resurse pentru facilitatori- trafic de persoane

29
GHID PENTRU SUSȚINEREA DE SESIUNI DE CONȘTIENTIZARE ȘI PREVENIRE A TRAFICULUI DE PERSOANE MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU FACILITATORII SESIUNILOR DE INFORMARE 1

Upload: andra-stoian

Post on 22-Dec-2015

16 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Materiale pentru facilitatorii workshop-urilor pe tema traficului de persoane

TRANSCRIPT

GHID PENTRU SUSȚINEREA DE SESIUNI DE CONȘTIENTIZARE ȘI PREVENIRE A TRAFICULUI

DE PERSOANE

MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU

FACILITATORII SESIUNILOR DE INFORMARE

1

IntroducereAcest material este destinat facilitatorilor sesiunilor de conştientizare, aducând informații despre situația traficului de persoane din Romania, despre legislația în vigoare în domeniu, despre factorii de risc, precum și date despre etapele traficului de persoane, despre efectele acestui fenomen la nivel national, despre victimele traficului, despre profilul traficanților de persoane și despre etapele traficului.

În ultimul deceniu traficul de persoane, ca şi corupţia, economia subterană sau fraudele financiare, a înregistrat proporţii inimaginabile şi inacceptabile pentru societatea noastră, devenind o problemă majoră atât la nivel naţional cât şi internaţional, chiar la nivel mondial, reprezentând una dintre cele mai extinse forme de manifestare ale criminalităţii.

Având forme de manifestare care ţin de crima organizată (traficul de droguri, traficul de arme, terorismul etc.), traficul de personae poate crea vulnerabilităţi ce ţin de stabilitatea economico-socială a statelor, chiar pacea şi securitatea acestora, prin tulburarea echilibrului demografic, etnic, cultural, prin incapacitatea mecanismelor de protecţie socială sau de sănătate publică, prin depăşirea capacităţii de absorbţie a pieţei legale a muncii şi, implicit, prin bulversarea raportului de forţe dintre structurile de control a legalităţii şi ordinii publice şi partea din populaţie canalizată spre activităţi infracţionale.

Fenomenul traficului de persoane nu reprezintă o problematică nouă a panaceului criminalităţii, el a grevat istoria omenirii de mai multe milenii. Astfel, sclavia, în forme noi sau mai vechi, ca şi practicile similare sclaviei, continuă să existe în foarte multe state ale lumii, totul derulându-se sub umbrela crimei organizate. De asemenea, dezvoltarea mijloacelor de comunicaţie şi dezechilibrele economice mondiale au internaţionalizat traficul. Mai întâi a existat traficul de albi, apoi traficul din Sud spre Nord, iar acum traficul de persoane din regiunile mai defavorizate spre regiunile mai prospere (în special spre Europa Occidentală), indiferent de localizarea geografică. În condiţiile dinamicii contradictorii a proceselor şi fenomenelor social-politice ce au loc în Europa de Est a apărut şi s-a dezvoltat ca fenomen subteran de dimensiuni globale, traficul de persoane ( în special de femei şi tinere fete, chiar dacă bărbaţii se numără şi ei în mod considerabil printre victime).

Această evoluţie nu ar fi fost posibilă fără dezvoltarea reţelelor specifice care, în ceea ce priveşte exploatarea sexuală, răspundea unei necesităţi. Clienţii constituie pilonii veritabili ai sistemului de prostituţie. Clientul, cumpărătorul masculin de pe piaţa de prostituţie, rămâne în cea mai mare parte anonim sau invizibil, jucând un rol important în materie de trafic. Traficul cu persoane este un fenomen care răspunde unei cereri precise din partea “clienţilor”, ale căror comportamente urmăresc îndeaproape evoluţia societăţilor europene. În consecinţă, se pare că aceşti clienţi ai comerţului sexual joacă un rol determinant, traficanţii străduindu-se, mai presus de toate, să răspundă “cererii”.

Motivele care duc la cumpărarea de sex sunt foarte diverse: curiozitatea, variaţia sexuală şi comoditatea, problemele de contact şi singurătatea, problemele din viaţa de cuplu, banii1, etc.

1 Uneori oamenii foarte bogaţi, dar cu deficienţe educaţionale, consideră că îşi pot permite să cumpere alţi „oameni” care să presteze pentru ei orice servicii, inclusiv sexuale. Acestea cuvenindu-li-se doar pentru că dispun de sume mari de bani.

2

Situaţia traficului de persoane în Romania

Radiografierea caracteristicilor victimelor din România este realizată periodic de către autorităţile române, încă din anul 2004, însă, începând cu 2007, Sistemul Naţional de Colectare si Interpretare a datelor din acest domeniu a cunoscut o îmbunătăţire, odată cu operaţionalizarea naţională a Sistemului Integrat de Monitorizare şi Evidenţă a Victimelor (SIMEV). Astfel, pentru acest an SIMEV prezintă o cifră de 1.048 de victime identificate, cu 9% mai puţine faţă de anul anterior:

Dinamica populaţiei de victime identificată în perioada 2004-2011

Cifrele prezente în tabelul de mai sus reflectă situaţia anuală a victimelor identificate încă din 2004, cu sublinierea tendinţelor anual comparative. Victimele identificate reprezintă totalitatea victimelor care au intrat în evidenţa autorităţilor publice sau private într-un an calendaristic, dar pentru care exploatarea ar fi putut avea loc şi în ani anteriori. O sumară reprezentare spaţială a principalelor judeţe de provenienţă a victimelor identificate pe parcursul anului 2011 prezintă Iaşi, Mureş, Ialomiţa, Argeş şi Timiş ca fiind principalele judeţe sursă ale traficului de persoane.

Pe baza observaţiilor empirice şi a datelor existente în SIMEV, următoarele concluzii pot fi desprinse cu privire la trăsăturile victimelor traficului de persoane identificate în anul 2011:

»creşte cu 5% ponderea victimelor provenite din mediul rural, de la 52% în 2010 la 57%;»în continuare, cele mai multe victime au un nivel de educaţie scăzut (56% au cel mult studii

gimnaziale la momentul intrării în trafic, în timp ce o proporţie de 36% urmau sau aveau finalizate studiile liceale sau profesionale la momentul intrării). Puţine au fost cazurile de victime aflate la polii nivelului educaţional: studii superioare sau fără studii;

»deşi cele mai multe victime provin din familii biparentale (familia de origine în cazul minorilor sau tipul familiei actuale în cazul adulţilor), cele mai multe familii de acest gen sunt caracterizate de relaţii tensionate, prezenţa violenţei domestice, consum de alcool sau stupefiante, ori neglijează aspectele importante din viaţa partenerilor sau a minorilor aflaţi în grijă;

»cele mai multe victime sunt necăsătorite la momentul intrării în trafic;

3

»categoria de vârstă cea mai vulnerabilă se situează între 18 şi 25 de ani; cu toate acestea un număr semnificativ de minori cu vârstele cuprinse între 14-17 ani şi adulţi cu vârstele cuprinse între 26-40 de ani ajung victime ale traficului de persoane şi minori.

România este ţară de origine pentru femei, bărbaţi şi copii traficaţi atât în scopul exploatării sexuale cât şi cel al muncii forţate. Un număr semnificativ de victime traficate în Europa au fost identificate ca provenind din România.

Bărbaţi, femei şi copii din România sunt traficaţi către ţări europene, precum Spania, Italia, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Germania, Cipru, Franţa, Norvegia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Slovenia, Elveţia şi Austria, în scopuri de muncă forţată în agricultură, gospodării, hoteluri şi industrie, precum şi pentru cerşetorie forţată şi furt.

Bărbaţi, femei şi copii din România sunt traficaţi către ţări europene, inclusiv Germania, Franţa, Cipru, Spania, Ungaria, Malta, Elveţia, Suedia, Grecia, Finlanda şi Belgia în scopuri de exploatare sexuală.

Copiii reprezintă cel puţin o treime dintre victimele traficului de persoane din România. Fetele şi băieţii din România, în special cei ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pot deveni victime ale traficului în scopuri sexuale pe teritoriul României. În special copiii români fără documente de identitate sunt vulnerabili în faţa traficului de persoane.

Majoritatea covârşitoare a traficanţilor care recrutează şi exploatează cetăţeni români au fost identificaţi ca fiind de origine română. În general aceştia îşi aleg victimele din rândul aceluiaşi grup etnic, sau din rândul propriilor rude. Frecvent, traficanţii au exploatat victimele în România înainte de a le transporta în străinătate pentru prostituţie sau muncă forţată.

Guvernul României, prin structurile specializate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane, a semnalat creşterea gradului de sofisticare a grupurilor infracţionale româneşti, inclusiv prin transportarea victimelor în diferite ţări din Europa pentru a testa slăbiciunile sistemului de aplicare a legii din fiecare ţară.

În ultimii ani România a depus eforturi considerabile pentru condamnarea traficanţilor, numărul de persoane urmărite în justiţie pentru trafic de persoane fiind cel mai mare din Europa. Totodată, a valorificat parteneriatele cu guvernele ţărilor de destinaţie pentru a creşte pedepsele traficanţilor.

România, în ultimii doi ani, şi-a sporit eforturile de aplicare a legii, începând urmărirea penală într-un număr mare de cazuri şi stabilind relaţii strânse de colaborare cu autorităţile de aplicare a legii din ţările de destinaţie. România interzice orice formă de trafic de fiinţe umane prin Legea nr. 678/2001, care prevede pedepse cu închisoarea între 3 şi 15 ani. Aceste pedepse sunt suficient de severe şi proporţionale cu pedepsele prevăzute pentru alte infracţiuni grave, cum este violul.

În anul 2011, autorităţile au anchetat 897 de cazuri de trafic de fiinţe umane, în timp ce în 2010 fuseseră anchetate 717 cazuri. În 2011, guvernul a trimis spre acuzare 480 de persoane şi a condamnat 276 pentru trafic de fiinţe umane, în comparaţie cu 407 persoane puse sub acuzare şi 203 persoane condamnate în 2010. Autorităţile române de aplicare a legii au inclus anchetatori şi procurori specializaţi în traficul de persoane în diviziile lor de luptă împotriva criminalităţii organizate.

La nivel naţional s-au organizat programe de pregătire pentru anchetatori pe tema tehnicilor de aplicare a legislaţiei privind lupta împotriva traficului de persoane şi a modului

4

corespunzător de a trata victimele traficului de persoane. În cursul anului 2011 autorităţile române au desfăşurat anchete comune cu instituţiile omologe din multe ţări europene, inclusiv Belgia, Franţa şi Germania.

Procentul de urmăriri penale şi condamnări pentru trafic de persoane a fost foarte mare pentru o ţară europeană de origine a victimelor traficului. Autorităţile române de aplicare a legii au colaborat cu succes cu guvernele ţărilor de destinaţie în vederea asigurării condamnării tuturor membrilor reţelelor infracţionale.

Legislaţia în domeniul traficului de persoane

Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr. 565/2002

România a semnat la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și cele două protocoale ale sale adoptate la New York, 15 noiembrie 2000:

- Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor,adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transfrontaliere organizate;- Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate

Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane - ratificată prin Legea nr. 300/2006

Planul Uniunii Europene privind cele mai bune practici, standarde și proceduri pentru combaterea și prevenirea traficului de ființe umane, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la data de 9 decembrie 2005

Prevederile Programului Stockholm, adoptat la Bruxelles la 2 decembrie 2009;

Directiva 36/2011 a Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi protecţia victimelor acestuia.

Instrumente internationale cu referire expresă la drepturile copilului, traficul de copii și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor

Convenția privind drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală ONU la data de 20 noiembrie 1989, intrată în vigoare în 1990 și ratificată de România prin Legea nr.18/1990

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de muncă a copiilor și acțiunea imediata în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a ILO la Geneva (1999), ratificată prin Legea 203/2000 și Protocolul facultativ al Convenției cu privire la drepturile copilului, vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă(2001), publicat în Monitorul Oficial nr. 601/27.09.2001, partea I

5

Principalele acte normative naționale în domeniul traficului de persoaneAderarea României la Uniunea Europeană a implicat armonizarea legislaţiei naţionale

cu cea a Uniunii Europene, adaptarea structurilor şi mecanismelor administraţiei publice naţionale în mod corespunzător celor ale Uniunii Europene, dar şi dezvoltarea capacităţii administrative şi juridice de implementare a acquis-ului comunitar.

România a adoptat gradual, alături de alte state ale lumii şi în special Statele Membre UE, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a dispozitivului naţional, în contextul eficientizării cooperării internaţionale, în scopul prevenirii şi combaterii traficului de persoane. Ţara noastră a înregistrat progrese importante în lupta împotriva fenomenului traficului de persoane, deţinând - în prezent - reglementări naţionale conforme cu dispoziţiile europene şi internaţionale. De asemenea, a adoptat şi implementat Mecanismul naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane, a focalizat activităţile şi campaniile de prevenire spre grupurile ţintă vulnerabile la trafic de persoane conform rezultatelor evaluărilor naţionale ale fenomenului şi, nu în ultimul rând, au fost destructurate reţele de traficanţi şi s-a reuşit trimiterea acestora în judecată.

1. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare;4. H.G. nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.

678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;5. H.G. nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naţionale specifice pentru serviciile

specializate de asistenţă a victimelor traficului de persoane;6. Ordinul comun nr. 335/2881/1990/1072/266/A 6880/409/C/2353/C din 29 octombrie

2007 al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, al ministrului sănătăţii publice, al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, al ministrului afacerilor externe, al procurorului general şi al ministrului justiţiei pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane.

7. Ordinul comun al ministrului administrației și internelor administrative, al ministrului educației, cercetării și tineretului, al ministrului sănătății publice, al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse,al președintelui autorității nationale pentru protectia drepturilor copilului, al președintelui Agenției naționale pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, al președintelui Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă, al președintelui Agenției naționale pentru rromi pentru înființarea, organizarea și funcționarea Grupului Tematic de Lucru pentru coordonarea națională a activităților de protecție și asistență a victimelor traficului de persoane, publicat în Monitorul Oficial nr. 799 din 23 noiembrie 2007.

8. HOTARARE nr. 1.142 din 27 noiembrie 2012 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 si a Planului national de actiune 2012-2014 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016

6

9. Hotărârea Guvernului nr. 1654/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane 2006 – 2010

10.Hotărârea Guvernului nr. 1720/2006 pentru aprobarea Planului național de acțiune 2006 - 2007 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane 2006 – 2010

Acte normative naționale și prevederi speciale cu referire la traficul de copii, drepturile copilului și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Hotărârea Guvernului nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți aflați pe teritoriul altui stat și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora. Ordinul comun nr. 123-429/2004 al Autorităției Naționale pentru Protecția Copilului și Adopției și al Ministerului Administrației și Internelor, publicat în Monitorul Oficial 1150 din 6 decembrie 2004

Hotărârea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii

Hotărârea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru eliminarea exploatării copiilor prin muncă

Hotărârea Guvernului nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copilului și a exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale

Definitia traficului de persoane

Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000 in Protocolul privind prevenirea , reprimarea

7

si pedepsirea traficului de persoane,in special al femeilor si copiilor,aditional la Conventia Natiunilor Unite inpotriva criminalitatii transfrontaliere organizate defineste traficul de persoane ca fiind:1. Recrutarea,transportul, transferul, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrangere,prin rapire,frauda,inselaciune ,abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje pentru a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul exploatarii. Exploatarea contine cel putin exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile asemanatoare sclaviei,folosirea sau prelevarea de organe.2. Consimtamantul unei victime a traficului de persoane pentru exploatare intentionata, in sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant, daca au fost folosite oricare dintre procedeele aratate mai sus.3. Recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unui copil in scopul exploatarii sale vor fi considerate trafic de persoane, chiar daca acestea nu implica nici unul dintre procedeele prevazute de paragraful 1.4. Termenul de copil indica orice persoana cu varsta mai mica de 18 ani.“

Conventia Consiliului Europei privind lupta inpotriva traficului de fiinte umane, adoptata la Varsovia,la 16 mai 2005,art. 4 pastreaza aceleasi definitii ca si Conventia de la Palermo,adaugand in plus fata de aceasta precizari referitoare la termenul de victima ce desemneaza orice persoana fizica care este supusa traficului de fiinte umane(art.4,lit. e al Conventiei)

Efectele traficului de persoane la nivel national

Traficului cu fiinte umane se dezvolta rapid si poate impica urmatoarele riscuri pentru stabilitatea si evolutia socio-economica a acelei tari:

- Destabilizarea pietelor existente ale fortelor de munca. Deoarece victimele traficate sunt retrase din pietele existente ale fortelor de munca si introduse pe piata ilegala,apare problema scaderii fortei de munca , ducand la destabilizarea pietei de munca

- Dezvoltarea si diversificarea crimei organizate. Odata formate,retelele de trafic de persoane se vor diversifica rapid si vor crea asocieri cu beneficii reciproce cu organizatiile de crima organizata ce opereaza in alte sfere ( terorismul , traficul cu droguri si arme).

- Destabilizarea economica prin amploarea infractiunii de spalare de bani. Profitul financiar obtinut din traficul de persoane duce repede la forme sofisticate de spalare de bani pe plan intern si extern,care pot atrage destabilizarea economica.

- Destabilizarea demografica. Traficul cu fiinte umane la scara mare poate destabiliza populatia la nivel micro si macrodemografic,atat in ceea ce priveste numarul victimelor ce sunt traficate in afara tarii de origine ,cat si in ceea ce priveste numarul anumitor grupuri etnice sau nationale ce sunt traficate pe o piata specifica sau intr-un anumit domeniu din tara de destinatie.

8

- Cresterea coruptiei in sectorul public. Infractiunea de trafic de persoane creaza numeroase oportunitati pentru coruperea functionarilor din diferite institutii.

Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in factori macrosociali, microsociali si individuali,care interactioneaza in proportii diferite,de la un caz la altul.

a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la: - Scaderea drastica a nivelului de trai a populatiei si somajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populatie.- Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante, precum si deficitul de oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite segmente de populatie.- Un mediu tolerant la discrminari pe baza de gen sau etnie, precum si la comportamente de tipul violentei domestice.- Dezvoltarea migratiei Internationale a fortei de munca.- Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui numar mare de gospodarii, in principal a celor care traiesc predominant din agricultura.

b) Factori microsociali - la nivelul unor grupuri sociale si a gospodariilor:- Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca si programe insuficiente de asistenta sociala .- Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale,atat a persoanelor traficate cat si a membrilor familiilor lor de origine.Traficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul scolar.- Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii.- Comportamente deviante precum alcoolismul, violenta domestica si/sau antecedente penale.

c) Factorii individuali :- Discrepanta intre nivelul de asteptari/obiectivele si resursele individului/gospodariei pentru atingerea acestora prin mijloace legitime.- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea obtinerii unui loc de munca in strainatate si lipsa de informare privind riscurile asociate.- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului.- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta precoce, precum si un posibil istoric de agresiuni sexuale.- Labilitate psihica, alienare.- Lipsa de incredere in proprile forte si/sau un complex de inferioritate.- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutile care ar putea oferi asistenta si sprijin.

Victimele traficului de persoane

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie pentru victimele infractiunii si abuzuri de putere ,alineatul 1,“victime inseamna persoanele

9

care,individual sau colectiv au suferit ,o vatamare,inclusiv o vatamare fizica sau psihica,o suferinta emotionala ,o pierdere economica sau o vatamare grava adrepturilor lor fundamentale,prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala in vigoare in Statele Membre,inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul penal de putere“.

Alineatul 2 al aceluiasi document prevede ca „ o persoana poate fi considerata victima indiferent daca faptuitorul este indentificat, retinut, pus sub acuzare sau condamnat si indiferent de relatile de familie dintre faptuitor si victima „.

Termenul de victima cuprinde, de asemenea, acolo unde este cazul,rudele apropiate sau apartinatorii victimei directe si ai persoanelor care au suferit o vatamare corporala in urma interventiei de a ajuta victimele aflate in suferinta sau de a impiedica victimizarea.

NB. Potrivit datelor Politiei Romane,victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33,dar si din randul barbatilor cu putere de munca, necalificati profesional sau calificati in meserii ce presupun munca bruta,fara perspectiva in tara de origine ori dornici de castiguri mari intr-un timp relativ scurt.Sunt inca multi cetateni care nu cunosc cu adevarat riscurile pe care le prezinta plecarea in strainatate,lucru pe care se bazeaza si traficantii.Lipsa de informare si situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai traficului.Provenienta dintr-o familie dezorganizata sau dintr-un mediu in care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa propunere in strainatate. Nivelul scazut de educatie impiedica viitoarea victima sa evalueze corect si realist informatiile si planurile prezentate de recrutor.

La baza fenomenului de trafic sta luarea hotaririi de a pleca ,sustinuta de speranta nefondata ca ,in strainatate realizarea personala este mai facila si mai rapida.O astfel de decizie se manifesta mai puternic la persoanele care se confrunta cu o situatie materiala grea si cu lipsa de perspective in propria lor tara.Persoanele cele mai expuse traficului cred ca realizarea personala inseamna in primul rand a avea bani,iar pentru a-I obtine sunt capabile sa infrunte orice pericol.

Profilul traficanților de personae

10

Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale organizate in retele transfrontaliere, cu ramificatii in tarile de origine, tranzit si destinatie. Profiturile mari fac din traficul de persoane o afacere tentanta in multe tari ale lumii.

Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general persoane tinere,imbracate ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele exterioare ale bunastarii lor cum ar fi vestimentatia,masina,telefon celular,etc,cat si prin povestile de succes pe care le vehiculeaza privind propria reusita ori a altor persoane care au plecat la munca in strainatate,fiind cu atat mai convingatori cu cat prezinta ca fiind foarte atractive conditiile de lucru:posturi in tari vest europene,foarte bine platite si care nu necesita o calificare deosebita

Femeile sunt de cele mai multe ori prima veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor increderea si interesul tinerelor ,profitand de lipsa experientei lor de viata ,de lipsa educatiei,de starea materiala precara si de naivitatea lor ,prin prezentarea acelorasi cazuri ale persoanelor care au fost plecate sa lucreze in strainatate si s-au intors dupa o scurta perioada de timp cu sume mari de bani.De cele mai multe ori femeile traficant au fost la randul lor victime ale traficului,astfel incat cunosc foarte bine mecanismul de traficare si devin foarte experimentate in atragerea victimelor si plasarea lor in scopul exploatarii.Uneori,femeile se ocupa de trafic de buna voie ,datorita castigurilor mari obtinute ,alteori desfasoara aceasta activitate datorita presiunii exercitate asupra lor de catre traficantii carora le-au apartinut ,in schimbul eliberarii lor.In prezent se inregistreaza o crestere aponderii femeilor recrutor ,ele desfasurand activitati de traficare pe cont propriu ori in cadrul grupurilor criminale specializate in traficul de fiinte umane.

Nu poate fi ignorat nici rolul unor membrii de familie ai victimelor în procesul traficării persoanelor.

Traficantii barbati care au diferite roluri in interiorul retelelor de trafic ,recruteaza ,transporta si administreaza in faza de exploatare .Din ce in ce mai des sunt intalnite si femei care indeplinesc astfel de roluri,insa ,aplicarea coercitiva in faza de exploatare si disciplinarea victimelor apartine in exclusivitate traficantilor barbati.

Care este profilul unui recrutor :

-Varsta. Membrii retelelor ,fie ei recrutori,transportatori ,administratori sau paznici ai locatiilor de exploatare ,au varste cuprinse intre 20 si 45 de ani ,desi exista cazuri de recrutori cu varste mai mici sau mai mari.In cadrul recrutorilor ,experientele de viata ,valorile socio-culturale accesibile au determinat orientarea spre activitati cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative si a suportului necesar unei bune dezvoltari aidentitatii personale.

-Aspect fizic ingrijit.Statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una dintre cele mai profitabile infractiuni dupa traficul de arme si droguri.Toate acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza, alaturi de ceilalti factori imaginea succesului promis.

-Nivel de educatie cel putin mediu. Recrutarea si traficarea persoanelor presupun abilitati de comunicare si de persuasiune achizitionate intr-o forma de educatie formala peste nivelul minim.Majoritatea recrutorilor si traficantilor sunt absolventi de licee sau scoli profesionale, desi acest criteriu nu este unul general valabil; in multe cazuri experienta de viata si implicit

11

experienta in cadrul retelelor de crima organizata au contribuit substantial la dobandirea abilitatilor necesare.

- Inteligenta emotionala este o caracteristica intalnita in special in cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare mai subtile ,sugerand abilitatea unei persoane de a intra in relatie cu ceilalti pentru a veni in intampinarea nevoilor celor din urma ,prin aceasta asigurandu-si atingerea scopului final:recrutarea.

-Apartenența la o rețea de traficanti. Traficul de fiinte umane este un proces complex ce necesita construirea unor relatii care sa faciliteze parcurgerea tuturor etapelor de recrutare ,transportare,vanzare,cazare si exploatarea propriu zisa.Sunt cazuri,in special in tara de origine, cand recrutorul poate actiona de unul singur,folosindu-se de relatii ce nu tin neaparat de structura organizata,victimele fiind ulterior incluse in circuitul retelelor.

- Manifesta comportament violent intalnit in special in cazul traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si fizice ca metoda de control,dar si ca masura coercitiva in scopul obtinerii obedientei privind interdictiile impuse si comportamentele asteptate.

- Este foarte bine organizat.Desi faza de recrutare poate da persoanei impresia ca se poate razgandii, adaptandu-se la situatie, in realitate traficantul urmeaza un plan prestabilit, cu date si rute exacte, evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe ori anticipate si combatute prin folosirea unor tehnici de manipulare.

Fenomenul nu este exclusiv controlat de marile retele criminale .Grupurile pot fi destul de mici si pot opera fara nicio legatura unii cu altii,atunci cand acest lucru este rentabil .Aceste grupuri se pot specializa pe diferite elemente ale infractiunii,precum recrutarea persoanelor,transportul acestora,administrarea locatiilor folosite pentru exploatare, etc.

Retelele traficante pot fi formate din grupuri etnice sau nationale omogene, ce exploateza victime originare din aceleasi locuri.De asemenea ele pot fi formate din grupuri mixte, in care infractorii si victimele provin din tari diferite sau din grupuri etnice diferite.

Retelele de infractori nu actioneaza izolat unele de altele, astfel incat retelele de trafic cu fiinte umane au stabilite legaturi cu alte retele de crima organizata din sfera traficului cu arme si stupefiante ori a altor infractiuni grave.Aceste legaturi pot fi permanente sau ocazionale ,in functie de interesele financiare si scopurile infractionale ale gruparilor,urmarindu-se obtinerea de profituri rentabile de ambele parti.

Etapele traficului de persoane

12

Traficul de persoane, ca fenomen infractional national si transnational ,se desfasoara,din perspectiva victimei,dupa anumite etape.

1. Etapa de recrutare este prima faza a procesului de trafic,in care victimele sunt

studiate,alese si ademenite in circuitul traficului.Aceasta etapa se realizeaza prin obtinerea

consimtamantului unei persoane in schimbul unor beneficii,utilizarea unor situatii

vulnerabile ,abuz de putere ,inselaciune si uneori chiar rapire de pe strada sau din spatii

publice de distractie.In aceste cazuri extreme,recrutorii vizeaza persoane cu o conditie

materiala modesta sau despre care au informatii ca provin din familii dezorganizate ,contand

pe faptul ca nimeni nu se va interesa de disparitia lor.Metodele de recrutare sunt destul de

diverse si depind de modul de operare si de nivelul de organizare al traficantilor ,care pot

actiona individual,cautand femei si barbati interesati in baruri,cafenele,cluburi si discoteci,sau

prin intermediul retelelor „particulare“ sau „neconventionale“ de familii sau prieteni.

In cea ce priveste modalitatile de racolare,in functie de persoanele tinta,acestea pot include:

a) Recrutarea directa ,cu propunerea de asigurare a unui loc in care sa practice prostitutia,sa

cerseasca sau sa fure,cu asigurarea cazarii,protectiei,transportului si aranjarea trecerii

frontierei ,dupa caz,cu promisiunea unor castiguri mari sau racolarea pentru activitati sexuale

cu riscuri scazute,cum ar fi dame de companie ,protagoniste in dansuri sau show-uri

erotice ,actrite pentru productii pornografice,prestatii sexuale in cluburi private si luxoase sau

sali de masaj.

Metoda Loverboy - Cum poti ajunge prostituata din dragoste ( Maximilian Nicolae, sef serviciu

Cooperare Interinstitutionala si Proiecte Nationale de Prevenire in cadrul Agentiei Nationale

Impotriva Traficului de Persoane (ANITP). Este modul prin care traficantii de persoane se

folosesc de atasamentul emotional al unei femei pentru a o obliga sa se prostitueze. Strategia

adoptata este complexa, bine pusa la punct si cu atat mai perfida cu cat distruge sufletul unei

tinere. Atasamentul emotional se dezvolta pe parcursul mai multor luni, uneori chiar ani.

'Loverboy' mizeaza pe vulnerabilitatea victimei, o manipuleaza, in asa fel incat fata ajunge sa

creada ca nu mai poate trai fara el. Foloseste "momeli" precum cadouri sau iesiri in oras la

restaurante. Uneori, aceste tinere reusesc sa rupa lanturile. De multe ori, iubirea pentru

agresor ramane. Perioada de refacere psihica este lunga si, fara ajutorul specialistilor, acest

lucru este aproape imposibil.

"'Loverboy' este una din cele mai utilizate metode ale traficantilor de persoane, in special a

recrutorilor, prin care se urmareste inselarea victimelor. Recrutorii reprezinta prima veriga a

unei retele de trafic de persoane. Tehnica de recrutare a tinerelor de catre retelele de trafic de

13

persoane este denumita metoda 'prin indragostire', iar cel care o practica este denumit de

catre specialistii structurilor de prevenire si combatere a fenomenului ca 'Loverboy'.

Pe scurt, prin aceasta metoda, recrutorii intra in cercul de prieteni ai victimei sau in contact

direct cu aceasta, ii castiga increderea oferindu-i o varianta "mai buna" a vietii, reusind sa

satisfaca necesitatile acesteia si folosind tactici manipulative ajungand sa aiba control total

asupra ei.

Traficantul ii da impresia victimei ca s-a indragostit de ea, iar aceasta se indragosteste de el,

acceptand sa faca orice pentru dragostea sa .Metoda nu este mai putin periculoasa decat

altele, intalnite in traficul de persoane. Are insa un potential de risc ridicat, pentru ca implica un

factor psihologic.

'Loverboy' - film artistic folosit in campanii de informare- http://www.youtube.com/watch?

v=CLCrT-vFQ0s

Metoda 'Loverboy' l-a inspirat pe regizorul Catalin Mitulescu sa faca un film artistic. Personajul principal, Luca seduce femei pentru a le pasa unei retele de prostitutie. Numai ca la un moment dat se indragosteste de una dintre victimele sale, Veli, . Povestea este romantica, dar finalul este brusc si deschis. Nu spune ce se intampla cu fata si nici cu baiatul. In viata reala, lucrurile sunt putin diferite. Intotdeauna fata sfarseste prin a fi ranita.

Filmul lui Mitulescu a fost in centrul unei campanii realizate de ANITP. ."Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane a implementat odata cu lansarea in Romania a filmului 'Loverboy' campania de prevenire intitulata "Prietenul tau poate fi un 'Loverboy', care a avut scopul de a informa publicul in vederea constientizarii existentei unei astfel de metode de recrutare.

b) Promisiunea asigurarii legale a unei ocupatii,fie in hoteluri si restaurante ,ca menajere ,picolite,receptionere,cameriste,dansatoare etc,fie in case sau institutii private,ingrijitoare,secretare,muncitori in constructii sau agricultura etc…

c) Recrutarea prin anunturi in ziar pentru desfasurarea de activitati artistice (dansatoare, cantarete, fotomodele etc) ori anunturi matrimoniale. Agenţiile matrimoniale virtuale sau nu sunt si ele o metodă eficientă de recrutare, deoarece se bazează pe vulnerabilitatea şi pe naivitatea fetelor. Conform Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei, majoritatea agenţiilor matrimoniale virtuale din fosta Uniune Sovietică sunt deţinute de organizaţii criminale.

exemplu: „recrutăm tinere fete, dansatoare, balerine pentru ţara X. Plecare imediată”; „Dansatoare profesioniste, Cipru, 2000 euro pe lună, nu e nevoie de experienţă, recomandări sau şcoală de dans”, „Picoliţe Italia, Spania, Cipru, Dubai, salarii peste 1500 euro. Pentru fetele certate cu părinţii oferim cazare până la plecare

14

d. Recrutarea prin retelele sociale unde un segment important din traficanţi sunt prezenţi.

Informaţiile oferite pe rețelele sociale tip Facebook de unii utilizatori sunt folosite de cel care

operează în reţeaua de exploatare. Există date în cadrul Institutului General al Poliţiei

Române cu privire la minorii expuşi recrutării pe internet, prin discuţii cu adulţi.

Care sunt iluziile oferite de recrutori/traficanţi? Aceştia fac promisiuni referitoare la asigurarea până la destinaţie a transportului, cazării, hranei necesare, se laudă cu persoane de contact bine „poziţionate” în străinătate. Nu trebuie crezute nici „poveştile de succes” de genul „am mai trimis fete, s-au întors, şi-au luat şi casă…”; „poţi câştiga 1.000$ pe lună”; „ o fată frumoasă ca tine, cu meseria ta de… poate să câştige mulţi bani în ţara X”; „în România nu te poţi realiza…”etc.

2. Etapa de transportare este organizata de recrutor ,se face pe trasee cunoscute,stabilite anterior si poate presupune si cazarea si primirea victimei in mai multe etape .Are loc la scurt timp dupa recrutare ,astfel incat victimele sa nu aiba timp sa se razgandeasca ,pentru a le indeparta de comunitatile ,familiile si prieteni cu care sunt obisnuite si a le izola in locuri in care traficantii pot obtine si mentine controlul.De cele mai multe ori ,atat in traficul intern cat si in cazul celui international,victima este insotita pe timpul deplasarii de recrutor pentru a se asigura ajungerea la destinatie fara incidente (trecerea frontierei de stat cu destinatia unor state ale Uniunii Europene a devenit o simpla formalitate dupa aderarea Romaniei la UE in ianuarie 2007, dar multe dintre victime nu au mai calatorit in strainatate si sunt dependente de traficantii lor).

Tarile de destinatie pentru majoritatea victimelor din Romania si Republica Moldova sunt Germania, Grecia ,Italia, Olanda ,Turcia, Marea Britanie, Austria, Bulgaria,Cipru,Franta,Ungaria,Israel,Polonia,Slovenia,Spania.

Barbati,femei si copii din Romania sunt de asemenea traficati si pe plan intern pentru exploatare sexuala,munca fortata si cersetorie,iar femei din Republica Moldova,Ucraina si Rusia sunt traficate in Romania in scopuri de exploatare sexuala,in timp ce barbati din alte tari europene calatoresc in Romania pentru a exploata sexual copii romani.

3.Etapa de vanzare constituie stadiul in care incepe exploatarea propriu-zisa a victimelor,acestea fiind transformate in marfa de traficanti-cumparatori.In unele cazuri victimele sunt vandute de catre rude sau de catre prieteni.De cele mai multe ori vanzarea constitue momentul in care victima constientizeaza pericolul.

4. Etapa de exploatare ,in care victimele sunt amenintate si abuzate ,supuse unor tratamente inumane si exploatate in regim de sclavie.Principalul tel al traficantilor este obtinerea unor sume mari de bani sau a unor servicii din exploatarea victimelor pe o perioada indelungata de timp.Ei vor sa-si protejeze investitile ,ceea ce inseamna ca vor lua toate masurile ca victima sa munceasca fara sa incerce sa scape .De acea,traficantul vrea sa aibe un control permanent asupra victimelor traficului prin metode care creeaza situatii de captivitate reala sau psihologica.

Metode de control folosite de catre traficanti in perioada de exploatare sunt:a - constrangerea prin datorii;

15

Victimei i se cere sa inapoieze sume exagerate,pretinzanduse ca aducerea ei in tara sau regiunea de destinatie a costat foarte mult.La aceste sume se adauga dobanzi exagerate,chirii la suprapret pentru cazare si locul de munca ,costurile pentru protectie si pentru transport,alte sume fictive care cresc permanent si devin imposibil de achitat.

b - Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor de calatorie;

Victimelor li se confisca documentele de indentitate si de calatorie imediat dupa sosirea lor in tara de destinatie.Aastfel,li se rapeste identitatea oficiala,confirmand statutul lor de imigranti ilegali.Traficantii intaresc aceasta perceptive spunand victimelor ca sunt libere sa plece si sa contacteze politia,dar ca rezultatul va fi expulzarea lor imediata si represalii acasa,in tara de origine.Sunt cazuri in care traficantul spune victimei ca n-are rost sa contacteze politia deoarece aceasta este corupta si a fost deja platita de traficantii respectivi.

c - Izolarea lingvistica si sociala;

Victimele sunt cazate si plasate in locuri si conditii care le inpiedica sa comunice in limba materna sau sa aiba orice fel de contact social cu persoane din medii de provenienta asemanatoare.

d - Folosirea violentei si amenintarilor;

Victimele sunt batute, inchise, tinute in lungi perioade de izolare, lipsite de mancare si apa, drogate si torturate, violate.Abuzurile pot fi consecinta incalcarii unor reguli sau sunt folosite ca avertisment pentru ca victima sa stie ce se va intampla daca va incalca regulile sau daca va mai incalca regulile.In situatia exploatarii sexuale rusinea este si ea o modalitate de control, victima fiind amenintata ca familia va afla ca lucreaza ca prostituata.

e - Utilizarea amenintarii victimei cu represalile impotriva familiei acesteia;

Traficantii afla o serie de amanunte despre situatia familiei,cum ar fi numele, porecla sau adresa unei rude apropiate sau a altei persoane iubite.Nu este nevoie ca el sa stie foarte multe detalii despre familia respectiva pentru a controla victima fiind de ajuns amenintarea si perceptia care se formeaza in mintea victimei.Victima nu poate risca soarta si siguranta celor dragi, pentru ca nu are de unde sa afle daca traficantul minte sau spune ca stie amanunte despre familia ei sau daca intr-adevar va folosii violenta inpotriva celor dragi,daca ea va incerca sa se opuna sau sa scape .

f - Captivitate si control psihologic.

Adesea, cand impotriva victimei se folosesc metodele de control mentionate mai sus, rezultatul concret este un regim de captivitate si tortura psihologica.Victima este singura, izolata de prieteni si familie, in imposibilitatea de a comunica, fara documente, dezorientata, supusa abuzurilor si unui regim de amenintari si represalii indreptate impotriva ei si/sau a familiei ei.In aceste conditii putine victime incearca sa scape din captivitate.

5.Etapa de eliberare/evadare. In unele cazuri cu ajutorul unor clienti ,al politiei sau profitand de neatentia celor care le supravegheaza,victimele reusesc sa evadeze din situatia de

16

trafic .Daca exploatarea a avut loc pe teritoriul altui stat decat cel de provenienta ,victima este repatriata cu ajutorul unor organizatii neguvernamentale internationale sau cu ajutorul ambasadelor sau consulatelor,fiindu-i eliberate documente de calatorie.

6. Repatrierea se realizează prin intermediul ambasadelor şi cu sprijinul Organizaţiei

Internaţionale a Migraţiei care se asigură că toate formalităţile legale sunt îndeplinite. După

sosirea victimelor în ţara de origine, acestea sunt primite de diverse organizaţii care le asigură

siguranţa şi le ajută să-şi revină din şocul postraumatic.

Însă chiar şi după revenirea în ţară, există pericolul ca victimele să fie supuse ameninţărilor şi

răpirilor. Au existat cazuri în care victimele erau aşteptate la aeroport sau la punctele de

sosire, de către racolatori. Aceştia le răpeau din nou. Acest lucru însemnă că cineva din

organele autorizate să realizeze repatrierea era implicat în acele reţele de traficanţi.

Asociatiei pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare si Educatie (ADPARE), un ONG specializat in reintegrarea femeilor abuzate, poate spune povestea fetelor abuzate emotional.Studiu de caz - Caz real de Loverboy"Fata, 17 ani, dintr-un sat din apropierea unui oras mare. Merge si face liceul la oras. Tatal, consumator de bauturi alcoolice, agresiv din punct de vedere fizic fata de mama si din punct de vedere emotional fata de fiica. Fata se imprieteneste cu un baiat, pe care il vede ca salvarea sa din acel mediu abuziv.

Cei doi tineri se muta impreuna pana cand ea implineste 18 ani. Apoi, el ii propune sa mearga impreuna intr-o alta tara si acolo se intampla exploatarea sexuala.

Din baiatul tandru care ii spunea ca vor avea impreuna o familie se transforma, incet-incet, in exploatatorul care vrea sa stea acasa, iar fata trebuie sa aduca bani. Si pentru ca fata refuza sa presteze servicii sexuale, o bate, la modul crunt si zilnic. Acest lucru se intampla timp de mai multe luni. Fata scapa in urma unei razii a politiei. Se intoarce acasa si aici este referita unui program de asistenta, dupa ce este audiata de politie",

"Astfel de barbati se folosesc de atasamentul tinerei fete fata de el pentru a ajunge sa o exploateze. Pentru ca, atunci cand simti ceva pentru o persoana, este greu sa iesi dintr-o situatie de exploatare Exista cazuri in care femeile abuzate vor sa se intoarca la iubitul exploatator.

"Vor se se intoarca pentru ca sunt atasate traumatic. Exista o explicatie psihologica si foarte adevarata. Daca a trait alaturi de agresor mai mult timp, este o metoda de supravietuire sa se ataseze de acea persoana . Perioada de refacere a femeilor abuzate poate ajunge si la doi ani.

Cum ne protejam? – Recomandări pentru potențialele victime în activitățile de prevenire

17

Pentru a nu deveni o victimă a acestui fenomen, este necesar să ţineţi seama de următoarele recomandări:- Nu accepta promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca în străinătate pentru diverse slujbe „onorabile, care nu necesită calificare”(menajeră, baby-sitter) sau aşa-zise „angajamente artistice”! Fii reticentă faţă de propunerile făcute prin intermediul Internet-ului; un aşa zis „prieten” poate fi un infractor periculos!- La primirea unei oferte de lucru în străinătate, verifică dacă firma este acreditată în vederea recrutării şi plasării forţei de muncă în străinătate !- ÎNAINTE DE A LUA DECIZIA DE A PĂRĂSI ŢARA, INFORMEAZĂ-TE! Încearcă să obţii de la Poliţie sau de la Inspectoratul Teritorial de Muncă mai multe informaţii despre angajator, dacă are dreptul să medieze angajarea în străinătate.

- Întreabă dacă vei primi permis de muncă! Doar cu viza turistică poţi munci „la negru”, dar acest tip de muncă nu-ţi oferă nici o siguranţă!- Nu accepta să treci graniţa cu acte false!- Nu da nimănui paşaportul, sub nici un motiv, cu excepţia organelor statului (român sau străin) abilitate să verifice actele de identitate (ex. vameşii la frontieră)! Acest document nu trebuie înstrăinat niciodată! El este singura ta dovadă de identitate, singura probă că tu exişti.- Refuză ofertele de genul „plătesc eu cheltuielile pentru tine şi te răscumperi tu când ajungem!”- În caz de nevoie de ajutor peste hotare, nu ezita în a cere ajutorul ambasadelor României sau organizaţiilor umanitare internaţionale!- Nimeni nu are dreptul să forţeze pe cineva să muncească pe gratis!

Dacă, totuşi, ai luat hotărârea de plecare , este bine să laşi familiei, rudelor, prietenilor, următoarele informaţii:- Cu cine şi unde pleci;- Locul de muncă şi adresa unde vei domicilia (nr.de telefon, denumirea şi adresa companiei, firmei);- Copiile documentelor (paşaport, viză, contract), fotografii recente;- Fă mai multe copii ale tuturor actelor necesare pentru călătorie şi păstrează-le la tine, în locuri diferite - te vor ajuta în cazul în care vei fi deposedată de acte;- Învaţă limba ţării de destinaţie sau, cel puţin, un volum minim de cuvinte (câteva propoziţii), ca să te poţi descurca; achizitionează un dicționar- Află diverse informaţii privind contacte în ţara de destinaţie - coordonatele ambasadei sau consulatului României în ţara respectivă sau ale ambasade/consulatului ţării împuternicite cu protecţia cetăţenilor din România, grupuri de suport, agenţii guvernamentale etc.

Semnele pericolului:- Deposedarea de paşaport.- La locul de plecare s-au adunat doar fete tinere.- Se interzice ieşirea din maşină în locuri publice (staţii de alimentare, de exemplu). Acest lucru este foarte suspect şi trebuie să pună în gardă .- Se propune trecerea graniţei cu acte false.- Persoana care conduce grupul este iritată, nervoasă, irascibilă, nu se comportă

18

firesc.- Obligarea la prestarea unei munci în contul datoriei: persoana sau firma angajatoare refuză să plătească salariul, motivînd că acoperă cheltuielile legate de transport, de perfectarea paşaportului şi a vizei, fără a fi definită perioada de timp în care va fi achitată datoria şi natura muncii prestate. - Abuzul emoţional şi psihologic prin înjosiri, umilinţe sau ameninţări la adresa familiei. - Privarea de libertate - nu se permite ieşirea din cameră sau din casă, se interzice contactarea cunoștințelor și prietenilor/ familiei. - Se interzice accesul la mijloacele de comunicare: telefon, poştă etc.- Permanenta supraveghere.- Abuz fizic şi hărţuire sexuală.- Lipsirea de orice protecţie socială în caz de îmbolnăvire.- Dacă pe parcurs apare bănuiala că ceva nu este în regulă, e bine să se renunţe imediat – să se evadeze. Este mai uşor ca victima să scape înainte de fi vîndută.

Dacă, totuşi ai fost vîndută, trebuie să apelezi după ajutor la organizaţii oficiale (poliţie, ambasadă , consulatul român sau la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din ţara unde te afli), la organizaţii neguvernamentale, biserici, orice instituţie publică sau chiar la trecători.Trebuie căutată orice posibilitate de a transmite informaţia despre locul unde te afli.După revenirea în ţară, e bine ca victimele/familia să apeleze la autorităţi (nu ezita să spui poliţiei ce ţi s-a întâmplat, poate aşa salvezi alte fete!) şi la un psiholog.

Marturiile unor victime...

„ I., 17 ani, am 2 fraţi şi locuiesc într-un sat din judeţul Iaşi. Am fost vândută în Serbia la vârsta de 15 ani…”„ M., 17 ani, sunt din judeţul Mehedinţi. Am fost prinsă de traficanţi la vârsta de 16 ani şi vândută în Macedonia…”„A., am 19 ani şi locuiesc în Bistriţa. Aveam 17 ani când prietena mea cea mai bună m-a vândut traficanţilor din Serbia…”

De ce? „ Auzisem că în Italia se găseşte de muncă şi se câştigă bine, nu ca la noi. Am acceptat propunerea de a lucra ca menajeră în Italia…”„Un prieten mi-a propus să merg să lucrez afară deoarece acolo se câştigă bine. Vroiam să nu mai cer bani părinţilor mei…”„M-a impresionat povestea celor două vecine ale mele care câştigau foarte bine lucrând în Italia şi, deşi mama nu a fost de acord cu plecarea mea, nu am ascultat-o…”„Aveam 15 ani şi lucram la un bar. Acolo m-am împrietenit cu doi băieţi care mi-au propus o plecare în afara ţării. Am acceptat şi ei m-au vândut în Iugoslavia…”„Locuiam împreună cu părinţii. Nu mă înţelegeam bine cu ei. Sora mea mi-a zis: ”ne certăm cu părinţii şi într-o dimineaţă, când plecăm la şcoală fugim. Cunosc eu nişte băieţi care ne vor duce să muncim în Italia”…”

Cum am ajuns acolo... „O prietenă mi-a propus să mergem în Irlanda să lucrăm acolo. A reuşit să-mi falsifice paşaportul şi am plecat împreună cu avionul cu ea şi cu prietenul ei. Ne-am oprit în Franţa pentru că prietenul ei s-a

19

îmbolnăvit şi a trebuit să stea în spital aproape 2 zile. Am dormit pe străzi şi după ce prietenul ei s-a vindecat am plecat mai departe în Irlanda. Acolo am fost închisă într-un apartament şi nu am mai ieşit decât de două ori timp de 6 luni…”„Am plecat din Timişoara împreună cu două fete ascunse în compartimentul de bagaje al unui autocar. Urma să coborâm la Belgrad unde trebuia să ne aştepte altcineva care să ne ducă mai departe spre Italia. Am fost cazate la un hotel, unde ni s-a spus că am fost vândute…”„Am fost invitată de o cunoştinţă într-o discotecă, la un suc. M-am dus la toaletă, iar în acest timp, ea mi-a turnat ceva în pahar. Am dormit şi din când în când mă mai trezeam. Îmi aduc aminte că am fost transportată cu maşina şi la un moment dat cu o barcă. M-am trezit complet abia în Italia…”„Nu ştiam că nu mai sunt în România. Eram cu cea mai bună prietenă a mea. Mi-a spus că mergem în vizită la un prieten şi să nu-mi fac griji. Mi s-a părut că ceva e în neregulă pentru că îmi luase actele şi pentru că mergeam numai seara să nu ne vadă nimeni. Am copilărit împreună. Aveam încredere în ea şi m-a vândut pentru 300 de dolari!…”„Un băiat din comună, pe care îl cunoşteam şi îi cunoşteam şi familia, a venit acasă la noi şi mi-a propus să merg în Italia la un loc de muncă cinstit. L-am întrebat cum o să ajung şi mi-a spus că nu e nici o problemă, că rezolvă el tot, cu paşaportul, cu transportul. În Timişoara am fost urcată într-un autocar, iar la graniţă mi s-a spus să mă ascund într-un loc special amenajat lângă scările autocarului. După ce am trecut graniţa, mi s-a făcut cunoştinţă cu „patronul” căruia I-am fost vândută…”

Momente grele... „Mi-a spus: degeaba plângi, acum eşti pe mâna noastră”Ne-a spus: acum nu mai aveţi ce face. Dacă vreţi să ajungeţi acasă trebuie să îmi daţi bani, pentru că v-am cumpărat din Bucureşti. Dacă aveţi să îmi daţi câteva sute de dolari, puteţi pleca…”„I-am rugat să mă lase să mă duc acasă. Plângeam. Eram păzită când vorbeam la telefon, dar şi aşa mama şi-a dat seama că ceva nu e în regulă…”„Eram cu sora mea când m-au vândut. Au vrut să o violeze, dat era operată de curând. Le-am spus să mă ia pe mine…”„Mi s-a spus să nu refuz să dansez, că mi se pune pistolul la tâmplă. Ori te porţi frumos, ori te omoară…”„Am început să consum băuturi alcoolice, aşa nu mai eram conştientă de ce mi se întâmpla…”„Mi-au spus că voi merge cu „peştele” în pădure pentru că acolo au mai mulţi clienţi şi mai bogaţi…”„M-au forţat să dansez. Deja fusesem cu 7 clienţi. Apoi am leşinat…”„Nu ne dădeau să mâncăm dacă nu aveam clienţi…”„Prietenii patronului erau puşi să ne promită că ne ajută să scăpăm de acolo. Noi nu ştiam, încercam să fugim, apoi ne aduceau înapoi şi ne băteau în faţa fetelor nou venite pentru ca acestea să ştie ce le aşteaptă dacă vow dori vreodată să facă aşa ceva…”

Sfaturi din partea unor victime ale traficului de persoane... „să refuze să plece fără acte pentru că li se poate întâmpla ce mi s-a întâmplat mie…” „să verifice unde pleacă şi să verifice dacă pleacă legal şi să nu creadă în orice persoană care le promite ceva…” „nimeni nu-şi poate imagina cât de rău poate fi acolo, chiar dacă fete care au fost acolo povestesc sau chiar dacă citeşti despre asta. Doar acolo poţi să-ţi dai seama şi e prea târziu…” „nu ştiu…să nu plece…”

20