1

Stagii europene de formare profesională

Înapoi la școală În dulcele stil Facelook

Mari descoperiri

Educația prin râs Portretul profesorului

De ce ne place Timișoara

Bobocii noștri

Arta lăsatului pe mâine

Revista Colegiului Tehnic „Henri Coandă” Timișoara

Serie nouă, Nr. 2/2012

2

Proiectul a promovat dezvoltarea de competențe cheie în formarea profesi-onală inițială, în special a competențelor cheie din curriculumul pentru clasa a X-a, domeniul de pregătire generală mecani-că de montaj, întreţinere şi reparaţii, şi învățarea limbilor străine în scop profesi-onal.

Stagiul de pregătire practică în do-meniul mecanic, cu o focalizare specială asupra mentenanţei industriale, s-a deru-lat timp de 3 săptămâni în Dijon-Franţa la prestigiosul liceu polivalent : Lycée Hip-polyte Fontaine. Participanții au beneficiat de o in-struire practică de înaltă calitate, la nive-lul standardelor actuale in UE în domeni-ul mentenanței industriale. Ei şi-au dez-voltat capacităţile de adaptare la schim-bările tehnologice şi organizaţionale la nivel european în vederea unei integrări optime pe piața muncii. Un intens program cultural a com-pletat pregătirea profesională de bază. Organizat împreună cu partenerul fran-cez, acesta a cuprins vizite la obiective culturale şi istorice din Dijon precum și o vizită la Paris, care s-a concretizat într-un circuit cultural-istoric ce a cuprins puncte-

le majore de atracţie culturală ale oraşu-lui, cum ar fi Turnul Eiffel, Arcul de Tri-umf, Bulevardul Champs-Élysées, Grădi-nile Tuileries, Muzeul Louvre, Catedrala Notre-Dame de Paris. Derularea si implementarea aces-tui proiect a determinat integrarea Cole-giului Tehnic „H. Coanda” Timişoara în aria europeană a formării profesionale iniţiale și integrarea la fluxul european de schimburi de experiență între furnizorii de pregătire în domeniul mentenantei indus-triale. Certificatele de mobilitate Europass obţinute le vor asigura participanţilor o mobilitate mai facilă şi o inserție mai rapi-dă la piaţa internaţională a muncii sau a studiului. Proiectul poate fi considerat unic prin prisma pregătirii complexe de care au beneficiat elevii, adaptată la standar-dele de calitate recunoscute în spaţiul european, aceştia intrând în contact di-rect cu metodele de instruire practică uti-lizate în învățământul tehnic francez, cu colegii lor francezi cu care păstrează în continuare legătura. Elevii: Chiș Cătălin-Dorel, Cocior-vă Adrian-Gabriel, Krutsch Edwin-Vlad, Neamți Ruben-Petru, Ruiu Cristian-Laurențiu, Sofroni Ionel-Sebastian și Vașnei Alin-Gheorghe au fost însoțiti de doamnele profesoare: Nicoleta Herișanu și Cecilia Catona

Prof. Cecilia Catona Prof. Nicoleta Herișanu

Un grup de 7 elevi din clasa a X-a aflaţi în formare iniţială în domeni-ul de pregătire generală: "mecanică de montaj, întreţinere şi reparaţii", în cadrul Colegiului Tehnic "H. Coandă" din Timişoara a participat cu succes la Proiectul de mobilitate Leonardo "Dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul mentenanţei industriale prin stagiu european de formare practică", în vara anului 2012.

3

Şi iată că un an nou şcolar începe. Fiecare, bă-nuiesc, a aşteptat nerăbdă-tor şi cuminte să îşi întâl-nească noii colegi sau să îşi reîntâlnească colegii dragi şi, probabil, şi pe cei mai puţin dragi (eh! trebuie să existe şi asemenea relaţii, doar fac parte din farmecul de licean). Nu punem la socotea-lă faptul că fiecăruia i-a fost dor de castanele clasice ale domnului profesor de istorie sau de urechelile acestuia, de replicile neașteptate, amuzan-te dar și acide ale doamnei de română, de aventurile din sala de sport sau de sentimentul că parcă începi să înţelegi ceva la mate. Şi venind vorba de domnii profesori e bine să ştii că dirigintele sau diriginta are să te aştepte cu tot dragul.

Mie, cel puţin, mi-a lipsit şi alergatul bezmetic, ca al unui iepure, pe scara profe-sorilor şi teama să nu care cumva să mă aştepte vreo surpriză la capătul scărilor (am mai avut parte şi de aseme-nea surprize şi vă recomand să nu faceţi ca mine, pentru bunul trai în şcoală). Mi-a lipsit până şi aparatul de ciocolată caldă, vechiul meu prieten.

Şi iată-mă ajunsă în curtea şcolii, în clasa a XI-a. Inima îmi bătea în gât şi cău-tam cu privirea pe cineva cu-noscut. La un moment dat mi-am zărit „turma” şi am pornit glonţ la ea. Ce bine ne sim-ţeam toţi, împreună, după atâ-ta vacanţă. Am observat şi eu, într-un final, marea de bo-boci ce ne-au „invadat” teritori-ul. Sărăcuţii! Mi-am amintit instant de prima mea zi de liceană, cum stăteam ţanţoşă, prima la careu, dar cu mama de mână (recunosc, emoţiile s-au mai domolit când a apărut doamna dirigintă… ce mai, mă simţeam ca în clasa I). Dar din clasa a IX-a până acum a trecut ceva timp şi m-am obiş-nuit cu tot ce înseamnă liceu şi sincer, sincer cea mai grea o să fie despărţirea.

Acestea fiind spuse, le

doresc tuturor un an şcolar

fructuos, plin de succese, note

mari şi cât mai multe realizări!

Pagină realizată de

Daniela-Victoria Groze

În 29 septembrie

2012, a avut loc, pentru al

treilea an consecutiv, Ziua

de Curăţenie Naţională.

Este o acţiune amplă, ba-

zată pe voluntariat, ce

urmăreşte cultivarea unei

atitudini responsabile faţă

de mediul înconjurător.

La fel ca şi în anii

trecuţi , ne-am mobilizat şi

ne-am alăturat acestui

proiect. Echipa, Coandă,

formată din 24 de elevi,

din clasele X B, X C, XI E,

XII B, XII F şi profesoare-

le coordonatoare, doamne-

le: Andreea Usturoi şi Ca-

melia Potocean, a avut da-

toria să cureţe perimetrul

de la Pădurea Verde. S-au

colectat selectiv PET-uri,

hârtii şi cartoane şi tot fe-

lul de alte materiale care

nu sunt biodegradabile.

Echipa noastră a

adunat în jur de 15 saci de

gunoaie. Elevii au primit

diplome de participare.

Let’s do it

Romania !!!

„Pentru că dacă aştep-

tăm să trăim într-o lume mai bună trebuie să con-

tribuim la crearea ei." (Mahatma Ghandi)

4

PORTRETUL PROFESORULUI

Să alegi să predai în România este

un adevărat act de curaj. Există multe

motive pentru care majoritatea aleg să

„fugă” de această meserie. Însă uneori, vrei

nu vrei, trebuie să mergi să predai. Iar

acest lucru nu afectează doar persoana în

sine, ci și viitorii „consumatori”, elevii.

Minoritatea profesorilor sunt trişti,

plictisiți, furioşi sau, în cealaltă extremă,

calmi și nepăsători. Cei plictisiţi vin în fața

elevilor, se uită la noi ca și cum am fi una

cu mobilierul, ne predau fără a încerca să-i

facă pe toţi să priceapă lecţia. De obicei,

citesc dintr-o carte, iar noi trebuie să scri-

em mecanic sau să privim semi-adormiţi,

fără să pricepem cu adevărat ceea ce ni se

transmite. Bine ca sunt puțini!

În cealaltă extremă, furioşii, trân-

tesc uşa, își varsă năduful pe cei prezenţi.

Dacă există un număr mare de absenţi în-

cep să ne ameninţe pe noi pentru ceea ce li

s-ar putea întâmpla celor absenţi. Se ener-

vează imediat și țipă la noi din cauza ab-

senței unui marker bun sau a cretei.

Există, desigur, și acea categorie a

profesorilor ce predau de plăcere. Acesta a

fost visul lor dintotdeauna, tot ce au făcut

a fost pentru a ajunge în fața unei mulţimi

de tineri. Aceştia sunt, de obicei, zâmbitori,

explică în așa fel încât și dacă eşti cel mai

nătărău de pe fața pământului vei înţelege,

iar dacă nu, îţi repeta până „prinzi ideea”.

Este Profesorul! Îl vezi mai mereu

zâmbind și îți răspunde cu drag la orice

nelinişte. E genul acela de profesor, pe care

nu poţi fi niciodată supărat, chiar dacă ți-

a pus o notă mică. Leagă admirabil seriozi-

tatea, predarea lecţiilor, cu mici glumițe,

cu discuţii despre viața de zi cu zi a tineri-

lor. E genul de profesor căruia îi dai add

pe messenger sau pe facebook pentru a

vorbi și în timpul liber și pentru a-i cere

sfaturi nu numai în materie de teme. La

orele lui nu poţi sta liniştit în bancă, simţi

nevoia să intervii în discuţii sau să işti tu

dezbateri și alte asemenea, din dragoste

pentru materie sau din respect pentru

personalitatea și dăruirea omului din fața

ta. În imaginaţia majorității, acesta este

profesorul ideal, cel de la care fiecare das-

căl ar trebuie să preia măcar o urmă de

dăruire, de dragoste pentru predare. Toţi

ar trebui să învețe de la acest tip de profe-

sor să se impună, nu prin forţă, ci prin

atitudine, prin felul său de a fi.

Din fericire, la Coandă, profesorul

Ideal există cu adevărat, iar noi creștem la

căldura dragostei lui pentru profesie!

Cei mai buni profesori sunt cei care

te învață încotro să te uiți, nu ce să vezi!

(Alexandra K. Trenfor).

Daniela-Victoria Groze

Cum nu oricine care are un aparat de fotografiat se poate numi fotograf, tot așa, nici

oricine stă la catedră, nu se poate numi profesor.

5

Anul acesta avem şase clase de a IX-a, două cu profil de electronică şi automatizări, două cu profilul mecani-că, una cu profilul economic si o clasă cu profil de turism şi alimentaţie. Sunt sigură că aceştia au motive întemeiate de au ales liceul nostru. Eu am venit la acest liceu pentru că este un liceu re-numit, cu un nivel de siguranţă ridicat, cu profesori de la care am multe lu-cruri de învăţat si cu un colectiv pe masură. Am fost curioasă să vad de ce au vrut bobocii să vină la liceul nostru ş ice părere au pâana acum… şi iată ce am aflat: „De ce? Pentru că este un liceu cu profilul pe care mi-l doream. Profesorii sunt super OK, colegii sunt de treabă şi suntem uniţi. Din punctul meu de vedere, acest liceu este interesant.”

(Bejinaru Cristina, a IX-a F) „Pentru că îmi plac foarte mult limbile străine (şi da, aici se fac aşa cum trebuie)… de aceea am venit pe acest profil, la acest liceu. Sunt foarte aproape de naveta şi acesta e un avantaj foarte bun.”

(Lucaciu Andrei, a IX-a F) „Îmi place în această şcoală, cu un colectiv bun.” (Gal Andreea, a IX-a C)

A consemnat

Popa Andrada

Balul Bobocilor de anul acesta, de la

Colegiul Tehnic Henri Coandă s-a

desfășurat în club Le Cinema, pe 1

noiembrie 2012 și a fost și de această dată

un eveniment cât se poate de reușit. Tema

balului a fost Halloween-ul, dar spre deo-

sebire de anul trecut, balul a fost sponsori-

zat de Vodafone care le-a oferit

câștigătorilor 2 smartphone-uri și o ta-

bletă. Să vedem cum s-au desfășurat lucru-

rile. Ajunși în jurul orei 17:00 în fața Clubului

Le Cinema, am fost întâmpinați de organizatori și

conduși în ritmuri muzicale spre canapele.

Atmosfera pe care am întâlnit-o, un pic

tensionata (concurenții erau destul de

emoționați), a fost clară în privința serii pe care

urma să o petrecem în prezența sutelor de

petrecăreți dornici de distracție.

Spre bucuria organizatorilor, la acest

eveniment au fost prezenți foarte mulți elevi de la

Coandă și nu numai, clubul fiind plin.

Perechile de concurenți care au participat

la titlul de miss și mister au avut o mulțime de

probe care nu au fost prea ușoare. Foarte aranjați

și siguri pe ei înșiși, cu toții au demonstrat că

merită să câștige titlul mult râvnit al serii. Oricum

perechile au fost strălucitoare pe scenă, iar seara a

fost una incendiară.

Ca și anul trecut, de divertisment s-a ocu-

pat magicianul Corneanu Raul, care a întreținut

un număr de magie, și ne-a uimit cu îndemânarea

lui. Bravo Raul! J

Părerile celor prezenţi au fost pe măsura

aşteptărilor noastre, şi anume că balul a fost super

de la organizare până la atmosfera creată, iar or-

ganizatorii au primit doar laude peste laude.

Larisa Oros

Balul Bobocilor Bobocii liceului nostru

6

În perioada 15-19.10.2012 s-a desfas-urat concursul pe teme rutiere ”Siguranța pie-tonului și biciclistului”. Acest concurs a avut ca scop cunoaş-terea regulilor de circulaţie în cazul pietonilor şi bicicliştilor, dezvoltarea competenţelor ne-cesare lucrului in echipă si al spiritului com-petitiv . Organizareaa fost făcută de doamne-le profesoare Muntean Maria, Ștefu Vionelia şi Vicaș Corina.

Concursul a avut şi un test numit ”Permis de bun pieton” care a fost coordonat de doamnele profesoare Ștefu Vionelia și Curtuzan Delia şi la care au participat 52 de elevi din clasele a IX-a A,a IX-a B, a X-a A şi a X-a B.

La acest test au fost şi patru caştigatori. Pe primul loc se află Savu Raul din clasa a IX-a B (17 răspunsuri corecte)şi Guță Alexandru din clasa a IX-a A (16 răspunsuri corecte) iar pe locul II se află Ezaru Daniel din clasa a X-a B (14 răspunsuri corecte) şi Dregan Florin tot din a X-a B (11 răspunsuri corecte) .

Şi la concursul de îndemânare în con-

ducerea bicicletelor am fost 14 participanţi,

coordonaţi de 4 profesori, Ștefu Vionelia,

Pîrva Daniela, Rusu Vlad şi Vicaș Corina. Şi

acesta a avut la rândul lui trei câştigatori. Pri-

mul clasat a fost Morariu Grațian din clasa a

XI-a , al II-lea a fost Rotaru Sergiu din a X-a A

şi pe ultimul loc, locul trei, s-a clasat

Pagină realizată de

Ioana Gruia

În data de 08-09-2012 a avut loc

concursul de Karting în şcoala noastră.

Acest concurs a fost organizat de Băbescu

Eugen , Zăgrai Alin din clasa a X-a A , Ruiu

Cristian din clasa a XI-a C si d-na profesoara

Muntean Maria. Concursul are ca scop atra-

gerea elevilor in activitaţi ce folosesc Kartul

si prezentarea kartului, realizată de elevii

Băbescu Eugen si Zăgrai Alin. Acest proiect

a fost finanţat de Youthbank.

Competiţia s-a desfaşurat în două

etape. În prima etapă concurenţii au avut de

făcut o probă de îndemanare în conducerea

kartului şi o demonstraţie cu acesta, iar în a

doua etapă concurenţii au avut de parcurs

contra cronometru un traseu marcat si sta-

bilit pe terenul şcolii.

Concursul a fost albitrat de elevii Corneanu

Raul din clasa a X-a A, Zăgrai Alin din clasa

a X-a A şi Brădiceanu Raul din clasa a X-a

E. Participanţii au fost Topîrceanu Angel

din clasa a X-a A, Peter Andrei tot din clasa

a X-a A, Chileandră Răzvan clasa a X-a A,

Scudea Cosmin clasa a X-a F şi Kantor Al-

exandru clasa a XI-a E.

Ca în orice concurs, bineînţeles, că

au fost si câştigători. Primul clasat a fost

Scudea Cosmin,al II-lea Kantor Alexandru

şi pe ultimul loc, locul trei, s-a clasat Chi-

rodea Călin.

La acest concurs au fost invitați

doamna director-adjunct Silvia Bordan și

domnul director Constantin Rotariu.

Siguranța pietonului Karting

7

Mai e puţin timp până ce se va termina

primul semestru şcolar, marea fericire a elevilor!

Vine vacanţa de iarnă, şi doar vorba aia, ne mai

tragem și noi sufletul și mai scăpăm de stres.

Pentru mine este și mai important fiindcă se în-

cheie primul meu semestru ca licean. Da, sunt o

boboacă! Mulți poate nu mai acceptă această

poreclă că, vezi Doamne, le-au crescut şi lor pe-

nele, dar, până în toamna anului viitor, tot gene-

raţia noastră este cea a bobocilor pufoşi.

Îmi amintesc şi acum prima zi de licean...

Afară, la careu, în

dreptul clasei din

care fac şi eu parte,

era o grămadă de

omuleţi emoţionaţi,

cei mai mici din

şcoală, chiar şi din-

tre clasele de a IX-a. Eu eram foarte agitată şi nu

-mi tăcea gura deloc, deşi nu dormisem toată

noaptea, că mă bântuiau întrebările: „ Oare cum

o să fie? ” , „ O să mă înţeleg cu colegii? ” ,

„ C um o să fie diriginta mea? ” , „ Cum o să fie

profesorii? ” . Până acum am primit răspunsuri

clare la toate întrebările. Am legat prietenii fru-

moase şi de durată, am ca dirigintă pe una dintre

cele mai bune profesoare, iar profesorii sunt din

toate categoriile… adică cine nu a făcut cunoştin-

ţă cu „ castanele ” domnului Stegaru sau cu

„ c artonaşele galbene ” ale doamnelor profesoa-

re Bratu şi Potocean?

În încheiere vreau să le urez tuturor bo-

bocilor liceului nostru multă baftă şi mult spor la

învăţătură! Ne vom revedea cu toții în careu, la

anul, cand noi ne vom număra printre premianți,

iar locul nostru va fi ocupat de noii bobocei!

Anamaria Groze

Numărătoarea inversă începe, proba-bil, undeva cu o săptămână înainte, când în ceaţa conştientului se aude o voce enervan-tă de: "Eu ştiu mai bine decât tine!" (care probabil aparţine celui mai terorist profesor întâlnit vreodată), care cere un dram de seriozi­tate că deh! ai examene de dat. Şi îţi spui că o să asculţi de ea, serios, imediat răsfoieşti cursurile, nu­mai că... tocmai ru-lează la cinema ultimul film cu Brad Pitt-ulice şi tu chiar vrei să-l vezi. Până strângi o mână de oameni pentru mers la cinema, trec 2 zile. Pe urmă, cel mai bun prieten ţi-a spus că îţi face cinste cu un cocktail la barul favorit, şi cum să spui nu, când îl ocheai de săptămâni întregi. A doua zi, cea mai bună prietenă îţi spune că îi e poftă de clătite, dar plănuitul "girls night" se transformă în chef când mai apar ceva colegi cu bere şi pizza. Ziua ur-mătoare eşti prea zulu să fii funcţională, aşa că laşi marea parte a curăţeniei pe mâi-ne. Când termini şi cu aia, îţi dai seama că ţi-a rămas o singură zi să înveţi. Oops! Gă-seşti motivaţia să întinzi mâna spre cursuri (da, vocea profului încă stăruie în cerebel), dar e fix lângă cartea preferată şi te loveşte un chef nebun, să reciteşti părţile care te fac să râzi în hohote de una singură. Şi într-adevăr, cândva seara te apuci de învăţat, fiindcă totuşi, nu vrei să-ţi pici examenul. Şi în timp ce încerci să reţii tot felul de informaţii nebune (e prea târziu pentru învăţat activ), doi neuroni din creie-rul tău, găsesc timpul să mulţumească lui Connect-r pentru versul: "Eu vara nu dorm... "- chiar dacă e cu totul alt context.

Daniela-Victoria Groze

Gânduri de boboc

8

, vă rog!

În primele 10 minute: 10 lingurițe de zahăr intră în organismul tău, adică în-tregul aport zilnic necesar și recoman-dat. Nu vomiți imediat din cauza excesului de dulce, deoarece acidul fosforic ajută sis-temul să țină zahărul sub control.

20 de minute: Nivelurile de zahar din sânge cresc amețitor, provocând o explozie de insulină. Ficatul răspunde la acest stimul prin transformarea oricărei cantități de zahăr în grăsime (în acest moment există destul de mult zahăr disponibil ).

40 de minute: Acum absorbția de cafeină es-te completă. Pupilele ți se di-lată, presiunea sângelui crește, iar, ca răspuns, ficatul aruncă mai mult zahăr în fluxul sanguin. Receptorii adenozinei din creier sunt acum blocați și astfel se previne somnolența.

45 de minute: Corpul tău crește producția de dopamină stimulând centrele de plăcerea din creier. Din punct de vedere fizic este același mod în care funcționeaza și heroina.

50 de minute: acidul fosforic leagă cal-ciul, magneziul și zincul în intesti-nul inferior, oferind un nou im-puls metabolismul. Situația este agravată și de cantitățile deosebit de mari de zahăr și îndulcitori artificiali și, de aseme-nea, de creșterea excreției urinare cu calciu.

55 de minute: Proprietățile diureti-ce ale cofeinei intră în joc (ea te face să uri-nezi). În acest moment poți fi sigur că vei urina legătura de calciu, magneziu și zinc, care trebuia să ajungă la oasele tale, precum și alți electroliți de sodiu și apă.

60 de minute: În timp ce avalanșa din tine se retrage începi să ai o cădere de zahăr. Devii iritabil și/sau lent. Ai elimi-nat, de asemenea, acum și toată apa care era în Cola. Dar nu înainte de a o fi satu-rat cu elemente nutritive valoroase corpului tău care ar fi putut fi folosite pentru procese precum hidratarea organismului tău sau de

a construi oase și dinți puternici. Încă un amănunt important, este cunoscut faptul că este necasară o cantitate mult mai mare de substanțe alcaline (baze) pentru a neutrali-za o cantitate de acid. Pentru a neutraliza (dilua și alcaliniza) un

pahar de cola și efectele sale din exemplul nostru, este nevoie de peste 30 de pahare de apă. Deci, aceasta este o doză-șoc de auto-distrugere într-un singur pahar. Dacă beți zi după zi, săptămână după săptămână sau chiar de mai multe ori pe zi câte un pahar cu cola, corpul vostru este supus unui pro-gram de autoistrugere. Sfatul de urmat este simplu, probabil cel mai simplu. Beți apă, oameni buni, apă de izvor. Dacă nu aveți acces la un izvor ne-poluat, beți apă din comerț, în care să puneți o planta vie; busuiocul este un exemplu bun. Când corpului tău îi este sete, el știe exact ce vrea, știe exact ce cere. Cere ce a fost proiectat să primească. Nu uitați, sun-tem 80% apa, nu Cola!

Sursa:

http://viataverdeviu.ro/totul-despre-bauturile-racoritoare

-conservanti-coloranti-e-uri-zaharuri-si-aspartam/

Ce se întâmplă în corpul tau, timp de o oră, după ce ai băut un pahar de Cola!

9

Regula numărul 1: Învață să păstrezi

distanțele! Mai bine să păstrezi ceva mai mult spa-

țiu între tine și celălalt actor social decât să

riști să pășești într-o zonă în care el nu este

neapărat pregătit să te primească, s-ar putea să

te trezești „lovit”!

Regula numărul 2: Nu atinge nicio-

dată o persoană care îți este străină sau pe

care abia ai cunoscut-o! Dacă el sau ea întinde mâna spre tine e

în ordine să o întinzi și tu, altfel: Ține-ți mâini-

le acasă!

Regula numărul 3: Ai grijă la îmbră-

țișări!

Chiar dacă în anumite contexte sociale

îmbrățișările sunt acceptate, fii atent, învață să

rămâi cu rigurozitate respectuos. Îmbrățișările

nu sunt întotdeauna pe placul tuturor!

Regula numărul 4: Atenție la gestu-

rile de recul!

Învață să descifrezi și să respecți gestu-

rile de recul ale interlocutorului tău. Ele îți in-

dică limitele care nu trebuie depășite, altfel va

trebui să suporți consecințel

Regula numărul 5: Promiscuitatea

forțată sau apropierea în spațiul fizic!

Ți s-a întâmplat cu siguranță să împarți

spațiul tău vizual, zona ta intimă cu străinii,

atunci când te aflai în autobuz, tramvai, ascen-

sor sau într-o mulțime compactă de oameni. În

astfel de momente toată lumea se află în ace-

eași situație dezagreabilă, disconfortantă și fie-

care trebuie să suporte cu răbdare aceste mo-

mente neplăcute. Unii sunt răbdători, pasivi,

toleranți, alții dimpotrivă devin foarte ușor

agresivi, irascibili. Pentru a nu intra în conflict

cu ei, învață să nu privești fix oamenii în astfel

de contexte, păstrează o figura impasibilă, sau

ține capul aplecat dacă nu există nimic la care

să privești.

Regula numărul 6 : Fiecare zonă la

timpul ei!

Învață să păstrezi distanța potrivită în

funcție de circumstanțe. Amintește-ți cele

patru zone și rolul lor în contextul social.

Psiholog Ana Pașcalău

Mai multe despre aceste reguli poți găsi în

Comunicarea prin gesturi și atitudini de Milton

Cameron, ed.Polirom, 2005

Respectă teritoriile și zonele celuilat!

Dacă vă amintiți în numărul 1 al revistei vă prezentasem cele patru zone

în care ne „mișcăm” la nivel social. Acum a venit momentul să vă împărtășesc

câteva dintre regulile pe care e bine să le aveți în vedere dacă vreți să nu intrați

în conflict cu ceilalți parteneri ai spațiului social.

10

Să ne întoarcem la… strănut! După Like va urma un lung șir de comment-uri, care

ar putea arăta astfel: Chuk Norris: ai racit, Uby?; dak da iați liber azi…

Creatza: Chear ai stranutat sau teai prefacut pt

poza?

Candy nebuna: Frumi!

ALLYNUTZZU tm: Ce sexxyyyy ejti kn stranutzi!

Gabby Gabbytzu: Frumoasooooooooooo!

Mâtzu shkiop: La mia bella sorella!

Băă eu: Dl sa te binecuvinteze!

Mâtzu kjior: Ms, draga!

Yo: te pooop!!

Kozonak cu mak: si eu pwp!

HăHă: I-a aspirina saracului!!!!!

Mâtzu shkiop: wtf! Vezi kum vb cu sorumea!

CsobyCiob: lol!

Mâtzu kjior: inchid tel....totttt..stau in casa ...fara sa

vb cu nimeni. Va puuuuuuuuuuuuupyyyyyyy pe

totiiiiiiiiiiiiiii !!!! Dnd, dak e urgent sunama pe

mob!

Și, dacă ar fi să continuăm în aceeași manieră, ar trebui să urmeze bocetul: Ce

tristețe,/ Ce durere, / Uite la limba română/ Cum piere!

Daca la ora 10,01 ai strănutat și ai postat

pe Facebook evenimentul (recomandare: o auto-

fotografie cu telefonul, în oglinda din toaleta

școlii se va bucura de mult succes!), în urmă-

toarele câteva (puține) minute, se vor găsi vreo

23 de plictisiți care să-ți dea Like. Până aici

nimic spectaculos (deși ar fi discutabil și motivul

pentru care cineva vrea să înștiințeze omenirea,

secundă cu secundă, ce se-n-tâmplă în viața sa,

dar și dorința de a fi mereu parte a vieții al-

tora)!

Cu adevărat spectaculos, mi se pare im-

pulsul de nestăvilit de a transmite câteva neno-

rocite de gânduri, în limba Facebook, pentru că,

da… există o limbă nouă, care pare să se fi de-

sprins dintr-un amestec româno-englez-și ce-o

mai fi, creând un mutant înspăimântător pentru

noi, românii de rând, care am învățat să vorbim

și să scriem când credeam și înțelegeam fiecare

că: Limba română e (și) patria mea!

Acum mai bine de un secol, I.L.

Caragiale se-ngrijora de soarta limbii

române!

„Sărmana limbă românească! Nu mai

este cum ar fi trebuit să fie, o plantă culti-

vată! A ajuns o buruiană sălbatică!... Multe

vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul

franțuzesc; apoi o bate vântul nemțesc; noroc

că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar

stârpi soiul. Și ar fi păcat de ea fiindcă (nu că

o laud eu), îngrijită, cu flori frumoase, ce rod

sănătos ar da această voinică buruiană

disprețuită, cu care de veacuri s-a hrănit su-

fletul unui întreg neam de oameni! Care cum

se scoală astăzi o calcă-n picioare și, drept

îngrijire și spre păstrare, o opăresc cu cer-

neală de scris și de tipar; și ea rabdă, ținân-du

-și ascunsă puterea de viață în rădăcinile-i

adânci, cât și-o mai putea-o ține și acolo; căci

și acolo a-nceput s-o prigonească și s-o

ajungă soarta rea prin așa-numitele «metode

mo-derne». Trăiască frumoasa și cumintea

limbă română! Fie în veci păstrată cu

sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a

unui neam călit la focul atâtor încercări de

pierzanie”.

Timpul, din păcate, i-a confirmat te-

merile! Astăzi, lui Caragiale i-ar fi greu să

recunoască și să înțeleagă ce a mai rămas din

sărmana limbă românească!

Prof. Crenguța Bratu

11

2012 a fost declarat Anul Caragiale. Se împli-nesc 100 de ani de la dispari-ţia marelui dramaturg ro-mân Ion Luca Caragiale şi 160 de ani de la naşterea sa.

Natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după calapod deosebit. Unul e sucit într-un fel, altul într-alt fel, fiecare în felul lui, încât nu te mai saturi să-i vezi și să faci haz de ei.

Blestemata poli-tică! un moment să n-ai pace

Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvărșire.

Proștii mor, prostia e nemuritoare.

Vezi asta-i vorba: cap ai, minte ce-ți mai trebuie?

Cap fără grijă, la dovleac crește.

Norocul e prea puțin și lumea prea multă.

Opiniile sunt libere, dar nu și obliga-torii.

Voiești să cunoști lucrurile? Privește-le de

aproape. Vrei să-ți placă? Privește-le de de-parte.

Am văzut mulți oameni fără calități ; fără defecte niciunul.

Celebru este unul care începe să trăiască după ce a murit.

O mare durere să iubești, o mare nenoro-cire să scapi de această durere.

Lumea asta se aseamănă cu un vast bâlci.

În genere, națiile mari au câte un dar sau o meteahnă specifică: englezii au spleenul, rușii – nihilismul, francezii - l’engoue-ment, spaniolii – morga, italienii – vendetta etc.; românii au Moftul! Trăi-ască dar Moftul român!

Trebuie să mărtu-risim, cu toată părerea de rău, că în adminis-trație… uneori se fură foarte des.

Mofturi! La noi nu e nici

mai multă nici mai puțină stricăciune decât în alte părți ale lumii. Neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nefăcut încă. Încă nu crede în dreptate. Încă nu poate scoate din sânu-i pe cine să-i poată comanda. Încă nu știe de cine să asculte, fi-indcă nu are deocam-dată încredere ăn ni-meni. Dar cu vremea, trebuie să vină și asta. (din scrisoarea lui Caragiale către Vlahuță)

Să nu ne mai facem inimă rea și spaimă gândindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu, neamul acesta nu e un neam stricat, e nu-mai nefăcut încă, nu e până acum dospit cum-secade.

Prof. Crenguța Bratu

12

De ce ne place

Timişoara ?

Îmi place Timişoara pentru că este un

oraş frumos, vestic, occidental, cu oameni

civilizaţi. Mi-ar plăcea să spun ca m-am năs-

cut în Timişoara, dar aş minţi. (prof. Came-

lia Potoceanu) Îmi place Timişoara pentru că este ora-

şul meu natal, aici am toate amintirile şi tot

aici am făcut primele tâmpenii, primele pro-

stii. ( Sustra Bogdan, IX E)

Îmi place Timişoara pentru că are locuri

frumoase unde să te relaxezi, cum ar fi parcu-

rile sau muzeele. ( Fehervari Izabela, IX E)

Iubesc Timişoara fiindcă aici m-am

născut şi pentru ca aici am cei mai buni prie-

teni. ( Gurincu Denis, IX E)

Îmi place Timişoara pentru că aici sunt

cele mai frumoase fete. ( Rădulescu Narcis,

XI B)

Îmi place Timişoara pentru ca oamenii

sunt civilizaţi. (Onofraşi Andrei, IX C)

Îmi place Timişoara pentru ca este un

oraş mare în care mă simt bine, mă simt tână-

ră, bucuroasă şi este un oraş în care mă dis-

trez . (prof. Mariana Olaru)

Îmi place Timişoara pentru istoria pe

care o poartă. (Zsifkov Denisa, X E)

Îmi place Timişoara pentru ca e un oraş

într-adevăr frumos.(Costelaş Theodora,X E)

Mie îmi place Timişoara pentru ca este

oraşul meu natal. (prof. Corina Vicaș)

Îmi place Timişoara pentru cluburile,

distracţia, curaţenia şi oamenii pe care îi are.

(Kantor Alexandru XI E)

Ador Timişoara pentru că este locul un-

de poţi să trăieşti experienţe nemaipomenite,

este un oraş viu, primitor, călduros, un oraş

special cu ceva aparte. (Groze Daniela, XI

E) Îmi place Timişoara pentru că este un

oraş mare, frumos, îngrijit şi pentru că aici

am crescut. (Popa Andrada Reneta, XI E).

Prima mea amintire puternică legată de

Timișoara este… clădirea Universității. De

cum ajungeam in capul străzii, inima începea

să-mi bata nebunește. Îmi doream atât de tare

să învăț acolo încât emoția mă copleșea. Dar

s-a întâmplat! Am devenit studentă, la 19 ani,

și de atunci Timișoara este „acasă”. Datorez

Timișoarei ceea ce am devenit. Gena mea

oltenească, puternică și rebelă, s-a rafinat și s

-a copt în inima Banatului. Iubesc Timișoara,

unde am învățat, m-am căsătorit, mi-am adus

pe lume fetele, mi-am împlinit visul (da! pen-

tru mine a fost un vis!) de a deveni profesoa-

ră și unde sper să îmbătrânesc frumos! (prof.

Crenguța Bratu)

A consemnat

Daniela Victoria Groze

Așadar, oraşul Timişoara este iubit pentru istoria, pentru spiritul,

pentru locurile și, desigur, pentru oamenii ei minunați!

Din curiozitate şi din plăcerea să aud şi părerile altora, m-am gândit să colind şcoa-

la şi să întreb câţiva dintre elevi şi câţiva dintre profesori de ce le place Timişoara. Am aflat

opinii care m-au bucurat şi m-au făcut mândră de acest oraş.Iată câteva dintre ele:

13

DE CE SUNTEM MÂNDRI DE TIMIȘOARA

1718 – atestarea celei mai vechi fa-

brici de bere din România;

1718 – deschiderea primei şcoli ele-

mentare din Cetate, prima din Româ-nia;

1728 – începutul canalizării Begăi,

primul canal navigabil din România;

1745 – construcţia spitalului muni-

cipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani

înaintea Budapestei);

1753 – Timişoara, oraş cu stagiune

teatrală permanentă (al treilea oraş din monarhia habsburgică, după

Viena şi Budapesta);

1760 – primul oraş al monarhiei cu

străzile iluminate cu lămpi;

1815 – biblioteca lui Josef Klapka,

prima bibliotecă publică de împru-mut din imperiul habsburgic, din re-gatul Ungariei şi din teritoriile româ-

neşti;

1855 – primul oraş al monarhiei habs-

burgice cu străzile iluminate cu gaz;

1884 – primul oraş de pe continentul

european cu străzile iluminate electric,

cu 731 de lămpi;

1886 – prima staţie de salvare din Un-

garia şi România;

1895 – prima stradă asfaltată, de la

noi.

1899 – primul tramvai electric.

1938 – premieră mondială, prima

maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, invenţie a prof. Corneliu Mi-

cloşi;

1989 – primul oraş liber din România

Anamaria Groze

14

Les échasses urbai-nes sont ma vie!

Patricia David rejoint l'équipe No Limits, dirigée par multiple champion de sports extrêmes Cojocnean Stefan, après une audition tenue à l'école no. 24 de notre ville. « Il m'a fallu cinq secondes pour apprendre à mar-cher sur des échasses . J'aime faire des choses différentes. J'ai été fascinée par ce sport et il n'a pas fallu longtemps pour accep-ter l'invitation du club de No Li-mits, d'autant plus que moi j’ai été repérée par l'enseignant. Maintenant les échasses urbai-nes sont ma vie ! », a déclaré Patricia David. Élève en 9e F, au lycée « Henri Coanda » de Timi-soara, Patricia s’implique aussi dans d’autres projets intéres-sants, à l’école, comme dans sa vie personnelle. Elle danse, fait du saut à l’élastique, ou bien, participe à des concours de lan-gues…

Brèves … Brèves …. Brèves Des prix pour les participants à la finale de Baia Mare du Concours des Entrepri-ses Privées d’Exercice remportés par nos élèves. La Philharmonie de Timisoara invite les lycéens à un concert éducatif au mois de mars. Un joueur de rugby de notre lycée participe au championnat national des juniors. L’Institut Français de Timisoara organise chaque mois des ateliers de création gratuits pour tous les élèves

Radio HC

Bientôt une bonne nouvelle prend contour ! Dans les couloirs de notre lycée une nouvelle sta-tion de radio pour les ados démarre son activité : à l’initiative d’un groupe d’élèves de la 10e A, représentés par Adrian Ardelean et Lupu Sebastian, la direction de l’établissement a trouvé une petite salle et des fonds pour ce projet scolaire. Tout le monde a été impressionné par leur es-prit d’équipe et leur motivation : des week-end pour repeindre les murs et imaginer une bonne isolation phonique et plein d’idées pour une stratégie de marketing pour tous les goûts. Com-ment faire pour satisfaire les préférences musicales de tous et les inviter à découvrir des nou-veautés ? ÉCOUTONS –LES !

Bonjour, JEUNESSE!

15

Dragă Moşule, Lettre à un ami

Cher ami, l'amitié est le plus précieux de tes habits, qui

te protège et qu’il ne faut jamais jeter lorsqu’il est sale.

Ce sentiment que tu ne peux pas effacer d’un seul coup,

d'avoir des amis et des connaissances, c’est la plus belle

chose sur la terre. On appelle amis ceux qui sont autour

de nous quand on est seul ou lorsqu’on s’amuse. Il est

très facile de trouver des amis, mais, certainement, au fil

des ans, tu ne seras pas avec tous pour le meilleur ou le

pire. Les vrais amis, qu'on trouve très difficilement, se-

ront auprès de toi à tout prix, et tu les garderas aussi

dans les moments les plus graves. Au cours de la vie

d'un homme, la relation d'amitié peut être le seul témoin

du passage du temps, et la seule preuve restante de vrai.

Il faut de l'esprit vif à réfléchir avant de choisir ses

amis. Vivre dans un monde de l'argent…, eh bien, je

pense que si l’on a de l'argent on n’a pas d'amis. Je dis

par expérience qu’il faut être plus prudent dans le choix

des amis, mais il est très bon et aussi très agréable

d'avoir beaucoup d'amis. Il est difficile quand on n’a

pas de vrais amis, ils ne sont pas frères de sang, mais le

plus dur, c'est quand vous êtes trahi par la personne que

vous preniez pour un ami. Cependant, il ne faut pas la

juger de fausse amitié, juste l’aider à changer et à com-

prendre son comportement. Ne plus le répéter. Sois au-

thentique et montre-lui ce que cela signifie d'être un ami.

Tu verras, comme ça, tu en auras beaucoup.

Je dis mon cher ami, ton meilleur ami c’est toujours ta

mère. Tu peux lui avouer toute erreur commise. Un véri-

table ami est assis à côté de toi et te conseille toujours le

bien et il t’accepte tel que tu l’es, connaît tes faiblesses,

ressent immédiatement ta peur, ta fragilité.

Ne dis jamais « non » à la demande d'un ami

quand tu peux, mais fais attention au début de

cette amitié.

Cristina Bejinaru

Chiar dacă nu am fost cuminte tot anul şi nu mi-

am ascultat părinţii aşa cum ar fi trebuit şi mi-am chinuit

sora şi multe altele, tu trebuie să mă înţelegi că vreau tot

ce trec pe listă, fără să comentezi, ca să nu ne supărăm.[...]”

Cam aşa suna începutul scrisorii mele către Moş

Crăciun prin clasa a III-a. Bineînţeles că în continuare şi eu,

ca şi toţi copiii, îi ceream Moşului o jucărie specială, pe

care o aşteptam tot anul (în cazul meu o super papuşă

Barbie, cu tot felul de accesorii şi haine), dulciuri şi la acel

Crăciun vroiam plastelină neapărat (încă nu îmi explic de

ce). Doar că ajunul din acel an avea să îmi schimbe radical

părerea despre Moş. După auzitele mele de la alţi copii

Moş Crăciun nu exista, dar nu am vrut să cred până când

nu m-am convins singură că aşa este. Şi într-o zi, foarte

aproape de ajun, curioasă ca orice copil mic, dar mai ales

din fire, am început să cotrobăi prin toată casa şi-n lung şi-

n lat doar ca să găsesc ceva să îmi dovedească că Moşul nu

există. După lungi şi obositoare căutări am găsit minunea.

Mare mi-a fost bucuria când am văzut păpuşa ce mi-o

doream, dar şi mai mare mi-a fost încântarea când am dat

de plastelină. Yeeeeey! Am desfăcut-o într-o clipă, i-am

simţit parfumul (cam ciudat) şi nu ştiu ce mi-a venit că jap!

Cu ea în păr (explicaţia era clară, eu vroiam şuviţe, bine că

aveam părul scurt). După ce m-am terminat de coafat am

început să mă gândesc la cât de fraier trebuie să fii să crezi

că un moş grasan cu barbă albă, intră pe horn, fără să se

murdărească si culmea, mai zboară şi cu sania (probabil

şuviţele fashion-iste mă făceau să gândesc aşa). Am trecut

uimitor de repede de la starea de gândire profundă pe care

o aveam la plâns în hohote. Abia atunci mă auzise şi mama

(cam târziu) şi într-o clipă a fost la mine. Eu eram cu lac-

rimi în ochi şi ea râdea de mine şi freza turbo pe care o

aveam. A încercat să mă convingă că Moşul de fapt a as-

cuns cadourile acolo şi eu ca un copil cuminte m-am

prefăcut că o cred.

A venit şi ajunul şi

tare surprinsă am fost când

am găsit cadourile sub brad

(aş fi vrut să mă văd). Şi mai

bucuroasă am fost când am

găsit altă plastelină, doar că

nu am încercat să mi-o mai

pun mie în păr, ci la tata

(fără succes).

Cam aşa am aflat

eu că nu există Moş

Crăciun, dar am continuat să

mai „cred” în el, aşa de dra-

gul

DANIELA VICTORIA GROZE

16

Nu ne putem imagina viața lipsită de confortul de astăzi. V-ați gândit vreodată cum ar fi dacă ar trebui să trăim fără casă, haine, pantofi, vehicule, vapoare, cuţit, ciocan, banii etc.? Ştiaţi că?

Primul bec a fost inventat în 1800 de Humphry Davy, un om de ştiinţă englez. El a inventat o baterie şi a conectat la ea două fire şi o bucată de carbon. Carbonul s-a aprins producând lumină. Acestă tehnică de obţinere a luminii s-a numit arc electric. Se consideră însa că lumina electrică a fost inventată consecutiv de doi oameni: Thomas Edison, în SUA şi de Sir Joseph Wilson Swan, în Anglia

În 1870, doi inventatori, Elish Gray şi Alexander Graham Bell, amândoi în mod independent, sunt consideraţi inventatori ai telefonului, dar şi-au înregistrat brevetul la câteva ore diferenţă. După o bătălie faimoasă în justiţie, Bell a fost declarat inventator al telefonului.

Când era un student în Paris, inventatorul român Pet rache Poenaru , vâlcean de origine, a inventat primul stilou cu

pompiță, iar Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transfomându-l într-un stilou ce

se poate umple prin intermediul peniței în 1884 producând un flux mai sigur de cerneală.

Prima bicicletă a fost creată de Karl Drais von Sauerbronn, în 1816, în Germania. Acesta a inventat modelul pentru a-l ajuta în

turele sale de control, Sauerbronn fiind atunci pădurar. Doi ani mai târziu, modelul său a fost adus şi în Anglia, aici suferind o serie de modificări ce aveau să îi îmbunătăţească atât aspectul, cât și viteza.

În 1895, italianul Guglielmo Marconi a construit primul aparat de radio care putea transmite mesaje folosind undele radio. Aparatul său producea unde radio realizând o puternică scânteie electrică. Sistemul a fost numit „fără fir", deoarece semnalele erau trimise prin aer, nu de-a lungul unui cablu. În 1901, Marconi a transmis primul semnal radio peste Atlantic. Circa 20 de ani mai târziu, a început difuzarea de emisiuni radiofonice publice.

Naşterea telescopului refractor se atorează lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicaţie în Veneţia, în anul 1609.

Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia, în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, ţesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformate în pastă întinsă într-o foaie.

Elicopterul a fost inventat, în anul 1907, de francezul Paul Cornu. Primul zbor a du-rat doar câteva secunde.

În anul 1848 John B. Curtis a inven-tat si vândut prima gumă de mestecat, care se numea State of Maine Pure Spruce Gum (guma pură de molid din statul Maine).

Inventatorul englez Alexander Parkes a creat, în 1855, prima formă de plastic artificial. El a amestecat piroxilina, numită şi „fildeş sintetic” (obţinută din celuloză tratată cu acid azotic combinat şi solvenţi) cu alcool și cam-for .

Alexandra Mîndrean

17

Germania... Bucătăria germană variază foarte mult de la

regiune la regiune. In sud, Bavaria are multe

feluri de mâncare în comun cu vecinele ei:

Elveția și Austria. În vest, se simt influențele

franceze, în est cele est-europene, iar pe

coastele de nord, cele scandinave.

Mesele zilei

Micul dejun (Frühstück) este compus de obicei

din pâine prăjită sau simplă sau chifle (Brötchen

sau Semmeln) cu gem, marmeladă sau miere, ouă și

cafea, cacao cu lapte, pentru copii. Se consumă și

mezeluri (șuncă și salam) și brânzeturi.

Masa principală tradițională a zilei este prân-

zul (Mittagessen), care se servește cam la ora 12.

Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masă

mai puțin îmbelșugata, constând uneori doar din

câteva sandwichuri.

Pâinea

În ceea ce privește pâinea, bucătăria germană

se aseamănă mai mult cu bucătăria estică decât cu

cea din Europa de Vest. Există cel puțin 300 de

feluri diferite de pâine, de la pâinea albă la pâinea

gri (Graubrot) și pâinea neagra de secară

(Schwarzbrot).

Carnea

Principalele tipuri de carne consumate în Ger-

mania sunt carnea de porc, vită și pasăre, carnea

de porc fiind de departe cea mai populară. Dintre

păsări, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici

rața, gâsca sau curcanul nu sunt neglijate. Vânatul,

în special iepurele, mistrețul și căprioara se

gătesc cu ușurință de bucătari si bucătărese.

Băuturi

Berea se consumă pe tot teritoriul Germaniei,

multe berării locale producându-și varietatea lor.

Condimente

Muștarul german este foarte iute și se consumă

cu cârnați.

Deserturi

Germania are foarte multe

tipuri de prăjituri și tarte cu

fructe proaspete: mere, pru-

ne, căpșunile și cireșele.

Prăjitura cu brânză este

foarte iubită și se prepară, de obicei, cu brânză

nemțească moale, din lapte bătut smântânit.

Gheorghe Chereji

Germania...

Este o ,,locomotivă" a industri-ei mondiale, model economic şi social.

Domul uriaş de la Passau are cea mai mare orgă din lume: 16000 de tuburi şi 215 registre.

Suprafaţa totală este de 356 854 km². Face parte din spațiul Schengen din 1985. Este treia putere economică a lumii Este membru fondator al UE, în anul 1952. Se situează pe locul doi în lume la producţia

de hamei. După cel de-al doilea război mondial, Germa-

nia a fost divizată în două părţi: vestul demo-cratic şi estul comunist (Republica Democrată Germană). Zidul Berlinului a devenit un sim-bol al acestei diviziuni. La un an după căderea acestuia, în 1989, Germania a fost reunificată.

Suprafața Hamburgului este de șapte ori mai mare decât a Parisului și de două ori mai mare decât a Londrei.

Acoperind o suprafață de 74 de km pătrați, portul Hamburg este cel mai mare port din Germania, al doilea în Europa și al treilea în lume (dupa New York și Londra).

Primăria din Hamburg datează de 100 de ani. Construită într-o perioadă marcată de opulen-ță și bogăție, această clădire masivă cuprinde 647 de camere, majoritatea sunt realizate din lemn sau aur.

O altă atracție turistică neobișnuită dar popu-lară în Hamburg este piața de peste Altona, unde se vinde orice (împreună cu miliardele de soi de peste). Această piață colorată și aglome-rată a fost deschisă în 1703 și are loc în fiecare duminică, de la 5:30 a.m. la 9 a.m.

Cel mai mare pilot de formula 1 este germanul Michael Schumacher care a cucerit marele titlu de 7 ori.

În Hamburg se pot vizita și Planetariul (cel mai actualizat planetariu din lume), Hagenbecks Tierpark (prima grădină zoologică din lume cu cuști în aer liber), Muzeul de Arta din Hamburg, Biserica Sf. Michaelis, Grădina japoneză (cea mai mare dintre grădinile japoneze din lume).

Kiel este cel mai lat și adânc canal din lume.

Cătălin Matei

18

PERLE… PERLE... PERLE… PERLE...

Ghiță este un om cu un moral foarte

dezvoltat, dpdv intelectual. (S. C., X

C)

Ghiță a decăzut de la nivelul lui moral

la un nivel f. căzut. (S. C., X C)

Moara […] devine un loc populat cu oa-

meni. (S. C., X C)

După ce ajunge la Moară, devine un om

lacom de bani, nu mai este mulțumit

(totuși mai face un copil) și se însoțește

cu Lică. (N. R.- P. X C) (Harap Alb) Timpul era limitat (câteva

minute), spațiul este undeva afară.

(S. Al. X C) Sălbăticia e brutalitatea naturii. (V. D.

IX D)

Sălbăticia este locul unde comporta-

mentul natural al viețuitoarelor este

brutal, conform lanțului trofic. (V. D.

IX D)

Sălbăticia este brutală deoarece în

sălbăticie sunt doar animale sălbatice și

brutale. (T. S.- D., IX C)

Mister ascuns este un mister ascuns de

lume. (T. S.- D., IX C)

Pedeapsa este o pedeapsă pe care dacă

o faci, nu mai poți să o recuperezi. (M.

D., IX D)

În concluzie, Dumnezeu după foarte

mult timp a reușit să facă ce și-a pro-

pus, adică a-i îndrepta pe copii și acum

este foarte fericit de ce a făcut.

(S. Al., IXE)

Oamenii care nu doresc să cheltuie banii

se duc în locuri publice cum ar fi: par-

cul, baruri, mall, școala și multe altele.

(A. R., IX E)

În timpul liber mă dau cu bițigla. (P.

C., IX E)

În vremea aceea, ori erai sărac, ori

bogat, dar acum dacă stii să te descur-

ci poți să trăiești bine fără probleme.

(V. M., IX E)

În timpul de astăzi orice persoană poa-

te să-și facă mica sa bogăție, dacă se

gândește bine de mic la ce vrea să

ajungă când va împlini 18 ani. (S. Al.,

IXE)

Duminică mergem prin oras, copiii mici

jucându-se fiecare dupa buzunarul său.

(S. Al., IXE)

Bogații au mai tot timpul liber, cu

excepția a două, trei zile în care fac

afaceri de diferite feluri pt. a-și mări

averea. (S. Al., IXE)

Am învățat să apreciez tehnologia și

familia, deoarece nu mi-ar fi ușor să

renunț la niciuna din ele. (B. R., IX E)

La bunici când mă

duc este o plicti-

seală mai ca la

școală. (T. R.,

IX E)

Eu în timpul liber

merg cu prietenii

mei la sărit.

(T. R., IX E)

Crăciunul este perioada când copiii îi

spun Moșului ce doresc, iar adulții

plătesc. (G. C., X C)

Am zburat pentru prima dată cu avionul

în Spania și am văzut oceanogra-pfic.

(B. F., IX D)

Ion s-a căsătorit cu Ana pentru pămân-

turi, deoarece avea depresie față de

pământ. (B. L.- S., X-D)

Culese de

Prof. Miruna Chita

19

Hai la film! Am văzut, ne-a plăcut!

The Brave (2012)

Este o animaţie oferită de Disney Pixar şi prezintă povestea unei prinţese incăpăţânate, rebele şi curajoase, Merinda. Este fiica regelui Fergus şi a reginei Elinor, o arcaşă iscusită şi o fire războini-că, gata oricând să lupte pentru ceea ce îşi doreşte. Hotărâtă să îşi croiască propriul

destin, aceasta încalcă vechile legi scoţiene, iar acţiunile sale nesăbuite provoacă haos şi furie în în-treg regatul. Atunci când cere ajutorul

unei vrăjitoare, pentru a-şi îndeplini dorin-ţa, un blestem cumplit se abate asupra fa-miliei sale. Astfel, Merida trebuie să dea dovadă de curaj şi să-şi folosească talentele şi resursele pentru a dezlega blestemul îna-inte să fie prea târziu.

Tangled (2010) C â n d cel mai căutat bandit al rega-tului, Flynn Rider, se as-cunde într-un turn misterios, este luat ostatic de Rapunzel, o frumoasă captivă acolo, care are un păr blond, lung şi magic. Rapunzel, care caută calea de ieşire din turnul unde a fost inchisă timp de mulţi ani, face o înţele-gere cu frumosul hoţ şi pune la cale un plan de evadare, alături de un cal super-poliţist, Maximus, un cameleon super-protector, Pascal, şi o gaşcă de tâlhari aspri. De aici urmează un lung şir de aven-turi, care mai de care mai nebuneşti. Animaţia este oferita tot de Disney

Pixar şi merită văzută.

Daniela Victoria Groze

Dacă în vara acestui an s-au purtat culorile neon si cele deschise, cum ar fi gal-ben, albastru, verde , alb, crem şi roz, acum se poartă culorile închise, cum ar fi: albastru închis, galben muş-tar, verde, turcoaz, negru şi maro. În ceea ce priveşte hainele, trebuie să vă luaţi haine groase, deoarece se anunţă o iarnă friguroasă.

De accea vă sfătuiesc să încercaţi să purtaţi căciuli si pălării. Chiar daca multi dintre voi nu le pref-eraţi, iarna aceasta căciulile te fac să arăţi chic. Câţiva dintre fashion-iştii şcolii noastre şi-au dat cu părerea şi iată ce ne sfătuiesc: se poartă puloverele tricotate, cizmele cu catarame, ţinte, platforme, cizme cu tocul cat mai înalt şi gros sau

ugg-uri. Se poartă blugi cu talie cât mai înaltă, simpli şi închişi la culoare, paltoane puţin trecute de talie şi eşarfe. La baieţi se poartă, în general, sfeterele, puloverele, blugii, eşarfele şi bocancii. Se pare că au un simţ al modei rafinat şi chiar sunt interesaţi. Alţii îşi fac propria

lor modă, dar unora nu le

prea iese ceva spectaculos,

mai degrabă neadecvat (gen

colanţi traşi până în toate

liniile şi bluziţe până în

talie).

Andrada Reneta Popa

Ai grija cum te îmbraci!

AȘA DA!

AȘA NU!

20

Redactor șef: Daniela Victoria Groze

Redactor șef adjunct: Andrada Reneta Popa

Secretar de redacție: Ortensiu Bugariu

Redactori: Ioana Gruia, Larisa Oros, Andrada Alexandra Popa

Colaboratori: Cristina Bejenariu, Gheorghe Chereji, Patricia David,

Anamaria Groze, Cătălin Matei Corector: Alexandra Iasmina Mîndrean, Aida Moroșan

Tehnoredactor șef: Alexandru Patrichi

Tehnoredactor: Sebastian Lupu

Coordonator: prof. Crenguța Bratu

Colaboratori editare: prof. Vladimir Rusu şi prof. Vionelia Ştefu