Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 2 / 2008Nr. 2 / 2008Nr. 2 / 2008Nr. 2 / 2008

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

Sfintele Paşte - Sărbătoarea Invierii Domnului

Sărbătoarea Învierii Domnului - sau Sfintele Paşte - este numită în ortodoxie "Sărbătoarea Sărbătorilor", ca fiind cea mai mare sărbătoare creştină. "Învierea Domnului adună înŃelesurile duhovniceşti şi tainice ale tuturor sărbătorilor din anul liturgic, toată teologia şi toată spiritualitatea, toată slujirea şi toată misiunea Bisericii în lume, în ea se cuprind sensurile divine şi ultime ale întregii creaŃii: privind spaŃiul şi timpul, spiritul şi materia, istoria şi universul întreg. În sărbătoarea Sfintelor Paşte, Biserica de pe pământ trăieşte cel mai intens vocaŃia sa cerească: aceea de a fi «laboratorul Învierii»", arată Înalt Prea SfinŃia Sa Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în lucrarea"SfintelePaşti,icoanavieŃiiveşnice". SemnificaŃie

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.

Data de început a Paştelui- Paştele creştin este o sărbătoare religioasă variabilă (nu începe la o dată fixă din calendarul civil), care începe obligatoriu într-o duminică (Ziua Domnului), ea durează 3 zile. Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte” derivă din ebraică „pesah” , care semnifică trecere. În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini” (trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină passover. Cuvântul în aramaică este pas.ha, care stă la originea cuvintelor greceşti şi latine πάσχα, pascha. O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la „passione – suferinŃă” .

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeiŃa Eostre : -germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun,

ōstarūn (formă la plural) ,engleză Easter: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale ZeiŃei Mame a fertilităŃii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeiŃa era numită Eos iar la romani Aurora. Românii, imparŃiali, au preluat ambele forme. Denumirea sărbătorii în alte limbi:franceză Pâque, spaniolă castiliană Pascua, latină pascha, italiană Pasqua De ce ouă roşii?

Sfintele Sărbători ale Paştelui sunt însoŃite de o serie de obiecte care, pe lângă evidentul rol alimentar, au un important conŃinut simbolic: ouăle roşii, mielul şi pasca. TradiŃia ouălor roşii se pierde în negura vremurilor , obiceiuri asemănătoare cu cele de astăzi întâlnindu-se în Egiptul şi în Roma antice, precum şi în America de Sud. La români, obiceiul pregătirii ouălor de Paşte cunoaşte particularităŃi care conferă tradiŃiei semnificaŃii deosebite, integrând-o universului fascinant al artei populare. De ce ouă roşii de Paşte? Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Răstignirea şi învierea reprezintă reînvierea naturii primăvara şi reluarea ciclurilor vieŃii. Oul, el însuşi purtător de viaŃă, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei. Legenda spune că, atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-L s-au transformat în ouă roşii. O altă tradiŃie spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Altă

legendă spune că, după ce Iisus a fost răstignit, cărturarii saducei şi rabinii farisei au făcut un ospăŃ de bucurie. Unul dintre aceştia ar fi spus : "Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus". Nici nu a apucat să-şi termine spusele şi ouăle s-au făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. În tradiŃia populară românească, ouăle roşii sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie ş.a.m.d. Ciocnitul ouălor, gest emblematic al zilelor Paştelui, semnifica sacrificiul divinăŃii primordiale. Este un obicei care se practică după reguli precise: persoana mai în vârstă, de regulă bărbatul, ciocneşte capul oului de capul oului Ńinut în mână de partener, în timp ce rosteşte formula "Hristos a înviat!", la care i se răspunde cu "Adevărat a înviat!".

Mielul şi pasca Obiceiul de a mânca miel de Paşte este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă după un anumit ritual, cu pâine nesărată şi nedospită (azimă) şi cu ierburi amare, pentru a aduce aminte de greutăŃile îndurate în robia egipteană. La creştini, mielul capătă o altă semnificaŃie, întrupată în expresia "Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii": aşa cum mielul era sacrificat de evrei pentru iertarea păcatelor, la fel Iisus s-a sacrificat pentru salvarea lumii. La Cina cea de taină, Iisus şi apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, dar nu şi azimă, ci pâine dospită, pe care au rupt-o şi au împărŃit-o între ei. Simbolic, această pâine frântă şi vinul turnat semnifică sacrificiul christic. Pasca preparată în ajunul Învierii reflectă pâinea împărŃită între Iisus şi apostoli. Adevărata pască, însă, este aceea care se taie în bucăŃele mici, se pune în pacheŃele şi se duce la biserică pentru a fi sfinŃită. BucăŃile de pască sunt duse acasă şi păstrate pentru a-i face pe credincioşi părtaşii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile şi necazurile. Paştele românilor

După un lung post, Paştele este aşteptat ca o izbăvire, ca o izbândă a luminii asupra întunericului, a binelui asupra răului, a primăverii asupra iernii. Paştele tradiŃional al românilor nu este doar o sărbătoare pur creştină, ci conŃine şi o serie impresionantă de practici, obiceiuri şi credinŃe precreştine, amestecul popular fiind de un pitoresc aparte. Din Joia Mare bărbaŃii se liniştesc pe lângă

case, străduindu-se să termine curăŃenia prin ogrăzi şi grădini. Femeile pregătesc de zor copturile rituale, ouăle roşii sau încondeiate şi friptura de miel, tot ele având grijă ca Noaptea Învierii să-i prindă pe toŃi ai casei cu un rând de haine noi. Sâmbătă seara, când toate pregătirile sunt încheiate, încep o mulŃime de datini şi obiceiuri, care de care mai pitoreşti. Prin unele locuri, era obiceiul de a se face focuri mari în jurul bisericilor, crezându-se că în această noapte continuă să sosească pe pământ sufletele morŃilor. Unii spuneau că aceste focuri păzesc Paştele, iar alŃii că astfel se pot vedea comorile îngropate pe timpuri. Înainte de miezul nopŃii, toŃi ai casei, mai ales fetele mari, se spălau într-un lighean cu apă proaspătă, în care puneau un ou roşu, unul sau mai mulŃi bănuŃi de argint şi un fir de busuioc. Se îmbrăcau în cele mai frumoase haine şi, conduşi de capul familiei, care Ńinea şi păscăriŃa (coşul cu pasca), porneau spre biserică. Despre cei care, deşi erau sănătoşi, nu voiau să meargă la slujba Învierii, se spunea că se vor îmbolnăvi şi vor fi loviŃi de necazuri până la Paştele următor.

NoapteaÎnvierii

Românii credeau că în Noaptea Învierii se deschide raiul şi se închide iadul, acesta rămânând aşa până la Rusalii. De aceea, despre cei care mureau în această perioadă se credea că merg direct în rai, chiar dacă ar fi făcut multe păcate, în vreme ce despre copiii născuŃi acum şi, mai ales, despre cei născuŃi în Noaptea Învierii se spunea că vor fi norocoşi toată viaŃa. Întoarcerea de la biserică acasă se face întotdeauna cu lumânările aprinse.

Aceste lumânări erau cu grijă păstrate peste an, fiind bune la tot felul de încercări mari, ca şi la descântece de dragoste. În casă, toată familia trebuie să guste din bucatele sfinŃite, în timpul mesei fiind periculoasă băgarea mâinii în solniŃă, altfel respectivului îi vor asuda mâinile peste vară. Oasele rămase de la miel ar trebui îngropate lângă un măr sau lângă un păr sănătos, pentru ca toată familia să fie sănătoasă până la Paştele următor. La sfârşitul mesei, cei mai tineri Ńin ouăle roşii sfinŃite, iar cei mai în vârstă le ciocnesc. O regulă strictă cere ca, în prima zi de Paşte, ouăle să se ciocnească "cap la cap", în a doua zi "cap cu dos", iar a treia zi "dos cu dos".

SuperstiŃii legate de Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua în care a fost crucificat Iisus şi multe superstiŃii sunt legate de această zi. In Vinerea Mare, oamenii din Devon sparg bucăŃi de ceramică având credinŃa că cioburile ascuŃite pot tăia, simbolic, trupul lui Iuda, trădătorul. În această zi nu se spală rufe, deoarece se crede că viaŃa celui care spală aceste haine poate fi spălată o data cu rufele. Vinerea Mare, oamenii din Devon sparg bucăŃi de ceramică având credinŃa că cioburile ascuŃite pot tăia, simbolic, trupul lui Iuda, trădătorul. În această zi nu se spală rufe, deoarece se crede că viaŃa celui care spală aceste haine poate fi spălată o data cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie în această zi, superstiŃia provenind tot de la simbolul crucificării. Lumânarea cu care s-a mers la biserică de Înviere trebuie păstrată peste an, pentru a se aprinde în timpul furtunilor, spre a proteja casa de pagube. Cel care moare în Vinerea Mare va ajunge direct în rai. Cine se tunde în vinerea Paştelui, nu va avea dureri de cap tot anul. Rubrică realizată de prof. Goina Daniela

„Avem cu ce ne lauda”- elevii şcolii au participat la concursuri unde ne-au reprezentat cu cinste. Concurs de volei

În data de 22.02.2008, elevele de gimnaziu, pregătite de domnul profesor de sport Balaciu Teodor, au participat la concursul Olimpiada Sportului Şcolar, la Beiuş, faza sector . Concursul s-a desfăşurat la Colegiul Samuil Vulcan şi a fost la volei fete. Şcoala Budureasa a întâlnit Şcoala din Remetea , fetele noastre au câştigat şi s-au calificat participând la faza judeŃeană desfăşurată la Oradea unde , din păcate, fetele au pierdut . Concurs de Istorie – 11 martie 2008

Despre Avram Iancu concurs desfăşurat la Beiuş în incinta Primăriei , unde au participat 13 echipaje din şcolile din jurul Beiuşului. Echipajul şcolii a fost pregătit de prof. de istorie geografie Popa Marius şi a fost alcătuit din elevele Leuca Loredana( cls. a VIII-a), Oancea Maria(cls. a VII-a), PopuŃe Iulia( cls. a VII-a), Magda Rebeca ( cls. a VII-a). Din păcate elevele noastre au ajuns la departajare şi nu au avut întrebările la această etapă, aşa că au luat doar locul II. Olimpiada de Lb. şi literatura română- faza sector

23 februarie 2008- olimpiada concurs” Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat la Beiuş, în incinta Colegiului Samuil Vulcan, faza sector. Elevii participanŃi au fost pregătiŃi de prof. de lb. şi lit. română Goina Daniela. Grupul l-au alcătuit elevii: Goina Oana Teodora (cls.a V-a), Cabău Bogdan (cls.a V-a), Leuca Loredana ( cls. a VIII-a), Buşte Florina (cls. a VIII-a). Elevii nu s-au făcut de râs au luat note bune dar o să mai încercăm şi la anul poate o să fim mai pregătiŃi. Concurs de matematică –„Ştefan Musta”-5 aprilie 2008 Concursul s-a desfăşurat la Colegiul Samuil Vulcan din Municipiul Beiuş. Elevii participanŃi, în număr de şase, au fost pregătiŃi de profesor Crăciun Delia, care a mărturisit că subiecte au fost foarte grele, dar totuşi elevii s-au străduit şi au decis că vor participa şi la anul, pentru că numai aşa se vor obişnui cu examenele. Concurs de istorie- 17 aprilie 2008 Concursul „ Şcoalele din zona Beiuşului” s-a desfăşurat la Beiuş, în sala de spectacole, cu ocazia sărbătoririi zilelor oraşului Beiuş. Au participat opt echipaje, printre care a fost şi un echipaj din şcoala noastră. Concursul a avut două secŃiuni, prima în care echipajele formate din patru elevi au răspuns la zece întrebări referitoare la şcolile din Beiuş, cea de-a doua un moment artistic. Elevele noastre s-au pregătit într-un timp foarte scurt pentru concurs şi pentru că au avut emoŃii s-au intimidat şi au reuşit să primească doar menŃiune, dulciuri şi o sumă de 20 lei. Le felicităm şi le dorim ca la următorul concurs să fie mai ambiŃioase, să lupte pentru premii.

28 aprilie 2006, ora 7:30. Cei 34 de elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII Budureasa,însoŃiŃi de 6 profesori ne îmbarcăm într-un autocar curat şi primitor condus de un simpatic şi apreciat şofer, „budurean” la origine şi extrem de amabil cu noi, GhiŃă Manciu. Pornim. Nu facem mulŃi kilometri că apar şi primele „probleme”. La câŃiva colegi li se face rău. Suntem nevoiŃi să ne oprim la fiecare 10 kilometri. Atmosfera din autobuz este destul de plăcută şi destinsă, graŃie şi muzicii puse de domnul şofer. Ajungem în Oradea unde facem un scurt popas pentru ultimele cumpărături. Pornim spre Satu-Mare. Nici nu ieşim bine din Oradea şi începe calvarul. Drumul este plin de gropi. Sunt sute, mii de gropi de toate mărimile. Autocarul face slalom printre ele cu o viteză de 10-15 km/ora. Nici unul dintre noi n-a mai văzut un astfel de drum impracticabil. Începe să ne fie foame. Ne oprim la un popas unde fiecare îşi scoate din traistă ceea ce şi-a pregătit pentru drum. Unii mai trec şi pe la magazinele din apropiere unde „reuşesc” să-şi consume o parte importantă din suma alocată pentru excursie.

Cu burŃile pline pornim pe acelaşi drum de coşmar. Asta până intrăm în judeŃul Satu-Mare când parcă intrăm într-o altă Românie. Şoseaua este foarte bună, fără nici o groapă. Încetează şi opririle „forŃate”din partea celor cu probleme. În stânga şi în dreapta noastră se întinde cât vezi cu ochii Câmpia de Vest. Ajungem în Satu-Mare un oraş cu peste 100.000 de locuitori situat pe râul Someş. Ne îndreptăm spre Baia-Mare. În jur se văd munŃii Oaş, Gutâi şi łibleş. Trecem prin sate frumoase specifice zonei de nord a Ńării.

În Baia-Mare ne îndreptăm spre un prim obiectiv important al excursiei noastre „Muzeul Satului” ce se întinde pe 6 hectare pe Dealul Florilor. Suntem primiŃi cu plăcere mai ales că cele două doamne ce fac pe ghidul sunt cântăreŃe de muzică populară, având tangenŃe chiar cu oraşul Beiuş de care sunt foarte apropiate, spun ele. Suntem impresionaŃi de căsuŃele maramureşene provenite din cele patru zone ale Maramureşului construite din lemn în totalitate, acoperite cu paie sau alte materiale tradiŃionale. Nu reuşim să ne desfătăm privirile că începe o ploaie torenŃială. Ne adăpostim toŃi într-o căsuŃă. Riscăm să ne udăm puŃin şi vizităm biserica din lemn din cadrul muzeului. Este superbă. Ne îndreptăm repede spre autocar, timp în care dăm nas în nas cu cunoscutul cântăreŃ de muzică populară Nicolae Furdui Iancu care se grăbeşte din cauza ploii şi nu putem face o poză cu el. Plecăm mulŃumiŃi de ceea ce am văzut şi ne apropiem de munŃi. Şoseaua urcă făcând numeroase curbe deosebit de periculoase. Ajungem în Pasul Neteda, unde încă există pete de zăpadă, semn că iarna aici încă nu s-a terminat. Facem un scurt popas pentru a ne destinde. Unii aleargă la magazinele deschise. Un coleg „inventează” un nou cuvânt în limba româna, pe care vânzătoarele nu-l înŃeleg şi anume „sforăină”. Nu înŃelegem nici noi, dar ne lămurim repede despre ce este vorba când un altul ne explică ce a cumpărat şi dorea şi respectivul. Urcăm în autocar şi coborâm pantele munŃilor Gutâi spre Depresiunea Maramureşului. În dreapta noastră zărim culmea „Creasta Cocoşului”, un rest vulcanic. Trecem prin sate înşirate de-a lungul văii sălbatice a râului Mara, şi în care casele, porŃile acestora, ferestrele, toate sunt din lemn, sculptate cu diferite motive ornamentale foarte originale. Ajungem în Sighetul-MarmaŃiei, obiectivul final al primei zile. Suntem cazaŃi la un Grup Şcolar Industrial. Nu este ceea ce ne aşteptăm, dar este acceptabil. După ce luăm cina, băieŃii încing în curtea şcolii un meci de fotbal. Programul este lejer. Unii facem o mică plimbare prin oraş. Suntem destul de obosiŃi şi deşi s-a dat stingerea nu reuşim să adormim. Încă unii dintre noi au chef de năzbâtii, fetele fiind în prim plan, printre altele nu uită să pună pastă de dinŃi pe clanŃele uşilor unde dorm băieŃii. Şi la ore mici în noapte fetele nu s-au culcat, pe unele le-a apucat foamea. Liniştea se aşterne doar vreo 2-3 ore fiindcă dis-de-dimineaŃă începe forfota. Suntem nevoiŃi să ne trezim toŃi. BăieŃii reiau miuŃa de fotbal de unde au lăsat-o aseară. Luăm micul dejun. Pornim spre centrul oraşului pentru a vizita alte două obiective turistice. Intrăm mai întâi în muzeul etnografic din Sighet unde suntem plăcut impresionaŃi de numeroasele obiecte meşteşugăreşti din lemn aduse din toată depresiunea Maramureşului, multe din ele fiind asemănătoare celor din zona Beiuşului. Vizităm apoi "închisoarea" azi muzeu memorial al victimelor comunismului şi al rezistenŃei de la Sighet. Ne întâmpină un climat rece, sumbru şi mai ales trist. Observăm celulele unde au fost închişi cei care au protestat împotriva comunismului.

TăcuŃi, trecem prin sala "Gheorghe Brătianu", marele nostru istoric.

Intrăm în celula unde a fost închis şi a murit marele om politic Iuliu Maniu. Ne oprim în prima curte a închisorii unde vedem ceva de neînchipuit "Cortegiul SacrificaŃilor", loc unde erau împuşcaŃi cei ce erau închişi. Trecem şi prin cea de-a doua curte a închisorii unde era un spaŃiu de Reculegere şi Rugăciune. Privim cu uimire şi alte săli amenajate în memoria celor care s-au împotrivit comunismului: Sala "Demolărilor", Sala "Deportarea în Bărăgan", Sala "Comunismul Kitch", Sala "Basarabia în Gulag", etc. Ieşim trişti dar cu o lecŃie de istorie bine învăŃată, să ne opunem dictaturii de orice fel ar fi şi să respectăm pe cei ce s-au opus comunismului pentru binele nostru, al celor de azi. Plecăm din Sighet şi ne îndreptăm spre SăpânŃa, unde vom vizita cimitirul vesel. In dreapta şoseaua urmăreşte cursul râului Tisa. Zărim şi satele ucrainiene de pe malul drept al Tisei. Ajungem la cimitirul de la SăpânŃa, creat în 1930 care numai un aer de tristeŃe nu are, aşa cum ar fi normal, ci unul "vesel", dat în special de culorile vii în care predomină albastrul şi din epitafurile hazlii sau ironice care se găsesc pe fiecare cruce din cimitir. Redăm unul dintre epitafurile celebre, care sună cam aşa: "Sub această cruce grea, Zace biata soacră-mea Trei zile de mai trăia, Zăceam eu şi cetea ea Voi care treceŃi pă aici IncercaŃi să n-o treziŃi Că acasă dacă vine Iarăi cu gura pe mine Da aşa eu m-oi purta Că-napoi n-a înturna Stai aicea, dragă soacră-mea." Vizităm şi splendida biserică din incinta cimitirului şi "veseli" ieşim din cimitir în stradă, unde facem o ultimă poză de grup. Plini de învăŃăminte ne îndreptăm spre casă. Trecem prin vestite sate din łara Oaşului. Remarcăm în mod deosebit satul Certeze, a căror locuitori sunt plecaŃi în străinătate, dar care este plin de sute de vile dintre cele mai moderne. Fără să mai avem "probleme" pe autobuz ne apropiem cu aceeaşi viteză de melc, datorată drumul foarte rău, de Oradea. Seara ajungem în Budureasa, obosiŃi dar bucuroşi că am văzut noi şi minunate locuri ale Ńării şi am trăit clipe de istorie adevărată. Goina Oana Teodora- Cls a V-a In numărul viitor al revistei vom retrăi amintirile din excursia din Moldova .

ŞtiaŃi că....? 1. În anul 1985, submarinul „Nautile”a coborât la o adâncime mai mare de 6000m( în apele Japoniei)? El avea pereŃii dintr-un aliaj de titan şi oŃel pentru a rezista la presiuni hidrostatice foarte mari. 2. Greutatea unui scafandru împreună cu echipamentul este mai mică decât forŃa arhimedică? Pentru a-şi mări greutatea el poartă o centură cu plăcuŃe din plumb. 3. Primul balon cu aer cald a fost confecŃionat de fraŃii Joseph şi Etienne Montgolfier( 1783). 4. Henri Giffard în 1850, a construit primul dirijabil? 5. în fiecare an, aproximativ 500.000 km³ de apă se evaporă în atmosferă şi revin pe suprafaŃa pământului sub formă de ploaie şi zăpadă. În timpul nopŃilor reci, vaporii de apă din atmosferă, venind în contact cu corpurile reci se condensează în picături fine de apă formând roua. Dacă temperatura coboară sub 0ºC se formează chiciura sau bruma. Rubrică realizată de prof. Laza LucreŃia

ActivităŃi şcolare organizate în cadrul şcolii 2007- 2008 1 martie – MărŃişorul Propunător : prof. coordonator Goina Daniela În data de 3 martie 2008 în cadrul şcolii s-a organizat o expoziŃie de mărŃişoare confecŃionate de elevii din clasele de gimnaziu. ExpoziŃia a scos în evidenŃă talentul şi creativitatea elevilor care au realizat cu migală diferite mărŃişoare, simbol al primăverii. Elevii care au participat au fost răsplătiŃi cu rechizite, iar cei care şi-au exprimat dorinŃa de a participa îi aşteptăm la anul.

28 martie 2008- Concurs european de matematică aplicată „Cangurul” -organizator prof. Crăciun Delia La concursul de matematică desfăşurat în şcoală au participat elevii din clasele IV- VIII, în număr de 17. Concursul a fost sub formă de întrebări grilă şi a fost un bun prilej de evaluare a cunoştinŃelor dobândite. În data de 12 aprilie 2008 s-a desfăşurat şi „Cangurul”-matematician pentru clasele I-II. ToŃi elevii participanŃi au primit diplome. 10 aprilie 2008 – Concurs de încondeiat ouă- propunător Goina Maria

În 10 aprilie 2008 - în cadrul şcolii s-a organizat un concurs de încondeiat ouă, propus de doamna educatoare Goina Maria. La concurs au participat elevi din clasele I- VIII, aceştia au „ încondeiat” ouă pe hârtie, alegând cele mai renumite modele tradiŃionale din zona Buduresei, pe care le-au învăŃat de la bunicii lor. Concursul se organizează în fiecare an înaintea marii Sărbători de Paşte, pentru a încuraja elevii talentaŃi să păstreze obiceiurile şi tradiŃiile specifice zonei. Juriul a fost format din cadrele didactice: director Goina Teodor, prof. Laza LucreŃia, prof.Goina Daniela,prof. Borta Mihai , un reprezentant al elevilor: Leuca Monica -cls. a VII-a şi un reprezentant al Primăriei Ile Nadia. S-au acordat trei premii( I, II, III) şi două menŃiuni, elevii fiind răsplătiŃi cu diplome şi rechizite .

22 aprilie Ziua Pământului- în cadrul şcolii am organizat o activitate educativă.câŃiva elevi au plantat diferite specii de flori şi seminŃe de flori, pentru a menŃine parcurile din faŃa şcolii şi din curtea şcolii, câŃiva elevi au adunat gunoaiele din curtea şcolii şi le-au depozitat în containerele existente. AlŃi elevi au realizat planşe semnificative pentru această zi.

CreaŃii ale elevilor

A sosit primăvara Primăvara

Iarna geroasă a fugit, DimineaŃa-şi spală ochii, Primăvara a sosit Grei de somn şi-nceŃoşaŃi Soarele a însorit, Şi îmbracă-n albe rochii Câmpul tot a înverzit. Dealuri văi şi munŃi înalŃi. Viorele, ghiocei, Sub a cerului paloare Zboară pe cer, porumbei, Se zăreşte doar pădurea, Luna şi cu soarele Ce se-ntinde ca o mare Înfloresc grădinile. Cuprinzând întinderea Mieluşeii cei voioşi, Şuierând în grabă vântul Sar pe câmpii, bucuroşi; Alba rochie-o adună RăŃuşca cea frumuşică Lăsând pe întreg pământul Stă pe apă liniştită. Soarele de după lună. Laza Alexandra- cls. a VI-a A Bucuroase păsărele Îşi ridică-n văzduh cântul Şi-şi dau mâna între ele

Ca-nsorit din nou pământul. Magda Ioana – cls. a VIII-a

Ghicitori -Şora Romina-cls.a V-a Am un călăreŃ isteŃ, C-un picior se-nŃepeneşte Cu celălat se-nvârteşte. ( compasul). Fie iarnă, fie vară, Moş Crăciun stă-n cămară Învelit într-o cojoacă. Cu mustăŃi de promoroacă. ( frigiderul) Sare gardul, dă cu capul Şi sfărâmă prepeleacul. După ce păscut-a iarbă, Rumegă mişcându-şi barba. ( capra ).

O lacrimă

Încet se scurge pe obraz O lacrimă de dor. Fără să vreau o şterg Deoarece, nu-şi are nici un rost. Alta se scurge pe urma celei dinainte Este ceva ce nu mai poate aştepta E-un dor nebun, Pentru ceva ce inima mereu plângea. E amintire şi doar speranŃă, E suferinŃă şi tristeŃe Că sufletul nu se împacă, Cu aşteptările deşarte. Magda Ioana-cls.aVIII-a

Culese de eleva Nistor Ramona- cls. a VIII-a

1. Toarce furca mea 3.BădiŃă nevasta ta 5. Am o nană mândră tare

Şi adună Galbenă-i ca şi ceara Ca fundul de la căldare

Şi pe mine Io-s micuŃă ca grâu Trag nădejde c-o albi Mă fă bună. Rotundă ca şi bobu O dată cu biboli. Roşie ca bujoru. 2. La nevasta băutoare Nu mai vezi pânză la vale 6. Spune bade, la măta 7. Nana mea din Budureasă C-o vinde toată fuioare. Să-şi văruiască casa Ce te porŃi aşa lăŃoasă 4. Mândră-i nana şi de frică Până-n tindă să-şi tragă jură O n-ai apă şi sopon Cu ruşele din potică. Să nu mă mai poarte-n gură. O nu te saturi de somn.

Că atunci i-oi fi noră-n casă, O n-ai apă şi căldare Când i-a creşte grâu pe masă, O lemne pe Dealu Mare. Secară-n vatra de tindă Să ajungă cu spicul în grindă.

Ce înŃelegem prin natură? Cuvântul „natura” este un cuvânt sacru, care ar trebui respectat de toŃi oamenii care trăiesc pe această

planetă. Natura este mediul care ne înconjoară în care trăim, natura reprezintă tot ce există pe acest pământ: munŃi,

câmpii, dealuri etc. Natura este un izvor de sănătate şi obligaŃia tuturor de a o proteja, de a o păstra curată şi nepoluată, pentru

că fără natură viaŃa nu ar exista. Soarele este natura şi fără el viaŃa nu ar fi posibilă, dar un semn de întrebare ar trebui să-şi pună omenirea

cu dezvoltarea economică, industrială cu poluarea pentru că într-o zi s-ar putea ca el să nu mai răsară. Taifunurile, tornadele, furtunile, cutremurele sunt şi ele fenomene ale naturii, dar şi acestea sunt influenŃate

de multe ori în mod negativ de către om. Universul cu tot ce cuprinde stelele, luna şi unele fenomene ce se petrec în el precum ar fi : eclipsele de

lună, eclipsele de soare sunt tot nişte fenomene ale naturii. Prin cuvântul natură ar trebui să înŃelegem o îndatorire de a o proteja şi curăŃa asta însemnând că obiectele

care nu ne mai sunt de folos să nu le aruncăm peste tot şi oriunde, numai în locuri special amenajate. În fiecare zi ar trebui să ne gândim că un spaŃiu din natură bine îngrijit şi amenajat, ne dă putere, speranŃă şi „poftă de viaŃă”.

HaideŃi cu toŃi să fim mai responsabili şi să protejăm, atât cât ne stă în puteri, mediul înconjurător. Nistor Ramona-cls. a VIII-a.

Probleme de chimie Propuse de Mitran Alexandra Larisa -cls. a VII-a

1. 2,4 g Mg. Ard în oxigen. Cât MgO se formează? ExprimaŃi răspunsul în grame şi moli. 2. 2,3g Na ard în aer. Cât oxigen se consumă în grame şi moli?

Propuse de Buşte Florina –cls. a VIII-a

1. 2 moli CaO reacŃionează cu apă. Ce substanŃă se formează şi câte grame şi moli se obŃin. 2. 6,4g Cu reacŃionează cu H2SO4. câte grame CuSO4 rezultă? ExprimaŃi răspunsul şi în moli. 3. 5g Al ard în oxigen. Aluminiul are puritatea de 97%. Cât oxid de aluminiu se formează în grame şi moli.

4. CalculaŃi procentul de azot conŃinut în acidul azotic.

ŞtiinŃe –curiozităŃi

o Broasca- Ńestoasă aligator depune vara 24 de ouă, unul după altul, în gaură săpată în apropierea malului apei, apoi le acoperă cu pământ. Primăvara, imediat după ieşirea din ouă, puii se târăsc în apă.

o În primele 5 minute la naştere, nou-născutul primeşte o notă care arată constituŃia lui fizică în funcŃie de ritmul cardiac, respirator, reflexe, tonus muscular şi culoarea pielii.

o La maturitate un elefant poate cântări 6 tone. o Cântarele electronice sunt folosite în toate domeniile de activitate: farmacie, comerŃ ,etc...

Geografie- curiozităŃi

o Cea mai veche hartă a Ńării noastre datează de peste 400 de ani. Ea a fost lucrată la Braşov în anul 1452 şi este opera învăŃatului Ioan Hontesur, care a desenat-o, a gravat-o pe placă de lemn şi apoi a tipărit-o în atlasul său personal numit Rudimenta Cosmographica.

FaŃă de timpul când a fost ântocmită harta este destul de corect şi de frumos executată. Almanahul turist 1961, editat de O.N.T.CarpaŃi.

Istorie- curiozităŃi ŞtiaŃi că......

- Farul din Alexandria, înalt 120m, reprezintă una dintre cele 7 minuni ale lumii? - Biblioteca din Alexandria numără 700.000 de volume? Aceasta a ars parŃial într-un

incendiu în anul 48 î. H. - Împăratul Traian era originar din Spania? A fost singurul împărat roman ariginar dintr-o

provincie a imperiului? - Aşezările întărite ale daco-geŃilor se numeau „dave”?

ŞtiaŃi că...... ....datorită acŃiunii vântului şi a precipitaŃiilor unele atânci au căpătat forme ciudate( de ciuperci, de turnuri), de exemplu: Babele, Sfinxul din masivul Bucegi, Pietrele Doamnei din masivul Rarău. Colectivul clasei a IV-a

SuperstiŃii - Se spune ca daca numele tau are 13 litere ai ghinion. Daca numele tau are 7 cifre se spune ca ai noroc. Se zice a vascul ocroteste casa de fulger si de trasnet Se spune ca florile de soc purtate la nunti aduc noroc mirilor. - Nucsoara protejeaza de reumatism si atrage norocul. - Daca langa casa ta cresc arbusti de soc, se spune ca vei avea casa protejata Se spune ca alungi blestemele daca presari injurul casei praf de ardei iute sau flori de musetel. Florile de galbenele presarate sub pat aduc un somn sanatos.

Rebus Propus de elevul Miculescu Mădălin- clasa a VI-a A

După ce veŃi completa pe orizontală, pe verticala A-B veŃi descoperi un anotimp mult aşteptat. A

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

B 1. Cine vesteşte prin cântec venirea primăverii. 2. Luminează primăvara. 3. Care este vestitorul primăverii? 4. Unde cresc vestitorii primăverii? 5. În ce lună începe primăvara? 6. Ce flori cresc pe câmpie alături de vestitorul primăverii. 7. ÎnfrumuseŃează prin culori câmpia. 8. Se poartă în piept în luna mai. 9. Un sentiment al tuturor când vine acest anotimp, după gerul iernii.

SoluŃia în numărul următor.

Rebus - propus de elevul Laza Dacian- clasa aVIII-a

Rebusul se completează pe verticală. Pe orizontala A-B veŃi găsi soluŃia pentru piatră de var. 4.

1. Nemetal, gaz-galben-verzui. 2. Metal moale din grupa a III-a principală 3. Semimetal din grupa a IV-a cu masa atomică 28. 4. Cu denumirea comercială „vitriol”. 5. Metal folosit în medicină în radiografie. 6. Singurul nemetal lichid. SoluŃia în numărul următor.

3. 5. 6. 1. 2.

Dezvoltarea intelectuală în adolescenŃă AdolescenŃa este perioada de tranziŃie

între pubertate şi vârsta adultă. Este etapa de creştere fizică, emoŃională, psihologică, socială şi mentală. Cronologic adolescenŃa se întinde de la vârsta de 13 ani către 19 ani. Biologic, începe cu pubertatea, perioadă în care reproducerea devine pentru prima dată o posibilitate fizică.

Creşterea în aceşti ani este, în aparenŃă mai mult fizică. AdolescenŃii, băieŃi şi fete, devin mai înalŃi şi cresc în greutate, forma corpului lor se schimbă şi trăsăturile feŃei devin mai bine definite şi mai mature.

La fel de importantă este şi dezvoltarea intelectuală. În adolescenŃă, procesul gândirii înregistrează o transformare gradată de la copilărie la etapa de adult. Până pe la 12 ani, învăŃatul presupune, în principal, înŃelegerea rostului obiectelor concrete, lucrurilor care pot fi văzute şi simŃite. Următorul pas în dezvoltarea intelectuală este gândirea abstractă. De-a lungul adolescenŃei, copiii încep gradat să se descurce cu ideile abstracte despre trecut şi viitor. AbilitpŃile nou dobândite permit gândurilor unui adolescent să ia aripi, să călătorească în timp, făcând speculaŃii despre ceea ce el sau lumea înconjurătoare ar putea deveni.

În acest sens mărimea forŃei gândirii poate depăşi anumite limite. AdolescenŃii pot simŃi că sunt centrul universului, că au capacitatea de a face orice şi oricât. Ei pot să-şi asume ceea ce alŃii gândesc despre ei pozitiv sau negativ într-o măsură mai mare decât ceea ce sunt de fapt. Acest sentiment de a fi în lumina reflectoarelor îi poate face pe adolescenŃi şi să se simtă conştienŃi de ei înşişi, lipsiŃi de putere sau pierduŃi.

AdolescenŃii pot să treacă prin etape în care, într-un anumit moment să creadă că toată lumea gândeşte ca ei, iar în clipa următoare, că nimeni pe lume nu poate să le înŃeleagă gândurile şi sentimentele. În cele din urmă,

adolescenŃii încep să realizeze că gândurile lor pot fi atât de diferite de ale altora cât şi similare cu ele. Deasemenea, realizează că nu sunt în centrul atenŃiei tuturor.

În fine, gândirea abstractă devine mai matură şi mai pătrunzătoare. AdolescenŃii devin mai capabili să judece dacă relaŃia dintre două sau mai multe propoziŃii este logică. Ei pot să rezolve probleme din ce în ce mai complexe. AdolescenŃii devin în stare să gândească ştiinŃific, concepând ipoteze şi metode de a testa. În plus adolescenŃii pot gândi reflexiv. De exemplu adolescentul poate pregâti un argument pentru o discuŃie sau dezbatere şi poate judeca punctele slabe sau tari ale unui argument.

Maturizarea în dezvoltarea intelectuală a unui adolescent schimbă modalitatea sa de a gândi despre lume şi felul în care reacŃionează faŃă de ea. AdolescenŃii sunt capabili să discearnă cu mult mai clar felul în care acŃiunile trecutului au influenŃat ceea ce se petrece acum. De asemenea sunt în stare să prevadă mai bine implicaŃiile pe care le vor avea asupra viitorului acŃiunile lor sau ale altora.

În acelaşi timp adolescenŃii încep să înŃeleagă relaŃia cauză- efect dintre unele comportamente distructive cum ar fi abuzul de droguri şi de alcool şi sănătatea precară. Beneficiile unei bune alimentaŃii şi ale unei activităŃi fizice susŃinute, vor începe să aibă sens. Pentru prima dată veŃi remarca interesul adolescentului în discuŃii pe diferite subiecte cu prietenii săi, familia şi profesorii. MulŃi adolescenŃi petrec destul timp frământându-se cu întrebări majore cum ar fi: „ Care este scopul vieŃii?” Deşi un adolescent va mai fi, probabil îndrumat de părinŃi, profesori şi alŃi adulŃi, deciziile lui sunt de asemenea influenŃate de gândurile şi convingerile colegilor. Prof. Goina Virginia

ŞtiaŃi că....? 1. Presiunea arterială medie din creier şi cea din picioare au valori aproape egale atunci când corpul omenesc este în poziŃie orizontală. În poziŃie verticală, presiunea arterială din creier este mai mică, iar cea din picioare este mai mare datorită presiunii hidrostatice. Presiunea hidrostatică a sângelui explică accidentele pe care le pot avea aviatorii în timpul executării loopingurilor şi a antrenamentelor pentru zboruri cosmice. 2. Batiscaful este un submarin mai mic folosit pentru a coborî la adâncimi foarte mari. Pentru a rezista la presiunile enorme ale apei cabina în care se află pasagerii este o sferă din oŃel cu pereŃii foarte groşi? 3. Batiscaful „Trieste” a atins în 1960 adâncimea de 10916 m în timpul unor cercetări efectuate de profesorul Piccard? Rubrică realizată de prof. Laza LucreŃia

SoluŃia jocurilor didactice- problemelor distractive din numărul precedent. 1) 4 pisici, cele situate câte una în fiecare colŃ al camerei, fiecare şezând pe coada ei, privind pe

celelalte 3. 2)

SoluŃia sudoku

6 2 9 7 4 1 5 3 8 1 7 3 5 8 6 9 4 2 5 8 4 9 3 2 7 6 1 9 4 1 3 5 8 2 7 6 7 6 8 2 9 4 3 1 5 2 3 5 1 6 7 4 8 9 3 9 7 6 1 5 8 2 4 4 1 2 8 7 9 6 5 3 8 5 6 4 2 3 1 9 7

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor.

6 2 7 6 4 3 1 4 7 2 3 6 7 5 4 1 9 2 8 4 3 2 3 8 5 1 5 3 7 6 8 3 6 8 2 1 7 3

Prof. Goina Daniela

Jocuri didactice- probleme distractive Propun elevilor să se pregătească la matematică şi amuzându-se.- prof. matematică Crăciun Delia

2. împăratul îi cere unui slujitor să-i aducă un măr din grădina sa. Pentru a ajunge în grădină slujitorul a trecut 3 porŃă străjuite de câte un paznic. Fiecare paznic Ńi spune:

- Te las să treci dacă îmi dai jumătate din numărul merelor ce le ai la tine! Câte mere trebuie să ia slujitorul din grădină pentru a ajunge la împărat cu un măr? 2. un părinte are 32 ani, fiul lui 5 ani. După câŃi ani vârsta tatălui va fi de 10 ori mai mare decât vârsta fiului?

DescoperiŃi minunile lumii

Vulcanul Etna

A apărut din mare în urmă cu aproximativ 1.000.000 de ani şi a erupt pentru prima dată acum 500.000 de ani. În prezent este cel mai mare vulcan activ din Europa, având o circumferinŃă a bazei de 160 de kilometri şi acoperind o suprafaŃă cât a Londrei, cu tot cu suburbii.

ÎnălŃimea Etnei variază; în prezent măsoară 3320 de metri, dar acum 100 de ani era cu 30 de metri mai înalt. Craterul nu este nici el stabil. Etna a avut cel puŃin încă două vârfuri înaintea celui actual, iar pe unul dintre versanŃi se cască o gaură cu circumferinŃa de 20 de kilometri ai cărei pereŃi verticali coboară până la 900 de metri adâncime.

ErupŃiile sale sunt alimentate de un rezervor de lavă lung de 30 de kilometri şi lat de 4 kilometri, situat sub munte şi alimentat de enorme cantităŃi de materie topită plină cu gaze din străfundurile Terrei.

Deşi s-ar crede că locul nu este deloc prielnic activităŃilor umane, Etna constituie una dintre cele mai populate regiuni ale Siciliei.

Pantele vulcanului sunt bine udate de izvoare, iar datorită cenuşii vulcanice, solul a devenit unul din cele mai fertile din lume. Oamenii culeg aici chiar şi cinci recolte de legume pe an, fructele cresc din abundenŃă, iar bogăŃia viilor de aici este vestită.

Dacă urcăm Etna cu piciorul vedem la poalele vulcanului viŃă de vie, portocali, arbori de fistic care lasă loc apoi merilor şi cireşilor. Mai sus se întind păduri de stejari, aluni şi mesteceni,iar dincolo de ele cresc doar smocuri de copaci alpini sicilieni.

Ici şi colo sunt petice de zăpadă veşnică. Spre vârf condiŃiile sunt neprielnice vieŃii; o întindere uniformă, cenuşie, de zgură, cenuşă şi lavă,

presărată de fisuri din care ies aburi. Privind de sus poŃi vedea toată Sicilia, iar departe, în larg se zăreşte vag Malta, putând admira

astfel vestitele leagăne ale civilizaŃiei europene.

Prof. Goina Teodor ŞtiaŃi că.....

1. Cel mai batran cal din lume, denumit “Batranul Billy”, a trait 62 de ani? Cartea Recordurilor pastreaza performanta celui mai batran ponei cunoscut: a trait 56 de ani si se numea Sugar Puff. De regula, caii traiesc aproximativ 25-26 de ani.

2. Sampson este numele celui mai inalt cal din lume? El cantarea aproximativ 1.5 tine si masura nu mai putin de doi metri!

3. Caii pot dormi atat culcati cat si in picioare? Somnul lor este foarte diferit de cel al oamenilor si este adaptat vietii din salbaticie: caii nu au o perioada “fixa” de somn, ca la oameni, ei se odihnesc in reprize combinate de somn (atat in picioare cat si culcati). In medie, caii au nevoie de aproximativ doua ore si jumatate de somn pe zi, dar uneori pot dormi si cateva minute/zi iar alteori chiar si 15 ore.

Diverse superstiŃii

- Se spune ca nu este bine sa te intorci din drum cand mergi pe scari sau sa depasesti pe cineva pe aceesi scara. - Nu este bine sa deschizi umbrela in casa. - Se spune ca aduce ghinion sa-ti vezi chipul intr-o oglinda la lumina lumanarilor. - Se zice ca nu e semn bun daca iti cade umbrela pe podea. - Daca la o ceremonie se stinge o lumnare fara motiv, se spune ca prin preajma sunt spirite rele.

SuperstiŃii Se spune ca atunci cand ti se imbujoreaza obrajii fara motiv cineva vorbeste despre tine Daca te mananca urechea stanga te vorbeste lumea de rau, daca te mananca cea dreapta se spune ca te vorbeste cineva de bine. Daca te mananca palma dreapta se spune ca vei da bani in curand. Daca te mananca palma stanga vei lua bani. Daca iti dai cu oja pe unghii si le privesti des se spune ca cineva vorbeste de tine. Se spune ca asa cum vei inepe saptamana asa vei avea toate zilele. Ca sa ai noroc tot anul poarta haine noi de Paste Zilele de 13 din calendar care cad vinerea sunt considerate aducatoare de ghinion si efectele vor fi cu atat mai dezastroase cu cat 13 martie pica intr-o vineri. Fişe de lucru pentru educaŃie ecologică

Propun tuturor elevilor să lucreze aceste fişe simple, care să ne amintească zi de zi că trebuie să protejăm natura, mediul înconjurător pentru a avea o viaŃă sănătoasă. Fişă de lucru -1. Caută şi vei afla 9 animale şi 6 plante: I E P U R E A C D E T X C V B L E U S F R V U L P E S F C D A L U N K F A Z A N N U F A R A T T N S D A L I E N E S A A A G C S F T I G R U F M U S E T E L H R I G A R O A F A Z S R A N D U N I C A X Fişă de lucru-2. Numele:______________________ Data:_____________ 1.Alege acŃiunile ecologice :

- închizi robinetul când nu ai nevoie de apă - apa de ploaie o colecŃionezi şi o foloseşti în gospodărie - speli maşina împreună cu tata direct în albia unui râu - după un picnic laşi în urma ta deşeurile - plantezi un copăcel - stau în camera în care fumează adulŃii - îngrijesc plantele din camera mea şi din sala de clasă - citesc reviste şi cărŃi despre mediul înconjurător - vizionez emisiuni ştiinŃifice pentru copii - adun deşeurile în locuri special amenajate 3. Dacă ai terminat, desenează animalul tău preferat!

Fişa de lucru -3. De la plante noi consumăm: Propunător înv. Bogdan Florina

Rădăcina Fructul

Frunzele

Circuitul apei în natură

“Sa invatam sa ocrotim natura, Sa invatam ca ea inseamna mult! Sa invatam ca viata avem doar una, Propunător înv. Bogdan Florina Si vrem sa dainuim pe-acest PAMANT!”

Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus”.

Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Nistor Ramona-elevă cls.a VIII-a Prof. Laboş Daciana Laza Dacian –elev cls. aVIII-a Prof. Goina Virginia Miculescu Mădălin-elev cls. a VI-a Prof. Crăciun Delia Magda Ioana-elevă cls. aVIII-a Înv. Bogdan Florina Buşte Florina-elevă cls. a VIII-a Înv. Buha Florin Mitran Alexandra-cls. a VII-a Laza Alexandra- cls. a VI-a