Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 7/ 2009Nr. 7/ 2009Nr. 7/ 2009Nr. 7/ 2009

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

� Cu ocazia Zilei Europei- 9 mai – Ziua Europei in Scoli ofera elevilor posibilitatea de a discuta acest

subiect si de a apropia UE de tineri. In cadrul scolii noastre am organizat urmatoarele activitati: - expozitie :planse cu monumente si obiective turistice din Europa, carti si brosuri de

informare , prezentarea de catre elevii claselor V- VIII a rolului UE in lume cu "ambasadorii" Comisiei Europene, pentru a eradica saracia.

- catedra de educatie fizica a organizat activitati sportive, volei interclase.

� Proiect concurs „ Bune practici în educaŃia pentru protejarea mediului”,cuprins în Calendarul

ActivităŃilor Educative MECI 2009. Doamna profesoară Goina Virginia a iniŃiat un proiect pentru acest concurs, „ Viitorul terrei este în mâinile noastre”. S-au derulat diferite activităŃi în cadrul şcolii şi nu numai. Elevii clasei a VII-a A au fost implicaŃi în proiectul care s-a finalizat cu editarea unei broşuri şi prezentarea, în data de 14.05 2009, a tuturor activităŃilor în Power Point la Oradea. Elevii care au susŃinut prezentarea în faŃa auditorilor, Goina Oana Teodora , clasa a VI-a şi Condoroş Cătălin clasa a VII-a A, au obŃinut Premiul III. Felicitări tuturor celor implicaŃi!

� Ziua Eroilor 28.05.2009 – preotul Bisericii din comuna a inceput cu o slujba de comemorare a

eroilor jertfiti pentru libertatea noastra, elevii scolii au depus coroane la Monumentul eroilor din apropierea bisericii si a scolii, sustinerea de catre prescolari si elevi a unui scurt program artistic alcatuit din cantece si poezii. Doamna educatoare Goina Mariana a reusit sa tipareasca o carte a eroilor comunei Budureasa pe care a prezentat-o, cu acest prilej de comemorare, tuturor celor prezenti.

� 1 iunie Ziua Copilului- a fost un prilej de bucurie pentru toti elevii scolii. S-au organizat competitii sportive: cros pentru toate categoriile de varsta, volei interscoli. Elevii participanti au fost rasplatiti cu diplome si premii in dulciuri.

1 iunie Ziua copilului

� Serbare de sfarsit de an- la final de an scolar evaluam roadele stradaniei elevilor si profesorilor. Evenimentul ofera

elevilor premianti prilej de bucurie iar parintilor ocazia de a se mandri cu cei in care investesc sperante si incredere, ca vor reusi in viata prin educatie si perseverenta. Elevii si-au demonstrat talentul actoricesc intr-o serbare alcatuita din cantece, poezii, sezatori si scenete.

1. Peste tot gasesti in lume 2. Arunci sus, ii alb 3. Campul alb, oile negre Cinci frati cu acelasi nume. Pica jos, ii galben Cin-le vede nu le crede (degetele) ( oul) Cin-le paste le cunoaste. ( scrisul )

4.Două fete-mi poartă salbă 5. Este un lucru 6. Nu-l întrebi Una-i neagră, alta-i albă. Pe care unii il au intreg, Si îti raspunde Ne-ncetat se tot alungă Altii pe jumatate Cauti în jur Şi nu pot să se ajungă. Iar altii deloc. Si nu Stii unde. ( Ziua şi noaptea ) ( parintii). (ecoul)

7. E o gradina mandra, semanata 8. Un orb vede un iepure, Cu poezii, cu glume si povesti, Un şchiop aleargă după el, Dar nu se lasa lesne vizitata Şi un mut strigă Decat cand stii, copile, sa citesti. La un surd să-l prindă. (cartea) ( Minciuna )

Ghici, ghicitoarea mea…

De pe cer batranul soare, Arde fara incetare Ziua-i mare dogoreala Si noaptea-i inaduseala. (vara) De arsita mare Secoace griul sub soare, Copiii merg la scaldat. In ce anotimp am intrat? ( vara )

Spicele inalte si bogate Pe cimpii stau inaltate, Iar la munte si la mare Merg copiii sa stea la soare. Cred ca-i usor de ghicit Ce anotimp a sosit? ( vara) Soarele dogoreste, Teiul infloreste Griu-i aurit, Cine a sosit? ( vara ) Are raze straluceste, Chiar de sus ne dogoreste ? ( soarele )

SARBATOARE: Sfintii Imparati Constantin si Elena- 21 mai Constantin cel Mare a devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie - In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Imparatul va insemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci si va intra biruitor in Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a crestinismului, acesta devenind religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare. De asemenea, el a fost cel care a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde au fost alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Cezareea si a murit la scurt timp in Nicomidia, fiind inmormantat la Constantinopol, in biserica ctitorita de el. Imparateasa Elena s-a nascut in provincia Bitinia, fiind cea care a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins cu Crucea Domnului. Omparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte locasuri sfinte. In ziua de 21 mai, la pomenirea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, in calendarul popular intalnim o sarbatoare adresata pasarilor de padure, numita Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede ca in aceasta zi, pasarile isi invata puii sa zboare.

28 mai 2009 - Inaltarea Domnului (Ispas) si Ziua Eroilor Este o zi cu o semnificatie crestina si istorica deosebita, crestinii sarbatorind Inaltarea Domnului dar si Ziua Eroilor. In fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste praznicul Inaltarii Domnului . SemnificaŃia ÎnălŃării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât ca expresie a preamăririi cereşti a lui Christos care, ridicat prin Înviere la dreapta lui Dumnezeu, domneşte ca Rege. Învingând moartea, Christos a început un nou mod de viaŃă alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit şi aleşilor săi.In aceasta zi, crestinii se saluta cu formula “Hristos S-a inaltat”. In Biserica Ortodoxa Romana, sarbatoarea Inaltarii Domnului este si ziua dedicata pomenirii eroilor neamului.Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si Sarbatoare Nationala Bisericeasca. Astfel, in toate bisericile, manastirile si catedralele ortodoxe din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului. Totodată, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea ÎnălŃării Mântiutorului Iisus Hristos, Ziua Eroilor, potrivit tradiŃiei, ca Sărbătoare NaŃională a poporului roman. Asadar, Hristos s-a inaltat, tuturor! 15 iunie - IELELE SAU RUSALIILE Reprezentările mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocoşilor, în perioada între Paşte şi Rusalii, se numesc Iele sau Rusalii. Acestea au o bogată sinonimie zonală: Zânele, Măiestrele, Frumoasele, Miluitele, Dânsele, Şoimanele, Vântoasele, Cele Sfinte, Cele Nemaipomenite, Cele Frumoase, Doamnele, Puternicele, Fetele Câmpului, Împărătesele Văzduhului, Ursoacele şi altele. Rusaliile sunt spirite rebele ale morŃilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşele lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat nume eufemistice ( Zâne, Frumoase, Şoimane etc.) sau nume provenite din pronume personale ( ele, pronunŃate “Iele”, Dânsele ) şi demonstrative ( Cele ). Spre deosebire de Strigoii morŃii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele populează peisajul mitic românesc pe timpul verii. Conform tradiŃiei populare, Ielele sunt fecioare îmbrăcate în alb, copile frumoase, sfinte, fecioare bătrâne, spirite sau duhuri rele în număr fără soŃ (3-5-5-9) mai rar în număr cu soŃ (2-4-12). Asemănător Filipilor, Sântoaderilor, Circovilor, Căluşarilor. Ielele apar numai în cete. Prin Banat fiecare membră a cetei poartă câte un nume (Rudeana, Ruja, PăscuŃa, Trandafira, Cosânzeana, Sânziana, Magdalena, Ana, Todosia etc.), adesea invocate în vrăji şi descântece. LocuinŃa lor s-ar afla prin codrii neumblaŃi şi neatinşi de topor şi de picior de om, prin văzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Ele pot fi văzute plutind şi fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streşinile caselor. Umblă însoŃite de lăutari (fluieraşi, cimpoieri), sună din clopoŃei, bat din tobe şi trâmbiŃe, joacă (hora, brâul etc.), întind mese pe iarbă, beau, petrec, chiuie şi cântă în cor: “Dacă n-ar fi lăsat Dumnezeu / Leuşten şi Odolean, / Avrămeasă, Cârtăneasă, / Ar fi lumea toată a noastră!”. Pe unde joacă Ielele pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba înnegreşte şi încetează a mai creşte. Ielele ar pedepsi oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub pomi sau sub cerul liber, care ies noaptea la fântână să aducă apă, prin ridicarea lor pe sus, în vârtejuri, prin pocire şi sluŃire. Diferite forme de reumatism şi boli neuropsihice se numesc “luatul din Iele”, “apucat de Iele”, “luat din Rusalii”, “rămas şoimărit”, “ologit de Dânsele”. Local, Ielele urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. În nopŃile când deveneau extrem de periculoase (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, Sânziene, prima zi din Postul lui Sânpetru şi altele), oamenii purtau usturoi sau pelin la brâu. Dacă se întâmpla să le vadă sau să le audă, nu trebuiau să se mişte sau să vorbească. De bolile provocate de Iele se putea scăpa prin diferite procedee: descântece de Ielele sau de Dânsele, “cetanie la mănăstire”, intrarea în hora Căluşului, sărirea bolnavului de Căluşari şi altele.

23 iunie- DRĂGAICA SAU SÂNZIANA ZeiŃa agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana este, în Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea, Drăgaica. Aceasta se naşte la 9 martie, echinocŃiul de primăvară în Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, creşte şi se maturizează miraculos până la 24 iunie, ziua solstiŃiului de vară în Calendarul gregorian, când înfloreşte planta ce-i poartă numele, sânziana sau drăgaica, şi este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braŃe în timpul dansului ei nupŃial, Jocul Drăgaicei. În obiceiurile, credinŃele şi folclorul românesc Drăgaica păstrează amintirea Marii ZeiŃe neolitice, divinitate lunară, echinocŃială şi agrară, identificată cu Diana şi Iuno în Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec.

Drăgaica sau Sânziana, numită în diferite zone etnografice Dârdaica, Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasă, ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstiŃiului de vară şi s-ar desfăta, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupŃial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri. În cetele de Drăgaică din sudul Munteniei, fata care joacă rolul zeiŃei este îmbrăcată ca o mireasă, cu rochie albă şi cu cunună împletită din flori de sânziene (drăgaică) pe cap, însemn al cununiei. În timpul ceremoniei nupŃiale zeiŃa bagă bob spicului de grâu şi miros plantelor de leac, vindecă bolile şi suferinŃele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni şi vijelie, urseşte fetele de măritat etc. Dar, când i se nesocoteşte ziua, ea stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros. După Dansul Drăgaicei din ziua când şi Soarele joacă pe cer la amiază, apar primele semne că vara se întoarce spre iarnă: începe să scadă lungimea zilelor şi să sporească nopŃile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, răsare pe cer constelaŃia Găinuşei (Cloşca cu Pui), florile îşi pierd din miros şi din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte, apar licuricii în păduri, se întoarce frunza pe ulm, plop, tei etc. Manifestările cultice de altădată, de cinstire a zeiŃei agrare, au devenit ocazii de întâlnire şi cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei şi, apoi, vestite târguri, bâlciuri şi iarmaroace de Drăgaică, Sânziene şi de Fete. ZeiŃa agrară la vârsta fecundităŃii şi maternităŃii a fost atestată cu numele de Drăgaică în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei şi cu numele de Sânziană în Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş, Bucovina.

24 iunie -AMUłITUL CUCULUI Ziua fenomenului astronomic al solstiŃiului de vară, când încetează cucul a cânta, este numit în Calendarul popular, AmuŃitul cucului. Cântecul cucului, orologiu pentru măsurarea timpului în Calendarul popular şi sursă de inspiraŃie melancolică de dor şi jale, începe să fie auzit la Blagoveştenie sau Ziua Cucului (25 martie) şi încetează brusc, după trei luni, la Sânziene sau AmuŃitul Cucului (24 iunie) când, conform tradiŃiei s-ar înneca cu un bob de orz. Oamenii au observat că, an de an, cântecul scurt şi răsunător al acestei păsări migratoare începe şi sfârşeşte la două fenomene astrologice stabile, indispensabile pentru calculul oricărui calendar: echinocŃiul de primăvară şi solstiŃiul de vară. Fără acest comportament cucul ar fi avut puŃine şanse să devină o pasăre atât de îndrăgită de români. Indicând naşterea şi moartea unei subdiviziuni a anului (primăvara astronomică cuprinsă între echinocŃiul de primăvară şi solstiŃiul de vară) cucul a devenit o pasăre oracol care îi urseşte omului, prin modul diferit de a cânta (locul, numărul de câte ori cântă, pe ce stă când cântă etc.), norocul, sănătatea, căsătoria, moarte 25 iunie- TÂRGURILE DRĂGAICEI Târgurile, bâlciurile şi iarmaroacele de Drăgaică erau prilejuri nimerite pentru negoŃ, petreceri şi distracŃii organizate în a doua jumătate a lunii iunie, în perioada solstiŃiului de vară, când se celebra Drăgaica, zeiŃa agrară, protectoare a holdelor semănate şi a femeilor măritate. Din manifestările cultice câmpeneşti la care participau locuitorii din aceeaşi zonă geografică, zilele Drăgaicei sau Sânzienele au devenit, de-a lungul timpului, renumite târguri, bâlciuri şi iarmaroace. Numele lor amintesc evoluŃia istorică a scopului întrunirilor: prăznuirea divinităŃii agrare (Drăgaica, Sânziana) ocazii de întâlnire şi cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei (Târgul de Fete de pe Găina) şi de vânzare a unor produse (Târgul Cireşelor din Blaj, Târgul Cepselor din Lăpuş). Spre deosebire de nedeile sau sântiliile carpatice care erau dedicate în luna iulie unui zeu solar şi pastoral târgurile Drăgaicei erau dedicate în luna iunie Marii ZeiŃe neolitice, lunară şi agrară. Cele mai vestite târguri de Drăgaică sau de Sânziene se Ńineau la Buzău, Focşani, Buda (judeŃul Vrancea), Ipăteşti (judeŃul Olt), Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti (judeŃul Gorj), Broşteni (judeŃul MehedinŃi), Giurgeni (judeŃul IalomiŃa), Colentina (judeŃul Ilfov), Blaj, Asuajul de sus (Mureş), Muntele Găina (Apuseni) şi altele.

26 iunie- CUNUNA DE SÂNZIENE Coroana împletită din floarea de Sânziană (Drăgaică) şi din spice de grâu, reprezentare fitomorfă a zeiŃei agrare, în dimineaŃa zilei de Sânziene sau de Drăgaică (24 iunie) se numeşte Cununa de Sânziene. Aceasta este o efigie divină cu puteri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei simbolizează zeiŃa agrară; agăŃată la fereastră, în stâlpii porŃilor, în crucile din hotarşi din cimitir are funcŃia apotropaică, de apărare a oamenilor, animalelor şi holdelor de stihiile naturii (grindină, furtună, vijelie, inundaŃie); aruncată pe acoperişul casei sau al şurii indică, prin anume semne (dacă va cădea sau se va fixa pe acoperiş), dacă cel căruia i-a fost menită, sau cel care a confecŃionat-o sau a azvârlit-o va trăi sau va muri, dacă fata se va căsători în cursul anului şi cum îi va fi ursitul (tânăr sau bătrân, frumos sau urât), dacă va fi sănătos sau bolnav, dacă va avea noroc sau pagubă în casă. Cununa de Sânziene care împodobeşte capul Drăgaicei în timpul dansului său nupŃial are aceeaşi semnificaŃie cu colacul din făină de grâu pus de naşă pe creştetul miresei în timpul colăcăriei (înainte de pornirea alaiului nunŃii la biserică) şi cu cununile împărăteşti puse de preot pe capul mirilor în timpul cununiei creştine şi anume transferul fertilităŃii , considerat un dar divin, de la un substitut al sacrului (colacul, cununa) la omul profan. Împletirea Cununii de Sânziene şi obiceiurile legate de acestea au fost atestate la românii de pretutindeni. 29 iunie- SÂNPETRU DE VARĂ Divinitatea care marchează în Calendarul popular miezul verii agrare şi perioada secerişului, Sânpetrul de Vară, a preluat data (29 iunie) şi numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul creştin. În Panteonul românesc Sânpetru de Vară este despărŃit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiŃia populară Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, când oamenii erau foarte credincioşi, Sânpetru de Vară, umbla pe Pământ, singur sau însoŃit de Dumnezeu. Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii. În povestirile şi snoavele populare Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie tărăneşti; se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul; i se întâmplă lucruri hazlii pentru calitatea lui de “sfânt” ( i se fură caii sau boii chiar în vremea aratului, petrece şi joacă la cârciumă, are o drăguŃă pescăriŃă, se îmbată şi este bătut de oameni); intră slugă la Diavol; este iscoada lui Dumnezeu pe Pământ şi altele. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinŃează porŃile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunŃi prin topire şi a deveni mai puŃin spectaculoasă etc. La marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene) Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopŃii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut “sfânt” al Calendarului popular. ImportanŃa sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sântămăriei, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunŃată de anumite repere cosmice şi terestre: apariŃia licuricilor, amuŃitul cucului, răsăritul constelaŃiei Găinuşei şi altele.

SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL- 29 iunie Sfântul Apostol Petru era de neam iudeu, din cetatea Betsaida. S-a numit mai întâi Simon si a fost pescar la Marea Galileei. Era frate cu Sfântul Apostol Andrei, „cel dintâi chemat” la apostolat. La îndemnul acestuia L-a cunoscut pe Iisus, ale cårui cuvinte i s-au întipårit adânc în suflet si Petru s-a hotårât så-L urmeze. Era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece Apostoli si adesea vorbea în numele lor, rugându-L pe Iisus så le tâlcuiascå tainele credintei. Totusi, el nu si-a putut învinge slåbiciunea, lepådându-se de trei ori de Hristos, tocmai când acesta era batjocorit si purtat de la Anna la Caiafa. Si-a ispåsit întreita lepådare, cu multe lacrimi, când, la a treia aråtare a Domnului în fata ucenicilor Såi, dupå ce a înviat, Petru si-a mårturisit de trei ori dragostea lui pentru Mântuitorul, si a redobândit vrednicia de Apostol. A propovåduit Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Capadocia, Bitinia, Roma. A zidit biserici, a întårit pe primii crestini în credintå. Mårturie ne stau si cele douå Epistole cuprinse în Noul Testament. Sfântul Petru si-a încheiat strådania si viata, la Roma, în anul 67, în ziua de 29 iunie. A îndurat moarte de mucenic în vremea prigoanei împotriva crestinilor, dezlåntuitå de crudul împårat Nero. Sfântul Petru a fost råstignit pe colina Vaticanului, cu capul în jos, socotindu-se nevrednic så fie råstignit asemenea Mântuitorului. În iconografie, Sfântul Petru apare împreunå cu Sfântul Pavel; ¡ine în mânå o legåturå cu chei, cåci mai este socotit si „portarul Raiului”. Cei doi sfinti sunt considerati pietre de temelie ale Bisericii. În traditia popularå a românilor, Sfântul Petru este ståpân al grindinei. Sfântul Apostol Pavel era si el de neam iudeu, nåscut în Tarsul Ciliciei. Se numea Saul si a studiat la Ierusalim. Împuternicit de Sinedriul de la Ierusalim, Pavel a prigonit cumplit pe cei ce mårturiseau credinta în Hristos. Când ruda sa, Sfântul Stefan a suferit mucenicie, fiind de fatå, s-a bucurat, zicând cå asa plåtesc cei ce hulesc legea lui Iehova. Dar în timpul unei cålåtorii spre Damasc, pentru a-i pedepsi pe crestinii de acolo, Saul a fost orbit de o luminå puternicå. Un glas din cer l-a întrebat: „Saule, Saule, pentru ce må prigonesti?”. A fost tåmåduit de orbire de apostolul Anania din Damasc, dupå care s-a botezat, schimbându-si numele în Pavel. A fost numit „Apostolul Neamurilor”, ca unul care a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele pågâne din acele timpuri. A murit ca un mucenic, prin tåierea capului cu sabia, în aceeasi zi cu Sfântul Petru, 29 iunie, undeva la marginea Romei

5 iunie va fi Ziua ÎnvăŃătorului

DeputaŃii au adoptat proiectul de lege privind instituirea Zilei învăŃătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Potrivit actului normativ, Ziua învăŃătorului va fi sărbătorită în toate unităŃile de învăŃământ de stat, particulare şi confesionale din sistemul românesc.

1.Nu vă temeŃi de perfecŃiune. N-o s-o atingeŃi niciodată! (Salvador Dali)

2.Cand esti multumit sa fii pur si simplu tu insuti si sa nu te compari cu ceilalti,toti te vor respecta. (Lao-Tzu) 3.Prietenia unui om destept e mai de pret decat prietenia tuturor prostilor. (Democrit) 4.Cand iti faci un nou prieten, nu-i uita pe cei vechi. (D. Erasmus) 5.Vor exista mereu oameni care te vor rani, asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea si doar sa ai mai multa grija in cine ai incredere si a doua oara. (Gabriel José García Márquez ) 6. Lucrurile nu sunt greu de facut. Greu este sa te pui in pozitia de a le face . (C.Brancusi ) 7.N-am sa ajung pe culme? Se poate foarte bine. Dar vreau sa urc atat cat am sa pot, prin mine. (E. Rostand) 8.Stai departe de oamenii care iti micsoreaza ambitia. Oamenii mici intotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac sa te simti ca si tu poti deveni mare. (Mark Twain) 9.Si in fond, ce este o minciuna? Adevarul mascat...( Lord Byron) 10. Mincinosul are nevoie de memorie buna. (Pierre Corneille) 11.Barfa este arta de-a nu spune nimic, astfel ca sa nu ramana nimic nespus. (Anonim)

SoluŃia sudoku din numărul anterior:

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor.

Prof. Goina Daniela

Stiati ca...?

� Orasul cel mai mare ( populat ) este Ciudad de Mexico, cu 28 milioane de locuitori � Cea mai mare aglomeratie urbana – Tokio � Cel mai calduros( cu cea mai ridicata temperatura medie ), Timbuktu, in centrul statului Mali(NV Africii) Cel mai

racoros oras( cu cea mai joasa temperatura medie anuala ) - Ulan Bator � Orasul situat pe cele mai multe insule – Venetia � Cea mai inalta " capitala " , La Paz ( Bolivia ), altitudinea minima 3632 m � Cel mai adanc lac - Lacul Baikal este cel mai adanc lac si cu cel mai mare volum de apa dulce, situat in partea de S a

Siberiei centrale. � Caisele contin cea mai mare varietate si cea mai mare cantitate de carotenoide, antioxidanti despre care se stie ca

ajuta la prevenirea bolilor de inima, reduc colesterolul rau si protejeaza organismul de cancer. Din aceasta cauza consumul de caise este considerat ca fiind o metoda foarte buna pentru cei care vor sa aiba o viata lunga si sanatoasa.

� Cel mai rapid paianjen poate atinge incredibila viteza de 1,9 km/ora? Este vorba despre femela adulta apartinand speciei Tegenaria gigantea, un paianjen de mari dimensiuni din America de Nord. In numai 10 secunde acest paianjen se poate deplasa pe o distanta de 33 de ori mai mare decat lungimea propriului corp.

� O persoana sub 30 de ani inhaleaza de doua ori mai mult oxigen decat una de peste 80 de ani. � Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda

4 3 7 6 5 1 9 2 8 2 1 9 4 8 7 5 6 3 6 8 5 2 3 9 4 1 7 3 9 8 1 4 6 7 5 2 5 2 6 8 7 3 1 9 4 7 4 1 5 9 2 8 3 6 9 5 3 7 6 4 2 8 1 1 6 4 9 2 8 3 7 5 8 7 2 3 1 5 6 4 9

8 9 5 7 5 6 7 1 9 3 6 8 7 4 1 4 2 8 3 6 9 7 5 1 7 9 4 8 6 3 9 7 5 9 7 2 5 8

Alfabetul in versuri - litera A Alfabetul in versuri - litera B - de Aurora Georgescu

Când ne naştem fiecare După A, în alfabet Spunem AAA în gura mare! Vine B cu pas încet. A-A-A ! Ce mai răsunet! Parcă ar fi greier Se aude deci e sunet: Nici urât, dar nici frumos.

Când ne naştem fiecare Cu B începe cuvântul ban, Spunem AAA în gura mare! Broscuța, barză ți borcan, A-A-A ! Ce mai răsunet! Buburuză ți bondar Se aude -�� deci e sunet: Hai cu B-ul în insectar. Îl numim sunetul A Dar de-l desenăm colea Devine litera A. Parcă ar fi un vârf de casă Piticul Cu un geam şi o terasă. Un pitic Dacă vreau ca să mă joc Atat de mic, Îi găsesc lui A un loc. Facea baie Am să-l pun chiar la-nceput Intr-un ibric În cuvântul aşternut, De sapun Sau la arici, albină, arc, S-a-mpiedicat Acvariu, avion şi ac. Si piticul s-a-necat.

Uite, vezi că nu e greu? Vai, vai, ce pacat!

De-acum să înveŃi mereu! Ca piticul s-a-necat.

Alfabetul in versuri - litera C - de Aurora Georgescu

Pe un câmp cu floricele Rugaciune A si B aduc cu ele PoŃi să trăieşti fără prieteni Într-un Car tras de doi Cai Si fără multe lucruri bune Încă o literă: un C. Dar Vai! Chiar fără pâine...Multe zile Mă uit la C ți-mi este milă. Dar nu şi fără rugăciune O fi Cocoață de Cămilă? Sau poate e un Covrigel Nu poŃi trăi fără speranŃă Din care a mancat nițel Si fără cerul cel de sus Împins de foame un Cățel? De aceea, roagă-te întruna Ața e, că de gandim puțin Cum o făcea, mereu, Iisus. Grivei e cu stomacul plin Fiindcă litera C vine de la Cozonac, Carne, Cascaval, Clătite si Colac! Doamne! Câte s-au adunat! Dintr-un C Grivei s-a săturat. Chiar o fi bun C-ul de mâncat?

Stiati ca...? Trandafirii vorbesc – oricare ar fi originea sa, trandafirul este cu siguranta cel mai cunoscut simbol al frumusetii si al iubirii. Este, in general, cunoscut faptul ca trandafirii rosii inseamna ,,Te iubesc''. Mai putini stiu insa ca, diferitele culori si tipuri de trandafiri pot nuanta acest mesaj. Rosu si alb impreuna inseamna unitate, rozul semnifica gratie si fragilitate, iar galbenul simbolizeaza bucuria. Un singur trandafir sugereaza simplitate Nu toate florile simbolizeaza iubire – unele flori au aceeasi semnificatie ca si trandafirul: crizantemele, lalelele si garoafele rosii transmit acelasi mesaj. Margareta va aduce un omagiu frumusetii persoanei care o primeste, in timp ce eleganta cala omagiaza frumusetea iesita din comun. Nu puteti trimite o creanga de liliac decat o data, pentru ca aceasta floare simbolizeaza prima iubire. Violetele simbolizeaza afectiunea.

Rebus ---Fructe

Completati patratele cu cuvintele de mai jos:

1.Dacă vei completa corect liniile orizontale, vei obŃine pe verticala AB numele celui mai îndrăgit povestitor român 2.Daria are o pungă cu bomboane. Miruna o întreabă -Cât costă punga cu bomboane Daria îi răspunde: -Costă 5 lei şi încă jumătate din preŃul ei AjutaŃi-o pe Miruna să afle cât costă punga cu bomboane 3. Nicuşor împarte prietenilor lui, în mod egal, 9 mere şi 12 nuci. CâŃi prieteni are Nicuşor, dacă numărul prietenilor este mai mare decât 1? 4.Andrei şi Mihai sunt pescari pasionaŃi. Ei se întorc de la pescuit. Andrei spune: - Dă-mi un peşte şi voi avea tot atâŃia peşti cât tine. Mihai îi răspunde: - Dă-mi tu un peşte şi voi avea de două ori mai mulŃi peşti decât tine. CâŃi peşti avea fiecare copil?

Ajută-l pe campionul nostru să ajungă la cupă

Stiati ca...? Greierele reuseste sa cante frecandu-si aripile una de alta. Cu cat aerul este mai cald, cu atat numarul "cri-cri-urilor" este mai mare. Puteti masura temperatura aerului numarand cate "cri-cri-uri" auziti in 15 secunde. Adaugati 37 la acest numar si rezultatul va arata cat de cald este aerul unei seri de vara. Cu exactitate!

Exista 20.000 de specii de albine in lume. Albina este cea mai importanta insecta pentru ca ajuta la inmultirea florilor. In 5 minute, o intreaga colonie de albine poate omori o vaca prin intepaturi. Dupa ce albina isi pierde acul, ea moare.

PĂDUREA DE PIATRĂ DIN YUNNAN

PĂDUREA DE PIATRĂ DIN YUNNAN (SHI LIN = PĂDUREA DE PIATRĂ), cea mai mare şi spectaculoasă pădure de piatră (cea 26 000 ha). Se află situată în S Chinei, la 120 km SE de reşedinŃa provinciei Yunnan, oraşul Kunming. Este axată pe o regiune carstică, unde apa ploilor, pătrunzând prin fisuri, a erodat roca în forme dintre cele mai ciudate: piloni zvelŃi, monoliŃi înalŃi, stânci colŃuroase, canioane înguste etc, formaŃiunile stâncoase atingând până la 30 m înălŃime, unele ridicându-se singuratice, altele adunându-se în grupuri. Cele mai frumoase privelişti asupra ansamblului pădurii le oferă „Pavilionul Leului", la care se ajunge urcând numeroase trepte stâncoase, şi „Pavilionul privind spre vârf, ultimul dezvăluind, totodată, şi cea mai vastă privelişte, întrucât constituie cel mai înalt punct din întreaga pădure,

de aici văzându-se cel mai bine vârfurile pitoreşti cu nume metaforice: „Pasărea Phoenix aranjându-şi penele", „Rinoceri privind Luna" şi „Piatra Lingzhi", ultimul fiind asemănător unei ciuperci, despre care se crede că are proprietăŃi magice. Cu cât se înaintează în interiorul pădurii fiecare stâncă sau vârf are o formă unică, minunată: un uriaş leu Ńinându-şi mândru capul sus, un bivol, o frumoasă fată admirându-se în oglindă, o pereche de păsări ce îşi trec una alteia hrana, o pereche de îndrăgostiŃi nedespărŃiŃi, un nufăr înflorit, lăstari de bambus etc.

Un spectacol unic oferă „Bazinul Vârful Săbiei": apa limpede, în care peştii alunecă printre reflectările pietrelor, pare o bijuterie prinsă în montura sa de piatră. Bazinul îşi trage numele de la o piatră ascuŃită ca o lamă ce răsare spectaculos din apă. Se adaugă o frumoasă pajişte, a cărei culoare verde contrastează cu restul decorului şi pare ceva cu totul deosebit; poartă numele de „Pajiştea Dansului în Lumina Lunii", întrucât poiana strălucitoare constituie locul în care fetele şi băieŃii din zonă fac focuri de tabără şi dansează la lumina astrului nopŃii. La răsărit de această pajişte se află un fragment de codru de piatră ce închide un frumos bazin lacustru, în ale cărui ape liniştite, reflectându-se, vârfurile de piatră din jur par tinere fete pieptănându-şi părul în bătaia vântului; unul dintre piscuri poartă numele Ashmei, eroina unei legende a populaŃiei locale yi, aceasta întruchipând toate virtuŃile: vitejie, gingăşie, cinste, speranŃă, bunătate şi chiar forŃă. De alfel, din lumea minunată şi tainică a acestei păduri de piatră s-au născut multe legende. Pădurea de Piatră este intens valorificată turistic: un restaurant, o ceainărie, mai multe magazine, puncte volante cu obiecte de artizanat, un modern hotel (numit „Pădurea de Piatră") etc. Pentru a facilita plimbările pe jos ale vizitatorilor au fost aşezate, de-a lungul potecilor marcate, mese şi bănci (confecŃionate din piatră); există ghizi autorizaŃi.

Trovantii - pietrele vii Pentru că vara a sosit şi vacanŃa se apropie, n-ar fi rău să vă opriŃi, în călătoriile pe care le veŃi face şi în comuna Otesani, satul Costeşti, pe şoseaua Râmnicu Vâlcea - Târgu - Jiu, la 8 km de Horezu. Acolo veŃi găsi un muzeu în aer liber, Muzeul TrovanŃilor. Ce sunt trovanŃii? Sunt nişte pietre de dimensiuni diferite, dar de forme asemănătoare. Se ştie că în natură pietrele nu prea seamănă una cu alta. Aici poŃi găsi pietre identice, dar de mărimi diferite. Ele sunt cel mai adesea de formă sferică sau elipsoidală. Uneori se unesc câte două formând " opturi". Se pare că în traducere aproximativă "trovanŃii" înseamnă "copiii găsiŃi". Oamenii locului spun că aceste pietre "cresc", mai ales după ploaie. Unele

prezintă nişte prelungiri , ca nişte rădăcini. Dacă aceşti bolovani sunt tăiaŃi, în secŃiune se observă inele asemănătoare cu ale copacilor. Despre apariŃia acestor bolovani s-au emis mai multe ipoteze, inclusiv aceea a "plantării" lor de către extratereştri. Geologii spun că trovanŃii sunt niste "concreŃiuni grezoase, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizati prin gradul de deschidere si comunicare a spatiului interstitial" sau " sunt concreŃiuni sferoidale formate din sedimente granulare miocene, în urmă cu peste 10 milioane de ani, în fosta Mare Sarmatică." Termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de marele geolog Murgoci, in lucrarea "TerŃiarul din Oltenia". Deci este vorba de o cimentare a nisipului, care a avut loc cu milioane de ani în urmă, dar acest fenomen mai are încă multe necunoscute, nefiind pe deplin explicat. În urma cu peste sase milioane de ani, zona pe care cresc trovantii arata cu totul diferit fata de azi. Se spune că spaŃiul respectiv era ocupat de o delta, iar actuala cariera s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de pe continent. Conditiile esentiale de formare a trovanŃilor ar fi urmatoarele: existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice în nisipuri- sustin geologii. Despre geneza lor am mai aflat că "Formarea concretiunilor este un rezultat al proceselor de difuzie si precipitare care se manifesta în toate etapele diagenezei. Procesul este controlat de tendinta de concentrare a fazelor minerale disperse in jurul unor centre (granule de nisip, fragmente de scoici etc.) [...] Concretiunile cresc spontan- din centru catre periferie- cu o rata de depunere care poate atinge 4-5 cm in 1200 ani."(N. Anastasiu, D. Jipa-"Texturi si Structuri Sedimentare) Alte ipoteze presupun că aceste pietre au luat naştere în urma unor cutremure puternice. Un alt fenomen interesant este cel al prezenŃei unor trovanŃi mici pe suprafaŃa celor mari. Sunt şi specialişti care avansează o idee şi mai tulburătoare, si anume, aceea că aceste formaŃiuni ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal. Unii localnici afirmă că ar fi văzut cum, la aproximativ 40 de minute după ploaie, nisipul începe să se strângă şi să se transforme în pietre, aşa "răsar" trovanŃii. Dimensiunile lor sunt de la câŃiva milimetri, la câŃiva metri. În unele basme vechi se spunea ca aceste forme sunt animale pietrificate. Cei care au vizitat aceste locuri le-au caracterizat ca fiind stranii, iar unii satenii chiar se tem de aceste pietre, spunând că trebuie să le vorbeşti frumos, să nu le superi, că altfel se răzbună. Se crede chiar că bolovanii ar trebui udaŃi, pentru ca aceştia să crească şi să evolueze. Trovantii au inceput să răsară de peste tot, nu numai în zona muzeului. Pot fi observaŃi pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente în casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, în Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mortilor, drept piatră de mormânt. AlŃi localnici, mai curajoşi, au luat trovantii din muzeu si i-au dus acasă, pentru a le aduce noroc.Dar se pare că pietrele aduc stări ciudate. Sunt persoane care nu se simt bine în preajma lor. Marele sculptor Constantin Brâncuşi a cunoscut şi el trovanŃii. S-ar putea ca de-aici să se fi inspirat când a sculptat capodopere precum Oul şi Sfera sau Domnişoara Pogany

Cenusereasa Broscuta Leu

Elefant Donald Dalmatieni

Cerb Fluture Pisica

Dalmatieni Anotimpul vara

Stiati ca ...?

o Desi pare imposibil, Marea Adriatica se pare ca nu are... fund! Cercetatorii au descoperit ca imense cantitati de apa dispar zilnic intr-o groapa de pe fundul marii, ei au turnat cantitai mari de vopsea in acel loc pentru a studia fenomenul. In mod normal vopseaua nu se dizolva in apa si ar fi trebuit sa apara la suprafata in apropierea locului unde au fost deversate, dar, nici urma de vopsea la suprafata. Pana in acest moment nu s-a ajuns la nici un rezultat, concluzia fiind ca pe fundul marii exista o groapa imensa, care nu poate fi masurata.

o In Australia exista niste stanci care pe parcursul unei zile isi schimba culorile de mai multe ori. La rasaritul soarelui stancile au coloarea roz, apoi la pranz sunt albastre ca mai tarziu sa devina galbene si seara, cand apune soarele sunt rosii ca focul.

o In nordul Rusiei exista un lac cu 5 feluri de apa asezate in straturi: apa dulce, apa putin sarata, apa sarata, apa rosie si apa cu hidrogen sulfurat. In fiecare strat traiesc pesti si plante specifice tipului respectiv de apa. Si in Romania, langa Sibiu exista un astfel de lac cu apa in straturi, ce este neobisnuit la el este ca acesta nu-si schimba adancimea, la fiecare masuratoare a avut 34.5 metri

o In medie fluturii traiesc 20-40 de zile iar unele specii nu traiesc decat cateva zile.

Ajuta personajele din imaginile urmatoare sa ajunga la finish!

Coloreaza dovleacul si albina!

Ajuta iepurasul sa ajunga la morcov! Uneste punctele!

Breakfast Seasons Get up, little Freddy, Spring is green Breakfast is ready, Summer is bright Butter and cheese, Autumn is yellow All that you please. Winter is white. Milk and bread For little Fred, Tea and jam

For brother Sam. My Home! The Alphabet This is my house, A, B, C, and D, This is the door! Pray, playmates, agree. The windows are clean, E, F, and G, And so is the floor! Well, so it shall be. Outside on the roof J, K, and L, There is a chimney, In peace we will dwell. As tall as can be, M, N, and O, With smoke that goes up, To play let us go. Come along and see P, Q, R, and S, Love may we possess. W, X, and Y, Will not quarrel or die. Z, and ampersand, Go to school at command

Scufita rosie Motanul incaltat Punguta cu doi bani Capra cu trei iezi

Deschiderea anului şcolar 2009-2010- “ A inceput scoala” Ziua limbilor europene Ziua InternaŃională a cadrelor didactice Ziua Armatei romane Ziua internaŃională a mersului pe jos Halloween Ziua Mondială a ToleranŃei Saptamana Globala Ziua NaŃională a României Ziua Mondială a drepturilor Omului Atentie! Cum circulam?” Ziua PoliŃiei Crăciunul – Darul bucuriei Eminescu- “expresia integrală a sufletului românesc”(N. Iorga) Hai să dăm mână cu mână” – Ziua Principatelor Române Ziua InternaŃională a victimelor Holocaustului Ziua InternaŃională a NonviolenŃei în şcoală R E G U L A L U I 7- PENTRU TOłI COPIII, MARI ŞI MICI

1. Suntem cuminŃi !

2. Purtăm uniformă !

3. Păstrăm curăŃenia !

4. Ne hrănim sănătos !

5. Suntem punctuali !

6. Suntem prietenoşi !

7. Ne facem temele !

Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus” Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a V-a B Prof. Laboş Daciana Goina Oana -cls. a VI-a Prof. Goina Virginia Cabău Bogdan- cls. a VI-a Înv. Buha Florin Costea IonuŃ- cls. a V-a B Prof. Laza LucreŃia Bitea Raul- cls. a V-a B Prof. Popa Marius Costea Daniela-cls.a V-a B

Buz Andreea Maria-cls.a V-a B Făşie Bianca-cls. a V-a B