Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 9 Nr. 9 Nr. 9 Nr. 9 / 2009/ 2009/ 2009/ 2009

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

Iarna Iarna de Făşie Bianca –Maria, cls. a VI-a B de Costea Daniela Alexandra,cls.a VI-a B

A sosit iarna Iarna a sosit, Dulce şi frumoasă Câmpul tot s-a albit. A sosit iarna Hai copiii la săniuş! Foarte friguroasă. Să ne dăm pe derdeluş.

A sosit iarna Ninge cu fulgi mari de nea, Crăciunul a venit Peste Ńara mea. A sosit iarna Copiii au ieşit la stradă, Bradul e împodobit. Să facă oameni de zăpadă.

A sosit iarna Copiii-s fericiŃi A sosit iarna De sanie-s pregătiŃi. A venit iarna

de Damian Denisa, cls. a V-a E iarnă. Urmărim cu uimire jocul fulgilor de nea. După ce am venit de la şcoală am plecat la

săniuş cu prietenii mei. Acum nu mai ninge. E foarte frumos la săniuş. După ce m-am dat cu sania am pornit spre casă. Azi vom împodobi bradul de Crăciun. Eu voi pune globurile şi beteaua, iar sora mea va pune bomboanele. Îl aşteptăm pe Moş Nicolae şi pe Moş Crăciun. Îmi plac sărbătorile de Crăciun. Sper să nu mai ningă şi să nu mai fie aşa de frig.

Această iarnă nu este aproape de sfârşit, cu siguranŃă va fi o iarnă grea. Iarna Primăvara de Cabău Bogdan Valentin, cls. a VII-a de Costea Daniela Alexandra,cls.VI B A venit, a venit iarna Primăvara a sosit, Pe la uşi pe la ferestre, Câmpul a şi înverzit, A venit, a venit iarna Rândunelele apar, Cu colinde româneşti. În stoluri fac zgomot iar. Cu alai de-mpărăteasă, Insectele ies la iveală, Pe drum de mărgăritar, Noi cu toŃi ieşim pe afară, Se prezintă viforoasă Ghioceii o vestesc Rupând foi din calendar. Lumea-ntreagă o iubesc. Şi începe să adune Mici năsucuri pe la geamuri. Cerne stele hărnicuŃa Şi ne face, colo-n vale, Neted drum de săniuŃă.

Scrisori pentru Mos Craciun DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN,

Dragă Moş Crăciun, mă numesc Bogdan .Am aşteptat cu mult interes acest anotimp ca să îŃi pot trimite o scrisoare cu dorinŃele mele dar şi să merg la sanie cu prietenii mei pe dealulul satului unde locuiesc. Cu această ocazie îŃi spun că la şcoala am luat note bune şi îmi ascult părinŃii şi pe fratele meu.Pe acasă ajut familia la treburile gospodăreşti.

În primul rând aş vrea să aduci pentru noi toŃi sănătate şi bucurie, dar mai am nişte dorinŃe cu ocazia acestor sărbători de iarnă: pentru mine îmi doresc o puşcă, o maşină, iar mamei mele o pereche de cercei frumoşi şi o pereche de cizme îmblănite frumos , pentru tati un sistem audio pentru maşină, pentru fratele meu un cd cu jocuri pentru calculator ca să ne distrăm împreună.Pentru dumneata, Moş Crăciun, voi pregăti ceva sub bradul meu, care este foarte frumos împodobit, nişte prăjituri, ciocolată, pentru tine şi morcovi pentru reni, dar te voi întâmpina şi cu căldură în cameră dar şi căldură sufletească, pentru că dumneata mergi din casă în casă la copii cu multe daruri şi afară este foarte frig. Te rog să dai morcovi la reni, pentru că te ajută să ne aduci cadourile înfruntând frigul de afară.

Favorurile dumitale ne bucură în ziua de Crăciun iar copiii vor găsi sub brad cadoul dorit. Cu drag, Bogdan

DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN,

Azi este Crăciunul. ToŃi copiii se întreabă dacă o să vii anul acesta. Mie mi-a spus mama că la mine o să vină Moş Crăciun . Zi de zi şi an de an, m-am întrebat de unde ştiu părinŃii dacă o să vii, dragă Moşule? Săptămâna trecută tata m-a întrebat ce îmi doresc de Crăciun. Eu i-am spus că îmi doresc de Crăciun o păpuşă.

A doua zi m-am gândit că sunt prea mare pentru păpuşă şi am oricum foarte multe. Le-am spus părinŃilor că nu îmi doresc jucării, că îmi doresc lucruri pentru calculator. Mâine va fi Crăciunul şi sunt foarte curioasă să văd ce îmi va aduce Moş Crăciun.

Am mers în camera unde este brăduŃul şi sub el erau multe cadouri. Mama a primit un parfum, tata a primit un pulover, iar eu lucruri pentru calculator. Dar de unde ai ştiut, dragă Moş Crăciun, să îmi aduci ce mi-am dorit?

Asta va rămâne un mister probabil până voi fi mai mare. Cu prietenie, Denisa

DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN,

ÎŃi scriu o scrisoare cu dorinŃele mele, care vreau să se împlinească acum în preajma Sărbătorilor de iarnă, acum în luna cadourilor, când sunt cele mai frumoase sărbători.

DorinŃele mele sunt în primul rând sănătatea şi fericirea în casa noastră, în special. Pentru tati să aibă sănătate şi multe comenzi de lucru, să câştige bani pentru a ne întreŃine pe noi . Pentru mami îmi doresc să se însănătoşească, pentru că e foarte bolnavă, să-i dea bunul Dumnezeu

putere să poată lucra, să ne crească pe noi, până vom putea ,eu şi sora mea, să ne câştigăm singuri pâinea şi la rândul nostru să-i mulŃumim şi să devenim spijinul ei.

Pentru sora mea îmi doresc să fie cuminte şi să înveŃe la şcoală, astfel mami va putea fi mândră de ea şi să fie sora mai mare care are grijă de mine, atunci când mami e plecată mai multe zile să muncească, într-o staŃiune montană.

Pentru mine îmi doresc să am putere să învăŃ mai mult, să-i fac pe domnii şi doamnele profesoare fericiŃi, să poată spune că nu s-au străduit în zadar.

Ştiu că poate cer prea mult dar mi-aş dori un calculator, imprimantă, un set de bakugani şi multe dulciuri. Mi-aş dori să fiu sănătos şi familia mea să nu ducă lipsă de nimic.

Aceasta este scrisoarea mea care sper să te găsească sănătos şi astfel să se schimbe ceva şi în viaŃa mea şi a familiei mele. Cu drag , Adrian

Săptămâna globală – anul acesta a avut tema:”Hrana pentru toŃi”. Activitatea defsăşurată de Şcoala Budureasa cu acest prilej a fost organizarea unei ExpoziŃii- concurs de Artă culinară. Coordonatorii activităŃii au fost Goina Daniela şi Laboş Daciana. ExpoziŃia concurs a reunit 40 de reŃete de mâncăruri tradiŃionale şi mâncăruri bio. Data: 25.noiembrie 2009. Numar participaŃi: 40 de elevi şi 5 cadre didactice. Activitatea s-a desfăşurat pentru a îndemna tinerii să mănânce sănătos. Toti cei 40 de elevi au participat cu felurite mâncăruri , pe care le-au expus în faŃa unui juriu format din: 5 elevi şi două cadre didactice. Juriul a acordat diplome:

- Premiul I- a revenit elevilor din clasa a II-a care au primit şi o menŃiune pentru “Cel mai frumos aranjament”. Pe lângă diploma elevii au primit şi premiu în bani( 30 lei).

- Premiul II- clasa a VII-a – au primit diploma şi 20lei dar au primit şi o menŃiune pentru “Cele mai bio mâncăruri”.

- Premiul III- clasa a VIII-a – care au avut reŃete inedite, dar şi tradiŃionale obŃinând şi o menŃiune “Cea mai tradiŃională mâncare”.

- MenŃiune – pentru originalitate clasa a IV-a. Elevii au fost entuziasmaŃi şi la sfârşit au gustat din mancăruri.

Stiati că... ? � Aspirina consumata zilnic duce la orbire. � Dovleacul, folosit in cadrul sarbatorii Halloweenului, este una din cele mai bune surse pentru vitamina A. � O singura jumatate de cana de suc de dovleac acopera de trei ori nevoia zilnica a corpului nostru pentru acea

vitamina.

Bucătari de la grădiniŃă Preşcolarii de la S08 Budureasa, îndrumaŃi de doamnele educatoare Goina Maria şi Făşie Dana au demonstrat că şi ei pot mânca sănătos pregătind, prin efortul lor, o salată de fructe peste care au presărat miere de albină. Salata a fost un deliciu pentru micii „bucătari”.

Brad realizat din materiale reciclabile Poza participă la un concurs naŃional

NUME : LAZA PRENUME : ALEXANDRA Clasa: a VIII- a Institutia de invatamant: Scoala cu clasele I- VIII Budureasa Localitatea: Budureasa Judetul:Bihor Numele coordonatorului: Goina Daniela Dimensiunea bradului: 30 cm. Materialele din care a fost facut bradul:

- un betisor lemn;(tulpina) - sârmă;( coroana) - aŃă; (frunze) - hârtie;( steluta) - plastic;( suportul) - mărgele.(globurile)

StiaŃi că...? 1.Cea mai puternica bomba atomica detonata vreodata a avut o forta exploziva de 50 megatone de TNT (trinitrotoluen), de 2.500 de ori mai mare decat bomba de la Nagasaki? Numita “Tsar bomba”, explozibilul a fost detonat de URSS in cadrul unui test desfasurat pe 30.10.1961 intr-un arhipelag din Oceanul Arctic, in nordul Rusiei. Forta initiala a bombei era de 100 de megatone TNT insa a fost redusa pentru a limita cantitatea de deseuri radiocative rezultate. 2. Cel mai adanc lac de pe Pamant este Lacul Baikal, din Siberia? Acesta are mai bine de 1,7 Km adancime iar apa de aici reprezinta aproximativ 20% din apa "dulce" aflata in stare lichida de pe Pamant. 3. Cea mai mare viteza atinsa de vant pe Terra a fost de 513 Km/h? Acest lucru s-a intamplat in Oklahoma, in timpul unei tornade in Mai, 1999.În urma exploziilor solare sunt expulzate in spatiu particule puternic incarcate energetic. Cand acestea intersecteaza orbita Pamantului si interactioneaza cu gazele atmosferice se formeaza aurorele Boreale sau Australe.

1 decembrie Ziua NaŃională a României Pentru a marca ziua tuturor românilor elevii Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa, atât cei mari cât şi cei mici, au oferit colegilor şi cadrelor didactice un moment artistic. Doamna profesoara Sîrb Ioana a prezentat în Power Point însemnătatea zilei de 1 decembrie 1918 - ziua în care s-a vestit lumii, prin hotarârea Adunarii Nationale de la Alba Iulia, unirea Transilvaniei si Banatului cu România. După această prezentare elevii au recitat poezii şi au interpretat cântece patriotice.

Clasa a II-a a împodobit brăduŃul , a realizat o machetă pentru anotimpul iarna şi a susŃinut un program artistic, toate aceste acŃiuni au fost pregatite de doamna învăŃătoare Magda Cosmina . Pozele au fost incluse într-un Proiect de parteneriat „Cunoaştere şi creaŃie”.

Prof. Goina Daniela

Doamna educatoare Goina Maria de la GrădiniŃa Şcolii cu clasele I-VIII Budureasa a încheiat un Proiect de parteneriat cu Centrul Şcolar pentru EducaŃie Incluzivă ,,Paul Popescu Neveanu" din Timişoara, cu grădiniŃa Makoi Belvarosi Ovoda, Ungaria şi grădiniŃa Virset, Serbia,

intitulat” Prieteni fără frontiere”. În cadrul parteneriatului prima activitate a revenit GrădiniŃei din Budureasa,cuprinzând un scurt program artistic de colinde şi poezii şi o ExpoziŃie concurs cu lucrări (desene ,colaje, ornamente)ale preşcolarilor din grădiniŃele partenere, Sărbătoarea Crăciunului cu tema: „Copiii şi Crăciunul”; Activitatea a fost pregătită cu multă dăruire şi pasiune de doamna educatoare, căreia i-a venit strălucita idee de a reuni alături de lucrări ale preşcolarilor din concurs şi lucrări ale elevilor din şcoală, într-o expoziŃie care să poată fi vizitată de toŃi membrii comunităŃii, în ziua de duminică 13 decembrie 2009. Lucrările expuse au cuprins desene, ornamente pe lemn, picturi pe sticlă colecŃii de şerveŃele pentru Crăciun, brăduŃ făcut din materiale reciclabile, felicitări şi creaŃii literare. ExpoziŃia a avut un succes deosebit fiind vizitată de peste 80 de persoane din localitate, care au apreciat talentul copiilor lor şi au lăudat iniŃiativa cadrului didactic. ExpoziŃia a avut drept scop să întărească convingerea tuturor membrilor comunităŃii locale, că strădania cadrelor didactice de la Şcoala cu clasele I-VIII Budureasa este de a creşte prestigiul şcolii şi al comunei Budureasa. În cadrul şcolii avem proiecte diverse care cuprind activităŃi educative şcolare şi extraşcolare, pe care le desfăşurăm cu elevii, dar până acum, datorită modestiei cadrelor didactice, nu am considerat că trebuie să demonstrăm că venim la şcoală pentru a forma personalităŃi care să aibă o anumită conduită civică. Am încercat în revista noastră să includem activităŃile realizate şi consider că sunt lăudabile şi sunt roadele muncii noastre cu elevii. Ne bucurăm că am reuşit să strângem lucrările elevilor în această expoziŃie şi personal felicit iniŃiativa doamnei educatoare .

StiaŃi că...?

1. Numele renilor lui Mos Craciun sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen. Rudolph, cel mai faimos dintre toti, cu nasul rosu, este conducatorul saniei, nasul lui lumineaza drumul si il ajuta pe Mos Craciun sa vada casele tuturor copiilor cuminti.

Poze cu lucrări din expoziŃie

Poze din programul artistic al preşcolarilor în cadrul Parteneriatului „Prieteni fără frontiere”

Colinde şi poezii

ŞtiaŃi că...? 1. Un pahar cu apa fierbinte ingheata mai repede in frigider decat unul cu apa rece 2. Creierul uman este plin de celule nervoase, dar nu are receptori de durere. Doctorii pot opera pe creier un om care este conştient şi acesta nu va simŃi! 3. Pentru a fi sanatos si a-ti prelungi viata consuma cat mai multe fructe si legume, si mai ales nuci, masline si usturoi, dar si vin, in cantitati mici, plus ciocolata neagra (max 200g/zi) 4. Creierul bărbaŃilor este organizat fie pentru a vorbi, fie pentru a asculta. Nu le pot face pe amândouă în acelaşi timp. Asta înseamnă că dacă un bărbat vorbeşte, el a surzit, nu mai poate auzi nimic. Când vorbeşte, o femeie poate auzi în acelaşi timp. 5. Deci, atunci când o femeie vorbeşte cu un bărbat, trebuie să-l lase să termine ce are de spus, altfel el nu poate auzi nimic 6. Inima unei crevete este " gazduita " in cap. 7. Cartoful este bun si in arsuri- Cartoful a fost descoperit de spanioli in Peru, fiind adus in Europa in anii 1500. 8. Globulele albe (sau leucocitele) apara organismul de invazia microbilor. Fie ii distrug direct, fie produc anticorpi. 9. Japonezii sunt printre cei care sufera cele mai putine atacuri de inima sau cerebrale din lume

SSSSăăăărbrbrbrbăăăătoarea Crtoarea Crtoarea Crtoarea Crăăăăciunuluiciunuluiciunuluiciunului

Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Iisus Hristos[1] / Isus Hristos / Isus Cristos) este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite Ńări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necreştini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moş Crăciun”. Craciunul se serbeaza de mai bine de 4000 de ani, cu multe secole in inaintea nasterii lui Isus Cristos. Cele 12 zile ale Craciunului, aprinderea luminarilor, oferirea cadourilor, paradele, colindatorii din casa in casa, mesele de sarbatoare si procesiunile religioase au "radacinile" departe in timp, de la mesopotamieni. Pe

teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creştine. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoŃită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, însă nici aceştia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia, auzind-o, şi ştiind ce înseamnă o naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, şi l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa, şi când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

Colindele de Craciun Sărbătoarea Crăciunului este anunŃată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiŃie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoŃii comunităŃii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaŃa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiŃi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: „Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, „O, ce veste minunată” de D.G. Kiriac, „DomnuleŃ şi Domn în cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în „Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colindele. Colindele, precum şi obiceiurile colindelor sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească „Scoală, gazdă, din pătuŃ” există şi la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de „Dji vén

cwerî m'cougnou d'Noyé”. În zona noastră sunt obiceiuri de iarnă ce se mai păstrează.Obiceiul “Mersul după pupi” Este un obicei ce se păstrează şi azi, în Ajunul Crăciunului copiii se duc la colindat prin sat cântând, iar gazdele îi răsplătesc cu pupi care se pun pe un “ciocan”,obiect sub forma unei cruci. În acest fel le este mai uşor copiilor să poarte “pupii” primiŃi. Copiii colindă astfel:Am pornit a colinda,/ După pupi cine ne-a da./ Dar boierii nu-s acasă,/ C-au plecat la vânătoare/ Să vâneze căprioare./ Căprioare n-au vânat,/ Ci au vânat un iepuraş,/ Să facă din pielea lui,/ Costum frumos Domnului. Obiceiul “Cu steaua” - Este un alt obicei de Crăciun întâlnit în zona noastră, care are loc în ajunul Crăciunului. Copiii cu steaua vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiŃi cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci şi colaci. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii între 7 şi 10 ani.

Pomul de Craciun

Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei, venit din Occident, cel mai probabil de la popoarele germanice. Încetul cu încetul, acesta a intrat în tradiŃia creştină. În Evul Mediu, case împodobite cu pomi de Crăciun apar în provincile Alsacia şi Lorena, dar nu cu ocazia Crăciunului, ci mai degrabă ca cea a Anului Nou. De aici tradiŃia se extinde în întreaga FranŃă, Spania, Italia şi ElveŃia. De asemenea, este posibil ca pomul de Crăciun să provină de la nordici, care obişnuiau să-şi împodobească casele cu ramuri de brad şi de vâsc. Pomul de Crăciun a pătruns mai târziu şi în Orient, prin intermediul catolicismului. În Rusia europeană Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai frumos dintre toate şi împodobit cu lumânări aprinse, bomboane, jucării etc. Bradul împodobit se întâlnea ca pom de Crăciun doar în oraşele din Germania sfârşitului de secol XIX, dar odată cu Primul Război Mondial s-a răspândit pe întreg teritoriul acestei Ńări. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit unul dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât şi în mediul rural, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj nou, Moş Crăciun, o variantă americanizată a Sfântului Nicolae. Pomul de Crăciun a devenit un simbol doar în secolul al XIX-lea, simbolizând naşterea şi nemurirea. Pomul de Crăciun îl simbolizează pe Christos ca fiind Pomul VieŃii, în timp ce lumânările îl reprezintă pe Christos însuşi ca fiind Lumina Lumii - şi uneori sufletele şi Soarele, Luna şi stelele Pomului Cosmic. Merele (înlocuite de jucării) au fost folosite pentru decor simbolizând mărul Pomului Cunoaşterii

Iarna de Ion Luca Caragiale

Negreşit că, sus în ceruri Soarele fiind aprins, Nu se simte frigul, gerul Care astăzi ne-a cuprins. Negreşit! Focul din soare Nu-l plăteşte Dumnezeu, Însă noi plătim, sărmanii, Lemne şi cărbuni mereu. Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte Pe pământul îngheŃat Ca să vezi cât e de jalnic Să tot tremuri nencetat, Tu, care-Ńi iubeşti făptura, N-ai mai zice un cuvânt Şi-ai opri crivăŃul aspru Să mai sufle pe pământ.

In seara de Crăciun de George Coşbuc

Afara ninge liniştit, In casă arde focul; Iar noi pe lângă mama stând, Demult uitarăm jocul. E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Când mama spune de Iisus Cu glasul rar şi dulce. Cum s-a născut Hristos în frig, In ieslea cea săracă, Cum boul peste el suflă Căldura ca să-i facă. Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână Şi îngerii cântând din cer, Cu flori de măr în mână.

Procesul instructiv-educativ în grădiniŃă permite fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare,

punerea în valoare a propriei experienŃe didactice, prin activităŃi educative cu caracter integrat şi cu o abordare complexă a conŃinuturilor.

Procesul didactic trebuie să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe copii în vederea asimilării informaŃiilor.

Educatoarea, managerul întregului proces didactic, are libertatea de a alege singură ori în echipă, tipul de abordare a activităŃilor cu preşcolarii, în funcŃie de strategiile pe care le stăpâneşte. În activităŃile integrate accentul va cădea pe acŃiunile de grup şi nu pe cele cu întreaga grupă, în care o idee transcede graniŃele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea în funcŃie de noua perspectivă, respectând tema de interes.

Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învăŃării au cu referinŃă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii.

Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca revenirea în acelaşi loc, în aceeaşi activitate, a mai multor activităŃi de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse,la însuşirea conŃinuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus.

În cadrul activităŃilor integrate, abordarea realităŃii se face printr-un demers global, graniŃele dintre categoriile şi tipurile de activităŃi dispar, se contopesc într-un scenariu unitar şi de cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinŃe, evident, conŃinuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora şi atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.

Educatoarea organizează şi desfăşoară activităŃi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activităŃi pot fi desfăşurate integrat după scenariul elaborat de educatoare ce începe cu întâlnirea de grup, iniŃiată în fiecare zi şi care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenŃa unui animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.

Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăŃare şi a materialelor. Copiii îşi asumă responsabilităŃi şi rolul în microgrupul din care face parte, participând la jocuri de rol interesante, iniŃiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei. La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialişti etc...

Reuşita predării integrate a conŃinuturilor în grădiniŃă Ńine în mare măsură de gradul de structurare a conŃinutului proiectat, într-o viziune unitară, Ńintind anumite finalităŃi. De reŃinut este faptul că preşcolarii trebuie să înveŃe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. ActivităŃile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenŃă procesului de predare –învăŃare, punându-se un accent deosebit pe joc ca metodă de bază.

Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluŃie pentru o mai bună corelare a activităŃilor de învăŃare cu viaŃa societăŃii, cultura şi tehnologia didactică. Ed. Kristo Viorica Florica GPN Burda

Stiati ca...? Primele aparate de aer conditionat destinate utilizarii pe scara larga au fost concepute in 1902. Willis Carrier, un intreprinzator american, este autorul acestei inventii. Compania lui producea solutii de climatizare pentru mediul industrial. Primul ventilator a fost construit in China, in timpul dinastiei Han? Inventatorul, Ding Huan, a conceput un ventilator format din 7 pale in lungime de 3 metri cu actionare manuala, folosit pentru racirea aerului. Primul sistem de ventilatie mecanic a fost folosit in Orientul Mijlociu si India? Acesta era format dintr-o pala (punkah) prinsa in tavan si actionata manual de catre servitori printr-o fasie de panza. Cunoscut inca din secolul 8, sistemul a inceput sa fie larg raspandit in India incepand cu secolele 18-19 iar variante moderne, actionate de electric, mai sunt intalnite si astazi.

Hai la joacă în zăpadă Iarna de Laza Tamara Teodora de Laza Tamara Teodora Sita cerului se cerne Ca o zână din poveşti Şi-astfel neaua se aşterne, Îşi aşează pe pământ, Dăruind la fiecare Fără a ne da de veste, Bucurii şi sărbătoare Fulgii legănaŃi în vânt. - Neaua asta-i minunată! Vine şi-n al meu oraş Strigă veselă o fată. Totu-n alb îmbracă. Scoate-Ńi sania, copii! Şi ne face derdeluş În curând se va opri. Hai, copii, la joacă! - Iarna-i lungă, stai niŃel, SăniuŃa o aşteaptă, Îi răspunde-un băieŃel, Ruginită-n cui, Avem timp să ne jucăm, Este tare supărată, Până o să îngheŃăm. Când zăpadă nu-i. Plânge grâul încolŃit, ÎngheŃat de ger. Vrea o plapumă de-omăt, Groasă pân’ la cer. Omul de zapadă Iarna

de Laza Tamara Teodora de Buna Sergiu IonuŃ Azi la curte-am ridicat Toamna s-a stins, Om de nea, ce minunat! Şi iarna a venit, Nasul –morcov(doar se ştie!) Răspândind înfiorare, Şi-o oală e pălărie. Peste locuitori. Gura neagră de cărbune, Nasturii-s nişte alune. Pomii au rămas cu o îmbrăcăminte, Două castane surori. Albă şi cristalină. Şi sunt ochii zâmbitori. Dar şi pământul s-a acoperit, Să nu-i fie frig i-am dat Cu un covor de zăpadă. Şi-un fular adevărat, Fiindcă-afară o să doarmă, Soarele a slăbit, Omul meu întreaga iarnă. Bătrânii se aşează lângă foc. Şi tânjesc după zile calde Iar copiilor le era gândul Numai la săniuş şi la cadouri. Proverbe - propuse de Laza Tamara Teodora A ajuns oul mai cuminte ca găina. Barbă lungă, minte scurtă Casa fără copii e ca clopotul fără limbă. Bucurie-nşelătoare e ca roua trecătoare. Chiar omul cu judecată greşeşte o dată. Cine adună la tinereŃe are la bătrâneŃe. Dacă ai bani ai prieteni şi duşmani. Iarna grea, omătul mare, vai de omul care n-are. ÎnvăŃarea e cea mai bună avuŃie. ÎnvaŃă la tinereŃe ca să ştii la bătrâneŃe.

Ghicitori - propuse de Laza Tamara Teodora N-are culoare La stat N-are miros, Nu-i înalt Dar la toŃi e de folos. (Aerul) Dar la nas, n-o să-i ajungi, Nici cu scări , din cele lungi. ( Îngâmfatul) Bate fără încetare, Începând de la născare, Am o căŃea răsfăŃată, Iar când ceasul a sosit, Stă la uşă agăŃată. ( Lacătul) Atunci şi ea a tăcut. ( Inima) Ce fiară cu limba râmă, Am aici în bătătură, Şi cu spatele dărâmă? (Plugul) O uzină cu untură, Care umblă prin ogradă, MoşneguŃ în pielea goală C-un şurub în loc de coadă. (porcul) łine vinul de năvală. ( Dopul) Ce umblă viaŃa toată Gândul muştei, Şi drumul nu-l trece niciodată? ( Moara) Laba gâştei. ( Leneşul)

IARNA

de Mihalcea Nicolae IonuŃ A venit iarna. Afară este totul schimbat. Iarna este cel mai aşteptat anotimp de către toŃi copiii. Peste tot se vede numai alb. Copiii abia au aşteptat să cadă primii fulgi de zăpadă.dealurile sunt pline de copii cu săniuŃe, unii se bat cu bulgări, alŃii fac un om de zăpadă. Tot satul răsună de bucuria copiilor care zburdă de veselie. După o zi plină de joacă, a doua zi când se-ntâlnesc la şcoală abia aşteaptă să îşi povestească unii altora, cât a fost de frumos. Pauzele dintre ore sunt foarte mult aşteptate de elevi, pentru a ieşi din nou la bătaia cu bulgări. La terminarea cursurilor copiii îşi dau întâlnire pentru a petrece iar la săniuş. VacanŃa de iarnă este mult aşteptată de către toŃi copiii şi de aceea parcă trece foarte repede.

Mirajul iernii de Mihalce Gabriela Larisa

A plecat toamna cu roadele ei bogate şi a venit sora ei iarna cu covorul ei plin de steluŃe. Copiii au ieşit deja cu sania pe derdeluş. Când au ajuns sus pe derdeluş, au fost vrăjiŃi de ce au văzut acolo. Era un tunel mare din zăpadă prin care se duceau copiii . I-au invitat şi pe ei şi s-au dus prin „imensul castel de gheaŃă al Crăiesei Zăpezii”, până veni seara şi plecară acasă. Stelele s-au aşezat pe cer şi vorbeau şi le făceau semne celor din zăpadă, pentru că din cele de sus s-au luat pentru a le duce pe acestea pe pământ. Doar un lup se mai auzea fugărind un iepure, iar în rest totul era adormit, ca într-un basm minunat. Natura era adormită şi aşa a continuat să fie până dimineaŃa. Sosise o nouă zi, o nouă bucurie pentru copii!!!

- propuse de Inv. Ardelean Florentina Cerasela Scoala cu clasele I-IV Grui Ghici ghicitoarea mea, Ce culoare de pe hartă Căci te-oi spune şi altcuiva: Ştii că apele le-arată. (Culoarea albastră) Ce e şerpuind pe hartă Ce cu albastru ni le arată? (apele) Ce fel de apă curgătoare Dintre toate-i cea mai mare. (Fluviul) Cocostârci şi pelicani, Broaşte, peşti şi cormorani, Prin sud Ńara ocoleşte BălŃi şi gârle, lopătari Şi-o câmpie dăruieşte. (Dunărea) Şi-o mulŃime de pescari, Sălcii, stuf, egrete mici, Printre munŃi, printre răzoare, Toate le găseşti aici. (Delta Dunării) Lucesc multe oglinjoare. (Lacurile)

Primăvara

de Mihalce Gabriela Larisa, clasa a VI-a B Iarna şi-a luat covorul ei argintiu cu care a împodobit satul şi a plecat spre alte hotare. Sosise primăvara. Copacii înfloreau iarba se înverzea, totul revenea la viaŃă, ademenind copii pe afară. Rândunicile s-au întors la casele lor, fiindu+le dor de peisajul din „satul” lor. O rândunică nu-şi mai găsi cuibul său, aşa că s-a hotărât să se mute. Ea a găsit un cuib în care era un puişor de rândunică. Puiul suferea pentru că avea o aripă ruptă şi nu a putut să plece pe timpul iernii, aşa că era aproape îngheŃat. Rândunicii i se făcu milă de pui, pentru că arăta ca şi mort şi hotărî să-l îngrijească. Zile întregi au trecut fără să se întâmple nimic, apoi rândunica a zburat şi cum zbura ea a auzit pe o fată spunându-i alteia: - Să ştii că bunica mi-a spus, că există o legendă, care spune, că dacă un pui de pasăre e rănit, se pune pe o floare, acum primăvara, şi puiul se va vindeca. Auzind asta, rândunica a plecat unde era puiul şi l+a pus pe un boboc de floare. Imediat el a început să-şi revină, a primit puterea de a îndeplini dorinŃe şi era înger acum. El i-a spus rândunicii:

- ÎŃi mulŃumesc mult pentru că m-ai ajutat! Fiind acum înger am multă putere şi vreau să-mi spui ce dorinŃă ai vrea să-Ńi îndeplinesc.

- Sper să nu te superi, dar eu acum sunt singură cuc pe lumea asta, zise ea plângând şi aş vrea să-mi fii tu fiu.

- Dacă asta îŃi doreşti, aşa va fi... Apoi el s-a prefăcut , ca înainte, un puişor şi s-a lăsat crescut de rândunică. În plus a renunŃat şi la puterea dobândită şi i-a dat-o proaspetei sale mame. Iar rândunica a pornit o ploaie de cadouri, peste satul unde îşi găsise o familie. Oamenii i-au mulŃumit „păsării Domnului”, iar ea împreună cu puiul ei au trăit fericiŃi pe lume, unul cu altul, pentru totdeauna! Sfârşit!

InteligenŃa sau performanŃa intelectuală sunt determinate de o bună şi rapidă comunicare inter şi intraemisferică. Oamenii inteligenŃi, capabili sunt aceia la care puntea interemisferică este foarte bine dezvoltată. Pentru dezvoltarea normală a creierului, sunt necesare acele experienŃe care presupun o angajare simultană a celor două emisfere pentru a se întări şi consolida aceste conexiuni interemisferice. Dar măsurarea curenŃilor cerebrali, pe perioada vizionării, arată însă o reducere dramatică a comunicării interemisferice, realizate prin puntea interemisferică (corpul calos). Dezvoltarea săracă a punŃii interemisferice este una dintre cauzele principale ale scăderii capacităŃii intelectuale la mulŃi dintre tinerii de astăzi, a apariŃiei problemelor de învăŃare şi atenŃie. Această slabă dezvoltare a comunicării interemisferice face ca ei să nu mai poată procesa suficient de rapid informaŃia pentru a putea desfăşura un proces de învăŃare, pentru a putea fi atraşi într-o activitate reflexivă. Ei vor semăna tot mai mult cu personajele micului ecran; oamenii care doar acŃionează, urmărind anumite scenarii prestabilite sau tipare comportamentale de ,care se exprimă în clişee, care trăiesc îndeosebi la un nivel emoŃional şi reacŃionează automat, instinctiv, la provocările lumii înconjurătoare. Din cauza maturizării sale târzii(până la 14 ani) corpul calos poate fi extrem de vulnerabil în condiŃiile lipsei exerciŃiului. Astfel că „în condiŃiile în care creierul rămâne relativ pasiv în timpul copilăriei şi adolescenŃei (prin vizionarea TV, jocul pe calculator), va fi mult mai dificil să-şi dezvolte capacităŃile intelectuale, mai târziu când această punte este mai puŃin flexibilă.” Prof. Goina Virginia

ŞtiaŃi că...? Copilul pana sa se nasca viseaza aproape tot timpul. Copii nascuti prematur vor visa mai mult la maturitate decat ceilalti. O persoana rade in medie de circa 15 ori pe zi. Dintii unui om sunt tari aproape ca piatra. Sunt necesare aproximativ 200.000 de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor. Atunci cand tesuturile si organele sunt private de oxigen, sangele capata culoarea albastra. Cresterea creierului se opreste in jurul varstei de 15 ani. Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte.

SoluŃia sudoku din numărul anterior: Prof. Goina Daniela

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor. Prof. Goina Daniela

Stima de sine

“Una din cele mai mari aventuri ale vietii noastre este

cunoasterea de sine. Este o adevarata tragedie faptul ca unii oameni îsi petrec întreaga viata fara a avea o tinta

precisa, împotmolindu-se în frustrari, pentru ca nu stiu

nimic despre ei însisi sau despre felul în care ar trebui sa abordeze problemele, multe dintre acestea fiind create

chiar de mediul în care traiesc…pentru "a trai" cu

adevarat, adica pentru a gasi viata satisfacator de

rezonabila, este nevoie de o imagine personala adecvata si

realista pe care s-o acceptam. Trebuie sa ne acceptam

singuri. Trebuie sa ne stimam. Nivelul stimei de sine afecteaza puternic performantele în toate activitatile, o

joasa stima de sine sporeste riscul insucceselor, determinând astfel o viziune si mai sumbra asupra propriei

persoane. “(pshilog Dorin Preoteasa STIMA DE SINESTIMA DE SINESTIMA DE SINESTIMA DE SINE

• Ce este stima de sine? • Stima de sine reprezinta parerea pe care o ai despre

tine. Se bazeaza pe atitudinea pe care o ai fata de: • Valoarea ta ca persoana • Munca pe care o faci/ serviciul pe care il ai • Ceea ce ai realizat pana acum • Ce crezi ca gandesc ceilalti despre tine

• Scopul tau in viata • Locul tau in lume • Potentialul tau pentru succes • Punctele tale tari si slabe • Statutul tau social si modul in care te relationezi cu

ceilalti • Independenta/ autonomia ta sau abilitatea de a sta

pe propriile picioare • Se mai pot adauga si alti factori care pot fi

importanti pentru tine. • Ce este o stima de sine scazuta ? • O stima de sine scazuta apare cand unul sau mai

multi factori din cei enumerati mai sus sunt afectati si imaginea de sine este influentata. De exemplu: nu-ti place munca pe care o faci, sau simti ca nu ai nici un scop in viata. Ai avut un insucces in dragoste, te simti singur, etc

• Ce este o stima de sine crescuta ? In momentul in care esti increzator in tine, sigur pe tine si multumit se poate spune ca ai o stima de sine crescuta. De aceea esti motivat si ai exact atitudinea care te poate face sa reusesti.

4 3 8 7 1 6 2 5 9

2 6 5 9 3 8 1 7 4 9 1 7 5 4 2 3 8 6 5 2 4 8 9 3 7 6 1 7 8 1 2 6 4 9 3 5 3 9 6 1 5 7 8 4 2 8 4 2 6 7 9 5 1 3 1 7 3 4 2 5 6 9 8 6 5 9 3 8 1 4 2 7

2 6 7

4 7 9 5 2 3 9 2 4 5 6 7 3 1 1 2 4 7 3 6 2 3 9 4 5 6 8 6 8 3 5 9 8 4 7

În numărul precedent al revistei am publicat câteva creaŃii literare ale elevilor participanŃi la mai multe concursuri,festivaluri şi simpozioane, organizate de şcoli din Ńară. CâŃiva dintre aceştia au primit deja diplomele, iar restul urmează să le primească.

1. Cabau Bogdan Valentin, cls. a VII-a –coordonator, prof. Goina Daniela- Premiul II –Concurs NaŃional” Scrisoare către Moş Crăciun”, iniŃiat de Şcoala cu clasele I- VIII,Horezu- Poenari, judeŃul Dolj.

2. Damian Denisa, cls. a V-a - coordonator, prof. Goina Daniela- MenŃiune- Concurs NaŃional” Scrisoare către Moş Crăciun”, iniŃiat de Şcoala cu clasele I- VIII,Horezu- Poenari, judeŃul Dolj.

3. Ciorna Adrian, cls. a VI-a B- coordonator, prof. Goina Daniela- Diplomă de participare- Concurs NaŃional” Scrisoare către Moş Crăciun”, iniŃiat de Şcoala cu clasele I- VIII,Horezu- Poenari, judeŃul Dolj.

4. Laza Alexandra, cls. a VIII-a - coordonator, prof. Goina Daniela- Premiul special creativitate-Concursul de Brazi Decorativi, din materiale reciclabile, iniŃiat de Clubul Copiilor din Roman, judeŃul NeamŃ.

5. Mihalce Gabriela Larisa, cls. a VI-a B- coordonator, prof. Goina Daniela- Diplomă de participare- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş.

6. Ciorna LuminiŃa, cls. a VII-a - coordonator, prof. Goina Daniela- Diplomă de participare - Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş.

7. Laza Alexandra, cls. a VIII-a- coordonator, prof. Goina Daniela- Diplomă de participare- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş.

8. Bejan Vlad, cls. a VII-a - coordonator, prof. Laboş Daciana- MenŃiune- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş, secŃiunea desene de Halloween.

9. Costea Ionut, cls. a VI-a B- coordonator, prof. Laboş Daciana- Diplomă de participare- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş, secŃiunea desene de Halloween.

10. Condoros Catalin George, cls. a VIII-a - coordonator, prof. Laboş Daciana- Diplomă de participare- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş, secŃiunea desene de Halloween.

11. Vaida Marius, cls. a VIII-a- coordonator, prof. Laboş Daciana-Diplomă de participare- Festivalul “Spiritele toamnei”, Şcoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic – judeŃul Timiş, secŃiunea desene de Halloween.

Strigături 1. Zi mai bine hididiş Arunci-te dracu-n Criş Şi pe mine după tine Dacă nu Ńi-oi juca bine. 2. Zi pe coarda cea subŃire La fata care să Ńine Iară zi pe cea mai groasă La fata care-i făloasă. 3. Frunză verde de pe Criş Io-s fată de pe la Binş, Cu poale şi cu spătoi Cum îi moda pe la noi.

Sunete de primăvară de Buha Răzvan Asemenea corniŃelor de iadă, Se îmbulzesc pe ram întâii muguri. Cu lacrimi mari ca boabele de struguri, Butucul viŃei plânge în ogradă. Miros de frunze arse, fum de ruguri, Şi vrăbiile gureşe-n livadă. Pământul abureşte din zăpadă, Cutreierat în carnea lui de pluguri.

MOARE CATE PUTIN cel ce se transforma in sclavul obisnuintei, cel ce nu calatoreste, cel ce nu citeste, cel ce nu stie sa asculte

muzica... Cel ce nu cauta harul din el insusi...

MOARE CATE PUTIN cel ce evita pasiunea, cel ce isi distruge dragostea, cel ce nu se lasa ajutat, cel ce evita emotiile ce invata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada si sufletul sa vibreze...

MOARE CATE PUTIN cel ce nu isi schimba existenta, cel ce nu vrea sa construiasca ceva nou, cel ce nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste... cel ce isi petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia ce nu se mai opreste, cel ce abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput, cel ce nu intreaba de frica sa nu se faca de ras, cel ce nu raspunde chiar daca are un raspuns...

MOARE CATE PUTIN cel ce nu risca certitudinea pentru incertitudine pentru a-si indeplini un vis...

MOARE CATE PUTIN cel ce evita moartea cate putin doar amintindu-si intotdeauna ca ,,a fi viu” cere un efort mai mare decat simplul fapt de a respira...

TOTUL DEPINDE DE TINE

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare! Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul! Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie! Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale

Daca va fi sa furi, fura o sarutare!

Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica! Daca va sa simti foame, simte foamea de iubire!

Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...

„ Să învăŃăm să ocrotim natura, Să învăŃăm că ea înseamnă mult! Să învăŃăm că viaŃ-avem doar una Şi vrem să dăinuim pe-acest PĂMÂNT.”

Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus” Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a VI-a B Prof. Goina Virginia Ciorna Adrian -cls. a VI-a B Înv. Buha Florin Cabău Bogdan- cls. a VII-a Costea IonuŃ- cls. a VI-a B Costea Daniela-cls.a VI-a B

Laza Tamara-cls. a IV-a Buha Razvan- cls. a VI-a B Mihalcea Nicolae- cls. a VI-a B