Funcţionarul public

Cetăţean în slujba Cetăţenilor” “

Guvernul trage de timp,nu caută soluţii

ANAF

îi bagă în faliment

pe evazioniştii fiscali

Asigurarea

riscului

profesional

pagina 14

pagina 5pagina 4

Publicaţie editată de Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici

Numărul 2, Aprilie 2010

ProGramUl “VacanŢa 2010”

PentrU membrii snfP

http

://w

ww.

hote

l-sco

ica.

ro/s

ervi

cii.h

tml

Membrii SNFP vor beneficia de o reducere cu 10% faţă de costul afişat.

croaziere în toată lumea,începând cu

499 euro/pers.

http://www.croaziere-costa.ro/oferte/download/download.html

www.hotelaqua.ro

l215 euro/2 persoane – 6 zile/5 nopţi; intrare duminicainclUde: cazare, mic dejun, intrare două persoane la piscine cu apă termală, şezlong, vestiare, saună, sala aparate, aqua gym.

l335 euro/2 persoane – 7 zile/6 nopţi, cu demiPensiUne; intrare duminicainclUde: cazare, mic dejun, cină – 2 feluri, intrare două persoane la piscine cu apă termală, şezlong, vestiare, saună, sala aparate, aqua gym.

Hotel aQUabăile 1 mai felix

VacanŢa cU tratament balnearpentru membrii SNFP şi rudele de gradul 1 ale acestora

3 EDITORIAL SNFP

4 INTERVIU SNFP

5 SINDICATUL SE IMPLICĂ

6 FUNCŢIONARUL PUBLIC ARE CUVÂNTUL

7 SUB LUPA ISTORIEI

8 PARTENERII SNFP

9 FUNCŢIONARUL PUBLIC ARE CUVÂNTUL

10 ANALIZE & COMENTARII

11 PROGRAM SNFP

12 PARTENERII SNFP

13 FUNCŢIONARUL PUBLIC ARE CUVÂNTUL

14 SNFP EXISTĂ

15 FUNCŢIONARUL PUBLIC ARE CUVÂNTUL

16 SINDICATELE PE MAPAMOND

17 SNFP VĂ RĂSPUNDE

18 PARTENERII SNFP

Sumar Aprilie

PreşedinteSebastian OprescuPrim VicePreşedinteLiviu Toadereditor coordonatorIngrid Serenela Iordache redactor-şefCostel Rotaruart directorTonny Ungurenaşuadresa: B-dul Primăverii, nr.17, sector 1, cod poştal 011972,Bucureşti, Româniatelefon:+4 021.319.21.25/27 interior 1770; fax:+4 031.815.43.78; telefon mobil: 0755.030.944tiPar:Agenţia de publicitate MEDIAEXPERTwww.mediaexpert.ro

editorial SNFP

Am observat că, de mai multe zile, toată lumea a făcut o obsesiedin negocierile cu FMI, instituţie internaţională care, pe plaiurile miori -t i ce, şi-a consolidat statutul de sperietoare naţională. Însă, nimeni nudiscută despre ce s-a schimbat în ultimul an, de la intervenţia FonduluiMonetar Internaţional în economia românească, dacă împrumuturileau fost benefice şi au reuşit să urnească lucrurile, în mai bine, pentrueconomia şi societatea românească.

Personal, am spus-o clar în nenumărate rânduri şi reafirm ideea căin ter venţia Fondului Monetar Internaţional pentru România a fost be -nefică dar pentru funcţionarii publici a fost malefică. Din ce cauză? Înurma împrumutului s-a creat o presiune asupra Guvernului Românieide a reduce drastic cheltuielile. Plasarea acestor probleme pe umeriibugetarilor, inclusiv a funcţionarilor publici, a creat o nemulţumirepro fundă pentru Guvernul României şi bineînţeles pentru funcţionariipu blici, creându-se un an de puternice conflicte în România şi este evi -dent că 2010 va fi marcat de conflicte sociale şi acţiuni de protest. Sănu uităm că sunt două legi dintre care una a fost adoptată şi alta lăsatăîn dezbateri. E vorba de Legea salarizării unice a bugetarilor şi Legeapensiilor, deci acolo unde de fapt Guvernul României poate să reducădin cheltuieli.

Atunci când vorbim de Legea salarizării, în textul actului normativerau cuprinse anumite principii. Ierarhizarea salariilor trebuia să se facăîn funcţie de expunerea la factorul de risc, în funcţie de complexitateaac tivităţii, de sistemul incompatibilităţilor, de importanţa muncii în so -cie tate, principii care aveau rezonanţă în activitatea funcţionarilor pu -blici. Din păcate, proiecţia salarială a fost undeva la nivelul minim alierarhiei salariale, astfel încât un funcţionar public, în ziua de astăzi, aresalariul cuprins între 80 de euro şi 450 de euro, în condiţiile în careacesta nu mai are dreptul să aibă alte activităţi aducătoare de venit.

Ne este foarte limpede că, prin această politică, Guvernul nuurmăreşte eliminarea sau cel puţin diminuarea corupţiei din sistem, cieste în culpă atunci când vorbeşte despre corupţie.

Nimeni nu vor beş -te despre pericolul pecare îl reprezintă descu -ra ja rea atragerii demun că specializată,pro fes io nis tă, în domeniul ad mi nis traţiei publice. Or, aceasta este ceamai ma re nemulţumire a fun cţionarilor că, prin politica salarială, gu-vernul stimulează corupţia în sistem şi nu întăreşte statutul pe carefunc ţio narul trebuie să îl aibă în societate. În primul rând este vorbade sa la ri zare şi vreau să spun că în momentul în care vii cu o salarizarepe fondul unei presiuni econo mice şi mai ales pe fondul presiunii Fon-dului Monetar In ter na ţio nal, fără să ţi cont de importanţa activităţii,de rolul funcţiei publice, cu siguranţă domeniul administraţiei publice,chiar şi statul în ansamblul său are de suferit, pentru că o legislaţie tre-buie făcută corect şi ne ţi nându-se cont de presiunile economice saupresiunile făcute de un fond la care România se împrumută.

Între Guvernul României şi marea masă a funcţionarilor publici,fun cţio nari care, de fapt, pun în aplicare deciziile guvernamentale, înmo mentul de faţă a apărut o ruptură şi de comunicare şi de fun cţio na -re. Guvernul României mimează dialogul social şi asta este tragic. Sepreferă în momentul de faţă să se facă economie din fondul de sa larii,decât să se atragă din piaţă banii pe care îi datorează fiecare agent eco -nomic. Evaziunea fiscală este peste 20% din PIB, asta înseamnă că exis -tă o sumă mare, neatrasă la bugetul de stat şi Guvernul preferă, prinmăsuri fără noimă, realism şi bun simţ, să reducă cheltuiala cu fun c -ţionarii publici, în loc să întărească instituţia publică, să aducă acei banila bugetul de stat. Acesta, cred eu, este un motiv de discordie şi un motivcare creează o ruptură între funcţionarii publici şi Guvernul României.

Aşadar, anul 2010, aşa după cum s-a văzut în primele patru luni şidu pă aprecierile ce se fac şi pentru perioada următoare, este anul în -cercărilor, al provocărilor sindicale, anul deciziei şi al asumării. Acţiunilede protest au fost şi vor continua pe tot parcursul acestui dificil an 2010.

Guvernul Românieimimează dialogul

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat la finalul dis -cu ţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) că„unul dintre rezultatele analizei” îl reprezintă şi creşterea economicăne gativă, însă nu a precizat o cifră în acest sens.

„Este unul dintre rezultatele analizei”, a răspuns Sebastian Vla des -cu întrebat fiind dacă ia în considerare o creştere negativă în acest an,

du pă ce iniţial se vorbea despre o creştere eco -nomică a României de 1,3% în 2010, iar ulterior

de 0,8%. În 2009, produsul intern brut (PIB)al României a scăzut cu 7,1%.

Declaraţia ministrului Finan ţe lor vine lascurt timp după ce mi nis trul Trans-porturilor a ver tiza că eco nomia

Ro mâ niei va scădea şi în 2010dacă Fondul Monetar Inter -na ţio nal nu va accep ta creş -terea de ficitul ui bu getar,estimat în pre zent la 5,9%

din PIB.Mi nistrul Finanţelor

Publice nu a dorit să co-

menteze pe mar ginea po sibilităţii creşterii taxelor sau a cotei unice,susţinând că, din punctul de vedere al Guvernului, „dezbaterea se vaîncheia când se va semna scri soarea de intenţie”.

Optimismul FMI, pe cale de dispariţie

La rândul său, şeful misiunii FMI înRomânia, Jeffrey Franks, nu a do rit să co-menteze des pre ţinta de deficit şi posibili-tatea ma jo rării acesteia sau desprecreşterea taxe lor, precizând că nupoate discuta des pre asta până la fi-nalizarea dis cu ţiilor.

Referitor la evoluţia veniturilorbu getare din primele luni, Franksa pre cizat că „în pri mele luni,veniturile au fost ceva maiscăzute decât ne aş tep tam,dar suntem co n vinşi căsituaţia se va remedia”.

SNFP aprilie 3

Economia României, în cădere liberă

Sebastian Oprescu, Preşedinte SNFP

interviu SNFP

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală, Sorin Blejnar, a avut amabilitatea să ne

răspundă la câteva întrebări, ocazie cu care ne-a ex-

plicat motivele pentru care avem o evaziune fiscală

dintre cele mai ridicate între ţările Uniunii Europene,

dar şi strategia pe care ANAF o are în a eradica

acţiunile evazioniştilor fiscali de a se sustrage de la

plata datoriilor către stat.

- Unde s-a făcut marea evaziune în 2009 şi care sunt zonele vizate în acestan?

- Probleme mari au fost pe segmentul imobiliar unde persoanefoar te bogate derulau afaceri pe persoană fizică pentru evitarea plăţiiTVA. O altă mare zonă de evaziune a fost cea cu TVA intracomunitar.Prin reţele de firme fantomă, prin tot felul de subterfugii, acest TVAera recuperat ilegal. Pentru anul în curs avem în vedere controalele peacele zone de business în care evaziunea se face prin neînregistrareaveniturilor, nu prin majorarea cheltuielilor. Şi mă refer aici la spălătoriiauto, frizerii, restaurante.

- Au apărut în presă şi câteva cifre şi chiar unele comparaţii făcute dedumneavoastră care au şocat...

- Da, sunt cifre reale - 1,36 miliarde de euro. La această sumă aajuns anul trecut evaziunea fiscală. Şi comparaţia pe care am făcut-oilus trea ză concludent starea de fapt în care ne găsim: cu această sumăs-ar putea plăti alocaţia pentru toţi copiii din România, timp de doi anişi jumătate sau pensiile pentru aproape două milioane de oameni. Anultrecut, inspectorii ANAF, împreună cu lucrătorii vamali şi co mi sariiGărzii Financiare au sesizat organele de urmărire penală pentru unprejudiciu total de aproximativ 1,36 de miliarde de euro, deci o evaziu -ne fiscală constatată, ca urmare a verificărilor faptice pe care le-amefectuat în teren de aproximativ 1,36 miliarde de euro.Şi pentru că m-aţi întrebat de domeniile vizate în acest an, de zonelemai delicate şi expuse evaziunii fiscale, vrea să accentuez faptul că un„segment delicat” din punctul de vedere al evaziunii fiscale este do -meniul TVA-ului. În principiu, vorbesc de TVA-ul aferent achi zi ţiilorintra-comunitare, în special legume, fructe, cereale, carne şi pro dusedin carne. Dar desigur, avem sustragere de la plata TVA-ului şi aferentecreşterii de preţ pentru produsele importate, în special bunurile de con-sum. Apoi avem o sustragere de la plata TVA-ului provenită din anii

precedenţi, ca urmare a implicării unor per soane fizice în operaţiunicomerciale, în special în domeniul imobi liar, cu sustragerea de la plataTVA-ului.

- Putem vorbi de evaziune fiscală mai mare în timp de criză?- Din păcate, da. Faptul că sumele stabilite ca venituri la buget în

urma controalelor noastre din ultimele luni sunt în creştere evi den tă,spune totul...

- V-aţi întors recent de la Paris unde ANAF a semnat un parteneriat cuFis cul francez pentru depistarea posibililor evazionişti fiscali.

- Da. Este vorba despre un document similar cu cel semnat acumpatru săptămâni cu Ungaria, axat pe trei direcţii: recuperarea ba nilorpe care contribuabilii din ambele ţări le datorează, schimbul unor bazede date - firmele franceze care operează în România şi re ciproc - darşi posibilitatea unor controale pentru a depista diverşi eva zionişti. Încazul României şi Franţei, documentul prevede ca orga nele de controlfiscal din cele două ţări să efectueze controale si multane, fiecare peteri toriul său, privind situaţia fiscală a uneia sau mai multor persoaneplătitoare de impozit care prezintă un interes co mun sau complemen-tar. Potrivit documentului semnat între Ro mânia şi Franţa, autoritateacompetentă a uneia dintre parţi poate so licita autorităţii competente aceleilalte părţi informaţiile necesare pen tru a stabili în mod corect im-pozitul. Controalele simultane se vor realiza în modul obişnuit de cătrefiecare parte, în cadrul propri ilor activităţi de inspecţie. Aceasta a fostînţelegerea româno-franceză.

- Şi cu partea maghiară, înţelegerea este similară?- Cooperăm pe segmentul recuperării creanţelor Statului. Agen ţia

Naţională de Administrare Fiscală şi instituţia similară maghiară vorcoopera fiscal în cazul contribuabililor asupra cărora există suspi ciunilegate de comportamentul financiar faţă de Stat. Dealtfel, ase meneaAcorduri nu sunt o noutate - anul trecut SUA şi Elveţia au pus înpractică un document similar, prin care evazioniştii americani care îşipăstrau banii în băncile elveţiene erau „turnaţi” la IRS (Fiscul ameri-can).

- Aţi amintit că una dintre cele trei direcţii pe care sunt axate protocoalele cuFranţa şi Ungaria se referă la schimbul unor baze de date despre firmele fran cezeşi ungare care operează în România şi reciproc. La ce se referă, concret, in formaţiileschimbate de ANAF şi omologul francez şi cel ungar?- Este un palier mai larg. Vorbim de venituri din imobiliare, profiturileîntreprinderilor, venituri din exercitarea unor profesii independente,remuneraţiile membrilor Consiliilor de Administraţie, venituri obţinutedin activităţile artiştilor şi sportivilor, informaţii cu privire la impozitelepercepute de un stat pe veniturile rezidenţilor celuilalt stat.

interviu realizat de Cosatel Rotaru

ANAF îi bagă în falimentpe evazioniştii fiscali “Da, sunt cie reale - 1,36 miliardede euro. La această sumă a ajunsanul trecut evaziunea fiscală”

4SNFP aprilie

sindicatul se implică- Domnule prim-vicepreşedinte Liviu Toa der, în

calitate de iniţiator al acestui proiect, vă rog să nespuneţi câteva cuvinte despre asigurarea riscului pro-fesional al funcţionarilor pu blici, membrii SNFP.

- După cum am informat, prin adreseletransmise la nivelul in sti tuţiilor sin dica li za te decătre organizaţia noas tră în decursul tim pului,Sindicatul Na ţional al Funcţio na rilor Publicia creat pentru membrii săi posibilitateaasigurării riscului profesional, negociind şiobţinând împreună cu MARSH MERCERKROLL GUZ CARPENTER OLIVERWZMAN şi UNITA VIENA INSURAN CEGROUP poliţa de asigurare de răspunderecivilă profesională pentru fun cţionarii publicidin instituţiile cu atribuţiuni de control. Pânăîn prezent nu există pe piaţa asigurărilor dinRomânia un astfel de produs pentru fun cţio -narii publici (există pentru medici, notari,experţi contabili, manageri, etc).Marsh Broker de Asigurare-Reasigurare SRL(www.marsh.ro) este subsidiara din Româniaa companiei americane Marsh Inc.(marsh.com), cu sediul la New York, lidermondial în domeniul consultanţei privindriscurile şi al brokerajului în asigurări.

- Care sunt instituţiile ale căror membrii SNFPpot beneficia de acest produs?

- Deocamdată, SNFP a încheiat poliţa deasigurare pentru funcţionarii din AgenţiaNaţională de Administrare Fiscală şi DirecţiileGenerale ale Fi nan ţelor Publice Judeţene,Garda Financiară, Protecţia Consumatorului,In spec ţia Muncii şi Garda de Mediu.

- Există posibilitatea ca şi alţi funcţionari, alţiidecât membrii SNFP, din instituţiile pe care le-aţienumerat să beneficieze de avantajele oferite de acestprodus?

- De acest produs beneficiază deo cam da -tă numai membrii Sin dicatului Naţional al Fu -ncţio na rilor Publici. Da torită nu me roaselorce reri din te ri to riu, suntem în nego cieri cuasiguratorul pentru a încheia un act adi ţionalla contract, în ve derea includerii în gru pulasiguraţilor dar sub um brela SNFP şi a co le -

gilor noştri afiliaţi la Fe de raţia Sindicatelor dinAd ministraţia Publică (FSAP), organizaţie sin -di ca lă la care sindicatul nostru este membrufondator alături de către Sindicatul Naţionalal Curţii de Conturi Legis CCR.

- Cum pot intra, cei interesaţi, în posesiainformaţiilor cu privire la condiţiile generale şi specificeale acestui produs?- Date despre acestea precum şi plafoanele deasigurare pot fi consultate pe site-ulwww.snfp.ro la rubrica “secţiuni”.- Ne puteţi spune care sunt principalele evenimenteasigurate?- Acest produs a fost creat pentru acoperireaurmătoarelor daune: daune su ferite de terţul

păgubit/contribuabil pentru care acestasolicită în mod direct despăgubire de la asigu -rat, daune plătite de angajator, în calitate deco mitent, unor terţe persoane, în temeiul uneihotărâri judecătoreşti defini tive şi irevocabile,pentru fapte săvârşite de asigurat, sumele pecare Curtea de Con turi le solicită cadespăgubire de la asigurat, cu condiţia caaceste sume să fie confirmate de o hotărârejudecătorească definitivă şi irevocabilă. Deasemenea, un lucru foarte important esteacela că, poliţa despăgubeşte şi cheltuielile dejudecată ocazionate de un eventual proces.

interviu realizat de Costel Rotaru

Asigurarea riscului profesional

5SNFP aprilie

funcţionarul public are cuvântul

de Valentin Alexandru

Toată lumea vorbeşte de cât de multe privilegii aufuncţionarii publici, toţi spun, într-un cor, cât de nemernici şine folositori sunt acei oameni pe care ei îi întâlnesc la ghişeeleadmi nistraţiei, la ghişeele trezoreriilor, la tot soiul de instituţiiunde omul normal, cetăţeanul de rând se duce să-şi achite«dările».

Nimeni nu înţelege sau nu vrea să înţeleagă de ce acei oamenipe care îi întâlnesc în diferite instituţii ale statului sunt mereusupăraţi sau încrâncenaţi.

Acum ceva vreme am asistat la o discuţie între un contribua-bil «cam afumat» şi un angajat al unei trezorerii, moment în carecel din urmă era tratat ca un sclav: «hai bă, mai repede că io teplătesc… » De ce această umilinţă, doar pentru că eşti angajat alsta tului roman? Sau cum se face că inspectorii de la Fisc, atuncicând se duc în control fie sunt luaţi peste picior, fie ameninţaţi,atât ei cât şi familiile lor, de ce?

Mă gândeam să le propun guvernanţilor să desfiinţeze acesteinstituţii cu «micii funcţionari» şi personal contractual dinadministraţia publică, dacă tot nu avem nevoie de ele !!! Aaaa…nu… nu le desfiinţează, dar nici nu-i interesează dacă acei oamenicare sunt angajaţii acelor instituţii îşi pot achita facturile sau îşipot trimite copilul la şcoală cu toate cele necesare. Mi se pare căs-a creat o confuzie şi este dealtfel destul de alimentată; atuncicând vorbeşti de funcţionarii publici, oamenii se gândesc la par-lamentari, la miniştrii, în genere, la funcţionarii de rang înalt.

Stau şi mă întreb, pe acei funcţionari i-a văzut cineva la vreo gre vă, i-a văzut cineva la vreo manifestare de protest?! Nu, pentru că ei, sărmanii nefericiţi, protestează doar când îipărăseşte amanta, pentru alt «băieţaş» e de înţeles, are fata, pentrumoment o altă opţiune sau când întârzie şoferul şi trebuie sămeargă la nu ştiu care supermarket sau când îi sună, enervate,soţiile că le-au rămas maşinile în pană şi nu au cum să ajungă lacoafor.

Aş fi curios să văd ce-ar răspunde, cum ar defini un membrual cabinetului Boc sintagma “trai decent”? Ştiu, mi-ar explicasacrifii cii le pe care le fac toţi miniştrii, evident dimpreună cu se -cretarele dumnealor, familiile acestora, că vezi doamne anul ăsta,măcar de ochii lumii - vor fi nevoiţi să-şi organizeze vacanţeleîn ţară!

Dragi guvernanţi ! DEX-ul vă învaţă, mă rog, dacă aveţi unpic de timp, dincolo de somnul din parlament şi nevrozitatea pecare o aveţi completând integrame în plen, şi anume, definiţiaacestor două cuvinte, pe care românii o ştiu doar din literatură,nu şi din existenţa în această ţară: TRAI - ansamblul condiţiilormateriale şi spiritua le specifice vieţii unei persoane, unui grupsocial, unei societăţi şi DECENT - acceptabil, onorabil.

Înţeleg, dragi guvernanţi, că alăturarea acestor două cuvintenu va ieşit niciodată. Trist domnilor, foarte trist dar şi foarteadevărat.

De ce avem nevoie de funcţionarii publici?

Aş putea să reformulez întrebarea din

titlu, într-un mod şi mai nefericit –avem cu adevărat

nevoie defuncţionarii

publici?

6SNFP aprilie

Noţiunea de sindicat îşi are

originea în cuvântul din limba

latină syndicus şi în cuvântul

grec sundikos, ambele desemnând o

persoană care asistă pe cineva în

justiţie, deci în sensul

de reprezentant.

de Ingrid Serenela IORDACHE

Necesitatea exercitării dreptului de aso cie -re a muncitorilor, în scopul apărării drepturilorpro fesionale în raporturile de muncă cu patro -nii, a dus la constituirea de asociaţii profesion-ale. Denumirile acestor asociaţii, menite săreprezinte pe membrii lor, diferă după modulîn care se pune accentul pe funcţia de re pre -zen tare sau pe aceea de asociaţie, de exemplu:- denumiri cu accent de reprezentare:l Syndicat ouwriers (Franţa,Belgia);l Syndikat (Rusia);l Sindicat (România);- denumiri cu accent de asociaţie:l trade union (Anglia);l Gewerkschaft, Arbaiterverein, Gewerks -verin, Arbaiterverband; Arbeiterberufsverein(Germania).

Sindicateleîn clandestinitate

Dreptul de asociere nu a fost recunoscutuşor, de la sine înţeles, ci a fost cucerit demun citori în urma unor lupte socialedesfăşurate timp îndelungat.

Forma sindicatelor profesionale aparepentru prima dată spre sfârşitul secolului alXVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, caurmare a Revoluţiei industriale. Aşa se explicăfaptul că primele trade-unions pe glob auapărut în Anglia. Iniţial, erau puţine la număr,neagreate sau chiar interzise, de multe orifuncţionând clandestin.

Autorităţile româneşti, de-schise progresului

În România, apariţia şi consolidarea sindi-catelor a fost determinată de aceeaşi factori:dezvoltarea industriei şi creşterea numerică aforţei de muncă.

Dreptul de asociaţie a fost recunoscut înVechiul Regat prin Constituţia din 1866(art.26). În Bucovina, în 1867 iar în Transilva-nia în 1873 a fost recunoscută chiar legalitateaasociaţiilor profesionale.

Între 1866 şi 1921 mişcarea sindicală dinRo mânia a fost foarte slabă, aproape ine xis -ten tă. Această situaţie se explică atât prin fap-tul că nu exista o lege a sindicatelor, cât şi, maiales prin faptul că spiritul de solidaritate nu seconsolidase.

Ideea de asociaţie profesională este re cu -noscută abia în anul 1902 prin Legea Meseri-ilor (legea Missir). Se urmărea dezvoltareaspiritului de asociere prin corporaţie (formăinspirată din sistemul german, austriac şiungar). O corporaţie se putea înfiinţa într-olocalitate unde existau 50 de meseriaşi şi dacămajoritatea lor era de acord. Odata înfiinţată,toţi ceilalţi deveneau membri de drept. Aveadeci dublu caracter, facultativ şi obligatoriu.Din cauza diversităţii meseriilor dar şi a intere-selor nu a dat rezultatele scontate.

În anul 1912, printr-o nouă lege se creeazăo nouă formă de breaslă, formată din mese -ria şi din aceeaşi meserie, ca un organ de apă -ra re profesională. Breasla avea caracterobligatoriu.

Corporaţia, grupând un număr mai marede meseriaşi, oferea condiţii favorabile pentruînfiriparea acţiunii de asigurări sociale. Pe acestconsiderent a fost menţinută dându-i-se însarcină şi organizarea birourilor de plasare.

Comisia Generală a Sindicatelor

Primele asociaţii profesionale în ţara noas -tră, organizate distinct, au apărut spre sfârşitulsecolului al XIX-lea, transformându-se însindicate, sub denumirea Partidul Social-De-mocrat al Muncitorilor din România, care aluat fiinţă în anul 1893. În anul 1906 a avut locconferinţa sindicatelor şi cercurilor socialiste,care a adoptat statutul sindicatelor din Româ-nia. S-a creat Comisia Generală a Sindicatelorca organ conducător şi coordonator al miş că -rii sindicale. În anul 1909, Legea contrasindicate lor interzice dreptul de asociere pro -fe sională a funcţionarilor statului, judeţelor,co munelor şi stabilimentelor publice. Aceastăle ge însă, lasă să se înţeleagă că nu interzicesa lariaţilor particulari să se asocieze. În expu -ne rea de motive se arată chiar că este îngăduităasocierea acestora, inclusiv să declare grevă.

Mişcarea sindicală care, cu toată inter -dicţia, progresa datorită impulsurilor date demişcarea socialistă, a fost stopată de guvern în

urma grevei din 21 octombrie 1920.Interdicţia nu a putut dura mult din cauza pre-siunii muncitorilor şi a evenimentelor politicecare se derulau în Europa.

Primul cadru juridic al mişcării sindicale

Prin Legea sindicatelor din 26 mai 1921s-a dat pentru prima dată un cadru juridicmişcării sindicale, recunoscând existenţa sin -di ca telor, dar instituind importante limitări înac tivitatea lor. Sindicatele erau obligate să seocu pe exclusiv de interesele lor profesionaleşi să se declare independente de orice politică.Aceas tă lege a uşurat formalităţile de constitu -i re, fără aviz prealabil, formalităţile de obţi ne -re a personalităţii juridice şi s-a înlăturat oricecon trol. Multe din prevederile acestei legi aufost menţinute în legile ulterioare. Prin le geaper soanelor juridice din anul 1924, ce rându-se avizul prealabil de înfiinţare a asociaţiilor,s-a frânat mult dezvoltarea sindicatelor.

Legea sindicatelor din 1921 preciza căsindicatul are ca obiect apărarea şi dezvoltareaintereselor profesionale, în ordinea morală,culturală şi materială, fără a urmări însă îm -păr ţirea de beneficii. Deci, societăţile de agre-ment, politice şi religioase nu puteau fisindicate. Prin această lege se recunoaşte drep-tul de sindicalizare tuturor grupelor profe-sionale, cu excepţia funcţionarilor publici(lucrătorii, salariaţi de stat aveau acest drept).Ca urmare, se puteau constitui sindicate depatroni, de salariaţi şi de liberi profesionişti.Se garanta libertatea deplină fiecărei persoane.Nimeni nu putea fi constrâns de a face parte,da a nu face parte sau de a înceta să facă partedintr-un sindicat sau asociaţii profesionalecontra voinţei sale.

Sindicatelor li se recunoştea, prin legea din1921, următoarele drepturi:l dreptul de a figura în justiţie ca parteprincipală sau ca parte alăturată, nu numaipentru atingerile aduse personalităţii sale saupatrimoniului propriu, ci şi al membrilor săiînsă, în legătură cu profesiunea şi cu intereselecolective ale membrilor săi.l dreptul de a încheia convenţii colective;l­­­dreptul de a se asocia în uniuni şi federaţiisindicale. (va urma)

Ingrid Serenela IORDACHE

este Secretar General SNFP, Lider

sistem instituţional Ministerul Muncii

Sindicatele, menire şi istorie

7SNFP aprilie

sub lupa istoriei

partenerii SNFP

Confederaţiile Patronale şi Confederaţiile Sindicale,

îngrijorate de creşterea numărului accidentelor de

muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, au decis cu

ocazia zilei de 28 aprilie - o dată cu dublă

semnificaţie, fiind şi Ziua Internaţională pentru

Sănătate şi Securitate la locul de muncă, dar şi

Ziua Comemorării victimelor accidentelor de muncă

şi ale bolilor profesionale - să lanseze şi să propună

spre dezbatere atât Guvernului cât şi tuturor celor

interesaţi în a avea un instrument util la

îndemână, Proiectul Strategiei Naţionale în Dome-

niul Sănătăţii şi Securităţii în Muncă.

Cinci coordonate strategicePotrivit Cartel Alfa, partenerii sociali înţeleg ca în acest fel să îşi

adu că contribuţia la dezvoltarea dialogului social precum şi la îm -bu nătăţirea situaţiei din România, ţară care se confruntă cu tragiceac cidente petrecute la locul de muncă şi cu creşterea alarmantă anu mărului de îmbolnăviri din cauze profesionale, iar situaţia se de -teriorează, pe fond de criză economică, de la o zi la alta. ProiectulStra tegiei Naţionale în Domeniul Sănătăţii şi Securităţii în Muncăare ca obiective prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profe -sio nale. În scopul îmbunătăţirii activităţii în materie de Securitate şi

Să nătate în Muncă sunt propuse cinci coordonate strategice care vi -ze ază reformarea întregului dispozitiv naţional de prevenire a ris cu -rilor profesionale. Acestea sunt: abordarea unei politici de securi ta teşi sănătate în muncă; reformarea sistemului educaţional şi de for -mare profesională în materie de securitate şi sănătate în muncă (îm -bunătăţirea OG 129/2000 republicată); amendarea şi reformareasis temului de asigurare la accidentele de muncă şi boli profesionale,atribuindu-i acestuia un caracter proactiv al asigurării şi dându-i to -to dată eficienţa cerută de societate prin gestionarea acestuia de cătreo structură privată (amendarea Legii 346/2002 privind asigurarea laaccidente de muncă şi boli profesionale); revitalizarea InspecţieiMun cii astfel încât aceasta să poată îndeplini obiectivele strategicepen tru care a fost înfiinţată şi crearea cadrului organizatoric necesarpen tru creşterea rolului serviciilor externe de prevenire şi protecţieîn sprijinirea întreprinderilor (în special mici şi mijlocii) pentru a inte -gra prevenirea riscurilor profesionale în gestiunea economică a aces -tora prin amendarea Legii securităţii şi sănătăţii muncii 319/2006.

Întărirea securităţii şi sănătăţii înmuncă, o necesitate

„ O deficienţă a procesului de reglementare din România a fostaceea că s-a desfăşurat pe fondul unei culturi de securitate şi sănătateîn muncă insuficient dezvoltată. Modul în care s-a desfăşurat în-tregul proces de reglementare a securităţii şi sănătăţii în muncă înRo mânia a condus la o legislaţie incompletă, greu de înţeles şi deapli cat şi care necesită frecvente modificări şi actualizări. Efectelegenerate de nivelul calitativ al legislaţiei se accentuează mai ales înpartea de aplicare şi de respectare efectivă a acesteia”, se arată într-un comunicat de presă, remis de Cartel Alfa.

Un proiect vitalpentru România mileniului III

SNFP aprilie

Proiectul Strategiei Na ţionale în Dome-niul Sănătăţii şiSecurităţii în Muncăeste asumat deConfederaţiile Patronale CONPIROM,UGIR 1903 şiUNPR şi de Confederaţiile Sindicale CartelALFA, BNS,CSDR, CNSLRFrăţia şi CSN Meridian.

8

De la o dilemă veche: „ce-a

fost mai întâi, oul sau

găina?”, la o rătăcire

perpetuă între cauză şi efect,

ajungem la o constatare

crudă: suntem victimele pro-

priilor mentalităţi!

de Viorel Ilie Stănică

Întotdeaua, un stat sărac va fi supusace luiaşi gen de atacuri: pe de-o parte,cei care contribuie vor căuta să se sus -tra gă, iar cei care gestionează re suselevor căuta să le deturneze, iar acest atacdevine generalizat cu atât mai mult cucât societatea suferă de mentalitatea pă -gu boasă conform căreia „asta e, nuavem ce face... se poate şi aşa, deci aşasă procedăm”.

În acest fel s-a ajuns ca în societateanoas tră să existe o reciprocitate a ac -cep tării tacite, astfel încât acest com -por tament să fie considerat unul alnor malităţii şi nu excepţii pe care socie -t atea să le trateze ca studiu de caz, faţăde care să aibă atitudine.

Câţi dintre noi nu am auzit ceva degenul: „am dat juma’ la naş şi am merscu trenul...”, „m-a prins cu radarul, darm-am descurcat, am dat la pace”, „astat dosarul ăla trei luni prin sertare,când m-am dus cu portbagajul plin s-arezolvat în două zile”, „am stat pe patulde spital nebăgat în seamă, până n-amscos plicul, mi-au dat doar aspirină”,am promis comisionul şi am obţinutcon tractul”,„n-are rost, fără şpagă nu aiac ces la fonduri nerambursabile”, „suntco pii care nici n-au trecut pe la şcoală,

dar le dăm note de trecere ca să avemnu mărul de elevi”, „a recidivat, a fostarestat, dar a doua zi a fost eliberat”. Şiexemplele pot continua.

Din păcate, ori poate din fericire,în orice societate, prosperitatea nu vaatinge masa de bază a acesteia atâtatimp cât, datorită acestui gen de menta -litate, indivizii se vor complace în aacoperi propria ineficienţă apelând larezultate speculative, frauduloase, oriprin asociere cu autoritatea birocraticăşi coruptă, făcând ca, atât individul carear trebui să creeze plus valoarea şi să-şicrească competitivitatea, cât şi cel carear trebui să gestioneze eficient, pe bazăde principii şi conştiinţă, resurselepubli ce, să cadă pradă unui egoismcrud al unei generaţii care uită că misi-unea sa este aceea de a lăsa generaţiilorur mă toare dreptul la o viaţă sănătoasă!

În această stare de fapt, căutând aînţelege cauza, încercând a diminua sauelimina efectul, ne vom trezi într-orătăcire continuă între vinovaţi fără vi -nă, între victime fără călăi într-o com -pli citate a tăcerii... rămânând prizonieriipropriilor mentalităţi!

De aceea, consider că, aşa cumorice societate are nevoie să-şi cu -noască credinţa, trecutul şi tradiţiile, lafel are nevoie să-şi cunoască şi viitorulOr, viitorul nu va putea fi cunoscut şicontrolat decât printr-o educaţieeficientă care să asigure generaţiilor cevor veni cunoaşterea rolului şi im -portanţa res pectării regulilor şi legilorsociale, în pa ralel cu construirea, în rân-dul acesteia, a unui alt fel de mentalitate- mentalita tea conform căreia în ţara taTU eşti stă pânul doar dacă vei şti să îţistă pâ neşti propriile slăbiciuni.

Viorel Ilie Stănică este lider filială SNFP, judeţul ALBA

Un leu în plus la bugetul statului nu trebuiesă devină un scop, ci doar un mijloc de aco pe -ri re a nevoilor publice. Un leu în plus la bugetulsta tului nu ar trebui să reprezinte o şansă înplus de risipă, ci doar un pas în plus în vedereaatin gerii unor obiective de interes general, oeta pă în plus pentru finalizarea unor proiecte.Un leu în plus la bugetul statului nu ar trebuisă reprezinte o frustrare în plus şi o presiunemai mare pe umerii contribuabilului, ci doar unaport pentru susţinerea unor nevoi sociale pen-tru semenii noştrii care, din neşansă, nu-şi potasi gura existenţa. Deci, plecând de la ideea căun leu în plus la bugetul statului este cheltuitres ponsabil, producând efecte benefice în timpşi pentru cel care va plăti acest leu în plus, îmiper mit să sugerez factorilor responsabili, cât şicon tribuabililor, să analizeze următoareapropu nere.

TVA, ca taxă indirectă, care, prin menireasa, trebuie suportată de către consumatorulfinal, trebuie reaşezată în ceea ce priveştedefiniţia consumatorului final şi mă refer, înspeţă, la persoanele juridice care, plătitoare deTVA fiind, au disipat comportamentul în ceeace priveşte achiziţiile pentru nevoi proprii,achiziţii care nu se regăsesc niciodată cuprinseîn costuri şi drept consecinţă nici în preţul devânzare, transformând artificial un consumfinal în operaţiune intermediară, anulând astfelefectul produs de TVA colectată de furnizoriisăi, nerealizând niciodată plus valoare la nivelulacestui gen de consum şi deci deducând, fărăun temei de principiu, acea TVA aferentă con-sumului propriu. Altfel spus, dacă o persoanăfizică suportă TVA pentru achiziţia unui venti-lator (de exemplu), de ce o persoană juridică nuar deveni consumator final pentru acest gen deachizitie?

În acest sens, consider că legislaţia fiscalătre buie revizuită astfel încât consumul care nuse regăseşte în preţul de vânzare, în fapt, altcevade cât: mărfurile, materiile prime, materialele,serviciile care se distribuie în preţul de cost - sănu se admită la deducere, definindu-se în modclar consumul final şi consumatorul final, aşafel încât TVA să-şi producă efectele fiscale câtmai aproape de aşteptările pentru care a fostcreată... În plus, consider că este necesar să sere glementeze situaţia ca de rambursări de TVAsă beneficieze doar societăţile care se află înprocesul de investiţii, exportatorii, cei carelivrează în spaţiul european şi acele activităţicare au un proces de fabricaţie pe termen lungsau cu desfacere sezonieră (gen agriculturăz).Această abordare va fi posibilă dacă TVA va fiîn strânsă legătură cu circuitul economic şi nucu activităţile economice deoarece, sub umbrelainterpretărilor posibile, un agent economic vaasimila o achiziţie unor nevoi proprii aleactivităţii, în condiţiile în care acest gen deachiziţii nu îşi vor aduce aportul la crearea uneiplus valori niciodată, ori poate doar într-unmod nesemnificativ.

TVA, un pasînainte, zece înapoi

Prizonieri ai propriilormentalităţi

funcţionarul public are cuvântul

9SNFP aprilie

analize şi comentarii

de Paul Coman

Participarea democratică, ca „valoarea ce multiplică valo -rile”, nu se poate desfăşura decât pe baza unei strategii cese construieşte pe principii directoare bine fundamenta te.Până în prezent, experienţa practică, dezbaterea ştiinţifică şiinovarea ideologică au sintetizat următoarele princi pii directoare ale strategiei participării democratice:

Această idee este explicit atestată de DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului, ca şi de Carta Europeanăa Drepturilor Fundamentale. Studiile efectuate asupraparticipării drepturilor democratice confirmă că salariaţii, înprocesul exercitării sistemului participativ, aduc şi judecăţipozitive şi valori precum echitate, democraţie, umanism, solidaritate şi eficacitate. Această apreciere esteindependentă de ţară, nivel de dezvoltare sau cultură, ceeace întăreşte aprecierea că participarea democratică este onevoie umană, fundamentală.

O formă concretă de participare democratică este par-ticiparea la mişcarea sindicală care se fundamentează, seorganizează şi pe un alt drept universal şi anume libertateade asociere.

Pa rti ciparea a fost asociată sau integrată, timp îndelun-gat, în ideologiile politice de stânga. Participarea şi auto-gestiunea au suferit enorm în regimurile socialiste şi marxisteunde sloganurile, retorica, birocraţia, corupţia, manipulareaau generat o consistentă alergie la participare.

În prezent, este o nevoie acută de a relansa directorulparticipării ca o ideologie de drept, disociată de toate sis-temele politice sau introdusă în orice sistem politic.

Dacă participarea democratică este un principiu funda-mental, universal al omului, conform primului principiuenunţat, atunci apare logic că participarea democratică nupoate fi proprietate exclusivă a unui partid sau unei mişcăripolitice.

Pentru a lupta contra discreditării în care a căzut partic-iparea democratică în toate ţările ex-comuniste, ca şi înRomânia, trebuie ca aceasta să fie reintrodusă în programelepolitice.

Dacă admitem că astăzi trăim într-o criză a sindicalis-mului, o criză cu caracter politic, atunci trebuie să amorsămschimbarea prin care participarea democratică poate juca unrol important.

Devine astfel clar că mişcarea sindicală are ca sarcinăistorică de a readuce participarea democratică la ordinea zileişi de a formula propuneri politice şi strategice susceptibilesă susţină acest proiect. (va urma)

­­­Paul­Coman­este­lider­SNFP­la­Agenţia­Naţională­pentru­Administrare­Fiscală

Principiile directoare ale strategieiparticipării democratice

1. Participarea democratică este unul dintre drepturile fundamentale,

universale ale omului

2. Participarea democratică este un principiu politic general şi nu este

un bun exclusiv al unei anumite ideologii

SNFP aprilie 10

program SNFP

„Cetăţean în slujba

cetăţenilor”

În­anul­2009,­SindicatulNaţional­al­FuncţionarilorPublici­(SNFP),­având­ca

parteneri­Federaţia­Sindicatelordin­Administraţia­Publică

(FSAP),­Federaţia­SindicatelorJurnaliştilor­şi­Tipografilor­dinRomânia­şi­Patronatul­Român

desfăşoară,­sub­egida“RESPONSABILITATE,

DEMNITATE,EFICIENŢĂ,

INDEPENDENŢĂ”,­programul­

,,Cetăţean­în­slujba­cetăţenilor”.

Obiectivul major al programuluieste de a crea un corp defuncţionari publici profesionist,responsabil, eficient şi indepen -dent din punct de vedere politic,pentru a satisface cât mai bineinteresele comunităţii.

Lansarea programului a avut loc în ca -dr ul Consiliului Naţional al SNFP, prin or -ga nizarea unei mese rotunde la care aupar ticipat 350 de per soane, lideri de sindi-cat, mass-media, oameni politici şi re pre -zen tanţi ai Agenţiei Naţionale aFun c ţi onarilor Publici.

În luna februarie 2009 s-au desfăşuratac ţiuni de conştientizare a fac torului politicprin acţiuni sindicale care au vizat trimitereaunor sem nale de alarmă către Guvernul Ro -mâniei cu privire la necesitatea adop tăriiunor măsuri, prin iniţierea unui pachet le -gislativ care să ur mă rească eficientizarea

administraţiei publice din România.Pro gramul a continuat în luna septem-

brie şi noiembrie prin organizarea unordezba teri pe temele mai sus enumerate şi vacon tinua şi pe par cur sul anului în curs prinim plementarea unor programe şi a unor ac -ţiuni concrete.

SNFP aprilie 11

RESPONSABILITATEl a persoanei investite cu autoritate de stat, funcţionar public,conştientizarea importanţei activităţii lui, a rolului pe care îl joacă însocietate şi de transferul legal de încredere pe care comunitatea l-arealizat la adresa sa.l a Societăţii Româneşti cu privire la investiţiile şi eforturile pe caretrebuie să le facă pentru ca această persoană, funcţionar public, să îşiîndeplinească cât mai eficient îndatoririle.l a organizaţiilor, atât sindicale cât şi profesionale ale funcţionarilorpublici, privind rolul pe care îl au în reforma funcţiei publice şi aadministraţiei publice ştiind faptul că imaginea funcţionarilor publiciîn societate este influenţată, în mare măsură, de acţiunile acestora.

DEMNITATEl Ansamblul măsurilor legislative care să aducă demnitate per-soanelor care ocupă funcţii publice, un statut care să reglementeze şisă situeze funcţionarul public în zona de respect a societăţiiromâneşti.l Întărirea autorităţii funcţionarului public, în sensul îmbunătăţiriiaplicării legii într-un stat de drept.

INDEPENDENŢĂl Funcţionarilor publici şi a instituţiilor publice faţă de factorii per-turbatori ai aplicării legii: factori politici, cercurile de interese nelegi -

time, insuficienţa salarială, regimul incompatibilităţilor, toateîmpreună influenţează aplicarea legii şi subordonează interesul publicinteresului privat.

EFICIENŢĂl Activitatea funcţionarilor publici şi a instituţiilor publice esteo rezultantă a atingerii punctelor mai sus enumerate.

partenerii SNFP

- Pe fondul crizei financiar-economice se vorbeştedespre o cauză a fenomenului corupţiei în România.Doar criza este cauza sau vorbim şi de alţi factori?

- Nu, criza financiar-economică poate fidoar un factor care să amplifice manifestărileşi actele de venalitate ale funcţionarilor publici. În acelaşi timp, dat fiind realitatea eco-nomico-socială actuală, funcţionarii publicicon şti en tizează mai bine importanţa loculuide muncă pe care îl ocupă şi tentaţiile sunt re-strânse ca arie de manifestare. Fenomenulcorupţiei trebuie analizat şi din punct devedere al dimensiunii morale a societăţii, aspiritului civic.

Participarea activă şi energică a cetă ţea -nului la prevenirea şi combaterea faptelor decorupţie reprezintă o condiţie sine qua non înstăvilirea acestui fenomen. În acest sens suntderulate şi acţiunile de prevenire a corupţieide către Direcţia Generală Anticorupţie,oferind cetăţenilor canale de comunicare efi-ciente, prin intermediul cărora să poată sesizafaptele de corupţie săvârşite de personalulMi nisterului Administraţiei şi Internelor şi în vederea conştientizării pericolului pe careîl reprezintă acest fenomen.

- Presa mediatizează, în mod excesiv chiar,fenomenele de trafic de influenţă şi de mită. Chiar suntcele mai întîlnite sau doar cele care atrag atenţia opinieipublice?

- Statistic, infracţiunile de trafic de in flu -en ţă, cele de luare de mită şi dare de mită suntcele mai numeroase, însă se cuvine a menţionacă în ultima perioadă de timp (ianuarie 2010-februarie 2010), numărul infracţiunilor dedare de mită a crescut semnificativ, fiind în-registrate un număr de 9 astfel de infracţiuniconstatate la nivel naţional (una în MunicipiulBucureşti), ceea ce reflectă o bună activitatepreventivă desfăşurată de către D.G.A. lanivelul structurilor M.A.I.

- Care sunt aspectele pe care ServiciulAnticorupţie pentru Municipiul Bucureşti pune ac-centul în strategia de combatere a corupţiei?

- În primul rând, identificarea vulne ra bi -lit ăţilor şi riscurilor la nivelul fiecărei structuriale M.A.I. cu competenţe pe raza Municipiu-lui Bucureşti şi accentuarea activităţilor cucarac ter preventiv în cadrul acestor structuri.Stra tegia eficientă de acţiune împotriva co rup -ţiei în rândul personalului M.A.I. are la bazăcaracterul prioritar al activităţilor de prevenirefaţă de cele de combatere, ţinând cont de cos-turile ridicate pe care le comportă acţiunilecom plexe şi de durată menite să combatăacest fenomen. Totodată, apreciem că esteesen ţială colaborarea şi cooperarea cu celelaltein stituţii implicate în combaterea corupţieipre cum şi cu societatea civilă.

- Când se vorbeşte de o campanie anticorupţie,toată lumea aşteaptă rezultate imediate. Este posibilacest lucru?

- Aportul consistent al cetăţenilor în se-sizarea faptelor de corupţie cu care au legăturăsau despre care iau la cunoştinţă în mod acci-dental poate influenţa în mod pozitiv rezul-tatele unei campanii anticorupţie.

Rezultatele campaniilor anticorupţie nupot fi privite numai prin prisma număruluiper soanelor condamnate pentru comitereaunor fapte de corupţie, ci mai ales prin schim -bările comportamentale ce se înregistrează lani velul populaţiei şi personalului M.A.I., ur-mare a activităţilor cu caracter preventiv.

- Ce sectoare sau domenii de activitate dinCapitală sunt mai vulnerabile feno me nu lui corupţiei?

- Sectoarele în care serviciul public pus ladis poziţia cetăţenilor implică contactul perma -nent al funcţionarului public cu aceştia.Schim bările legislative, în sensul simplificăriipro cedurilor de obţinere a unor avize, docu-mente, aprobări, permise, vin să susţină cele

mai sus precizate. Astfel, susţinerea probeiteo retice a examenului auto pe calculator, ghi -şeul unic pentru achitarea taxelor la in tra -rea/ieşirea în/din ţară, paşaportul biom e tric,etc. sunt doar câteva dintre măsurile me nite asimplifica procedurile în domeniile res pectivede activitate şi de a reduce riscurile pro duceriiunor ilegalităţi din partea fun cţio narilor pu -blici ce-şi desfăşoară activitatea în do meniilerespective.

- Cum vedeţi raporturile cu societatea ci vilă înlupta comună împotriva era di că rii fenomenelor decorupţie în instituţiile publice şi nu numai?

- Acţiunile destinate schimbării compor-tamentale a personalului M.A.I. şi nu numai,în sensul manifestării în orice situaţie a unuicomportament integru, sunt lipsite de finali-tate dacă acest demers nu este întregit de uncom portament similar adoptat de către ce -tăţeanul beneficiar al serviciului public prestatde către funcţionar.

Societatea civilă este necesar a se constituiîn principalul partener al instituţiilor implicateîn prevenirea şi combaterea corupţiei, avândla dispoziţie pârghiile necesare în susţinereacam paniilor de conştientizare derulate decătre acestea şi mai ales prin sesizarea unoracte sau fapte de corupţie, în vederea des -curajării unor astfel de practici.

Date de contact:Direcţia Generală Anticorupţie

Serviciul Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti

Bucureşti, Bdul. Nicolae Grigorescu nr. 12A, sector 3

Telefon/ Fax: 021-324.14.13; Tel.324.16.68E-mail:samb.dga@ mai.gov.ro

0800.806.806 - Linie telefonică gratuităunde puteţi sesiza faptele de corupţie ale

angajaţilor M.A.I.

În combaterea corupţiei, funcţionarul public are un partener solid

SNFP aprilie 12

Serviciul Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti este structuraspecializată din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, pentruprevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului dincadrul structurilor locale subordonate Ministerului Administraţieişi Internelor, cu competenţe la nivelul municipiului Bucureşti.Şeful acestui serviciu, comisar şef de poliţie Octavian MELINTESCU a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

funcţionarul public are cuvântul

de Liviu Toader

De cealaltă parte, se poate observa fap-tul că ţările bogate suferă de o insuficientăregle mentare a sectorului privat, mai cuseamă în ceea ce priveşte stabilirea de nor -me care se referă la transferul mitei în afa ragraniţelor, precum şi un control in eficace alinstituţiilor financiare şi al tranzacţiilor, atâtinterne cât şi externe.

Însă, în întreaga lume, existenţa unorinstituţii de control puternice, precum şi aunei legislaţii corespunzătoare şi stabile,poate asigura scăderea nivelului corupţiei,permiţând o participare considerabilă a ce -

tăţenilor la procesul luării deciziilor şiaplicării legislaţiei în domeniu, o dezvoltareprofundă şi creşterea calităţii vieţii în co mu -nităţile marginalizate.

Aşadar, pentru a putea reduce corupţiaeste nevoie de instituţii de control puterni -ce, o presă independentă şi o societate ci vilăactivă. Dacă aceste instituţii sunt slabe, co -

rupţia scapă de sub control, iar con se cin ţelepentru cetăţeanul de rând, ca şi pen tru jus ti - ţie şi egalitatea socială, în gene ral, sunt şi vordeveni din ce în ce mai grave.

România este indulgentă cu marea corupţie, iar reforma dinjustiţie este periclitată de întârzierea cu care sunt pregătite codurilede procedură, sunt principalele concluzii ale raportului preliminarprivind stadiul reformei justiţiei în România, dat publicităţii marţi,23 martie, de Comisia Europeană (CE).

Conform documentului, CE recomandă ca procesele să nu maifie tergiversate, arestările să se transforme în condamnări definitive,iar cazurile de corupţie la nivel înalt finalizate, în condiţiile în caremajoritatea acestora sunt afectate de întârzieri procedurale. Deasemenea, Comisia mai scrie în raport că perioada electorală din adoua jumătate a anului 2009 a dus la amânarea dezbaterilor par -lamentare pe marginea Codurilor de procedură, iar capacitatea sis-temului judiciar a fost supusă unor presiuni suplimentare ca urmarea pierderilor nete de personal şi a protestelor din septembrie.

Amorul corupţiei cu Româniane bagă în divorţ de Europa

Corupţia,virusul care macină

societatea din interior

Fie că vorbim despre o ţarăbogată sau despre una mai puţinbogată cum este şi România,provocarea şi ţinta instituţionalăde a controla fenomenul corupţieiare nevoie de funcţionalitateainterconectată a instituţiilor gu-vernamentale de control, între ele,precum şi ale acestora cuinstituţiile sociale şi amintim aiciinstituţia sindicală. În ţările maipuţin bogate, corupţia este vădită,în special, în justiţie, putând fiîntâlnită la tot pasul, controlulinstituţional fiind doar la niveldeclarativ.

SNFP aprilie 13

Liviu TOADER este Prim vicepreşedinte SNFP,

Lider instituţional Ministerul Finanţelor Publice

SNFP există

În timpul protestului din faţa Palat-ului Victoria, timp de două ore, sin di -caliştii şi-au exprimat nemulţumirea faţăde diminuarea veniturilor, de neres -pectarea contractelor colective de mun -că şi a hotărârilor judecătoreşti prin careinstanţele au recunoscut drepturileangajaţilor din sistemul public şi aucerut demisia membrilor Guvernului.

La sfârşitul protestului, o delegaţie aSindicatu lui Naţional al Funcţionarilor

Publici condusă de pre şedintele Sebasti -an Oprescu a fost primită la ni velul Gu-vernului României pentru prezentareare vendicărilor. Din partea Guvernuluinu a fost pre zent la discuţii Prim-mini -strul Emil Boc, Execu tivul fiind repre -zentat de ministrul muncii, pre şedinteleAgenţiei Naţionale a Funcţio narilorPublici, reprezentanţi ai MinisteruluiAdmi nis tra ţiei şi Internelor, consilieri aiprim-ministrului.

Delegaţia SNFP a solicitat:l1. - ridicarea în grila de salarizare afuncţionarilor publici şi personaluluicontractual din Administraţia Publică;l2. - apariţia de urgenţă a actului normativ care să corecteze pierderilesalariale care s-au înregistrat începândcu 1 ianuarie 2010 faţă de luna decembrie 2009;l3. - respectarea hotărârilorjudecătoreşti definitive, irevocabileşi înscrierea în carnetele de muncă a menţiunilor corespunzătoare;l4. - recunoaşterea contractelorcolective de muncă legal încheiate;l5. - plata muncii suplimentare.

Sindicaliştii, din nou în stradă

Guvernul trage de timp, nu caută soluţii

În data de 15 aprilie,un număr de aproxima-tiv 430 membrii de lafilialele teritoriale aleSindicatului Naţional alFuncţionarilor Publici(SNFP) din Bucureşti,Ilfov, Olt, Galaţi,Călăraşi, Argeş şiConstanţa au participatla o acţiune de pichetarea Guvernului României.

Liderul SNFP, Sebastian Oprescu,a declarat că sindicaliştii nu renunţă lacalendarul de acţiuni anunţat pânăcând nu se rezolvă concret re ven di că -rile. Potrivit lui Oprescu, actul norma-tiv pe care Guvernul îl promisese laîn ceputul anului, prin care să fie dateplăţi compensatorii celor cărora le-aufost diminuate veniturile, „nu este nicimăcar în stadiu de proiect“.

“Nu s-a rezolvat nimic la discuţie.Pâ nă când nu vor găsi soluţii pentrucon tractele colective de muncă, ho tă -rârile judecătoreşti definitive şi pânăcând nu se va face dreptate, colegii dinţa ră vor intra în grevă generală. Se în -cear că să se găsească soluţii, dar e dejasfârşitul lunii aprilie şi cred că intenţiaGuvernului este să tragă de timp, nu săgăsească soluţii", a spus Oprescu.

SNFP aprilie 14

funcţionarul public are cuvântul

de Lucian Boceanu

Pe tot parcursul anului 2009, am militat prin toate formele legalede acţiuni sindicale (negocieri la Ministerul Muncii, Guvern, Pre şe -dinţie, grevă japoneză, grevă de avertisment, pichetări în faţa Guver -nului, mitinguri, marşuri de protest) să obţinem, prin noua lege asalarizării, o poziţionare corectă în grila de salarizare a funcţiei publi -ce, pentru funcţiile publice specifice de execuţie din cadrul in sti tu -ţi ilor de control, care să armonizeze sistemului de salarizare alpersonalului din sectorul bugetar în raport cu importanţa,răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesarepentru desfăşurarea activităţii şi care să respecte întocmai prevede - rile art.6 lit.c din Legea 330/2009 şi anume: „realizarea ierarhieisalariilor funcţiilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şiîn cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi im por -tanţa activităţii desfăşurate, având la bază următoarele criterii: nivelulstu diilor şi al competenţelor, importanţa socială a muncii, com -plexita tea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactuldeciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţile şi con-flictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, condiţiile deacceptare pe post”.

Guvernanţii noştri surzi şi orbi...

Cu toate că demersurile noastre au urmărit, pe lângă o salarizareco rectă, echitabilă şi o sporire a capacităţii instituţiilor cu atribuţiunide control, pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege, nu amre uşit să găsim nici atunci şi nici până la această oră, deschiderea ne -cesară, din partea arcului guvernamental, pentru a obţine aceicoeficienţi de ierarhizare care să ne asigure o salarizare corectă în

con cordanţă chiar cu principiile asumate prin legea unică a salarizării.Din acest motiv trebuie să facem toate demersurile legale pentru

promovarea amendamentului privind modificarea coeficienţilor deierarhizare pentru funcţiile publice specifice din cadrul in sti tu ţiilorcu atribuţiuni de control (ANAF - DIRECŢIILE DE CONTROL,I.T.M., PROTECŢIA CONSUMATORULUI, GARDA DEMEDIU, GARDA FINANCIARĂ, AUTORITATEA NA ŢIO -NALĂ A VĂMILOR), coeficienţi ce ne situează acum în trei meainferioară a grilei de salarizare, prezentându-vă, în acest sens ex -punerea de motive privind necesitatea majorării acestor coeficienţi.

Cu mâinile curate şi strâns legate de o lege ciuntă

Prin acţiunile pe care le desfăşoară, această categorie specială defun cţionari publici şi vorbim aici de funcţionarii din cadrul in -stituţiilor cu atribuţiuni de control, este supusă restrângerii unordrep turi şi libertăţi, precum şi a unor incompatibilităţi şi interdicţiispe cifice, aplicabile pe toată durata cât desfăşoară asemenea ac ti vi -tăţi, cât şi o anumită perioadă de timp după părăsirea acestei funcţii,determinată de natura funcţiei publice de control îndeplinite.

Acţiunile desfăşurate de persoanele încadrate în funcţia publicăspecifică de control din cadrul fiecărei instituţii în parte au un gradsporit de risc şi stres, implicând o complexitate a muncii superioarămultor domenii de activitate şi o importanţă socială a munciiridicată, iar prin măsurile legale luate, alimentează o foarte mareparte a bugetului de stat.

Lucian Boceanu este Vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică (FSAP) şi Lider Director Filiala Olt

al Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici din România (SNFP)

Un DEZIDERAT ce trebuie REALIZAT!!!Vorbim de un termen des uzitat în ultimul timp

– „DEZIDERÁT”, “deziderate”, - s.n. -Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple, să se realizeze; cerință, dorință, (formulată oficial).Din latinescul “desideratum”, conform DEX '98.Pornind din acest punct, a fost, este, dar nu vrem să mai rămână la stadiul unuideziderat. Vrem realizarea lui:

DIN ANEXA NR. III /1. CAP. I.A,LIT. D şi ANEXA NR. III /2 , CAP.I.B, LIT. C - funcţiile publice specifice deexecuţie din cadrul instituţiilor cu atribuţiuni decontrol

AMENDAMENT PENTRU MODIFICAREA COEFICIENŢILORDE IERARHIZARE

sindicatele pe mapamond

Protestele au început cu apelul Partidu-lui Co munist către sindicatele mecanicilorşi an ga jaţilor maritimi care au blocat feri-boturile ce plecau spre insulele Cyclade şiGolful Salo nic. Ulterior, a fost declanşată

şi greva de 48 de ore a angajaţilor din Jus -ti ţie, care vor creş te ri salariale. În grevă de48 de ore au intrat şi spi talele publice dinAte na şi Pireu, care fun cţio nează cu per-sonal redus, în semn de pro test faţă de

scăderea subvenţiilor publice cu 20-30 deprocente.

Acestor greve li se alătură funcţionariipu bl ici. Ei au făcut deja o grevă generalăde 24 de ore, a patra din acest an, pe fondulne mul ţu mirilor legate de scăderea salariilorîn secto rul public. Deja, pentru acoperireadeficitului său public, care se ridică la12,9% din Produ sul Intern Brut în 2009,Gu vernul grec a adop tat măsuri drastice,reducând salariile funcţionarilor.

Sub presiunea greviştilor, ministrul deFi nan ţe, George Papaconstantinou a reafir-mat că anul acesta nu se vor mai lua altemă suri de austeritate. Fără acestea, însă,aver tizează FMI, criza se va adânci în Gre-cia, care riscă să rămână şi în 2011 singuraţară din zona euro aflată în recesiune.

Finanţare de 100-120 de miliarde de euro

Pachetul de finanţare pregătit de statele dinzona euro şi FMI pentru Grecia va ajungela o valoare de 100-120 miliarde euro în ur mă torii trei ani, a afirmat directorulgene ral al Fon dului, Dominique Strauss-Kahn, într-o în tâlnire cu mai mulţi parla-mentari ger mani. FMI şi Banca CentralăEu ropeană au respins o cerere a unor par-lamentari germani pentru in cludereabăncilor în pache tul de sprijin pentru Gre-cia, a afirmat un mem bru al PartiduluiCreştin Democrat, din care face parte can-celarul Angela Merkel.

Întreaga Grecie este paralizată de grevele din mai multe sectoare vitale, între care şi administraţia. Această formă radicală de protest este îndreptată împotriva politicilor de austeritate pe care le-a adoptat deja Guvernul de laAtena, în vederea evitării colapsului Greciei. Noi măsuri dure sunt însă discutate zilele acestea de autorităţile elene şi experţii FMI şi ai Comisiei Europene, aflaţi la Atena până în data de 7 mai.

Rata şomajului din Spania a atins un record în primultrimestru, depăşind nivelul de 20%, a anunţat presaspaniolă, fără ca cifrele să fie confirmate de institutulnaţional de statistică,relatează Les Echos.

Potrivit cotidianului ABC, rata şo -ma jului a avansat la 20,05% în pri me letrei luni ale anului, ceea ce în seam nă că4,61 milioane de per soa ne nu au avut

un loc de mun că.ABC susţine că informaţiile pro vin

din statisticile oficiale, publicate dingre şeală de către institutul de sta tis ticăpe pagina sa de internet. Insti tu tul destatistică a confirmat că, din cau za uneierori, datele au putut fi ac ce sate pentruo scurtă perioadă. Ana liş tii estimau cărata şomajului a urcat la doar 19,6% înprimele trei luni din acest an.

Rata şomajului din Spania este ceamai mare din zona euro şi afectează re -ve nirea economică. Spre deosebire dema joritatea ţărilor vecine, Spania nu aieşit încă din recesiune.

Număr record de şomeri în Spania

SNFP aprilie 16

Greveleameninţă să

paralizeze Grecia

SNFP vă răspunde

Sancţiunile disciplinare şirăspunderea funcţionarilor publicisunt prevăzute în mod expres de

Legea nr.188/1999 privindStatutul funcţionarilor publici,

republicată cu modificările şicompletările ulterioare.

Încălcarea cu vinovăţie de cătrefuncţionarii publici a îndatoririlorcorespunzătoare funcţiei publice pe

care o deţin şi a normelor deconduită profesională şi civică

prevăzute de lege constituie abateredisciplinară şi atrage răspunderea

disciplinară a acestora.

Jr. Claudia Ghencea, Departament Juridic SNFP

Analizarea faptelor funcţionarilor pu -blici, sesizate ca abateri disciplinare şi pro -pu nerea modului de soluţionare, cade însarcina comisiei de disciplină din cadrulfiecărei autorităţi sau instituţii publice, careeste organizată şi funcţionează conformprevederilor HG nr.1344/2007.

În urma dezbaterii cazului şi a cercetăriiadministrative, comisia de disciplină în toc -meş te un raport pe care îl înaintează persoa -nei competente să aplice sancţiuneadisciplinară.

Într-un termen de 10 zile calendaristicede la data primirii raportului comisiei de dis -ciplină, persoana care are competenţa legalăde a aplica sancţiunea disciplinară va trebuisă emită actul administrativ de sancţionare.

Funcţionarul public nemulţumit desancţiunea aplicată o poate contesta în con -diţiile legii la instanţa de contencios admi -nistrativ, aşa cum prevede de altfel HGnr.1344/2007 privind normele de or ga ni za -re şi funcţionare a comisiilor de disciplină şiLe gea nr.188/1999 privind Statutul fun cţio -narilor publici, republicată cu modificările şicompletările ulterioare.

În această situaţie trebuie să avem învedere şi prevederile Legii Contenciosuluiad ministrativ, care la art.7 alin.1 prevede că“Îna inte de a se adresa instanţei de

con tencios administrativ competente, per - soa na care se consideră vătămată într-undrept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie săsoli cite autorităţii publice emitente sau au - torităţii ierarhic superioare, dacă aceastaexistă, în termen de 30 de zile de la datacomunicării actului, revocarea, în tot sau înparte, a acestuia”.

Faţă de îndeplinirea procedurii prealabileexistă păreri în sensul că actul administrativde sancţionare disciplinară poate fi contestatdirect în instanţa de contencios administrativ.

În acest sens există o decizie a ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie care a dovedit a figreşite aceste opinii şi totodată Legea Con-tenciosului administrativ, prevede în mod

expres şi limitativ în art.7, alin.(5) care suntsituaţiile în care nu este obligatorie plân-gerea prealabilă (actul administrativ desancţionare disciplinară nu se regăseşteprintre cele enumerate de Lege).

Deci, funcţionarul public nemulţumit desancţiunea disciplinară aplicată, înainte de ase adresa instanţei de judecată pentru anula -rea actului administrativ de sancţionare, tre-buie să solicite autorităţii publice emitente sauautorităţii ierarhic superioare, dacă aceas taexistă, în termen de 30 de zile de la da tacomunicării actului, revocarea, în tot sau înparte, a acestuia. După înregistrarea plân geriiprealabile, funcţionarul public se poa te adresainstanţei de judecată în term e nul prevăzut deLegea Contenciosului administrativ.

Ce poate să facă un funcţionar public

sancţionat disciplinar?

SNFP aprilie 17

partenerii SNFP

de Claudia Radu

Ca urmare a creşterii rolului auditului in-tern şi înţelegerea importanţei auditorilor in-terni prin avantajele aduse entităţilor şi avândspriji nul Comisiei Europeane s-a reuşitdefinirea şi tra tarea conceptului de audit in-tern într-un mod care să fie acceptat demediul auditorilor in terni. Astfel, a luat naş te -re o lege a auditului in tern (672/2002) în bazacăreia toate en ti tă ţile publice şi cele asimi lateacesteia, fonduri bu getare şi patrimoniu publicsunt obligate să ai bă compartimente de auditintern (direcţii, ser vicii, birou). Această lege afost modificată şi completată de alte acte nor-

mative, datorită schim bărilor continue în ma-terie de audit şi a unor serii de clarificări. Cutoate aceste mo dificări aduse de-a lungul tim-pului nu s-a reuşit să se realizeze pe deplineliminarea confuziilor existente în legislaţiaprivind auditul intern.

Proiectul guvernamentalmenţine confuziile

În data de 11.01.2010, pe site-ul Minis-terului Finanţelor Publice a fost publicatproiectul de modificare a Legii 672/2002privind auditul public intern, prin care sepropune introducerea unor modificări legisla-tive. În urma efectuării unei analize asupratextului se poate observa că acesta nu eliminăconfuziile care au planat asupra auditului intern.

Sindicatul, alături de auditori

SNFP a luat poziţie la sesizarea membrilorde sin dicat care deţin calitatea de auditor in-tern în aintând, în acest sens, o scrisoaredeschisă în atenţia Domnului Emil Boc, Prim-Mini s trul Guvernului României, DomnuluiSebasti an Teodor Gheorghe Vlădescu, Minis -trul Fi nan ţelor Publice, Domnului AndrasSzakal, Pre şedintele Agenţiei Naţionale a Fun c ţio na ri lor Publici.

În opinia Sindicatului Naţional al Funcţio -na rilor Publici (SNFP), ca reprezentant al fun c ţio narilor ce-şi desfăşoară activitatea înca drul diferitelor compartimente de audit pu -blic intern în instituţiile publice, acest proiect

de act normativ, prin conţinutul său, aducemari deservicii acestei activităţi şi încalcă înmod vădit prevederi ale statutului de fun cţio -nar public.

Asociaţia Auditorilor Interni din România,

o voce în domeniu

Poziţie vis-a-vis de propunerile de modi-ficare a legii auditului intern a luat şi AsociaţiaAuditorilor Interni din România (AAIR).Această Asociaţie a fost înfiinţată în anul 2004şi este recunoscută şi sprijinită ca unic re pre -zen tant pe plan naţional de Institutul In ter na -ţio nal al Auditorilor Interni (IIA), fiindcon stituită cu scopul să stabilească şi să re -prezinte un forum deschis în vederea pro -movării şi dezvoltării practicii de audit intern;să reprezinte un cadru unde sunt promovateStan dardele Internaţionale de Audit Intern şiun de auditorii interni şi persoanele interesatede activitatea specifică de audit intern să-şipoa tă îmbunătăţi mijloacele şi metodele deexpri mare profesională şi să primească sprijinpro fesional de specialitate; să apere şi să re -prezinte, ori de câte ori este nevoie, intereselemembrilor săi.

A venit şi ora dialogului

Pe data de 18 februarie 2010 s-a des -făşurat Conferinţa Trimestrială a AsociaţieiAu ditorilor Interni din România – AAIR -unde au fost purtate discuţii privind proiectulini ţiat de UCAAPI de modificare/completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul intern,AAIR solicitând Ministrului Finanţelor Publi -ce reanalizarea acestui proiect de cătreU.C.A.A.P.I. în spiritul Standardelor, împreunăcu toţi actorii implicaţi în dezvoltarea şimoder nizarea activităţilor de audit intern dinRomânia, inclusiv a propunerilor şi sugestiilorA.A.I.R. de completare a Legii 672/2002,propuneri făcute încă din anul 2007, dar carenu au fost luate în considerare.

Claudia RADU este auditor intern, lider SNFPMinisterul Transporturilor şi Infrastructurii

Auditul intern, între dezbateri

şi modificări legislativeConform definiţiei auditului intern,

„auditul intern este o activitateindependentă şi obiectivă care dă uneientităţi o asigurare în ceea ce priveştegradul de control asupra operaţiunilor,o îndrumă pentru a-i îmbunătăţioperaţiunile şi contribuie la adăugareaunui plus de valoare. Auditul internajută această entitate să îşi atingăobiectivele evaluând, printr-o abordaresistematică şi metodică, procesele salede management al riscurilor, de controlşi de guvernare a întreprinderii, făcândpropuneri pentru a le consolida eficaci-tatea în ceea ce priveşte eficacitatea şiîmbunătăţirea eficienţei managementu-lui riscului şi a proceselor de control şide conducere”.

La Conferinţa Trimestrială a Asociaţiei Auditorilor Interni din România – AAIR au fostinvitaţi membrii din cadrul conducerii - Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Pu -blic Intern precum şi o echipă din partea SNFP formată din prim vicepreşedintele SNFPLiviu TOADER şi Liderul SNFP din Ministerul Transporturilorşi In fras tructurii, RADU Claudia, care deţine şi funcţia de auditorintern în cadrul ministerului menţionat. Domnul prim vi ce -preşedinte Liviu TOADER, pe parcursul intervenţiei la aceastăconferinţă, i-a asigurat pe toţi membrii de sindicat – auditori in-terni de tot sprijinul din partea SNFP pentru rezolvarea pro -blemelor legate de aceste modificări legislative şi nu numai.„Considerăm ca imperios necesar să se ţină cont, în cadrul aces-tor modificări legislative, de punctele de vedere ale tuturor audi-torilor interni deoarece nimeni nu cunoaşte mai bine problemeledin practica auditului intern decât cel care munceşte efectiv zi dezi în auditul intern”, a declarat Liviu Toader, prim vi ce pre şe din -tele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici din România.

Liviu Toader: Problemele auditului intern pot fi reglementate doar de auditorii interni

SNFP aprilie 18

Pregătire diplomatică de bază pentru diplomaţii debutanţi (Iulia Nicolae)

Curs la distanţă : Organizaţia Naţiunilor Unite (Iulia Nicolae)Curs de limba arabă – nivel I

Curs de limba rusă – nivel I (Iuliana Andrei )

Curs la distanţă : NATO şi problemele de securitate în lumea contemporană

CURSURI CU TAXĂ – DESTINATE PUBLICULUI INTERESAT

Înscriere:8-19 martie 22 martie-20 aprilie

Desfăşurare:22 martie-22 aprilie26 aprilie-16 iulie

Titlul cursului, cuantumul taxei, persoana de contact

Structuri şi mecanisme de securitate în lumea contemporană, 300 euro, Monica Grigorescu

Program de pregătire în domeniul relaţiilor internaţionale, 500 euro, Monica Grigorescu

Este o onoare să găzduim în paginile

publicaţiei noastre prezentarea uneia

dintre instituţiile de referinţă ale

României, cu atât mai mult cu cât

este vorba de un domeniu foarte

important, cel al afacerilor externe şi

diplomaţiei.

Institutul Diplomatic Român, fondat în septem-brie 2005, este o instituţie publică, cu personalita -te juridică, funcţionând sub auspiciile MinisteruluiAfacerilor Externe. IDR sprijină activitatea per-

sonalului specializat din cadrul ministerului prinfurnizarea de expertiză şi cursuri de instruire pro -fesională în domeniul relaţiilor internaţionale şi aldiplomaţiei.

IDR oferă servicii de analiză celor interesaţi,organizează evenimente dedicate unor problemede politică internaţională, publică periodice şi lu -crări de specialitate. Aceasta ar fi o succintă pre -zentare a Institutului Diplomatic Român însă,im portantă pentru specialişti sau cei care vor săîşi perfecţioneze pregătirea în diplomaţie esteoferta de cursuri pe care IDR o are în acest mo-ment. Deja este în desfăşurare „Cursul de proto-col, ceremonial şi etichetă”, iar pentru anul 2010,In stitutul Diplomatic Român are programateurmătoarele cursuri:

Institutul Diplomatic Român

are în vedere şi PROGRAME

DE FORMARE DESTINATE

DIPLOMAŢILORSTRĂINI:

lAprilie 2010: OrganizareaMo dulului 4 din cadrul Eu ro-pean Diplomatic Programme.

lMai 2010: Program in ten sivpentru membrii corpului di -plo matic reprezentat la Bu - cureşti: Tradiţie şi modernitateîn România contemporană

lOctombrie 2010: Programintensiv pentru diplomaţii pa -les tinieni:Comunicare inter-culturală şi diplomaţie publică

Institutul Diplomatic Român, o emblemă a profesionalismului

CURSURI FĂRĂ TAXĂ – ORGANIZATE PENTRU ANGAJAŢII MAETrimestrele I -II Februarie - martie Februarie – decembrie Februarie-decembrie Octombrie-noiembrie

FEDERAŢIA SINDICATELOR din ADMINISTRAŢIA PUBLICĂare ca scop principal apărarea drepturilor şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale personalu-lui din Administraţia Publică. Obiectivul federaţiei esteobţinerea unor condiţii decente de muncă şi viaţă pentrumembrii săi, care să le permită acestora realizarea deplină apersonalităţii lor, în acord cu demnitatea funcţiei publice pecare o exercită şi importanţa socială a muncii prestate decătre membrii sindicatelor afiliate la FSAP.

FEDERAŢIA SINDICATELOR din ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ,organizaţie sindicală reprezentativă la nivelul ramurii Administraţie Publică, având ca membrii fondatoriSindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi SindicatulCurţii de Conturi a României-Legis CCR este afiliată la CNS Cartel ALFA şi reprezintă interesele a peste 45.000 membrii de sindicat din Administraţia Publicăcentrală şi locală.

FederAţiASindicAtelor dinAdminiStrAţiAPUBlicĂFSAP

Mişcarea sindicală are nevoie de FORŢĂ, SOLIDARITATE, ATITUDINE şi PROTECŢIE

Adresa: Splaiul Independenţei, nr.202 A, sector 6, Bucureşti, Telefon: 0755.030.930 / 0755.030.931,Fax: +031 817.83.93 Email: fsap.office@gmail.com; fsap.office@yahoo.com www.fsap.ro

www.fsap.ro