă din varii motive, cel financiar neputând fi neglijat, acest obiectiv nu a fost atins. Cele mai semnificative contribuții au fost publicate sub forma unor studii în revista „Arhivele Totalitarismului”.

În ultimii cinci ani, din cauza condițiilor financiare dificile cu care s-a confruntat cercetarea românească și societatea în ansamblul său, INST a organizat doar conferințe naționale, cu o frecvență de două pe an. La fel ca și în cazul proiectelor editoriale, și în cazul conferințelor INST a mizat pe asigurarea continuității, străduindu-se ca în perioada crizei economice să își onoreze în continuarea cartea de vizită de gazdă a unor dezbateri academice de cea mai înaltă ținută. La manifestările INST au participat, comunicând rezultatele celor mai recente cercetări, universitari și cercetători din toate centrele universitare importante ale țării – București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța, Galați, Târgoviște, și de la cele mai prestigioase și diverse instituții ce derulează programe de cercetare în socio-umane.

În contextul actual al cercetării românești, căreia i se solicită imperativ racordul la circuite științifice internaționale, conducerea INST are convingerea că tradiția manifestărilor internaționale de amploare va fi reînnodată în foarte scurt timp.

31

CENTRUL DE STUDII RUSE ŞI SOVIETICE

„FLORIN CONSTANTINIU”Creat ca o structură distinctă în cadrul I.N.S.T., la începutul anului 2008, Centrul de

Studii Ruse şi Sovietice “Florin Constantiniu” organizează lunar diverse manifestări ştiinţifice (conferinţe, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, expuneri prezentate de cercetători români şi străini), având ca scop cunoaşterea diferitelor momente din istoria Rusiei şi a Uniunii Sovietice, a relaţiilor româno-ruse şi româno-sovietice, a relaţiilor din cadrul fostului bloc sovietic, politicii externe a Rusiei/Uniunii Sovietice, prezentarea unor personalităţi istorice, lansări şi prezentări de cărţi având tangenţă cu aria tematică enunţată.

Din aprilie 2013, C.S.R.S. poartă numele distinsului academician Florin Constantiniu, unul dintre iniţiatorii acestei structuri.

Activitatea Centrului este susţinută de o echipă de cercetători şi cadre universitare formată din: Vasile Buga (coordonator), Ana-Maria Cătănuş, Dan Cătănuş, Laurenţiu Constantiniu şi Alexandru-Murad Mironov. Totodată, încă de la înfiinţare, Centrul a beneficiat de sprijinul activ şi constant al profesorului Radu Ciuceanu, directorul I.N.S.T.

Centrul dispune de un site propriu: www.centruldestudiirusesisovietice.blogspot.com.Semnalăm câteva dintre manifestările ştiinţifice organizate de Centru pe parcursul

existenţei sale:Conferinţe: „Evoluţii politice şi schimbări teritoriale în Europa de Est” (aprilie

2010); „Chemarea Cosmosului”, organizată împreună cu Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, consacrată celei de-a 50-a aniversări a primului zbor în Cosmos a lui Iurii Gagarin şi împlinirii a două decenii de la zborul comun al cosmonauţilor Dumitru Prunariu şi Leonid Popov (aprilie 2011).

Simpozioane: “Uniunea Sovietică și instrumentul ei militar: Armata Roșie” (februarie 2008), „130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Rusia (octombrie 2008); „Dezintegrarea U.R.S.S. Cauze şi semnificaţii” (decembrie 2011); „Simpozion comemorativ Florin Constantiniu (1933-2013)” (aprilie 2013).

„Mese rotunde”: „C.A.E.R. – 60 de ani de la fondare” (aprilie 2009); „Un an de crize internaţionale: septembrie 1938 – septembrie 1939” (septembrie 2009); „România şi Uniunea Sovietică: de la confruntare la cooperare, august-septembrie 1944” (decembrie 2009); „25 ani de la lansarea perestroikăi: consecinţe în spaţiul sovietic” (aprilie 2010); „65 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial: aspecte politice, militare şi ideologice” (mai 2010); „Rusia în faţa unei noi provocări: modernizarea în plan politic, economic şi social” (noiembrie 2010); „După 45 de ani. Declaraţia din aprilie 1964 în lumina noilor surse istorice” (mai 2011); „Dezmembrarea U.R.S.S.” (decembrie 2011); „Alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă. Evoluţii şi perspective (martie 2012); „70 de ani de la bătălia de la Stalingrad şi Kursk. Context internaţional, aspecte politice şi militare” (mai 2013); „10 ani de la semnarea Tratatului româno-rus. Context istoric, evoluţia relaţiilor poltice, economice” (iunie 2013).

Comunicări: „O abordare conceptuală a mişcării revoluţionare din Rusia (1873-1918)” (decembrie 2008); „Primejdia de război şi societatea sovietică, 1920-1947” (martie 2009); „România şi războiul de iarnă sovieto-finlandez” (decembrie 2009); „Războiul sovieto-polon: „Miracolul de pe Vistula” (iunie 2010); „Emigraţia albă în arhivele româneşti” (februarie 2011); „Incursiune în cenzura sovietică (GLAVLIT), 1922-1991” (aprilie 2011); „România în faţa unei decizii majore: intrarea în cel de-al doilea război

#

32

mondial” (iunie 2011); „Fenomenul disidenţei în Uniunea Sovietică în anii 1960-1980” (octombrie 2010); „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme” (ianuarie 2012); „Evoluţii politice, economice şi militare în spaţiul post-sovietic. 1991-2012” (aprilie 2012); „Bicentenarul păcii de la Bucureşti, 1812-2012” (mai 2012); „Principalele coordonate ale politicii externe a Federaţiei Ruse” (octombrie 2012) „Dinamica frontierei româno-ruse, 1812-1918)” (noiembrie 2012); „Prima mare foamete în Ucraina şi Rusia sovietică, 1919-1923) (decembrie 2012); „Conferinţa "Dinastia Romanovilor (1613-2013). Personalităţi şi evenimente memorabile" (februarie 2013); „60 de ani după Stalin. Procesul de destalinizare din România” (martie 2013), „Belarus: intereferenţe şi perspective istorice” (iunie 2013).

Prezentarea unor personalităţi: „Cristian Rakovski despre degenerarea birocratică a socialismului în U.R.S.S.” (februarie 2009); „Diplomat în anii războiului rece: Andrei Gromîko (1909-1989)” (iunie 2009); „Destine controversate: Aleksandr Kolceak şi Anton Denikin şi sentimentul datoriei faţă de ţară” (decembrie 2010); „Rolul lui Mihail Gorbaciov -

la sfârşitul unui „secol scurt” (martie 2011); „Generalul P.D. Kiseleff şi societatea românească din secolul al XIX-lea” (noiembrie 2011); „Un promotor al expansiunii Rusiei spre Est: Nikolai Muraviov-Amurski. 1809-1881” (martie 2011).

La şedinţele Centrului au prezentat comunicări oaspeţi străini printre care s-au aflat: dr. Vesa Vares, Universitatea din Turku (Finlanda); dr. Svetlana Suveică de la Universitatea de Stat din Chişinău; Stanislav Kulcinski, director adjunct al Institutului de istorie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei; general de armată (r) M.A. Gareev, preşedintele Academiei de Ştiinţe Militare din Federaţia Rusă, general maior (r) V.A. Zolotariov, directorul Institutului de Istorie Militară al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse; dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a

Ambasadorul Federaţiei Ruse A.A. Ciurilin şi acad. Florin Constantiniu la simpozionul “Uniunea Sovietică şi instrumentul ei militar: Armata Roşie”, februarie 2008

#

33

Republicii Moldova, precum şi diplomaţi străini la Bucureşti: A.A. Ciurilin, fost ambasador al Federaţiei Ruse în România; Vladimir Iarmolenko, ambasador al Republicii Lituania; Serghei Molunov, însărcinat cu afaceri a.i. al Republicii Belarus; Teofil Rendiuk, ministru consilier al Ambasadei Ucrainei, Aleksandr Vasiliev, fost diplomat al Ambasadei Ruse, precum şi publicistul rus Veaceslav Samoşkin şi publicistul sârb Milan Petrović. Lucrările Centrului au fost onorate de prezenţa unor diplomaţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse, Finlandei, Ucrainei, R. Moldova, Azerbaidjanului, precum şi a unor oaspeţi din Germania şi Statele Unite.

Dintre istorici români care au prezentat de-a lungul timpului comunicări în cadrul C.S.R.S., amintim pe acad. Florin Constantiniu, prof.dr. Radu Ciuceanu, prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu, prof.univ.dr. Ioan Scurtu, dr. Silviu Miloiu, dr. Ludmila Rotari, dr. Ion Constantin, dr. Alexandru Mamina, dr. Marian Stroia, dr. Ana-Maria Cătănuş, dr. Dan Cătănuş, dr. Alexandru-Murad Mironov, dr. Liviu Ţăranu, dr. Florian Banu, dr. Mioara Anton, dr. Brânduşa Costache, dr. Constantin Buchet, dr. Alin Spânu, dr. Cezar Mâţă, dr. Florin Fugaru, dr. Constantin Olteanu, dr. Petre Otu, dr. Alesandru Duţu, dr. Adrian Pandea, dr. Antoaneta Olteanu, drd. Simion Gheorghiu, dr. Alexandru Varona, dr. Liliana Corobca, dr. Gheorghe Stoica, dr. Florin Abraham, dr. Dragoş Zamfirescu, dr. Tiberiu Tănase, dr. Laurenţiu Constantiniu, drd. Alexandru Ştefănescu, drd. Nicolae Videnie, drd. Miruna Trandafir, drd. Smeu Theodor, drd. Vadim Guzun, publicistul Corneliu Vlad, precum şi foşti diplomaţi români: Georghe Brichius, Mioara-Nanu Porojan, Paraschiva Bădescu.

Au lansat volume dr. Marian Stroia, drd. Vadim Guzun, dr. Dan Cătănuş, dr. Vasile Buga etc.

Printre participanţii la lucrările Centrului s-au aflat: acad. Mircea Maliţa, dr. Dumitru Prunariu, dr. Alexandru Mironov, dr. Marius Ioan Piso, dr. Georgeta Filitti, dr. Viorica Moisuc, dr. Ioan Chiper, dr. George G. Potra, dr. Cristian Păunescu, dr. Panait I. Panait, arhitect Alexandru Budişteanu, dr. Ion Calafeteanu, ambasador Ion Porojan, dr. Dumitru Bălan, Dorin Matei, Florentina Dolghin, conf. dr. Cristina Păiuşan, Dan Manolache, dr. Liviu Bejenaru, dr. Alina Ilinca, ambasador Constantin Vlad, dr. Constantin Corneanu, dr. Liviu Pleşa, ambasador Ion Avram, ambasador Florea Dumitrescu, economistul Gheorghe Stroe, dr. Alexandru Varona, dr. Eugen Zainea, publicistul Romulus Căplescu, ambasador Vasile Prună, consilier diplomatic Ion Bobocea, etc.

Manifestările organizate de C.S.R.S. sunt audiate de cercetători şi cadre didactice, studenţi, publicişti, diplomaţi, persoane interesate de tematica abordată.

#

34

BIBLIOTECA INSTBiblioteca Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului găzduieşte lucrări

teoretice şi descriptive din domeniile istoriei, memorialisticii şi ştiinţelor politice, dedicate totalitarismelor europene de dreapta şi de stânga. O bogată şi importantă secţiune este dedicată memorialisticii româneşti de detenţie apărută în special în anii 1990, prea puţin prezentă în alte biblioteci.

Biblioteca conţine 2200 de cărţi. În ceea ce priveşte periodicele, biblioteca deţine colecţia completă a revistei Arhivele Totalitarismului.

Împrumutul pe termen lung de lucrări din fondurile bibliotecii este rezervat cercetătorilor INST, cercetătorii din exterior putând consulta fondurile bibliotecii la sediul Institutului, pe baza unei cereri aprobate în prealabil de către conducerea INST.

Personalul bibliotecii poate oferi, la cerere, ajutor pentru întocmirea de bibliografii de specialitate şi identificarea unor lucrări în fondurile altor biblioteci din România.

FOTOTECAArhiva iconografică a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului numără

peste 2300 de fotografii ce ilustrează aspecte ale fenomenului totalitar în România pe toată durata sa şi acoperă majoritatea manifestărilor acestuia, de la caracterul represiv până la diferite aspecte de viaţă socială, poltică, economică şi culturală. Din punct de vedere tematic, fotografiile acoperă o paletă bogată şi reprezentativă, începând cu perioada interbelică, guvernarea Carol al II-lea, regimul legionar şi al mareşalului Ion Antonescu; însă cel mai bine ilustrată este perioada regimului comunist în România.

Astfel, INST ofera spre consultare una dintre cele mai cuprinzătoare arhive foto şi audio-video privitoare la fenomenul represiunii comuniste, reprezentat prin ilustraţii inedite ale locurilor de detenţie, penitenciare (Aiud, Canalul Dunăre Marea-Neagră, Dăeni, Făgăraş, Galaţi, Gherla, Jilava, Piteşti, Timişoara, Sighet), colonii de muncă, portrete ale membrilor mişcării de rezistenţă, lideri marcanţi ai partidelor istorice, victime ale detenţiei politice comuniste, intelectuali, ziarişti, oameni de litere, personalităţi politice, arhitectură şi arhitectură totalitară, aspecte ale sistematizării Bucureştiului, biserici demolate sub regimul comunist, ilustrarea unor evenimente interne şi internaţionale etc.

Ilustraţiile provin din diferite surse precum Arhiva Istorică a Bibliotecii Academiei Române, aflată acum în fondurile Arhivelor Naţionale ale României, arhiva SRI, deţinută în prezent de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Biblioteca Central Universitară, Arhivele Naţionale ale României, Uniunea Artiştilor Plastici, dar şi arhive personale donate INST de diferite persoane şi care au îmbogăţit colecţia de ilustraţii inedite a INST.

#

35

LISTA PARTENERILOR INSTITUŢIONALI

AI INSTAcademia Națională de InformațiiAcademia Oamenilor de ȘtiințăAdministrația Națională a PenitenciarelorArhiepiscopia Romano-CatolicăArhiva de Stat a Federației RuseArhivele Militare Centrale Pitești – Centrul de Studii “Radu Rosetti”Arhivele Naționale ale RomânieiAsociația Foștilor Deținuți Politici din RomâniaAsociația Foștilor Deportați în BărăganBanca Comercială a RomânieiBanca Națională a RomânieiBanca Română de DezvoltareBiblioteca Academiei RomaneBiblioteca Centrala Universitară “Carol I”Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” din CraiovaBiblioteca Metropolitană BucureștiBiserica Adventistă de Ziua a ȘapteaBiserica Creștină după EvanghelieBiserica Ortodoxă Română – Arhiepiscopia BucureștilorCentru Cultural Ceh BucureștiCentrul de Studii în Istorie ContemporanăȘcoala Națională de Studii Politice și AdministrativeComisia UNESCOConsiliul Național pentru Studierea Arhivelor SecuritățiiCultul Creștin Baptist din RomâniaDepartamentul CultelorEditura Academiei RomâneEditura Curtea VecheEditura DaciaEditura ElionEditura EnciclopedicăEditura Mica ValahieEditura MilitarăEditura NemiraFederaţia Comunităților Evreieşti din RomâniaFundaţia Academia CivicăFundaţia “Charta Varșovia”Fundaţia “Corneliu Coposu”Fundaţia “Friedrich Ebert”Fundaţia MemoriaFundaţia “Nicolae Titulescu”Fundaţia „Panteonul României”Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă

#

36

Institutul de Arheologie “ Vasile Pârvan”Institutul de Filozofie și Psihologie “Constantin Rădulescu Motru”Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului RomânescInstitutul de Istorie “A.D. Xenopol” IașiInstitutul de Istorie “George Barițiu” Cluj-NapocaInstitutul de Istorie “N. Iorga”Institutul de Istorie Orală Cluj-NapocaInstitutul de Istorie și Teorie Literară “ G. Calinescu”Institutul de Istorie, Stat și Drept din Chișinău al Academiei de Științe a RepubliciiMoldovaInstitutul de Științe Politice și Relații InternaționaleInstitutul de Studii pentru Politica de Apărare și Istorie MilitarăInstitutul Național Polonez pentru Memorie Națională – IPNInstitutul Polonez BucureștiInstitutul Revoluției Române din Decembrie, 1989Institutul Român de Istorie RecentăInstitutul Român pentru Drepturile OmuluiInstitutul de SociologieMAE - Direcția Arhivă și Documente DiplomaticeRevista Magazin IstoricMemorialul Rezistenței Anticomuniste Țara FăgărașuluiMemorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la SighetMuzeul Țăranului RomânMuzeul Țării Făgărașului “Valeriu Literat”Muzeul Brukental SibiuMuzeul de Arheologie și Istorie a MoldoveiMuzeul Județean TeleormanMuzeul Municipiului BucureștiMuzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, ChișinăuMuzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”Muzeul Național de Istorie a RomânieiMuzeul Țăranului RomânRadio RomâniaRadio România ActualitățiRadio România CulturalRevista AcademicăRevista HistoriaRevista Istorie și CivilizațieRevista MemoriaRevista România LiterarăTeleviziunea RomânăUniunea Arhitecților din RomâniaUniversitatea Al.I. Cuza IașiUniversitatea Babeș-Bolyai, Cluj-NapocaUniversitatea din BucureștiUniversitatea de Vest TimișoaraUniversitatea “Dimitrie Cantemir”Universitatea din Craiova

#

37

Universitatea “Lucian Blaga” SibiuUniversitatea Națională de Apărare Carol IUniversitatea “Nicolae Titulescu”Universitatea Ovidius ConstanțaUniversitatea “Spiru Haret”Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava Universitatea “Valahia” Târgoviște

COLECTIV INST

DEPARTAMENT CERCETARE

Ciuceanu Radu DirectorAbraham Florin Cercetător Ştiinţific IIIAnton Mioara Cercetător ŞtiinţificBălănescu Flori Cercetător Ştiinţific IIIBeldiman Corneliu Cercetător Ştiinţific IIBuchet Constantin Cercetător Ştiinţific IIBuga Vasile Cercetător asociatBuhoci Puica Cercetător asociatCătănuş Ana-Maria Cercetător Ştiinţific IIICătănuş Dan Cercetător Ştiinţific IIICiuceanu Ştefan Asistent CercetareDiac Cristina CCercetător Ştiinţific IIIDegeratu Dan Claudiu Cercetător Ştiinţific IIIIon Constantin Cercetător asociatMironov Alexandru-Murad Cercetător Ştiinţific IIIMihai Florin-Răzvan Asistent CercetareOnişoru Gheorghe Cercetător Ştiinţific IStratone Carmen Cercetător ŞtiinţificRoske Octavian Cercetător Ştiinţific IŞandru Florin Asistent Cercetare

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV

Bucur Gheorghe ReferentCătălinoiu Anca Luminiţa ReferentCilibaşa Daniela EconomistDumitrescu Iuliana ReferentGavrilescu Mihaela Maria Analist programatorHondru Doru Conducător autoIacob Valentina Contabil şefNiţu Bianca Elena ReferentRădulescu Ana-Maria BibliotecarUngureanu Paula Îngrijitor

#

38