Curs 7

RETELE DE TRANSPORT TRANS-EUROPEAN (TEN-T)

TENs Retele transeuropene (Transeuropean Network) este un program al

Comunitatii Europene care sustine obiectivele Strategiei de dezvoltare a Spatiului European prin

realizarea unor retele transeuropene in arii de constituire a unor infrastructuri de transport, de

comunicatie si de furnizarea a energiei pe care sa se sprijine cresterea economica si spatiala a

Eurocoridoarelor.

TEN-T Reteaua de transport transeuropeana este un program al Uniunii Europene, de

dezvoltare a infrastructurilor de transport, care urmareste nlesnirea dezvoltarii schimburilor si

coeziunii la nivelul teritoriului european, in contextul crearii Pietei unice europene. Programul

vizeaza:

Conectarea si crearea interoperabilitatii diverselor retele de transport nationale;

Cresterea ponderii modale a transporturilor mai prietenoase fata de mediu;

Accelerarea integrarii noilor tari mambre ale Uniunii Europene.

In momentul de fata, sunt stabilite 30 de proiecte TEN-T la orizontul anului 2020.

Retelele transeuropene de transport slujesc obiectivele principale de realizarea a

coeziunii sociale si economice europene, de functionalizare a Pietei Unice, prin creearea unei

bune accesibilitati macro-spatiale in interiorul continentului european, fiind importante

pentru strategiile de dezvoltare spatiala. Este evidentiata necesitatea racordarii teritoriilor

insulare si periferice la cele centrale, pentru evitarea reiterarii clasicei dihotomii centr-

periferie, la nivelul continentului european, aflat intr-o evidenta dinamica de polarizare a

teritoriului de catre cateva mari metropole.

Obiectivul coeziunii dar si obiectivul paritatii de acces ia infrastructuri de transport si

echipamente/servicii, intr-o; noua structura/armatura urbana europeana policentrica,

presupune dezvoltarea retelei transeuropene de transport, n relatie cu dezvoltarea punctelor

nodale/hubs (metropolele), pe baza a doua principii:

Conectivitate intre (inter) teritoriile metropolitane presupune o distributie

echilibrata in teritoriul UE a portilor, punctelor/nodurilor de legatura (porturi,

aeroporturi) si o buna relationare a acestora cu teritoriile inconjuratoare;

Conectivitate in (intra) teritoriile metropolitane si regionale, pentru un nou parteneriat

urban-rural si paritate de acces la servicii si dezvoltare economica presupune

modernizarea transportului secundar, regional si a legaturilor cu TENs.

Se urmareste prin aceasta evitarea efectului tunel neconectarea oraselor mici si

medii la marile infrastructuri de transport care le traverseaza si care leaga marile metropole: ca

si evitarea efectului pompa, care deviaza investitiile dinspre zonele slabe structural spre

marile infrastructuri.

Dezvoltarea echilibrata a teritoriului european (evitarea excesivei polarizari / adancirii

disparitatilor) impune si ameliorarea mezzo-accesibilitatii prin sistemele de transport regional

(secundar) si conectarea acestora la TENs in noduri () ehilibrat dispersate in teritoriu.

CORIDOARELE TRANSEUROPENE PE TRITORIUL ROMANIEI

Prin asezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a mai multor

magistrale de transport, care leaga nordul de sudul Europei (coridorul IX) si vestul de estul

acesteia (coridorul IV). Reteaua de transport din Romania asigura legatura intre reteaua de

transport comunitara si reteaua de transport a statelor necomunitare vecine, din Europa de Est

si Asia.

Romania este strabatuta de urmatoarele coridoare paneuropene:

o Coridoarele terstre nr. IV si nr. IX, (rutiere si feroviare) care au ca nod comun capitala

tarii, Bucuresti;

o Coridorul VII, fluviul Dunarea, calea navigabila interioara ce asigura legatura intre Marea

Neagra si Marea Nordului.

Sursa:PND (Planul National de Dezvoltare) 2007-2013

... (cred ca lipseste ceva) ...

..pentru a-si putea coordona investitiile in reteaua de transport transcontinentala in absesnta

unei autoritati centrale de supervizare, statele din Europa au convenit in Creta la Conferinta

Pan-Europeana din 1994, rutele a zece Coridoare de transport transcontinental care sa fie

finalizate in decurs de 10-15 ani. Toate aceste coridoare au fost localizate in Europa Centrala si

de Est, dat fiind ca in Europa de Vest reteaua de transport era moderna si dezvoltata.

Coridoare rutiere:

IV: Nadlac Arad Timisoara Lugoj Deva Sebes Sibiu

Pitesti Bucuresti Lehliu Fetesti Cernavoda Constanta

Agigea cu ramura de la Lugoj spre Caransebes Orsova Drobeta

Turnu Severin Craiova Calafat

IX: autostrada care leaga Marea Neagra de Marea Baltica

Albita Marasesti Buzau Bucuresti

Coridoare feroviare:

IV: Curtlici - Arad - Simeria - Vintu de Jos - Alba lulia - Cosaliu -

Copsa Mica - Brasov - Ploiesti - Bucuresti - Fetesti - Medgidia

Constanta - cu ramura de la Arad spre Timisoara - Caransebes -

Drobeta Turnu Severin - Strehaia - Craiova Calafat

IX: Ungheni Cristestii Jijia Iasi Pascani Bacau Adjud

Marasesti Focsani Buzau Ploiesti Bucuresti Videle

Giurgiu

Coridorul VII Dunarea de la Bazias Cernavoda Port Braila Port

la Sulina Port cu o ramura spre Cernavoda Port Poarta Alba

Constanta Port si o alta ramura spre Poarta Alba Midia

Navodari.

Autostrada inelara a Marii Negre: Artera de 7000 de kilometri in

jurul Marii Negre care va strabate opt tari Rusia, Ucraina,

Moldova, Romania, Bulgaria, Grecia,Turcia si Georgia.

IN UNIUNEA EUROPEANA CORIDOARELE PANEUROPENE NU (MAI) EXISTA. NU EXISTA

si NU SE FINANTEAZA.

UNIUNEA EUROPEANA FINANTEAZA EXCLUSIV TEN-T si mai ales PROIECTELE

PRIORITARE TEN-T (TRN-T core)!

IN ROMANIA NU MAI EXISTA CORIDORUL IV, IX SI X

IN ROMANIA, 2007-2014 (schimbare in oct.2013):

1. Proiectul Prioritar 7 TEN-T, rutier, in locul fostului C IV rutier, insemnand:

Traseu PRINCIPAL: Nadlac Lugoj Drobeta Turnu Severin Calafat, fara ocolire pe la

Craiova

Traseu SECUNDAR (ramura): Lugoj Deva Sibiu Pitesti Bucuresti Port

Constanta

2. Proiectul Prioritar 22 TEN-T, feroviar, in locul fostului C IV feroviar, insemnand:

Traseu PRINCIPAL: Curtici Arad Lugoj Drobeta Turnu Severin Craiova Calafat

Traseu SECUNDAR (ramura): Arad Deva Sighisoara Brasov Bucuresti

Constanta Port Constanta

3. Strategia Dunarii ca politica de finantare in locul fostului Coridor VII

In mai 2013 a fost semnat un acord, in cadrul negocierilor trilaterale dintre Parlamentul

European, Consiliul si Comisia Europeana, care urmeaza a fi aprobat in mod oficial de catre

plenul Parlamentului European si Consiliu, cu privire la propunerile de a transforma mozaicul

actual de drumuri, cai ferate, aeroporturi si canale europene intr-o retea unificata de transport

(TEN-T), o retea europeana de transport solida care sa parcurga toate cele 28 de state membre.

Prin acord se stabilea:

O retea centrala de transport (TEN-T core network) care urmeaza sa fie instituita pana

in 2030 pentru a reprezenta coloana vertebrala a transporturilor in cadrul pietei unice.

Finantarea transportului in cadrl mecanismului Conectarea Europei (pentru perioada

2014-2020) se va concentra, de asemenea, pe aceasta retea centrala de transport, pe

completarea verigilor lipsa la nivel transfrontalier, inlaturarea blocajelor si

transformarea acesteia intr-o retea mai inteligenta;

Reteua TEN-T centrala va fi sustinuta de o retea cuprinzatoare de rute la nivel regional

si national (TEN-T comprehensive network) care aduce trafic in reteaua centrala.

Aceasta din urma va fi in mare parte finantata de statele membre, cu cateva posibilitati

de finantare UE si regionale din fonduri destinate transporturilor, inclusiv prin noi

instrumente de finantare inovatoare. Scopul este ca treptat, pana in 2050, cea mai

mare parte a cetatenilor si a intreprinderilor din Europa sa se afle la cel mult 30 de

minute distanta, ca timp de deplasare de aceasta retea globala.

Pentru perioada 2014-2020, in scopul accelelrari proiectelor de investitii corelate la nivel

european, din reteaua centrala au fost selectate pentru finantare, noua coridoare

multimodale transnationale prioritare. Romania este traversata de doua coridoare de

transport prioritare din cele noua, dupa cum urmeaza:

o Coridorul RHINE DANUBE, care asigura legatura regiunilor centrale din jurul

Strasbourg si Frankfurt prin sudul Germaniei, catre Viena, Bratislava si Budapesta cu

Marea Neagra, cu o importanta ramificatie de la Munich catre Praga, Zilina, Kosice la

granita cu Ucraina. Este principala legatura de la este la vest intre tarile europene, pana

la Marea Neagra;

o Coridorul ORIENT/EAST-MED, care strabate Europa de la nord-vest la sud-est si

asigura legaturile Europei centrale cu Marea Nordului, Marea Baltica si Marea

Mediteraneana; pe teritoriul Romaniei este inclusa ruta Arad Timisoara Calafat.

INFRASTRUCTURI DE CIRCULATIE La nivel national

Master Plan General de Transport Romania Varianta aprilie 2015

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL Sectiunea I Cei de comunicatie (aprobat prin Legea nr. 363/1996 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.606/1996)

PATN este suportul dezvoltarii complexe si durabile inclusiv al dezvoltarii regionale a

teritoriului si reprezinta contributia specifica a tarii noastre la dezvoltarea spatiului european si

premiza inscrierii in dinamica dezvoltarii economico-sociale europene.

PATN are caracter director si fundamenteaza programele strategice sectoriale pe

termen mediu si lung si determina dimensiunile, sensul si prioritatile dezvoltarii in cadrul

teritoriului Romaniei, in acord cu ansamblul carintelor europene.

Planul de Amenajare a Teritoriului National PATN se elaboreaza pe sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de catre Parlamentul Romaniei. Pana in prezent au fost elaborate si legiferate cinci sectiuni pentru P.A.T.N.: Sectiunea I Cai de comunicatie; Sectiunea a II-a - Apa; Sectiunea aIII-a Zone protejate; Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati; Sectiunea a V-a Zone de risc natural.

PATN sectiunea I Cai de comunicatie defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport transeuropene IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei. Totodata, prin legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, republicata, sunt stabilite prioritatile de dezvoltare a infrastructurii de transport pe termen scurt si mediu orizont 2015.

Infrastructura rutiera Legislatie si normative (selectie)

Drumuri si strazi( .... )

1) Ordin al M.T. nr. 43/27.01.1998 pentru aprobarea normelor privind ncadrarea n categorii a drumurilor nationale;

2) Ordonanta Guvernului nr. 43/29 aug 1997 (M.O. nr. 237/29.06.1998) privind regimul drumurilor 3) Ordin al M.T. nr. 45/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,

construirea i modernizarea drumurilor. Publicat la Monitorul Oficial Partea I nr. 138bis din 06/04/1998, intrat in vigoare la 06/04/1998

4) Ordin al M.T. nr. 46/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

5) Ordin al M.T. nr. 49/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor n localitatile urbane;

6) Ordin al M.T. nr. 50/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor n localitatile rurale; publicata in Monitorul Oficial Partea I nr 138bis din 06.04.1998, intrat in vigoare la 06/04/1998

7) Ordin al M.T. nr. 44/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului nconjurator ca urmare a impactului drum-mediu nconjurator;

8) STAS 10144/2-91 Standard de stat cu prescriptii de proiectare referitoare la Trotuare, alei de pietoni si piste de biciclisti

9) STAS 843-55 Standard de stat cu prescriptii de proiectare referitoare la Elementele geometrice ale traseelor

10) STAS 10144/3-91 Standard de stat cu prescriptii de proiectare referitoare la Strazi elemente geometrice

11) Ordin al M.T. nr. 44/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului nconjurator ca urmare a impactului drum-mediu nconjurator;

INFRASTRUCTURI DE CIRCULATIE RUTIERA : ORDONANTA GUVERNULUI PRIVIND REGIMUL DRUMURILOR NR.43/29 AUG 1997 ( M.O. nr.237/29.06.1998):

(1) Drumurile sunt cai de comunicatie terestra special amenajate pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor.

(2) Drumurile fac parte din sistemul national de transport. (3) Fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile,

constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclicti, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentru siguranta circulatiei, terenurile si plantatiie care fac parte din zona drumului, mai putin zonele de protectie.

(4) De asemenea, se considera ca facand parte din drum cladirile de serviciu si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.

CLASIFICAREA SI INCADRAREA DRUMURILOR

Din punct de vedere al destinatiei, drumurile se impart in: a) Drumuri publice obiective de utilizare publica destinate circulatiei rutiere, in scopul

satisfacerii cerintelor de transport unitar ale economiei nationale?, ale populatiei si de aparare a tarii. Acestea sunt proprietate publica;

b) Drumuri de utilitate privata destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier in activitatile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si altora asemenea, de acces in incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizarile de santier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au in proprietate sau in administrare.

Din puncte de vedere al circulatiei, drumurile se impart in: a) Drumuri deschise circulatiei publice, care cuprind toate drumurile publice si acele

drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele turistilor ori alte obiective la care publicul are acces;

b) Drumuri inchise circulatiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privata care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.

Din punct de vedere functional si administrativ-teritorial, in ordinea importantei, drumurile publice se impart in urmatoarele categorii:

a) Drumuri de interes national; b) Drumuri de interes judetean; c) Drumuri de interes local.

(a) Drumurile de interes national apartin proprietatii publice a statului si cuprind drumurile nationale, care asigura legaturile cu Capitala tarii, cu resedintele de judet, cu obiectivele de interes ... ..........., intre ele precum si cu tarile vecine si pot fi:

Autostazile ?

Drumuri ...

Drumuri nationale europene

Drumuri nationale principale

Drumuri nationale secundare

Incadrarea in anumite categorii se face de catre Ministerul Transporturilor, cu exceptia drumurilor nationale europene, a caror incadrare se stabileste potrivit acordurilor si ........ ........ in care Romania este ... . ............ clasificare a drumurilor nationale in .... drumurilor ...... se face de catre Ministerul Transporturilor. (poza 20150420_130251.jpg)

(b) Drumurile de interes judetean fac parte din proprietatea publica a judetului si cuprind drumurile judetene, care asigura legatura intre:

- Resedintele de judet cu municipiile, cu orasele, cu resedintele de comuna, cu statiunile balneoclimaterice si turistice, cu porturile si aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apararea tarii si cu obiectivele istorice importante;

- Orase si municipii; - Resedinte de comuna.

(c) Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia de afla si cuprind:

o Drumurile comunale, care asigura legaturile: - Intre resedinta de comuna cu satele componente sau cu alte sate; - Intre orasul cu satele care ii apartin, precum si cu alte sate; - Intre sate;

o Drumurile vicinale sunt drumuri cre desesrvesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora;

o Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita etc.

Strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le indeplinesc, astfel:

Strazi de categoria I magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu acest drum;

Strazi de categoria a II-a de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit;

Strazi de categoria a II-a colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;

Strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala, care asigura accesul la louinte si pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.

Strazile din localitatile rurale se clasifica in: a) ... b) ...

STRAZI: ORDIN AL M.T. NR.49/27.01.1998 PENTRU APROBAREA NORMELOR TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA STRAZILOR IN LOCALITATILE URBANE Prin strazi se intelege drumurile publice din interiorul localitatilor, idiferent de denumire: strada, cale, chei, cplai, sosea, alee, fundatura, ulita etc. Strazile din localitatile urbane se clasifica in raport de intensitatea traficului si functiunile pe care le indeplinesc, astfel:

Strazile de categoria I magistrale - asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu acest drum, avand minimum 6 benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai.

Strazile de categoria a II-a de legatura asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit, avand 4 benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai

Strazi de categoria a II-a colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale, avand 2 benzi de circulatie.

Strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala - care asigura accesul la louinte si pentru servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.

CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONAL SI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE stabilite in conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit prescriptiilor din tabelul nr.1:

CORELAREA LEGATURILOR RETELEI DE DRUMURI PUBLICE DIN AFARA LOCALITATILOR CU CELE DIN LOCALITATI: La racordarea drumurilor publice din afra localitatilor cu cele din interiorul localitatilor trebuie aplicat principiul conform caruia drumurile publice din afara localitatilor trebuie sa se continue cu drumurile de acelasi rang sau superior in traversarea localitatilor. In tabelul nr. 2 sunt redate legaturile recomandate dintre drumurile din afara localitatilor cu cele din interiorul localitatilor:

CONDITII TEHNICE DE PROIECTARE A STRAZILOR DIN LOCALITATILE URBANE:

(in plus)

CAPACITATILE MAXIME DE CIRCULATIE ALE STRAZILOR SITUATE IN PALIER SI ALINIAMENT:

Nr. benzilor de

circulaie

Distana ntre intersecii (m)

Viteza de proiectare (km/or)

60 50 40 25

A. Circulaia n regim normal i flux continuu (und verde, intersecii

denivelate)

6 benzi - 5000 - - -

4 benzi - 3500 3800 - -

B. Circulaia n regim normal i flux discontinuu (cu treceri alternative n

intersecii)

6 benzi 800 2800 - - -

4 benzi 800 2000 2200 - -

500 1500 1800 - -

2 benzi 500 - 1000 1200 -

300 - 700 900 -

200 - 600 800 -

1 band 100 - - - 350

DISTANTELE DINTRE FRONTURILE CONSTRUCTIILOR SITUATE PE PARTILE LATERALE ALE STRAZII

Nr. benzilor de circulaie curent (ambele sensuri)

Condiiile de amenajare a strzii Distanele ntre fronturile

construciilor (m)

6 benzi cu sau fr linie de tramvai, cu pomi i stlpi la marginea trotuarului

35

4 benzi cu sau fr linie de tramvai, cu pomi i stlpi la marginea trotuarului

25

2 benzi cu pomi i stlpi i cu reele subterane numeroase

14 - 16, n funcie de limea trotuarelor

2 benzi fr pomi 10 - 13, n funcie de limea carosabil i a trotuarelor

PROFILURI CARACTERISTICE DE STRAZI

Capaciti de circulaie

(pietoni/or)

Limea trotuarului (m)

Trotuar lng

locuine

Trotuar lng

magazine

Alee n zon

de parc

1,00 800 700 600

1,50 1600 1400 1200

2,25 2400 2100 1800

3,00 3200 2800 2400

4,00 4000 3500 3000

5,00 4800 4200 3600

CLASIFICAREA TEHNICA a retelei se face, independent de incadrarea in categoriile functionale si administrative, pe baza inensitatii traficului rezultat din datele ultimului recensamant de circulatie, privind traficul actual si de perspectiva, pe clase.

(restul nu se intelege!)

Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales limea benzilor i numrul acestora, trebuie s fie stabilit n funcie de nivelul de serviciu Limea platformei i a prii carosabile se stabilete n funcie de clasa tehnic, de categoria funcional i de elementele prevzute n anexa nr. 1, astfel:

A) Limea platformei: a) ntre 23,5 m i 26 m, la autostrzi; b) ntre 17 m i 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulaie; c) ntre 7 m i 12 m, la drumurile cu dou benzi de circulaie; d) de 5 m, la drumurile cu o band de circulaie. B) Limea prii carosabile: a) ntre 14 m i 15 m, la autostrzi; b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulaie; c) ntre 5,5 i 7 m, la drumuri cu dou benzi de circulaie; d) de 4 m, la drumuri cu o band de circulaie.

RETELE RUTIERE: Actuala schimbare de paradigma a mobilitatii urbane, in logica sustenabilitatii, vizeaza (re)echilibrarea exigentelor de accesibilitate cu cele de protejare a mediului de viata si a patrimoniului urban. Fluxurile sunt cele care, raspunzand in continuare cerintelor de accesibilitate, trebuie de acum adaptate in tot mai mare masura zonelor in care se desfasoara, tinandu-se cont de caracteristicile functionale, morfologice, arhitectural-istorice si sociologice ale acestora. Accentul se muta dinspre adaptarea si amenajarea retelelor rutiere urbane in favoarea fluxurilor motorizate in continua crestere (largiri de strazi si/sau carosabile in detrimentul altor utilizari ale strazilor), catre adaptarea fluxurilor la zonele traversate si deservite, pe principiul mobilitatea potrivita in locul potrivit. Remodelarea artelelor urbane pentru rearmonizarea diferentiata a functiunilor lor de culoar de deplasare si de spatiu de viata, punand accentul pe una sau cealalta dintre functiuni, in raport cu caracteristicile si exigentele arealelor urbane in care se inscriu si cu modul in care le deservesc. Miscaea in teritoriu (infrastructuri?, vehicule in miscare sau stationare) se insereaza in diverse tipuri de zone: cu structuri, morfologii, resurse spatiale, valori arhitecturale si exigente diferite in ce priveste insertia mobilitatii in tesutul si peisajul urban. Nu doar rolul functional trebuie sa influenteze morfologia unei artere (in special profilul sau transversal), ci si caracteristicile si exigentele zonei urbane traversate.

mobilitatea potrivita in locul potrivit

Cu cat zona este mai valoroasa din punct de vedere arhitectural, si/sau cu exigente mai ridicate de calitate a locuirii, cu atat mai multa atentie se va acorda modelarii strazilor si pietelor urbane ca spatii de viata, spatii comunitare cu atribute peisagistice.

Clasificare tehnica + clasificare urbanistica

(poza neclara)

Clasificarea strazilor pe criteriul provenientei in raportul dintre functiunea de circulatie si functiunea de spatiu de viata spatiu public, comunitar, cu atribute de paisaj urban.

Categorii de strazi dupa raportul intre functiunea de culoar de circulatie si cea de spatiu de viata:

1. Strazi pentru care functiunea de artera de circulatie este prevalenta? artere strazile magistrale si de legatura ( de gradul 1,2 )

2. Strazi pentru care functiunea de (infrastructura) de circulatie este intr-un raport echilibrat cu functiunea de spatiu de viata strazi colectoare, interioare cartierelor, pe care poate circula si transportul in comun

3. Strazi pentru care functiunea de spatiu de viata este prevalenta strazi locale, de deservire

Abordare contextualizata:

A. ........ B. ........ C. ........ D. ........

Areale urbane in care provaleaza calitatea de SPATIU DE VIATA a S.P. (zone rezidentiale, comerciale, ... istorice etc. )

ZONE PIETONALE, SPATII .........., ZONE 30

Diferentierea vitezei maxime admise in functie de caracterul zonei, in Franta

Necesitatea unor Planuri zonale de mobilitate, integrate pentru diversele tipuri de zone urbane

Marile artere rutiere: Din culoare de trafic => Bulevarde In interiorul cartierelor este important si reafirmat atributul de spatiu de viata al strazilor, de care depinde calitatea locuirii. Acesta presupune amelioarea ambiantei urbane, a confortului si sigurantei deplasarilor prin:

Repartajarea si reamenajarea spatiului stradal: cresterea ponderii infrastructurii pentru edplasarile blande: trotuare, piste si parcari pentru biciclete; crearea unor artere, piete pietonale si sau areale pietonale, amenajari peisagistice; amenajari pentru cresterea sigurantei deplasarilor

Reducerea vitezei de deplasare pe arterele cu functiune de spatiu de viata: 30/20 km/h pe arterele de deservire gr. III-IV. 50 km/h pe arterele de colectare, cu transport public;

SHARED SPACE: (re)armonizarea functiunilor spatiului public: de legatura (de deplasare), de deservire (acces) si de odihna-recreere interactiune sociala, integrand traficul cu celelalte activitti umane, intr-un mod echilibrat.

Utilizarea in comun a spatiului public

Disparitia signalisticii si a marcarii rutiere excesive

Viteza foarte redusa de deplasare a autovehiculelor: 10-20 km/h

Responsabilizarea utilizatorilor spatiului urban cresterea sigurantei

Reconsiderarea morfologiei, designului, ambiantei unor spatii urbane

ZONELE LIBERE DE MASINI (CAR-FREE): formule de organizare urbana specifice oraselor de dinaintea aparitiei automobilului

Scara umana

Miscare functionala (si autonomie cotidiana)

Accesibilitate pedestra a diverselor functiuni

O deliberata reducere, pana la eliminare, a prezentei autoturismelor in interiorul arealelor car-free

strazi de tip tradiional, dedicate deplasrilor pietonale, pe distante mici, ntr-un mediu linitit, nepoluat, agreabil, sigur

RECONFIGURARI ALE SPATIULUI STRADAL planeitatea circulatiilor pentru NMT Accesibilitatea fizica a spatiului urban si a TP conform exigentelor motorii ale persoanelor cu mobilitate redusa (PMR):

configurarea spatiilor mobilitatii

dimensionarea ergonomica a mijloacelor de transport Urban sprawl dispersie urbana

Trama neierarhizata (absenta arterelor de gr. I, II)

Densitate redusa Dificultati pentru organizarea (viitoare) a unui TP cu buna acoperire teritoriala si accesibilitate pedestra

Pentru strazi inguste (in tesut istoric, zone rezidentiale noi, prost croite)

Instituire sensuri unice (intotdeauna in pereche)

Limitare viteza vehicule motorizate (masini, motociclete, biciclete motorizate)

Organizari shared-space

CONECTIVITATE

PERMEABILITATE (in special pentru NMT)

Principul ARBORESCENTEI

Lipsa de CONECTIVITATE