REPERE VASCULARE IN ECOGRAFIA ABDOMINALA

REPERE VASCULARE IN ECOGRAFIA ABDOMINALA

Recunoasterea marilor vase sangvine abdominale este importanta deoarece ele constituie elemente de referinta in diagnosticul de organ si al tuturor proceselor patologice din cavitatea abdominala.

Principalele sisteme vasculare ale abdomenului sunt:

1. Sistemul aortei abdominale

2. Sistemul venei cave inferioare

3. Sistemul venei porte

!. Sistemul aortei abdominale este reprezentat de totalitaea

vaselor care provin din aorta si asigura irigatia arteriala a viscerelor abdominale.

Aorta abdominala este situata retroperitoneal, are un traiect longitudinal din sens cranial in sens caudal si este situata pe flancul stang al coloanei vertebrale. Este limitata superior de diafragm, iar inferior de bifurcatia in cele doua artere iliace primitive, la nivelul vertebrei L4. Se constata o usoara descrestere de sus in jos a calibrului aortic (2-3 cm diametru in portiunea craniala si 1,5 cm in portiunea caudala). Cresteri peste maximul valorilor mentionate (> 3 cm) reprezinta modificari patologice (anevrisme).

Ramurile aortei abdominale sunt multiple si cu numeroase veriante anatomice, interesand modul lor de origine:

trunchiul celiac a. gastrica stanga, a. splenica, a. hepatica comuna

a. gastroduodenala a. gastroepiploica dreapta, a. pancreatico-duodenala sup. ant. si post., a. pancreatico-duodenala inf. ant. si post.

artera mezenterica superioara

arterele renale

arterele gonadale (spermatica / utero-ovariene)

artera mezenterica inferioara

bifurcatia in artera iliaca dreapta si stanga.

Sectiunile longitudinale situeaza aorta in fata coloanei lombare si usor la

stanga fata de linia mediana, sub forma unei structuri tubulare transsonice cu diametrul de 15 mm la adult la nivelul L4-L5. Ea se continua cu arterele iliace, mai greu de vizualizat ecografic datorita continutului gazos abdominal.

Pe peretele anterior al aortei se vizualizeaza originea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare. Sectiunile transversale realizeaza imaginea aortei cu aspect rotund, transsonic, situata anterior si la stanga coloanei vertebrale. In dreapta se afla VCI si deasupra acestora, simetric se proiecteaza in aceeasi sectiune AMS, respectiv VMS.

Trunchiul celiac se vizualizeaza mai ales in sectiuni transversale. El porneste de pe fata anterioara a aortei abdominale. Dupa ~ 1 cm se ramifica in

- artera hepatica comuna

artera splenica

artera gastrica stanga.

In 25% din cazuri, artera hepatica comuna isi are originea in AMS.

Intr-o sectiune oblica in hipocondrul drept, perpendiculara pe rebordul costal la nivelul hilului hepatic artera hepatica este situata anterior si la stanga venei porte.

2. Sistemul venei cave inferioare este sistemul venos cel mai amplu de colectare al sangelui de la structurile corpului situate sub diafragm (membre inferioare, pelvis, abdomen).

VCI ia nastere prin confluarea celor doua vene iliace (dreapta si stanga) ce colecteaza sangele de la membrele inferioare si structurile pelviene. Este situata in structurile retroperitoneale, de-a lungul flancului antero-lateral drept al coloanei vertebrale.

Dupa modul topografic al situarii si dupa teritoriul pe care-l colecteaza, VCI poate fi divizata in urmatoarele segmente:

suprahepatic,

retrohepatic,

subhepatic (prerenal),

renal,

postrenal,

confluentul celor doua vene iliace primitive.

Dimensiunea VCI explorata ecografic varieaza in functie de respiratie. Ea

creste in inspir sau in cursul manevrei Valsava si descreste in expir. Vci este o structura vasculara, cu peretii mai subtiri, iar expresia sa ecografica este cea a unei structuri tubulare situata retrohepatic.

VCI se vizualizeaza pe o sectiune longitudinala paramedian dreapta sub forma unei structuri tubulare cu diametrul de 15-20 mm, calibrul sau variand cu fazele respiratorii. Vci poate fi explorata si pe marginea laterala dreapta, transhepatic. Ea apare ingustata in dreptul contactului peretelui anterior cu vena porta, putand fi urmarita pana la varsarea in atriul drept. Pe sectiuni transversale, VCI apare ca o imagine transsonica, ovalara sau aplatizata, la dreapta aortei, anterior de coloana vertebrala.

Structurile vasculare ale VCI care constituie repere ecografice sunt:

venele suprahepatice,

venele renale,

venele gonadelor (spermatica, ovariana),

venele lombare,

venele iliace primitive.

Vena renala stanga poate fi uneori evidentiata pe sectiuni transversale trecand printre aorta si AMS.

Venele suprahepatice se vizualizeaza pe sectiunile oblic recurente subcostale drepte. Ele realizeaza un buchet de 3 vene in acelasi plan de sectiune. Venele suprahepatice se recunosc ca niste trasee tubulare ale caror pereti sunt formati din insasi parenchim hepatic. Ele se reunesc separat sau printr-un trunchi comun si se varsa in VCI.

4. Sistemul venei pote este situat intraabdominal, fiind colectorul venos

principal al teritoriului splanhnic (tot sangele de la tubul digestiv si cel splenic se dreneaza prin vena porta). Trunchiurile principale constitutive ale venei porte sunt: vena splenica care se uneste cu VMI, apoi conflueaza cu VMS inapoia pancreasului, dand nastere la vena porta.

Vena porta reprezinta structura cea mai posterioara a pediculului hepatic care patrunde in parenchimul hepatic la nivelul hilului si se distribuie intrahepatic la sinusoide. Apoi, via venele centrolobulare, drenajul venos eferent al ficatului continua prin venele suprahepatice la VCI.

Sistemul venei porte are astfel un segment extrahepatic (vena splenica, VMS, VMI) si un segment intrahepatic (trunchiul venei porte).

Calibrul ,venei porte determinabila ecografic la nivelul patrunderii in ficat masoara 12-14 cm.

Segmentul intrahepatic al venei porte este reprezentat de ramurile intrahepatice care se distribuie segmentelor hepatice, distributia portala stand la baza sistematizarii segmentelor ficatului (clasificarea Couinaud). Un alt aspect caracteristic ramurilor intrahepatice este acela ca invaginarea capsulei glissoniene la nivelul hilului in jurul elementelor vasculare si biliare, le confera o teaca hiperecogena, reprezentand un reper anatomic foarte important.

Vena porta are o distributie oblica, traseul ei realizand un unghi de 40 grade cu planul sagital.

Studiul venei porte se poate face prin sectiuni

oblic recurente subcostale drepte si

oblice complementare.

Vena porta si ramurile sale sunt usor de recumoscut datorita peretilor reflectogeni.

Trunchiul venei porte se apropie de fata anterioara a VCI la nivelul hilului hepatic.

Vena splenica . Trunchiul venei splenice este cel mai bine pus in evidenta pe sectiuni transversale la nivelul abdomenului superior. Ea reprezinta un vas ce traverseaza aorta; traseul ei este raportat la AMS care se situeaza inferior de ea. Traiectoria venei splenice constituie un reper important pentru vizualizarea pancreasului situat anterior de aceasta. Confluenta venei splenice cu vena porta realizeaza in ansamblu axul spleno-portal.

PAGE 1