Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 8Nr. 8Nr. 8Nr. 8 / 2009/ 2009/ 2009/ 2009

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

Toamna şi Pădurea Mihalce Gabriela, clasa a VI-a B

Toamna întârziase anul acela. În drumul ei spre un sat se întâlni cu Pădurea. Pădurea zise: - Toamnă, ai întârziat anul acesta. De ce? - Am lăsat-o pe sora mea Vara să mai cutreiere puŃin prin lume. Cum e ea mai jucăuşă... - Da, ştiu că este… Dar eu nu te-am prea aşteptat să vii! - De ce? întrebă Toamna. - Pentru că mi-ai ruginit frunzele verzi şi ai lăsat un peisaj trist, ... dar totuşi frumos. - Mă bucur că-Ńi place. N-ai vrea să fim prietene? - Nu ştiu. O să încerc să te plac mai mult ca să ne înŃelegem. Revin-o mâine şi vei vedea, zise Pădurea. Pădurea a stat trează toată noaptea fremătându-se şi gândindu-se ce să facă. Credea că Toamna vroia s-o

păcălească şi că nu vroia să-i fie prietenă, ştiind feŃele anotimpului ruginiu. În final a cugetat mai bine şi a luat o decizie. Toamna se gândea că totul va fi cum s-a gândit ea. A doua zi cele două s-au întâlnit iar.

- Bună Toamnă! - Bună draga mea ! - M-am gândit bine şi să ştii că te consider prietena mea de acum. - Sunt foarte fericită că m-ai înŃeles. Nimeni nu mă înŃelege, toŃi cred că fac rău , din cauză că o dată cu apariŃia mea frunzele copacilor tăi îngălbenesc şi cad, formând un covor maroniu, totul în jur pare mai trist. - Îmi pare rău, zise Pădurea, dar şi eu am simŃit tristeŃea de care aminteşti, pentru că ştiu că o dată cu plecarea ta totul intră în amorŃire şi va trebui să fim pritene şi cu Iarna cea geroasă. Din ziua aceea şi până în zilele noastre toamna şi pădurea sunt cele mai bune prietene.

Laza Alexandra, clasa a VIII-a

Toamna capricioasă „ Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Firelor de lămâiŃă Li se uscă rădăcina” Octavian Goga A fost odata ca niciodată, aruncată peste Ńară, o toamnă atât de friguroasă şi de capricioasă , încât vraja ei cuprinse toate spiritele toamnei. Acestea începuseră să se sfătuiască cum se vor piti de frigul nemilos, vuietul puternic şi vântul înteŃit. Vântul delegat de toamnă, vine să le dea vestea tuturor pomilor trişti şi frunzelor palide, încercând să nu le sperie.

- Bine v-am găsit! Am o veste pentru voi, a sosit toamna cea plină de bogăŃii , cu rod bogat în podgorii. - Nu putem să-Ńi urăm bine ai venit, când ştim că toamna aduce şi multe schimbări, ce ne vor afecta din

plin. Toate frunzele chicotesc între ele, chiar şi copacii sunt nedumeriŃi ce va urma.

- Ce o să facem dacă vine frigul şi va cădea bruma, cea care sclipeşte pe acoperişurile caselor şi inundă coloritul verde al grădinilor şi al veşmintelor noastre, ziseră copacii.

- Nu va faceŃi probleme, spuseră frunzele, o să scăpaŃi de greutatea noastră. Noi o să cădem lin, asemeni unor fulgi maronii, pe suprafaŃa pământului şi o să formăm o mantie colorată de frunze ruginii şi aurii .

Pomii alertaŃi şi speriaŃi că vor rămâne fără podoabele lor, vorbesc în grabă plângând. - Noi o să îngheŃăm de frig fără protecŃia frunzelor înflorite primăvara şi atunci ce vom face? Vraja toamnei

ne-a cuprins... Frunzele triste şi ele spuseră: - Nu vă îngrijoraŃi dragilor, fiŃi puternici şi răbdători, aşteptaŃi până la primăvară când o să fiŃi veseli şi bucuroşi, pentru că trebuie să fim obişnuiŃi şi cu bucurii şi cu tristeŃi, asemeni oamenilor. Pomii parcă mângâiaŃi de vorbele frunzelor se încărcară cu optimism. Deşi ramurile lor, asemuite unor mâini ramificate, nu mai sunt atât de lăsate cu podoabele lor şi atât” de dibace”, prinseră curaj gândindu-se că vor putea rezista frigului şi amorŃirii ce va domina peste tot. - Acum putem răsufla uşuraŃi, gândindu-ne că la primăvară vom fi împodobiŃi de flori parfumate şi colorate care vor da rod bogat şi ne vom simŃi fericiŃi, după anotimpurile triste. Sufletul copacilor era mai liniştit la gândul că vor fi îmbelşugaŃi, cu roade care-i vor face fericiŃi pe oamenii care vor gusta din aromele poamelor lor.

O poveste de toamna Ciorna LuminiŃa, clasa a VII-a Într-un an se succeda patru anotimpuri. Iarna albă şi pufoasă, primăvara parfumată şi animată, vara călduroasă şi secetoasă şi în sfârşit toamna multicoloră. Regina toamna călătorind prin toată Ńara soseşte într-o şaretă fermecată. Copiii merg la şcoală cu ghiozdanele grele în spinare. La şcoală ei vor descuia uşile cu cheiŃa fermecată pentru a descoperii noi taine necunoscute de ei până atunci.Cuprinşi de vrajă îşi spun părerile despre anotimpul capricios, realizând o compunere pentru revista şcolii. Spiritul toamnei îl fac pe Ionel să dea tonul:

- Peste cer se aşterne un stol de nori cenuşii care plutesc deasupra caselor, iar din ei cad şuvoaie de ploaie mocănească ce imprima o stare de melancolie.

Maria , căreia îi plac manifestările toamnei, continuă: - Toamna este fermecătoare prin ninsoarea de frunze galbene-ruginii, verzi- aurii şi roşietice, care se aştern pe

pământul reavăn, asemeni unui covor colorat. Vântul tomnatic şi răcoros indeamnă frunzele la dans, un dans pe care îl incep îndată, formând o horă a bucuriei.

Cosmin prins în joc adaugă: - Pe dealuri , pe câmpii, în pădure şi în livezi totul capătă o nuanŃă ruginie. În pădure nu se mai aud trilurile păsărilor, deoarece speriate de vraja toamnei au plecat deja, luând cu ele veselia naturii. TristeŃea îşi face loc peste peisajul de basm. Dar totuşi pădurea nu a rămas pustie fiindcă toŃi copacii sunt înconjuraŃi de o mulŃime de frunze multicolore. Pe lângă toate acestea se mai aude murmurul, aproape stins al izvorului din mijlocul pădurii. Cel mai retras copil al clasei intră şi el în joc: - Spiritele toamnei sunt zglobii şi aurii, asemeni unui chihlimbar, harnice şi dornice ca furnicile şi albinele, căci ele ne umplu hambarele în fiecare an cu bogăŃiile lor. Peste dealuri şi câmpii răsună gălăgia oamenilor care adună roadele toamnei .În vii totul a rămas pustiu după ce oamenii au strâns poamele, struguraş cu struguraş, bobiŃă cu bobiŃă, fiind aduse acasă şi puse în poloboace. Anotimpul roadelor bogate aduce bucurie şi nefericire. Copiii discută, că totuşi toamna are şi spiritele care aduc tristeŃe şi nefericire atât în sufletul naturii cât şi al oamenilor. Textul realizat pentru revistă se încheie cu un cuvânt adresat toamnei: „ Farmecul tău toamnă, ne cuprinde iară Eşti bogată, dar şi capricioasă Aduci tristeŃe bolnăvicioasă Astfel că vântul, viscolul şi ploaia te detronează

Toamna – un covor argintiu de frunze Laza alexandra, clasa a VIII-a A sosit toamna. Acum vântul bate cu o putere mai mare, rândunelele, berzele şi toate celelalte păsări călătoare se pregătesc să-şi ia zborul acolo unde climtul este mai cald. Oamenii şi-au început muncile pe câmp, scot cartofi, culeg merele, perele, gutuile, strugurii şi culeg porumbul. ToŃi oamenii au început cu proviziile pentru iarnă, femeile pregătesc compoturile şi dulceŃurile. ÎŃi dai seama că a venit toamna şi prin fatpul că afară totul s-a schimbat de la verde într-un covor imaculat argintiu de frunze. Acum toŃi pomii sunt trişti pentru că cad toate frunzele, formând o plapumă pufoasă maronie. Pomii nu mai au acea „îndrăzneală”care o aveau până acum. Totul s-a schimbat acum. Noaptea este foarte frig, uneori temperaturile sunt foarte scăzute, iar ziua pot ajunge chiar până la 23ºC .atunci când bate vântul smulge câte-o frunză din ramurile cele triste. Chiar şi oamenii sunt acum schimbaŃi, sunt mai palizi la faŃă, nu mai au acel zâmbet, acea bucurie care o aveau vara când timpul era frumos şi mergeau la scăldat. Acum şi apa din râuri a crescut şi este mai rece. În păduri toate animalele se pregătesc încet , încet pentru hibernare. Îşi adună hrana pentru ca iarna să nu-i prindă fără provizii. Oamenii mânaŃi de vântul şi ploile toamnei, se grăbesc să culeagă roadele care au mai rămas pe câmp şi să semene grâul pentru pâine. Toamna şi-a intrat în drepturi şi grăbită ne anunŃă că mai e puŃin şi vine frigul şi gerul, anotimpul care amorŃeşte natura şi ne face mai trişti şi mai zgriburiŃi.

Spiritele toamnei de Goina Oana Teodora, clasa a VII-a Este toamnă. Pădurea a început să ruginească, frunzele copacilor au căzut pe jos formând un frumos covor din frunze ruginii, roşii şi galbene, câte una două verzi. Vântul începe să fie mai rece, iarba s-a lăsat plecată la pământ, florile au pierit şi cerul albastru s-a transformat într-un negru nour. Toamna este un anotimp frumos pentru culorile pe care le înfăŃişează şi sărbătorile religioase. Există cazuri în care ninge mai repede şi ne oferă posibilitatea de a ne aminti că iarna stă să apară, poate mai devreme decât ne aşteptam.spiritele toamnei sunt şi frumoase dar sunt şi unele rele cum ar fi ploi năprasnice sau căderea copacilo obosiŃi de greutatea zăpezii. Spiritele frumoase sunt şi culorile oferite de vremea schimbătoare, de la cald la rece frunzele suferă schimbări de culoare. Sărbătorile religioase şi cele istorice ne dau o stare de linişte şi pace. Anotimpul toamna este foarte frumos pentru culorile, jocurile şi sărbătorile oferite tuturor. Toamna este anotimpul meu preferat.

Cantec de toamna Emotie de toamna , de Nichita Stanescu Bun gasit, draguta toamna. A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, Bun sosit la noi! Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta Ne-ai lipsit atata vreme Mă tem că n-am să te mai văd, uneori, Din gradini si din zavoi! că or să-mi crească aripi ascuŃite până la nori, că ai să te ascunzi într-un ochi străin, Mere rosii, poama coapta şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin. Munte ne-ai adus! Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac, Nu uita. toamna bogata. iau cuvintele şi le-nec în mare. Nucile-s de-ajuns. Şuier luna şi o răsar şi o prefac De pe deal copiii vin intr-o dragoste mare. Plini de voiosie; Am adus de la vecini Multi struguri din vie. Merele sunt coaple-acum. Strugurii suni dulci si buni. Draga toamna-ti multumim!

Te rugam mai vino, vin!

Oraşul Hallowen de Jula Sergiu, clasa a VI-a A

În oraşul numit Hallowen pe o stradă într-o zi erau mulŃi monştri. Aceştia erau de mai multe feluri: conami, vampiri, vârcolaci. ToŃi aceşti monştri trăiau în pace, dar printre ei era o forŃă malefică. În acea zi două vrăjitoare în devenire, una având darul dorinŃei, cealaltă darul puterii şi al tăriei, au mers împreună cu fratele lor la bunica lor. Ajunşi acolo au văzut că uşa era închisă. Fata cea mică şi-a dorit ca uşa să se deschidă, iar zarul să se transforme într-o broască şi aşa se întâmplă. Ei observară că bunica lor făcea o vrajă ca să alunge răul, dar nu reuşise. Pe când fetele împreună cu bunica mergeau la magazin un tânăr misterios le-a provocat la luptă cu stăpânul întunericului. Acestea se luptă cu stăpânul întunericului, iar acesta din urmă o transformă pe bunică în stană de piatră. Fetele au hotărât s-o salveze pe bunică făcând o poŃiune din colŃ de vampir, păr de vârcolac. Ajutate de poŃiunea magică fetele reuşesc să distrugă bagheta Stăpânului Întunericului, iar bunica fu salvată.

SSSS EEEE PPPP TTTT EEEE MMMM BBBB RRRR IIII EEEE

Balada unui greier mic George Topârceanu

Sus pe creastă, la urcuş, Dar de-acuş, Din căsuŃa lui de humă Zise el cu glas sfârşit A ieşit un greieruş, Ridicând un picioruş, Negru, mic, muiat în tuş Dar de-acuş s-a isprăvit... Şi pe-aripi muiat în brumă. Cri-cri-cri, „ – Cri-cri-cri, Toamnă gri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit !” Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăunŃă cât de mică Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fiindcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut …

OOOO CCCC TTTT OOOO MMMM BBBB RRRR IIII EEEE

T o a m n a Demostene Botez

Toti acei ce-ntreaga vara, Au lucrat din zori în seara, Toamna au roade bogate

Au si fructe si bucate Mere, pere in panere

Si gutui amarui Cu puf galben ca de

pui Si tot felul de legume

De nu le mai stii pe nume.

Cartea mea preferată. de Leuca LaurenŃiu, clasa a VI-a A Acasă în micuŃa mea bibliotecă nu am foarte multe cărŃi dar dintre acelea cel mai mult mă atrage cartea „Chemarea străbunilor” scrisă de Jack London. Este o carte cu un aspect destul de drăguŃ, iar în timp ce o citeşti descoperi o mulŃime de lucruri interesante, iar cel mai mult îmi place că fiecare pagină are imagi, ceea ce îmi lărgeşte orizontul imaginaŃiei. În momentul în care ai deschis-o şi începi să răsfoieşti paginile ei fermecate, te simŃi ca şi un călător pe o navă care stăpâneşte binele. mi-ar plăcea ca toŃi copiii să citească mai mult, deoarece le-ar de mare folos în viaŃă.

Plictiseală teribilă de Costea Ionut, clasa a VI-a B Era o duminică plictisitoare, cu o ploaie plictisitoare. M-am dus la sora mea Ioana în cameră şi ea făcea ceva plictisitor. Am deschis televizorul şi mă gândeam să-mi omor timpul, dar erau emisiuni plictisitoare. În cele din urmă am decis că cel mai bine ar fi să citesc o carte. Am mers la biblioteca plictisitoare şi am căutat o carte. Nu căutam ceva anume. Am găsit o carte plictisitoare. După un timp am început să mă plictisesc îngrozitor. După câteva pagini citite cartea a devenit plictisitoare şi atunci am înŃeles că această carte este bună dacă vrei să te plictiseşti. E clar că nu am ales cartea potrivită vârstei mele, dacă nu am ascultat indicaŃiile doamnei profesoare. Rămâne să caut ceva mai interesant. Dacă v-aŃi plictisit de atâta plictiseală, să nu vă apuce plictiseala şi la şcoală, împrumutaŃi cărŃi de la biblioteca şcolară.

Articole propuse de Goina Oana Teodora, cls. a VII-a

Apa - este unul din elementele predominante ale terrei, cu un rol principal in supravietuirea organismelor, este o substanŃă indispensabilă vieŃii. Mările şi oceanele ocupă 71% din suprafaŃa globului şi la majoritatea celulelor, apa ocupă în jur de 60% din masa celulară. Cea mai mare parte a corpului uman este formată din apă: aproximativ 60%, iar consumul zilnic al unui om este de 2,5 l în alimente şi lichide. ŞtiaŃi că...: hidrogen - - un om de 70 de kg. Are în organism 60 de litri de apă? - muşchii omului conŃin 3,4 litri apă, iar sângele 4,5 litri apă? – apa reglează temperatura corpului şi hrăneşte Ńesuturile? – fructele şi legumele conŃin foarte multă apă: cartofii conŃin 76% apă, iar castraveŃii 95% apă? – în fiecare zi un om consumă 150 litri de apă( igienă, băut, consum casnic etc. ) Stările în care se găseşte apa: gazoasă, lichidă, solidă. Formula chimică : - compus chimic al hidrogenului şi oxigenului - formula moleculară :H2O ;- punctul de îngheŃ: 0ºC ; punctul de fierbere : 100ºC oxigen hidrogen

Organele de înmulŃire ale unei plante cu flori: Floarea, fructul şi seminŃele Floarea: -ia naştere din muguri florali şi are mai multe părŃi: pedunculul, receptaculul, învelişurile florii: la exterior sepalele, la interior petalele care formează corola. - staminele reprezintă partea bărbătească a unei flori( alcătuită din filament care poartă la vârf antera unde se găseşte polenul) Pistilul este partea femeiască a florii( format dintr-o parte umflată numită ovar în care se găseşte ovulul cu celule sexuale femeieşti, un fir subŃire stil, care se lăŃeşte spre vârf formând stigmatul lipicios). FuncŃiile florii sunt : a)polenizarea- constă în trecerea polenului de pe stamină pe stigmatul pistilului şi poate fi directă sau încrucişată. b) fecundaŃia- unirea dintre o celulă feminină şi una bărbătească, ovarul transformându-se în fruct, iar ovulele fecundate în seminŃe. Fructul: organul care se formează din ovar în urma fecundaŃiei, are în interiorul lui seminŃeşi un conŃinut bogat în vitamine şi substanŃe hrănitoare. SeminŃele: se formează din ovule după fecundaŃia acestora. PărŃi componente: tegumentul, embrionul, două cotiledoane. ÎncolŃirea seminŃelor necesită condiŃii interne( sămânŃa să fie matură, sănătoasă şi să aibă putere de încolŃire), externe( apă, aer şi temperatură).

ŞtiaŃi că...? Emu este cea de-a doua pasare ca marime din lume. Ca si strutul, nu poate zbura. Fuge cu viteze de pana la 48km/h pe picioarele lui lungi si cauta hrana prin tinutul tufisurilor din Australia. Hrana principala consta din fructe, boabe si insecte, dar poate manca si ierburi si alte plante. Femela depune 7-10 oua, pe care le cloceste masculul.

CESCUTA...(povestioara)

Propusa de institutor- Dragoi Daniela O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie. Amandurura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai. Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:”Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.” In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: “Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat: “Nu face asta!”,“Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar el a zambit doar si a spus cu blandete:“Inca nu!” Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita. ”Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit:”Inca nu.” M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa .. “Ajutor! Scoate-ma de aici!” Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:”Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft... am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine!” Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!” Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma:”Oare ce are de gand sa-mi mai faca?” O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:”Uita-te la tine.” Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!! El a vorbit bland: “ Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.” Morala este aceasta: Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie. Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi discuta putin cu OLARUL. "Asta imi este toata misiunea si rostul pe pamant, pentru care m-a inzestrat cu daruri – desi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate partile, ca sa propovaduiesc iubirea lui Dumnezeu si sfintirea oamenilor prin iubire. De alte ganduri si rosturi sunt strain." Pr.Arsenie Boca

Întrebări şi răspunsuri Propunator: Goina Oana Teodora, cls. a VII-a 1. Ce pasăre îşi depune ouăle în cuiburi străine?

a) cioara c) ibis b) cucul d) pivighetoarea

2. care este cel mai răspândit element pe pământ? a) carbon c) siliciu b) hidrogen d) oxigen

3. Ce semnificaŃie are termenul de „apostol”. a) ajutor c) trimis b) uns d) tovarăş

4. Ce pigment conferă plantelor culoarea verde şi permite fotosinteza? a) anilină c) benzol b) clorofilă d) indigo

5. Ce fel de zeu era Marte în vechea religie romană? a) solul zeilor c) zeul mării b) zeul războiului d)zeul pădurii

6. Ce înseamnă bilateral? a) bilingv c) cu două laturi b) cu fund dublu d) cu două feŃe

7. Care este cel mai mic stat din Europa? a) Vatican c) Liechtenstein b) San Marino d) Andora

8. Ce se înŃelege prin lirică? a) povestiri c) poezii b) arii d) muzică de cameră

9. Cum se numeşte continentul de la Polul Sud? a) Polul Nord c) Atlantida b) Antarctida d)Falkland

10. Ce este o metaforă? a) exagerare c) figură de stil b) înfrumuseŃare d) metru de versificaŃie

Răspunsuri: 1-c, 2-d, 3-b, 4-c, 5-c, 6-b, 7-a, 8-b, 9-c, 10-b

Etimologia termenilor „român” şi „România”.

Numele de „România” provine de la „român”, cuvânt derivat din latinescul „romanus”. Cel mai vechi indiciu referitor la existenŃa numelui de „român” ar putea fi conŃinut de Cântecul Nibelungilor: „Ducele Ramunch din Ńara Valahilor/cu şapte sute de luptatori aleargă în întâmpinarea ei/ca pasarile sălbatice, îi vedeai galopând”. „Ramunch” ar putea fi o transliteraŃie a numelui „Român” reprezentând în acest context un conducător simbolic al românilor. Scrisoarea lui Neacşu - Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „rumân/român” cunoscute în mod cert sunt conŃinute în relatări, jurnale şi rapoarte de călătorie redactate de umanişti renascentişti din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimişi ai Sfântului Scaun, au călătorit în łara Românească, Moldova şi Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani”. Francesco della Valle scrie în 1532 că valahii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe, el citează chiar şi o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”. După o călătorie prin łara Românească, Moldova şi Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înşişi „români” („romanesci”). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova , łara Românească şi cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevăraŃi urmaşi ai romanilor şi-şi numesc limba «româneşte», adică romana”. Mărturii suplimentare despre endonimul de „rumân/român” furnizează şi autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii…se numesc pe ei înşişi «Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiŃi valahi, după italieni” în timp ce primatul şi diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii româneşti ca: „Sie noi sentem Rumeni” şi "Noi sentem di sange Rumena". Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu menŃiunea „rumânesc” este conŃinută de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: „...Sclavini a civitate nova et Sclavino

Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”. Denumirea „Rumunense” constituie o transliteraŃie latinizantă a unei pronunŃii slave pentru „rumânesc”. Deşi menŃiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanŃa ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-

XI-lea. O hartă ipotetică a Rumâniei (România) din 1855, de Cezar Bolliac .Cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui de Ńară este Scrisoarea lui Neacşu din 1521, ce conŃine menŃiunea cěra rumŭněskŭ (łeara Rumânească). Miron Costin insistă asupra denumirii de “român, adică roman” ce o poartă românii din Principatele Române. La fel, Constantin Cantacuzino explică pe larg în Istoria łării Rumâneşti originile şi semnificaŃia denumirii de “român, românesc” dată łărilor Române. Dimitrie Cantemir denumeşte în mod sistematic toate cele trei Principate locuite de români ca „łări Româneşti”. Termenul de “România” în accepŃiunea sa modernă este atestat documentar în a doua decadă a secolului al XIX-lea. Până în secolul al XIX-lea au coexistat pentru spaŃiul dintre Nistru şi Tisa denumirile de „Rumânia” şi „România”, precum şi endonimul „rumâni” alături de „români”, forma scrisă cu "u'" fiind predominantă. Din termenul „rumân” s-a format la finele secolului XVIII exonimul modern a poporului român şi a statului român în cazul principalelor limbi europene: „Rumänen/Rumänien” (germană), „Roumains/Roumanie” (franceză), „Rumanians/Rumania” (denumirea învechită din engleză), „Rumuni/Rumunija” (în sârbă; totuşi, în cazul românilor timoceni s-a păstrat exominul de „vlahi”, vechiul exomin al tuturor românilor, până în ziua de azi, chiar dacă se autodefinesc în limba maternă drept „rumâni”) etc. În ultimele decenii, în mai multe limbi s-a trecut la înlocuirea formei care derivă din "rumân" în cea care derivă din "român". Astfel, în limba engleză forma "Rumania" a fost în locuită cu "Romania". În limba italiană denumirea "Rumania" a fost înlocuită cu "Romenia", iar în limba portugheză se folosesc formele "Romenia" (pentru a desemna statul român) şi "Romeno" pentru a desemna poporul român.

Stiati ca…? 1. astazi, exista trei specii de struti, nici una pe cale de disparitie: strutul african (in savanele si zonele desertice din centrul Africii), nandu (mai inchis la culoare, traieste in America de Sud) si emu – strutul australian (mai mic decat cel african si fara creasta). Cu exceptia strutului african, celelalte specii nu mai traiesc in salbaticie fiind domesticite si crescute in ferme.Un cuib este folosit de mai multe femele pentru a depune ouale? Fiecare femela poate depune pana la 60 de oua anual si, in cazul umplerii cuibului, femela rostogoleste afara o parte din oua (care nu vor mai fi clocite). Totusi, desi depun ouale la comun, fiecare femela isi recunoaste propriile oua si nu va arunca afara din cuib ouale altei femele! Totodata, in salbaticie, femela cloceste ouale in timpul zilei iar masculul noaptea. 2. Omul are aproximativ 76 000 de fire de par pe cap.

august 15 : Cinstita mutare a Preaslavitei, Stapanei noastre, Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria- Sfanta Maria Mare

„Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,

cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce esti mai cinstita decât heruvimii si mai marita fara de asemanare decât serafimii,

care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai nascut,

pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!” Maica Domnului este cea mai inalta sfintenie omeneasca cunoscuta si cinstita de Sfanta Biserica, iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seama dintre sarbatorile ei. Este o sarbatoare pregatita, precum se stie, printr-un post de doua saptamani. In Sfanta Scriptura, nu aflam nimic despre moartea Maicii Domnului. In schimb, cantarile si imnele de la Vecernia si Utrenia sarbatorii ne vestesc adevarata traditie a Bisericii in aceasta privinta: Cand a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, sa ia la Sine pe Maica Sa, atunci cu trei zile mai inainte, a facut-o sa cunoasca, printr-un inger, mutarea ei de pe pamant la viata cea cereasca. Deci, instiintandu-se Nascatoarea de Dumnezeu despre aceasta, s-a bucurat, cu bucurie mare, si s-a suit degraba in Muntele Maslinilor, ca sa se roage. S-a intors, apoi, acasa si a pregatit toate cele de ingropare, incredintand, pe vecine ca, mutandu-se in ceruri, nu numai pe ele nu le va uita, ci pe toata lumea o va cerceta si o va ocroti. Si a impartit vaduvelor sarace vesmintele sale. Si a luat, apoi, iertaciune de la toti si, culcandu-se pe pat, a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pentru vietuirea in pace. Si, binecuvantand pe toti cei de fata, si-a dat sufletul in mainile Fiului si Dumnezeului ei. Si multe vindecari s-au impartit tuturor celor bolnavi, prin binecuvantarea ei. Si, s-a facut, atunci, tunet mare si au venit de la marginile lumii, ca pe niste nori, toti Apostolii lui Hristos, la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Si, incepand Petru cantarea cea de ingropare, Apostolii au ridicat patul si au petrecut, pana la mormant, trupul cel primitor de Dumnezeu. Si, sosind in satul Ghetsimani si asezand in mormant trupul Maicii Domnului, Apostolii au zabovit, acolo, inca trei zile, asteptand pe Apostolul Toma, care din dumnezeiasca randuiala, lipsea. Si, sosind, Toma Apostolul era intristat, ca nu se invrednicise sa vada, si el, chipul adormit al Maicii Domnului, ca si ceilaiti Apostoli. Deci, s-a deschis, cu hotarare de obste, mormantul, pentru el. Si, daca s-a deschis, s-au minunat, ca au aflat mormantul fara sfantul ei trup si era numai giulgiul lasat, ca mangaiere si marturie nemincinoasa a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu, cu trup cu tot, la ceruri. Pe scurt, dupa credinta Sfintei Biserici, la Adormirea Maicii Domunului, trupul ei n-a cunoscut putrezirea, care vine dupa moarte, nici n-a ramas in mormant. Maica domnului, cu trupul schimbat, viu si proslavit, a fost mutata, cu trup cu tot la ceruri, ca o parga a intregii omeniri. Dar, spre deosebire de Mantuitorul, ea a fost dusa la ceruri de ingeri, nu prin puterea ei, ca Mantuitorul. Si acolo se roaga de-a pururi pentru noi. Sa avem mare incredere in rugaciunea ei, ca ea singura poate vorbi lui Dumnezeu, ca o mama unui fiu al ei. Dumnezeului nostru slava! 6 August-Schimbarea la FaŃă a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi : "Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea ÎmpărăŃia lui Dumnezeu venind întru putere" (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaŃi : Petru, Iacov şi Ioan ; ducându-i deoparte, urcă pe un munte înalt - muntele Taborului în Galileea - ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferinŃa Sa la Ghetsimani şi care aveau să fie martorii cei mai importanŃi ai Patimilor Sale, să fie pregătiŃi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinŃa în dumnezeirea Sa ; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos ; şi Ioan care mărturisi din experienŃa sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca "fiu al tunetului" teologia Cuvântului întrupat. El îi urcă pe munte, ca simbol al înălŃării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălŃare era de fapt esenŃa întregii vieŃi a Domnului care, fiind îveşmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăŃându-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu. "Şi pe când se ruga, deodată, faŃa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul" (Marcu 9, 3). Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o privelişte nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omeneşti - inclusiv trupul - şi a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască. "El s-a schimbat la FaŃă, ne confirmă Sfântul Ioan Damaschin, nu asumând ceea ce El nu era ci arătându-le Apostolilor Săi ceea ce El era, deschizându-le ochii şi, din orbi cum erau, făcându-i văzători" (Sfântul Ioan Damaschin, Predică la Schimbarea la FaŃă, 12 - PG 96, 564). Hristos deschise ochii Apostolilor Săi iar aceştia, cu o privire transfigurată de puterea Duhului Sfânt, văzură lumina dumnezeiască indisociabil unită cu trupul Sau. Fură deci ei înşişi schimbaŃi la faŃă şi primiră prin rugăciune puterea de a vedea şi cunoaste schimbarea survenită în natura noastră datorate unirii sale cu Cuvântul (Sf. Grigore Palama). Precum soarele pentru cele ale simŃurilor, aşa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului" (Sf. Grigore Teologul), de aceea autorii Evangheliilor spun că faŃa Dumnezeului-Om, care este "lumina cea adevărată Care luminează pe tot omul care vine în lume" (Ioan 1, 9), sclipea ca soarele. Sărbătoarea Schimbării la FaŃă este deci prin excelenŃă aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci căscopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaŃia slavei Sale dumnezeieşti. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la FaŃă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaŃă căutării acestei lumini.

29 August - Taierii cinstitului cap al cinstitului slavitului Prooroc înainte-mergator si Botezator Ioan. Sfântul Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului s-a retrase in pustiu la maturitate. Regasind, ca un nou Adam, starea de armonie a firii noastre create pentru a se dedica numai lui Dumnezeu, isi tinea in contemplare mintea netulburata de grijile acestei lumi. In anul 15 al domniei lui Tiberiu Cezar (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu in pustie, se duse in regiunea Iordanului, pentru a predica pocainta catre multimile care veneau la el, atrase de viata sa ingereasca. El ii boteza in apele Iordanului in semn de curatire de pacatele lor, si pentru a-i pregati sa il primeasca pe Mântuitorul. Pentru ca poporul se intreba daca nu era el Mântuitorul asteptat de atitea generatii, Ioan le spuse: "Eu va botez cu apa, dar vine altul mai mare decât mine, El va va boteza cu foc si cu Duh Sfânt". Curatenia sa si dragostea sa pentru feciorie erau intr-atât de mari incât fu considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mântuitor, al carui Inaintemergator fusese pus, ci chiar sa Il boteze in Iordan si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi. Sfântul Ioan medita fara incetare la Cuvintul lui Dumnezeu si le considera pe toate ale acestei lumi ca nesemnificative in fata respectarii Legii dumnezeiesti, a carei desavirsita intruchipare era viata sa. De aceea nu se temea sa adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip pe când acesta din urma era inca in viata si avusese cu ea o fata, Salomeea. Facindu-se mijlocitorul constiintei inveterate a pescarului, Profetul ii vorbea in numele lui Dumnezeu : "Nu iti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau". De aceea Irodiana nutrea in ea o ranchiuna puternica impotriva lui Ioan si voia sa il omoare ; era insa impiedicata de Irod care il proteja, ca barbat drept si sfânt, dar mai ales pentru ca se temea de poporul pe care il cinstea ca pe un trimis al luiDumnezeu. In cele din urma Irodiada cea perfida isi atinse scopul si facu astfel incit Profetul sa fie dus la inchisoare in fortareata din Macheronte. Cind fu aniversarea zilei de nastere a regelui, in apropierea Pastilor, acesta organiza un mare ospat, in timpul caruia toti se dedara imbuibarii si betiei. Salomeea dansa cu voluptate in fata mesenilor acestui banchet al slavei desarte, si ea placu privirii desfrânate a tatalui sau care ii jura sa ii dea ca recompensa orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumatate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tânara ceru sa ii fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezatorul. Regele se simti incurcat, dar din cauza juramântului sau, si pentru a nu-si pierde onoarea in fata invitatilor, se decise sa il omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executata, un soldat ii taie capul Sfintului Ioan in inchisoare si il aduse imediat, inca sângerând, pe un platou, in sala de ospat care adresa in tacere reprosul sau fata de slabiciunea criminala a regelui. Ucenicii Sfântului venira sa ii ia trupul si mersera sa il ingroape in Sevastia apoi se dusera sa il instiinteze pe Iisus. Abia mult mai târziu Moastele Sfântului Inaintemergator fura regasite in mod miraculor, pentru a raspândi harul asupra credinciosilor care li se inchina. Acest act sângeros pare sa fi fost ingaduit de Dumnezeu pentru ca dupa ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamânt, Sfântul Ioan Botezatorul sa fie de asemenea in imparatia mortilor si sa mearga sa instiinteze pe mortii cei drepti de speranta in Mântuire, venirea apropiata a lui Mesia care trebuia sa sparga prin Cruce portile si inchizatorile Iadului. Prin viata precum si prin moartea sa, Inaintemergatorul ramâne de asemenea pentru toti Crestinii un Profet si un stapânitor al vietii spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil, el ii invata sa lupte pâna la moarte impotriva pacatului, nu numai pentru respectul dreptatii si ascultarea Legii lui Dumnezeu dar si pentru a inainta in virtute si curatia inimii. Orice constiinta cizelata prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamana deci cu Inaintemergatorul si croieste "caile Domnului" in sufletul care se caieste, pentru a-i da cunoasterea Mântuirii (cf. Luca 1:76). 8 septembrie - Pomenirea Naşterii Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria Tatăl Sfintei Fecioare, Ioachim, se tragea din neam împărătesc. Acesta cu toate că-si ducea la Dumnezeu darurile îndoite, ca un iubitor de Dumnezeu şi bogat ce era; dar pentru nerodire era defăimat căci erau sterpi şi nu aveau copii. De aceea mâhnindu-se la inima, el în munte, iar femeia lui Ana în grădină, se rugau cu lacrimi lui Dumnezeu, Care ascultându-i, le-a dat rod sfânt pântecelui, pe Preasfânta Născatoare de Dumnezeu. Iar Sfânta Ana se trăgea din Matan al douăzeci şi treilea din neamul lui David şi al lui Solomon; acesta a luat pe Maria din neamul lui Iuda, şi a născut pe Iacov tatăl lui Iosif teslarul, şi trei fete: pe Maria, Sovi şi pe Ana. Maria a născut pe Salomi moaşa; Sovi a născut pe Elisabeta, iar Ana a născut pe Născătoarea de Dumnezeu. Deci Preasfânta este nepoată lui Matan şi a Mariei femeia sa. Iar Elisabeta şi Salomi erau nepoate ale Anei de surori, şi verişoare cu Născătoarea de Dumnezeu.

SoluŃia sudoku din numărul anterior: Prof. Goina Daniela

8 4 3 6 2 9 5 1 7 5 7 1 4 3 8 6 9 2 2 6 9 7 5 1 3 8 4 9 3 6 8 7 5 4 2 1 4 2 8 3 1 6 9 7 5 1 5 7 2 9 4 8 6 3 3 1 4 9 8 7 2 5 6 6 8 5 1 4 2 7 3 9 7 9 2 5 6 3 1 4 8

Pe 13 septembrie este Ziua Pompierilor din România, când se împlinesc 159 de ani de la bătălia din Dealul Spirii. Pe 13 septembrie 1848, Compania de Pompieri din Bucureşti, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a învins oastea turcilor. 166 de ostaşi români au rezistat cu stoicism în faŃa a 5.000 de ieniceri turci, bătălia din Dealul Spirii rămânând în istoria neamului ca fiind un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluŃiei de la 1848 şi prima afirmare patriotică a calităŃilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne. Cum se scrie istoria. Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitatilor române prezente în garnizoana – printre care si Compania de Pompieri – unul dintre cele mai înaltatoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenita simbol al luptei pentru libertate si independenta nationala a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sa deplaseze în ziua urmatoare subunitatile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 luptatori si comandata de Kerim Pasa, ce urma sa preia cazarma din acea zona. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidenta, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apara demnitatea nationala. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de capitanul Pavel Zaganescu; acestia voiau sa mearga cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lasati pentru paza cazarmii au cerut comandantului lor: “Luati-ne si pe noi, nu ne lasati în cazarma, ca pe niste nevrednici, caci daca acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun razboi, noi vrem sa murim cu fratii nostri.” Înclestarea propriu-zisa s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dinca Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate partile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de arma cu lupta la baioneta si lovind fara crutare inamicul care, în pofida superioritatii numerice, a fost cuprins de panica. Otomanii au reusit sa puna în pozitie de tragere doua piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si dupa o scurta lupta au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au cazut zeci de morti si raniti; numai ca, din cauza lipsei de munitie, în cele din urma tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, vazând ca nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb “libera iesire din cazarma” – angajament care mai apoi nu a fost însa respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibacie în rezolvarea situatiilor de lupta, capacitate de rezistenta si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acorda în anul 1860 participantilor la eroicul act pensii pe viata si prima medalie româneasca: PRO VIRTUTE MILITARI. Iar în 1863, când ostirea româna primea noile drapele, nu întâmplator domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru aceasta festivitate data de 13 septembrie….

Stiati ca…?

o Memoria unei pisici poate dura chiar si pana la 16 ore, fiind superioara celei a maimutelor? o Pisicile dorm aproximativ 65% din viata? in restul timpului ele se spala (25%), mananca (5%) sau se joaca (tot 5 %). o Mustatile cainelui pot detecta cele mai sensibile miscari din aer? Mustatile sunt sensibile la atingere si sunt situate pe botul

cainelui, deasupra ochilor si sub maxilar. o Peste 33% din proprietarii de caini americani vorbesc la telefon cu cainii lor sau le lasa mesaje pe robot, conform unui studiu al

Asociatiei Crescatorilor de Animale din America? o Cel mai bun prieten al omului foloseste ca metoda de orientare mai mult auzul decat vazul? Cainii percep sunete aflate la o

frecventa mult mai inalta decat limita suportata de urechea omului, auzind astfel ceea ce noi nu putem auzi. o Strutul este cea mai mare pasare? Un strut are o greutate de peste 120 Kg si poate atinge 2.5 metri? Desi are aripi, nu poate zbura

din cauza dimensiunilor foarte mari. o Dintre toate animalele domesticite, porumbelul voiajor are cel mai bun simt al orientarii? el poate reagasi locul de unde a plecat

chiar si de la 2000 km!in credinta populara, porumbelul simbolizeaza pacea interioara, armonia si impacarea? porumbelul apare de multe ori intruchipat in texte si imagini religioase si este expresia Sfantului Duh. de asemenea, expresia “bird of peace” din limba engleza este o metafora insemnand porumbel.

Cu ocazia zilei de Hallowen în cadrul şcolii prof. Laboş Daciana a organizat un spectacol de basm. După o prezentare power point, făcută de doamna profesoară, elevii costumati au avut prilejul să vină în faŃa colegilor şi să susŃină un program de cântece şi poezii în limba engleză, apoi să participe la concursul cu premii „ Cel mai haios costum”. CâŃiva elevi au participat la concursul de dovleci sculptaŃi, ” Dovleacul meu spune ceva”. Elevilor câştigători li s-au înmânat diplome şi premii. Dovleacul, folosit in cadrul sarbatorii Halloweenului, este una din cele mai bune surse pentru vitamina A. O singura jumatate de cana de suc de dovleac acopera de trei ori nevoia zilnica a corpului nostru pentru acea vitamina.

Locul I la dovleci- Buşte Tudor Locul II- Costea IonuŃ Locul III- Vaida Marius MenŃiune- Leuca LaurenŃiu

ŞtiaŃi că....? Un paianjen vazut in noaptea de Halloween ar reprezenta spiritul unei persoane dragi, decedate, care vegheaza asupra ta.

Proiect „Micul pieton” Pentru că sunt atâtea accidente în care sunt implicaŃi tineri am iniŃiat la nivel de şcoala un proiect de parteneriat cu poliŃia locală. Proiectul intitulat „Micul pieton” cuprinde cinci activităŃi derulate în cinci luni. Primele două activităŃi s- au derulat reprezentanŃii poliŃiei din localitate au răspuns prompt, iar cei 25 de elevi din proiect au fost încântati, pentru că li s-a prezentat uniforma, semnalele poliŃistului precum şi câteva semne de circulaŃie.

Proiect „Micul pieton”Proiect „Micul pieton”Proiect „Micul pieton”Proiect „Micul pieton”

Trecere pentru pietoni Presemnalizare trecere pietoni Accesul interzis pietonilor Drum pentru pietoni

Ca pieton, ai multe sarcini, cum ar fi intelegerea regulilor din trafic si evitarea situatiilor periculoase pentru tine si ceilalti Pietonii au prioritate de trecere faŃă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaŃi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor. (art.72 - (2) din Codul Rutier) Trotuarul, pasajele pietonale si trecerile de pietoni sunt singurele locuri in care pietonii au prioritate. Nici macar bicicletele nu au voie pe trotuar. Acestea sunt considerate vehicule si, deci, trebuie sa circule pe partea carosabila sau pe pistele special amenajate.

în data de 25 octombrie elevii din Ansamblul Budureasa ai şcolii noastre, pregătiŃi de doamna profesoară Goina Daniela, au participat la Festivalul concurs „VarietăŃi bihorene”, desfăşurat la Beiuş, în sala Casei de Cultură. Elevii noştri au avut un program de cântece, monolog „Ce am păŃit cu neamu’meu”, interpretat de Miculescu Mădălin din clasa a VIII-a; sceneta Vecinele- interprete Laza Alexandra şi Laza Ioana; obiceiul Prinsul suratelor- interprete Miculescu Daciana, Laza Ioana, BoruŃ Daniela şi Laza Violeta; teatru popular , mai multe jocuri de priveghi ( Cizmăria, Pita, Frizeria), interpreŃi Buşte Tudor, Miculescu Mădălin, łiŃ Darius, Sala Cristian, Bitea Raul, Costea IonuŃ, Trofin Adrian, Mihalcea Nicuşor, juriul reprezentat de personalităŃi ale Casei de Cultură şi conservare a patrimoniului din Oradea, primarul Municipiului Beiuş, Adrian Domocoş şi senatorul Popa Cornel au apreciat talentul şi strădania elevilor şcolii noastre, de a păstra şi transmite obiceiurile şi tradiŃiile locale. La secŃiunea teatru popular scenetele prezentate au încântat asistenŃa reuşind să obŃinem Premiul I .

ŞtiaŃi că...?

� Pisicile, prin natura lor, sunt animale interesante si pline de surprize. Ele fac lucruri ciudate si cateodata te uimesc prin felul lor de a se purta.

� In Egiptul antic, pisica a fost vazuta ca un animal sacru, iar istoria pisicilor domestice dateaza din urma cu 8 000 de ani. Prin urmare, in Egiptul Antic, atunci cand unei familii ii murea o pisica, toata familia isi radea sprancenele in semn de respect si de doliu. De altfel, pisica trebuia salvata prima in caz de incendiu, iar daca cineva incerca sa omoare o pisica pedeapsa lui era moartea.

10 PAŞI PENTRU ÎMBUNĂTĂłIREA RELAłIEI PĂRINTE- COPIL 1.Minim5minute pe zi vorbiŃi-i despre şcoală, despre cum se simte, despre nevoile lui, despre ce-i place sau ce nu-i place; 2. IncercaŃi să-i explicaŃi că trebuie să aibă aşteptări ridicate în legatură cu şcoala, că aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru el; 3. ArătaŃi-i copilului că ceea ce face la şcoală vă interesează. Momentul începerii acestui dialog şi tonul vocii sunt foarte importante; 4. AsiguraŃi-i copilului condiŃii minime pentru învăŃat. AmenajaŃi-i un spaŃiu personal şi implicaŃi-l în aranjarea lui; 5. Nu rezolvaŃi dumneavoastră temele copilului, trebuie doar să fiŃi acolo pentru a-i raspunde la întrebări, pentru a-i oferi exemple; Nu vă exprimaŃi nemulŃumirile pe care le aveŃi la adresa învaŃătorului /profesorilor în prezenŃa copilului. Este mai eficient să abordaŃi cu tact profesorul respectiv; 6. ÎncurajaŃi-vă copilul să participe la activitaŃi şcolare sau extraşcolare inedite: concursuri, spectacole, cercuri, şi să colaboreze cu ceilalŃi copii, adulŃi, la şcoală, acasă sau în comunitate; 7.StabiliŃi reguli de comportament în casă, explicaŃi-le, negociaŃi-le cu ei şi asiguraŃi-vă că ei le-au înŃeles. LimitaŃi-i accesul la televizor sau la computer şi discutaŃi cu el despre ceea ce a vazut şi a înŃeles; 8.ÎncurajaŃi orice efort pe care-l face, laudaŃi-l. Nu-l faceŃi să se simtă vinovat. AjutaŃi-l să găsească singur soluŃii la problemele pe care le are. 9.ArătaŃi-vă interesul pentru tot ce se întamplă cu el, aveŃi încredere în el; 10. tineŃi legătura cu învăŃătorul/profesorii copilului. Dacă aveŃi ceva de întrebat, solicitaŃi o întalnire cu aceştia la care să vorbiŃi deschis. Atitudinea dumneavoastră faŃă de şcoală va fi imitată de copil.

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor. Prof. Goina Daniela

Cabau Bogdan – clasa a VII-a

Marea Moarta este cea mai sarata din lume, avand intre 288g si 325g de sare/litru de apa! (Prin comparatie, apa de mare contine in medie 35g). Marea Moarta e atat de sarata, incat niciun peste nu poate trai in ea... si am putea citi ziarul stand pe spate pe apa Marea Moarta se afla in desertul Iudeii, intre Israel si Iordania. Singura apa curgatoare care alimenteaza aceasta mare este râul Iordan, insa debitul este din ce in ce mai scazut datorita consumului de apa potabila in Israel si Iordania, asa ca Marea Moarta este amenintata treptat cu... secarea.

Magda Mario- clasa a VII-a Corpul nostru se autoîntreŃine cu precizia unei maşinării, coordonând activităŃile chimice de care depinde fiinŃa umană, de la memorie până la mucus. Stomacul secreta acid clorhidric- Lichidul este unul extrem de periculos, capabil de a topi metale, cunoscut atât în industrie cât şi în medicină pentru proprietăŃile sale corozive. Pozitia corporala poate afecta memoria - Amintirile ne sunt adânc întipărite în simŃuri. Un miros sau zgomot poate evoca episoade din copilărie sau chiar lucruri de care nu păream să ne mai amintim. Un studiu a relevat că întâmplări din trecut pot fi rememorate când corpul se află într-o poziŃie similară cu cea din momentul la care a avut loc întâmplarea. Pielea noastra are patru culori -Fără pigmenŃi, pielea noastră ar fi excesiv de albă. Insă vasele sanguine de la suprafaŃa pielii adaugă un strop de roşu. Pigmentul galben şi melanina sepia sunt create, la rândul lor, de razele UV. Aceste patru nuanŃe sunt amestecate pentru a da naştere culorilor de piele pentru toate rasele. Creier mare – multe măsele -EvoluŃia nu e perfectă. Dacă ar fi fost, am fi avut probabil aripi în loc de măsele de minte. Insă măselele care dau atâta bătaie de cap stomatologilor azi s-au dezvoltat ca o consecinŃă a creşterii creierului. Aceasta a determinat însă şi modificarea maxilarelor, aşa că ne-am trezit cu o grămada de dinŃi inutili.

4 7 2 9 2 3 8 1 7 9 7 5 3 6 2 3 6 7 6 5 9 1 4 8 2 9 5 1 3 7 3 4 2 8 6 9 1 7

Prietenia este specific umana,fapt semnalat inca de Aristotel(chiar inaintea lui Epicur),care considera ca „nimeni nu poate trai fara prieteni,chiar daca stapaneste toate bunurile lumii”. Prietenia adevarata ,se bazeaza pe incredere reciproca si spirit de sacrificiu,se caracterizeaza printr-o puternica incarcatura morala de cinste ,devotament , respectarea cuvantului dat ceea ce o face sa fie nu numai generatoare de fapte marete,ci si de un optimism reconfortant, luminos , specific uman.Prietenia este o posibilitate de largire a perspectivelor sociale. O astfel de prietenie am cu doamna Noelle Pasquet reprezentantă a Comitetului Drome Ardeche de sprijinire a României. Am profitat de oportunitate şi am reuşit anul trecut să înfiinŃez , în cadrul şcolii, un Centru de Documentare şi Informare. Astfel că anul acesta în 6 octombrie 2009 opt reprezentanŃi ai Comitetului au vizitat şcoala noastră pentru a se interesa de necesitatea şi funcŃionarea acestui centru . Prietenii francezi au fost mulŃumiŃi de eforturile făcute pentru menŃinerea centrului şi au fost deschişi pentru a colabora şi la alte proiecte. Mi-am manifestat mulŃumirea sufletească că au apreciat efortul depus la înfiinŃarea acestui spaŃiu creat pentru elevi şi cadre didactice şi pentru că am contribuit la dezvoltarea bazei materiale a şcolii , cu încă un calculator, imprimantă, cameră web, mobilier şi cărŃi. „Ospitalitatea, curtoazia si prietenia sunt intalniri ale omului in om”. Antoine de Saint Exupery Prof. Goina Daniela

Zile libere în anul 2010. Să vă relaxaŃi bine în 2009, pentru că în 2010...

2 ianuarie 2010 este sâmbătă 1 mai 2010 este sâmbătă

15 aug 2010 (Sf. Maria) este duminică 25 dec 2010 este sâmbătă 26 dec 2010 este duminică

1 ian 2011 este sâmbătă 2 ian 2011 este duminică

Raman libere: 1 ian 2010 A doua zi de Pasti A doua zi de Rusalii 1 dec 2010

Codul bunelor maniere Comportamentul civilizat in viata Sa stiti cum si cind sa salutati, sa va imbracati corect in orice imprejurare, sa puteti sustine o conversatie in orice cerc pe care-l frecventati, sa stiti sa va descurcati la cea mai sofisticata reuniune sau in cel mai elegant restaurant - sunt tot atitea petre de incercare. CUM NE PURTAM PE STRADA • Cind iesim din casa, este obligatoriu sa avem un aspect ingrijit. Sa fim curati , pieptanati si imbracati decent. Nu este permisa nici o exceptie de la aceasta regula, chiar daca ne ducem doar pina la piine.

• Sa nu privim fix, curiosi, o persoana care ne trezeste interesul • Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare, chiar daca imbracamintea cuiva este mai excentrica. • Sa nu tragem cu urechea si cu atit mai mult sa nu intervenim in discutia a doua persoane chiar daca subiectul ne intereseaza.

• In cazul unor accidente sa nu ne ferim sa dam o mina de ajutor, dar s-o facem numai daca ne pricepem. GRESELI DE NEPERMIS Sunt unele gesturi pe care un om civilizat nu le-ar face in public pentru nimic in lume. Cu toate ca ele par de o mare banalitate, se repeta surprinzator de des. •Sa nu aruncam nicioadata hirtii sau resturi de mincare pe strada. Sa cautam un cos de gunoi sau sa le pastram pina acasa.

• Sa nu ne ridicam ciorapii in vazul lumii. Sa cautam pentru asta un loc mai retras. • Sa nu ne pieptamam, sa nu ne dregem fardul, sa nu ne stergem pantofii, sa nu ne curatam unghiile in public. • Un om civilizat nu fumeaza pe strada. Daca un barbat cu tigara in gura nu ne socheaza, pentru o femeie gestul este dezagreabil. • De asemenea nu este permis sa mincam pe strada.

Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a VI-a B Prof. Laboş Daciana Goina Oana -cls. a VII-a Prof. Goina Virginia Cabău Bogdan- cls. a VII-a Înv. Buha Florin Costea IonuŃ- cls. a VI-a B Laza Alexandra- cls. a VIII-a Costea Daniela-cls.a VI-a B

Leuca Laurentiu- cls. a VI-a A Magda Mario- cls. a VII-a

Jula Sergiu- cls. a VI-a A