Vizită la Batalionul 21Vânători de Munte

Poate unul dintre cele mai îndrăgite personaje din is - to ria României, Regina Maria, supranumită „Regina-sol - dat” şi „Mama tuturor”sau „ Regina-bărbat”, aşa cum aude numit-o contemporanii pentru temperamentul său ener-

gic, s-a născut în localita -tea Eastwele Park Kent,din Anglia, la 29 oc tom -brie 1875. Avea trei pre -nu me, Ma ria AlexandraVic toria şi făcea parte dinCa sa de Sa xa-Coburg şiGo tha. Ca grad de rudeniea fost fii ca du ce lui Alfred,cel de-al doilea fiu al re gi -nei Victoria...

Joi, 4 iulie, militarii Bata lio nu lui 21 Vânători deMun te „Ge neral Leonard Mociulschi” au primit vizitaunei delegaţii a Re publicii Populare Chineze, în Che ileRâş noavei. Delegaţia a fost condusă de locţiitorul şefu-

lui Departamen-tului de MuncăPo litică din ca -drul ComisieiMi li tare Ge ne -ra le a ArmateiRe pu bli cii Po -pu lare Chineze,ge ne ra lul...

KAKI 100%

Pe data de 2 iulie, la sediul Centrului Naţional de In -stru ire Întrunită „Getica” (CNIÎ) a avut loc o ceremoniemi litară şi religioasă prilejuită de aniversarea a 100 deani de la înfiinţarea acestuia. La festivitate, au luat parteşe ful StatuluiMa jor al Apă -ră rii, generalNi co lae-IonelCiu că, coman-dantul Com po -nen tei Ope ra -ţio nale Te res treşi locţiitor alşe fu lui...

Centrul Naţional de InstruireÎntrunită „Getica”-100 de ani

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Uraniul poate fi extras din organismele contaminate

Pe lângă caracterul radioactiv, uraniul este, de ase -me nea, un metal greu, fapt care îl face şi mai periculos.Ura niul este recunoscut de public pentru caracterul săura dioactiv şi pentru faptul că este folosit în centraleleato mi ce, însă, un fapt la fel de important, tinde să fie ig -no rat. Ura niuleste şi un me -tal greu, iari n g e r a r e aaces tu ia ri di -că un pe ri colsu pli men tarpentru ceicare au ajunsîn si tua ţia dea-l in ge ra.

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 13 (498) l 15 iul ie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

Într-o perioadă a anului în care o mare parte dintrenoi se află la malul mării, sau pe crestele răcoroase alemun ţi lor, aici, acasă, sau mult mai departe, o categorieapar te de militari lasă deoparte odihna, relaxarea, plim-bările şi apusurile de soare pentru a-şi dovedi calităţile,pentru a pune în practică, sau perpetua, cei mai vechi îndo meniu, succesele an -te rioare şi tradiţia, ad -mi rând doar răsăriturile,deja echipaţi şi cu unsin gur ţel: ,,Mă antrenezşi mai mult pentru a în -vin ge!”. Exerciţiile suntis tovitoare, repetarealor...

REPERE ÎN COTIDIAN

Tinereţe, ambiţie, Tinereţe, ambiţie, inspiraţie şi performanţăinspiraţie şi performanţă

Regina Maria

Joi, 4 iulie, militarii Bata lio nu lui 21 Vânători deMun te „Ge neral Leonard Mociulschi” au primit vizitaunei delegaţii a Re publicii Populare Chineze, în Che ileRâş noavei. Delegaţia a fost condusă de locţiitorul şefuluiDe partamentului de Muncă Po litică din cadrul ComisieiMi li tare Generale a Armatei Re pu bli cii Populare Chi ne -ze, gene ra lul-maior He Hongjun, la acti vitate participândşi şeful de stat major al Diviziei 2 Infanterie „ Ge tica”, co -lo nelul Ovidiu Conduruţă, precum şi comandantul Bata -lio nu lui 21 Vânători de Munte „General Leo nard Mo ciul -schi”, locotenent-co lonelul Cristian-Tiberiu Cristescu. Petim pul vizitei, militarii Bata lio nului 21 Vânători de Mun -te au pre zentat tehnicile de căţărare artificială pe tra see cugra de de dificultate diferite, teh nici de coborâre în rapel,

pro cedeele detra versare pe fu -ni cular, iar, lafi nal, aceştia auexe cutat unexer ciţiu tacticde monstrativ înte ren muntos.

În încheiereaac tivităţii, şefulde legaţiei Re pu blicii Populare Chineze i-a felicitat pe mi -li tarii români pentru pro fe si o nalismul de care au dat do -va dă şi a apreciat înaltul ni vel de instruire al acestora.

Locotenent Anamaria BULMAGĂ

Compania Na ţi o nală RomarmSA, Societatea Pro Op tica SA şi So -cie tatea Întreprin de rea Optică Ro mâ -nă (IOR) SA au sem nat un parteneri-at pentru rea li za rea la Uzina Autome-canica Moreni a tu relelor telecoman-date de calibru 7,62 şi 12,7 mm.

Produsele dezvoltate, omo lo gatecu MApN şi fabricate de către ProOp tica urmează să fie realizate laUzi na Automeca ni că Moreni, opera-tor economic din in dus tria naţionalăde apărare, care de ţi ne resursele ne -ce sare pentru rea li za rea produsului şipentru creşterea va lo rii adăugate înpro iectele şi progra me le de vehiculeblin date.

Turelele telecomandate vor intraîn portofoliul de fabricaţie al UzineiAu to mecanice Moreni.

Tot în baza acestui acord, IOR vafa brica o serie de componente, sub-

ansamble şian samble deme canică fi năşi optică dinsis temul decon du ce re afo cului, dinblo cul de sen-zori op tronicişi de la staţiade lucru a ope ratorului.

Rezultatul acestei colaborări, adi -că produsul cu fabricaţia omologatăla Moreni, va servi oportunităţile dejaexis tente pe piaţa externă, dar şi piaţain ternă, pentru care va fi asiguratămen tenanţa pe ciclul de viaţă în Ro -mâ nia.

Ministrul Economiei, Niculae Bă - dă lău a declarat: „Salut acest acordde colaborare, care este de bun augurpentru Uzina Automecanica Moreni

şi pentru întrea-ga in dustrie na -ţio na lă de apă ra -re.

Este un bunexem plu de co -la bo ra re onestăşi de bună-cre -din ţă între ope -ra tori eco nomicide stat şi pri vaţi,care în ţe leg căexis tă mai mul tebe ne fi cii econo -

mi ce în co laborarea strân să, decât încon curenţa dură, astfel încât, per to -tal, va câştiga eco no mia ro mâneascăşi securitatea Ro mâ ni ei.

Ştiu că, atât Uzina de la Mo reni,cât şi IOR au capacitatea necesară sădu că la bun sfârşit acest proiect, ceeace ne va permite să diversificăm por -to fo liul de produse pe care îl pot ofericom paniile de stat din industria na ţi -o nală de apărare”, a informat Mi ni s - te rul Economiei.n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

l BERLIN - NATO a cerut Rusiei, din nou fără re -zul tat, să respecte Tratatul Forţelor Nucleare In -ter mediare. Secretarul general al Alianţei, Jens Stol -ten berg a declarat după reuniunea de la Bruxelles, căalia ţii vor ca Rusia să revină la respectarea completăşi ve ri ficabilă a tratatului. Jens Stoltenberg: „Toţimem brii Con siliului NATO - Rusia sunt de acord cătra tatul a fost crucial pentru securitatea euroatlantică,dar trata tul este acum în pericol. Din păcate, nu amvă zut sem ne din partea Rusiei să se conformeze, iartim pul trece. Alia ţii acuză Rusia că încalcă termeniitra tatului, prin dez voltarea unui nou tip de rachetă, iarSta tele Unite au aver tizat că-şi vor suspenda perma-nent participarea din luna august, dacă Moscova nu vare in tra în terme nii con veniţi”. A fost cea de-a douacon sultare NATO - Ru sia din acest an, iar părţile aufă cut şi un schimb de in for maţii despre propriile exer-ciţii militare, conside rat util pentru eliminarea ne în ţe -le gerilor şi continuarea dia logului.lBERLIN-SUAau cerut Germaniei să spri jine lupta împotrivagru pării Statul Islamic (SI) cu trupe terestrepentru susţinerea Forţelor de mocratice siriene(SDF) conduse de kurzi în nord-estul Si riei. JamesJe ffrey, trimis special al SUA pentru Siria şi coaliţiaanti-SI, vrea ca guvernul german să trimită in struc -tori, experţi în logistică şi tehnicieni din cadrul Bun -des wehr. „Vrem ca militarii din Ger mania să-i în lo cu -ias că parţial pe soldaţii noştri”, a de clarat acesta. El aspus că aşteaptă răspunsul până la sfâr şitul lunii. For -ţe le americane susţin alianţa SDF care include miliţiakur dă YPG şi alte grupuri rebele. În martie, forţeleSDF au cucerit ultimul bastion al SI în Siria, deşi is -la miştii radicali ai grupării au rămas ac tivi ,,în subte -ran”. Preşedintele american Donald Trump şi-a anun -ţat în decembrie intenţia de a-i retrage pe toţi cei2.000 de militari americani din nord-estul Si riei. El adat mai târziu înapoi şi a spus că, circa 400 vor ră mâ -ne pentru a stabiliza regiunea kurdă, care se află lafron tiera dintre Irak şi Siria. SUA încearcă de atuncisă asigure mai mult sprijin din partea celor 80 de statealia te în coaliţia anti-SI, inclusiv a Germaniei, în con-textul în care forţele SUA încep să se retragă. Ger ma -nia a susţinut coaliţia anti-jihadistă din afara Si ri ei,fur nizând avioane de recunoaştere Tornado şi o ae ro -na vă de realimentare cu combustibil din Iordania, pre -cum şi instructori militari în Irak.lMOSCOVA-Vla -di mir Putin s-a pronunţat împotriva unor noisanc ţiuni ruseşti împotriva Georgiei. Preşedintelerus Vladimir Putin a declarat că, din respect faţă depo porul georgian şi pentru menţinerea relaţiilor bila -te ra le, Rusia nu ar trebui să impună noi sancţiuni îm -po tri va Georgiei, declaraţie prin care s-a disociat dere zo luţia adoptată de Duma de Stat privind înăsprireasanc ţiunilor economice împotriva micii republici dinCau cazul de Sud. ,,În ceea ce priveşte diferitele tipuride sancţiuni împotriva Georgiei, nu aş face aceasta,din respect pentru poporul Georgian”, a declarat şefulsta tului rus într-o conferinţă de presă.lMOSCOVA-In cendiul de pe submarinul rus în Marea Barentsar fi putut provoca o catastrofă. Incendiul declanşatla bordul submarinului rusesc secret cu propulsie nu -cle a ră în Marea Barents, soldat cu moartea a 14 ofiţeride marină de grad superior, ar fi putut provoca o ,,ca -tas trofă de proporţii globale” dacă echipajul nu ar fiac ţionat cu un curaj deosebit, a declarat un înalt res -pon sabil din cadrul marinei ruse. Paisprezece ofiţeride marină, dintre care şapte căpitani de rangul I, şi-aupier dut viaţa în urma incendiului declanşat la 1 iuliela bordul unui submarin de cercetare la adâncimimari, care - oficial - studia fundul mării în apropierede Arctica, potrivit Ministerului Apărării rus. Respon-sabilii ruşi au fost acuzaţi că încearcă să ascundă de -ta liile complete asupra incidentului în care a fost im -pli cată această navă top secret. După trei zile de la in -ci dent, preşedintele Vladimir Putin a recunoscut doarcă la bordul submarinului se afla un reactor nuclear.Pre şedintele Vladimir Putin a acordat titlul de Erou alRu siei pentru patru dintre cei 14 ofiţeri de marină de -ce daţi şi Ordinul pentru Curaj pentru ceilalţi zece.n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 277 / 2019

Acord de colaborare aCtualitatea

Pe SCuRt

1 iulie 2019 a fost o zi importantă pentru militarii Bri -gă zii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care au sărbă-torit 96 de ani în slujba patriei. Marea unitate a preluat tra -di ţiile Diviziei 2 Munte care a fost înfiinţată la data de 1 iu -lie 1923.

Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” este oma re unitate tactică destinată NATO, specializată în lupta

în teren muntos-îm pădurit, având înstruc tură unităţi şisu b unităţi luptătoa -re, de sprijin (delup tă şi logistic),ope raţionalizate, cugrad ridicat de mo -bi litate, destinată săexe cute acţiuni mi -li tare şi non-mi li ta -

re, cu toate forţele sau cu parte din forţe, pe teritoriul na ţio -nal sau în afara acestuia, în cadrul unor structuri operaţio -na lizate NATO, UE sau iniţiativelor regionale.

Astăzi, Brigada 2 Vânători de Munte are în compunere

Ba talionul 21 Vâ -nă tori de Munte„Ge neral LeonardMo ciulschi”, Ba ta -lio nul 30 Vânătoride Munte „Dra go -sla vele”, Bata lio -nul 33 Vânători deMun te „Posada”,Ba talionul 206 Ar -ti lerie „General Mihail Lăcătuşu”, Batalionul 228 ApărareAnti aeriană „Piatra Craiului”, Batalionul 229 Sprijin Lo -gis tic „Cumidava” şi subunităţile de brigadă.

Brigada 2 Vânători de Munte a fost prima mare unitatecare şi-a rotit toate batalioanele de manevră în teatrul deope raţii din Afganistan şi a participat la misiuni interna ţio -na le în Kosovo, Irak, Afganistan şi Polonia. Începând cuanul 2015, marea unitate a fost afiliată la Corpul de Dislo-care Rapidă NATO din Grecia (NRDC-GR), participând laexer ciţiile multinaţionale Gordian Knote şi la exerciţiul decer tificare NATO a Corpului, Trident Jaguar 18.

Căpitan Mariana DINU

Brigada 2 Vânători de Munte

96 de an i de t rad i ţ ie

La sediul Batalionului 313Cer cetare în Adâncime „Bure-bista” a fost organizată pe datade 1 iulie a.c., o ceremonie mili-tară şi religioasă, cu prilejul ani -ver sării a 50 de ani de la înfiin ţa -rea unităţii.

În cadrul festivităţii, în semnde apreciere a profesionalismu-lui personalului militar şi civil aluni tăţii, Drapelul de Luptă a fost

de corat cu Emblema de Onoarea Forţelor Terestre.

Batalionul 313 Cercetare,,Bu rebista” a preluat tradiţiilede luptă ale Companiei 313 Cer - c e tare înfiinţată la data de 1 iu lie1969, ce a fost ulterior dislocatăîn garnizoana Bucureşti.

La mulţi ani Batalionului313 Cercetare în Adâncime„Bu rebista”! n

Batalionul 313 Cercetare în Adâncime „Burebista” - 50 de ani

V iz i tă la Bat a l ionul 21Vânător i de Munte

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019

Pagina 3

Pe data de 2 iulie, la sediul Centrului Naţional de In -stru ire Întrunită „Getica” (CNIÎ) a avut loc o ceremoniemi litară şi religioasă prilejuită de aniversarea a 100 de anide la înfiinţarea acestuia.

La festivitate, au luat parte şeful Statului Major alApă rării, general Nicolae-Ionel Ciucă, comandantulCom ponentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefuluiSta tului Major al Forţelor Terestre, general-maior DorinBla iu, reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene şi lo -ca le, cadre militare active şi în rezervă.

În cei 100 de ani de existenţă, unitatea a trecut printr-o serie de transformări semnificative de natură structuralăşi organizaţională. Totul a început în anul 1913, când ar -ma ta austro-ungară, prin Corpul 12 Armată Imperial şiRe gal Austro-Ungar şi în baza unui contract de închiriere,or ganizează în mod oficial în zona localităţii Cincu un po -li gon de manevră pentru nevoile sale operaţionale. Primamen ţionare istorică pentru Armata Română a fost făcutăîn contextul Primului Război Mondial, când s-a vorbitdespre luptele crâncene purtate între Divizia 6 Infanterie,

co mandată de către generalul Nicolae Arghirescu, şi Divi-zia 89 Infanterie germană, comandată de către generalulvon Lutwitz. Atunci, în septembrie 1916, după o încleşta-re deosebit de sângeroasă, ofensiva trupelor germane afost respinsă. Ca o mărturie a acestor evenimente, pe loculde numit acum generic Crucea Nord Cincu aflat în perime -trul zonei de instrucţie, se găseşte un monument şi un micci mitir în care odihnesc deopotrivă combatanţi ai celordouă tabere.

La 1 octombrie 2007, Poligonul de tragere Cincu se re -

su bordonează Statului Major al Forţelor Terestre şi setran s formă în Centrul de Instruire al Forţelor Terestre,struc tură fundamentală a Forţelor Terestre în ceea ce pri-veşte instrucţia şi exerciţiile marilor unităţi şi unităţi dinaceastă categorie de forţe. În acest scop, unui nucleu demi litari i s-a încredinţat misiunea iniţierii acestui proiect,scop pentru care s-a urmat un stagiu de pregătire la JointMul ti national Training Center Hohenfels, centrul de pre -gă tire al forţelor Statelor Unite ale Americii staţionate înEu ropa cu care structura similară românească a legat ostrân să colaborare pentru anii următori. La data de 16 sep-tembrie 2009, Centrul preia tradiţiile de luptă ale Poligo-nului de trageri Cincu şi se redenumeşte Centrul de In -stru ire pentru Luptă al Forţelor Terestre. Începând cu datade 1 martie 2017, Centrul de Instruire pentru Luptă alFor ţelor Terestre se transformă în Centrul Naţional de In -stru i re Întrunită.

Un moment important din programul festivităţii a fostdez velirea de către comandantul CNIÎ, colonel Io ni că-Că -tă lin Ticulescu, alături de foştii comandanţi ai structurii

prin cipale de instruire a Forţelor Terestre Ro mâ ne, amo numentului aniversar care marchează 100 de anide existenţă a Centrului Naţional de In stru ire „Geti-ca”.

În cadrul aceleiaşi manifestări, Drapelul de Lup -tă al unităţii a fost decorat de preşedintele Românieicu Or dinul Naţional „Serviciul credincios” în gradde ca valer, decoraţia fiind conferită de către şefulSta tu lui Major al Apărării.

„Transformarea centrului de instruire, aşa cum îlve dem noi astăzi, a reprezentat un efort susţinut fi -nan ciar, dar, mai ales, uman. Avem modelul Centre-lor de instruire multinaţionale de la Hohenfels şiGra fewohr, avem oameni pregătiţi, cu experienţămulti naţională, avem instructori certificaţi şi, nu neră mâne decât să continuăm să dezvoltăm ceea ceavem, să continuăm să creştem în termeni de infra-structură, dar, mai ales, în termeni de interoperabili-tate cu aliaţii şi partenerii, pentru a extinde participa -rea acestora la activităţile şi exerciţiile noastre.

Interoperabilitatea nu este doar despre tehnolo-gie, ci despre oameni şi procese, despre militarii

noştri şi dezvoltarea capabilităţilor critice de bază alecâm pului de luptă cum ar fi comunicarea şi înţelegereaali a ţilor şi partenerilor.

Participarea la exerciţii multinaţionale creşte nivelulde pregătire, îmbunătăţeşte profesionalismul nostru şicoor donarea globală cu aliaţii şi partenerii în perioadelede criză. Astfel, Armata României are ocazia să-şi testezegra dul de interoperabilitate în exerciţii complexe, dificile,care folosesc capabilităţi moderne de luptă. Ultimeleexer ciţii Saber Guardian, Wind Spring, Joinr Resolve, Vi -

gu ros Warrior vin să sprijine din plin aceste afirmaţii. Unefort de echipă, intens, dar cu rezultate pe măsură”, atran s mis generalul Ciucă celor prezenţi la activitate.

De asemenea, ca semn al aprecierii activităţii perso-nalului militar şi civil, de-a lungul anilor, şeful StatuluiMa jor al Apărării, general Nicolae-Ionel Ciucă, şi coman-dantul Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor alşe fului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maiorDo rin Blaiu au conferit distincţii militare, astfel:

- Emblema de merit „În serviciul Armatei României”cla sa I: colonel Ginel Blaga;

- Emblema de onoare a Statului Major al Apărării: lo -co tenent-colonel Andrei Izota, locotenent-colonel LucianKiss, maior Octavian Purice;

- Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României”cla sa a II-a: locotenent-colonel Gabriel Nicuţan, locote-nent-colonel Marian Voicu, plutonier-adjutant principalGheo r ghe Dima;

- Emblema de Onoare a Forţelor Terestre: locotenent-co lonel Gabriel Stupinean, locotenent-colonel Mihai Ciu -tă, maistru-militar Laurenţiu Tamaş, plutonier-adjutantprin cipal Andrei Stănică, plutonier-adjutant Gheza IstvanBo toş, p.c.c Ioan Dungu;

- Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României”cla sa a III-a: plutonier Marius Muşat, sergent Florin Duşa.

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detaşamentelormi litare, iar cei prezenţi au avut posibilitatea să vizitezespa ţiile de antrenament ale soldaţilor. n

Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” - 100 de ani

Cursul pentru jurnaliştii care transmit din zone de con-flict s-a desfăşurat în perioada 30 iunie - 6 iulie, la Cen-trul Naţional de Instruire Întrunită ,,Getica” (CNIÎ) dinCincu. Aflat la cea de-a 16 ediţie, acesta a fost organizatde Direcţia Informare şi Relaţii Publice a MinisteruluiApă rării Naţionale, cu sprijinul Statului Major al ForţelorTe restre, Statului Major al Forţelor Aeriene şi Comanda-mentului Forţelor pentru Operaţii Speciale.

La deschiderea oficială a perioadei de instruire, care aavut loc luni, 1 iulie, a participat colonelul Cătălin Ticu-lescu, comandantul CNIÎ, care le-a urat cursanţilor bunve nit şi i-a asigurat de sprijinul Centrului pentru buna des -fă şurare a activităţilor de instruire din cadrul cursului.

Cei 20 de jurnalişti care au luat parte la ediţia din acestan au dobândit, în cadrul celor două module, teoretic şiprac tic, cunoştinţe pe teme privind procedurile de acredi-tare şi de lucru ale jurnaliştilor pe timpul operaţiilor mili-tare, reguli de siguranţă şi protecţie în zonele de conflict,as pecte privind securitatea operaţională, caracterizarea

tea trelor de operaţii din punct de vedere al riscurilor, pro-ceduri de acordare a primului ajutor.

De asemenea, cursanţilor le-au fost prezentate tehnicade luptă şi echipamentul din dotarea unor structuri milita-re din Armata României sau care au participat lami si u ni în teatrele de operaţii, tehnici de supravie -ţu ire, trageri demonstrative cu armamentul de in -fan terie, mijloacele de protecţie CBRN, precum şimo dul de executare a unei misiuni într-o zonă deope raţii.

Jurnaliştii au participat la exerciţii alături de mi -li ta rii Brigăzii 2 Vânători de Munte şi de cei ai Ba -ta lionu lui 52 Forţe pentru Operaţii Speciale, mili -tari cu o vas tă experienţă internaţională.

Vânătorii de munte le-au prezentat şi, totodată,i-au in struit pe jurnalişti cum se execută misiunileîntr-un me diu operaţional greu accesibil, respectivzo na montană. Jurnaliştii au avut oportunitatea săîn veţe noţiunile de bază ale unui vânător de munte,

pre cum recunoaşterea şi deplasarea pe untra seu de munte, executarea unei escaladepe un versant muntos sau co borârea în ra -pel. De asemenea, luptătorii din Forţelepentru Operaţii Speciale le-au pre zentatjur naliştilor, modul de operare în ca drulope raţiilor speciale independente sau înmi siunile executate în sprijinul forţelorcon venţionale.

Prezent la activitate, şeful Statului Ma -jor al Apărării, generalul Nicolae Ciucăle-a adre sat câteva cuvinte jurnaliştilor-cur sanţi: ,,Este un program cu tradiţie de acumal Mi nis terului Apărării Naţionale, iar dumnea-voastră beneficiaţi de experienţa şi cunoştin ţe leunora dintre cei mai buni militari ai Ar ma tei Ro -mâ niei. Instructorii pe care îi aveţi alături suntmi litari extrem de bine pregătiţi din Ba ta lionul52 Forţe pentru Operaţii Speciale, cu mare expe-rienţă operaţională. Totodată, vânătorii de muntecare astăzi au misiunea să vă îm păr tă şească tai-nele instrucţiei alpine sunt exponenţii ace lei re -

sur se umane cu care armata se mândreşte, şi în care inves -teş te permanent.

,,Vă instruiţi în Centrul Naţional de Instruire Întrunită,una din facilităţile cele mai mari şi mai complexe dintre

cele existente în Alianţa Nord-Atlantică, deci sunt sigur căveţi beneficia de toate condiţiile pentru ca să puteţi să văîn suşiţi cunoştinţele şi să vă formaţi deprinderile pe careor ganizatorii le-au considerat necesare pentru ca dumnea-voastră să puteţi merge alături de militarii noştri în teatre-le de operaţii şi să vă desfăşuraţi activitatea cât mai profe -sio nist. Sunteţi pe mâini bune, vă urez succes. Să plecaţidin Cincu convinşi că vă puteţi baza oricând pe militariiAr matei României”, le-a declarat generalul Ciucă jurna-liştilor-cursanţi. n

Cursul pentru jurnaliştii care transmit din zone de conflict

Într-o perioadă a anului în care o mare parte dintre noise află la malul mării, sau pe crestele răcoroase ale mun -ţi lor, aici, acasă, sau mult mai departe, o categorie apartede militari lasă deoparte odihna, relaxarea, plimbările şiapu surile de soare pentru a-şi dovedi calităţile, pentru apu ne în practică, sau perpetua, cei mai vechi în domeniu,suc cesele anterioare şi tradiţia, admirând doar răsăriturile,deja echipaţi şi cu un singur ţel: ,,Mă antrenez şi mai mult,pentru a învinge!”.

Exerciţiile sunt istovitoare, repetarea lor este nesfâr şi -tă, regulile sunt şi ele o mulţime, căldura îşi face simţităpre zenţa, dar dârzenia şi ambiţia se înteţesc la fel, în egalămă sură. Îşi asumă cu toţii faptul că prezenţa lor acolo estestrict o alegere personală şi merg mai departe. Pentru uniia devenit rutină, pentru alţii dorinţa de a-i egala şi chiarde păşi pe cei mai vechi. Pornesc cu toţii de la premisa căim portant este să participi, dar ideal este să câştigi. Suntei, sportivii militari.

Citius, altius, fortiusLa începutul lui iulie, am ajuns în poligonul Coada Iz -

vo rului, aflat în apropiere de Ploieşti unde, mai mulţi mi -li tari de pe întregul teritoriu naţional au participat la etapape Forţele Terestre a concursurilor aplicativ-militare deva ră. Aceştia au concurat în cadrul a două probe: duelulde foc, echipe fe minin şi masculin şi proba de patrulă, dease menea, fe minin şi masculin. Concentrarea a fost ma xi -mă, rivalitatea, de asemenea. Deşi, cei mai mulţi se cu noş -

teau între ei, prie tenia a rămas în afara poligonului, fă cândloc competiti vităţii, ambiţiilor, atât personale, cât şi deechi pă, iar sportivitatea a fost elementul de bază.

Înainte de începerea probelor, am fost întâmpinat decătre locotenent-colonel Luigi Udrea, şeful biroului Edu-caţie Fizică Militară din cadrul Statului Major al ForţelorTe res tre şi de către maistrul militar clasa I Mihai Gabriel,co mandantul poligonului, cei care au coordonat acti vi tă ţi -le ce urmau să înceapă.

Locotenent-colonelul Udrea a explicat foarte amănun -ţit ce activităţi s-au desfăşurat în zilele de concurs: ,,Laaceas tă etapă pe Forţele Terestre au participat şase loturide sportivi, două clasate pe primele locuri din cadrul di vi -zii lor la fiecare dintre probe, plus lotul Brigăzii Multina -ţio nale şi cel al Brigăzii I.S.R. În cadrul probelor de duelde foc, echipele au fost compuse din câte cinci concurenţi,fie care militar a dispus de câte trei cartuşe şi, după o de -pla sare de 50 de metri până la aliniamentul de tragere, întim pul cel mai scurt, aceştia au executat focasu pra unui câmp de ţinte. După terminareatra gerii, căpitanul de echipă a raportat în ce ta -rea acesteia şi, echipa care a avut rezultatelecele mai bune a câştigat acest duel. S-a jucattur şi retur.

La proba de patrulă, la feminin, distanţapar cursă a fost de cinci kilometri, iar la mas-culin, de unsprezece. S-au parcurs diferiteeta pe şi anume o tragere, fiecare componental patrulei a avut cinci cartuşe, care s-au în -tre buinţat în poligon. A urmat aruncarea gre -na delor, la precizie, distanţa fiind de 20 demetri la feminin şi de 25 de metri la masculin,câte trei grenade, echipele fiind formate dincâte cinci militari la fete şi şapte militari labă ieţi.

Pe timpul efectuării traseului, fiecare mi -li tar a purtat sacul de spate, care avea o greu-tate de cinci kilograme la feminin şi zece ki -lo grame la masculin. A mai existat o etapă,cea de parcurgere a unui teren contaminatchi mic, pe o distanţă de 400 de metri, cu mas -ca contra gazelor în poziţie de luptă.

Dacă am face o me -die a baremelor, atâtechi pele feminine cât şicele masculine au avutpa rametrii foarte buni,ma re parte dintre spor -tivi fiind polivalenţi.Aceştia au o culturăspor tivă şi o disciplinăfoarte bune. Au partici-pat, atât la concursurilemi litare de vară, cât şide iarnă şi au practicatdi verse sporturi şi învia ţa civilă.

A fost o perioadăin tensă de pregătire şide competiţie. Săptă -mâ na trecută a avut loccon cursul de pen-tathlon militar desfăşu-rat în cadrul Aca demieiFor ţelor Terestre, etapape Ministerul ApărăriiNa ţionale, unde lotulSta tului Major al Forţelor Terestre s-a clasat pe primulloc, atât la feminin şi la masculin, cât şi în clasamentul ge -ne ral.

Săptămâna viitoare urmează, la Mangalia,eta pa pe Ministerul Apărării Naţionale la carevom participa cu lotul Statului Major al ForţelorTe restre, la cele două probe. Acest lot va fi con-stituit din echipele ce vor obţine locul întâi lacon cursul curent. Urmează să participăm şi laun concurs internaţional organizat de către ar -ma ta sârbă, concursul de alergare montană.Vom fi prezenţi, la fel, cu un lot masculin şiunul feminin, unde dorim să obţinem rezultatedintre cele mai bune.

Toate acestea se constituie într-o pregătire alo tului ce va participa în luna oc tom -brie la Jocurile Mondiale din China,unde vor fi prezenţi treizeci de mili-tari: un lot de atletism, unul de biatlonşi unul de triatlon.”

Mens sana in corpore sanoÎntre două probe am avut ocazia să

stau de vorbă cu doi dintre cei maiper formanţi membri ai echipelor par-ticipante. Domnişoara fruntaş LenuţaŞtef mi-a declarat: „Am participat cumare plăcere la toate competiţiile mi -li tare, atât cele de vară, cât şi cele deiar nă. Pot spune că sportul este a douamea natură! Evident, îmi doresc înper manenţă să ocup un loc cât mai

bun la finalul acestora, dar competiţia a fostfoarte strânsă, iar concurenţii au fost va loroşi.Drept urmare, pentru a avea rezultate notabiletre buie să te antrenezi asiduu, zi de zi. Pe dura-ta acestui exerciţiu, am fost înscrisă, atât la pro -ba de duel de foc, cât şi la cea de patrulă. Spersă obţin, împreună cu cei din echipa mea, pri -mul loc, aceasta ar fi o decurgere firească a eve -ni mentelor, dacă ţin cont de faptul că la etapa pedi vizie, în cadrul competiţiilor militar-aplicati -ve de vară am ocupat locul al doilea în cadrul ambelorpro be.

De atunci şi până acum, ne-am pregătit intens, astfelcă emoţiile, inerente de altfel, există, dar nu fac altcevadecât să ne motiveze în plus. Ţinând cont de faptul că latoate concursurile de schi am obţinut primul loc, nu vădde ce nu s-ar întâmpla asta şi acum. La pentathlon am ob -ţi nut locul trei, faza pe divizie, iar până acum am vorbit

doar de competiţiile militare. Pe plan extern, am obţi nutlo cul I la patrulă feminin, proba de schi biatlon, la Casta,în Italia şi locul IX la proba de schi fond indivi dual, 10 ki -lo metri.

În viaţa civilă joc fotbal, în Liga I, la echipa HeniuPrun du Bârgăului. Anul acesta am ocupat locul III pe po -dium. De la vârsta de şase ani practic schi fond şi am ob -ţi nut multiple rezultate, atât în ţară, cât şi în străinătate.Aşa cum spuneam, sportul este preocuparea mea majoră.

Am întrebat-o pe domnişoara fruntaş dacă între com-petiţiile militare şi cele civile există asemănări şi dife ren -ţe. „Desigur. Dacă vorbim despre asemănări, în primulrând, spiritul de competiţie este acelaşi, dorinţa de a în vin -ge este la fel de mare, atât aici, cât şi în viaţa din afara ar -ma tei. Se leagă conexiuni între sportivi, prietenii, mareparte dintre noi ne revedem cu plăcere şi bucurie de fie ca -

re dată. Concurenţa este doar în teren. Dacă aş menţionadi ferenţele, acestea ar fi următoarele: în cadrul competiţii -lor sportive militare, rigurozitatea este mai mare, partici-panţii sunt mai puţini, astfel, avem ocazia de a ne întâlnimai des. În viaţa civilă, mergi la antrenament, te pre gă -teşti, termini ceea ce ai de făcut, faci un duş şi pleci acasă.Aici mai există şi alte responsabilităţi: întreţinerea mate-rialelor, a armamentului, a echipamentului de instrucţie,în plus, stăm încazarmaţi mai multe zile la rând. Într-o altă

or dine de idei, aici avem posibi -li tatea de a le arăta băieţilor,chiar din teren, că putem obţine,ra portat la parametrii exerciţii -lor, timpi la fel de buni ca şi ei şiper formanţe comparabile. Ast-fel, pot spune că toţi cei ce se în -trea bă ce caută femeia în armatăsau au diverse rezerve în ceea cepri veşte prezenţa noastră în ca -drul acestei instituţii primesc unrăs puns concis şi fără echivoc laîn trebările lor.

În ceea ce priveşte o even -tua lă tradiţie militară în familie,Lenuţa Ştef este deschizător dedru muri, prima persoană ce aales haina kaki. Speră să reu -şeas că accederea la şcoala desu bofiţeri şi poate, chiar maimult, vrea, în măsura posibi li tă -ţi lor, să activeze tot în acest do -me niu şi să aibă rezultate buneîn continuare. Sunt convins că

Curierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

C M Y K

T i n e r e ţ e , a m b i ţ i e , T i n e r e ţ e , a m b i ţ i e ,

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019 Pagina 5

va reuşi. Îi urez mult noroc pe mai departe.

Rezultatele, precedate de tradiţiePentru că este normal ca lucrurile să fie abordate din

mai multe perspective, am vorbit şi cu unul dintre cei maive chi şi valoroşi reprezentanţi ai armatei la aceste compe -ti ţii, fruntaşul Marius Buşcă de la Brigada Multinaţio nalădin Craiova, un veteran al sportului militar şi nu numai, oper soană extrem de ambiţioasă şi cu performanţe remar-cabile, sportiv prin vocaţie, component foarte va loros allo turilor sportive ale Statului Major al Forţelor Terestre.

,,Anul acesta am avut o serie de concursuri militare.Am început în iarnă, la schi, apoi au avut loc fazele decros, pe divizie, pe SMFT şi pe MApN, unde am obţinut,la fiecare dintre acestea, locul I. Sunt sportiv de perfor-manţă, fac atletism de 22 de ani, ceea ce m-a ajutat foartemult şi în competiţiile militare. Astăzi nu am participat ladu e lul de foc. Au fost mulţi sportivi foarte buni care eraudeja în poligon. În schimb, mâine voi fi în teren, la probade traseu. Anul acesta împlinesc 40 de ani, fac sport decând mă ştiu şi nu aş putea trăi altfel. Mă bucură faptul căpot îmbina această pasiune a mea, sportul, cu armata.

Sunt înscris la clubul CSM Craiova, deci, în cazulmeu, se poate vorbi de organizare 100%. Specialitateamea sunt probele mai lungi, cele de 1500 de metri, 5.000de metri, semimaratonul. Anul acesta am participat la do -uă competiţii civile, proba de 10 kilometri pe şosea, undeam ieşit pe locul IV la proba individuală şi pe locul I lapro ba pe echipe şi proba de semimaraton, 21 de kilometri,unde am ieşit pe locul I cu echipa şi locul III indivi dual.Ur mează campionatele naţionale pe pistă, la Piteşti, dar,pentru mine, tot mai importante sunt competiţiile mi li tare.În perioada 2-5 august, vom participa la un concurs eu ro -

pean de alergare montană, în Serbia, unde vom concuraîm potriva a 15 echipe adverse. Mă simt foarte bine pre gă -tit şi aşa sunt şi colegii mei.

Pe data de 20 septembrie, vom participa la CrosulNATO, în Ungaria, unde, anul trecut, am ieşit pe locul II,10 kilometri şosea. Traseul este unul foarte frumos. Aler -găm prin centrul Budapestei, pe malul Dunării. Este o îm -

bi nare perfectă între plăcut şi util. Practic, vedem toatefru museţile oraşului, parcurgându-le într-un ritm ceva maialert. Acest concurs este de categorie open, unde participăapro ximativ 5.500 de concurenţi. Vom încheia anul în for -ţă, în luna octombrie, la Campionatul Mondial din China,„Olim piada Militară”, aşa cum îi spunem noi, unde voipar ticipa la proba de 10.000 de metri pe stadion. Concu -ren ţa va fi acerbă pentru că, acolo, se întruneşte elita spor -tu lui militar.”

Întrebat fiinddespre rezultateleavu te până acum, înca drul competiţiilorspor tive, atât civile,cât şi militare, frun - ta şul Burcă mi-aspus: „Anul tre cut,am obţinut cel maiva loros premiu dinca rieră, lo cul II laCam piona tul Euro-pean de Mas ters,gru pa de vâr stă +35de ani, pro ba de 21de kilometri. Com-petiţia s-a desfăşu-rat la Ali cante, înSpa nia şi, tot acolo,am ie şit pe primulloc cu echi pa. Suntşi cam pion euro-pean la proba de3.000 de me tri in -door, am şi un re -cord destul de bunpentru vârsta mea.Am fost mereu mâ - nat de ambiţia de a fi un exemplu pentru colegii mei maitineri. Sper să şi re u şesc acest lucru, prin rezultate şiprintr-o transmitere cât mai bună a cu no ştin ţelor acumu-late.

Din păcate, întâmpinăm probleme în pregătirea de zicu zi. Armata nu înseamnă doar sport,în seamnă alte multe ac tivităţi. Aşadar, opar te din pregătire o efectuăm în timpulli ber. În urmă cu cinci ani, a fost demo-lat stadionul pe care ne antrenam. Ast-fel, neavând în localitate pistă de atle - tism, vitală pentru probele la care par ti -ci păm, trebuie să ne adaptăm. Ne an tre -năm la Piteşti, la Snagov, la Po ia na Bra -şov, dar, dacă am avea şi acasă o ase me -nea pistă, ar fi mult mai bine.

Nu renunţăm. Rezultatele ne mo ti -vea ză. În plus, prin intermediul sportu-lui pot spune că, în ultimii cinci ani, amvă zut aproape toată Europa, NordulAfri cii, urmează anul acesta, Asia, iar,cu puţin noroc, poate la începutul luisep tembrie, anul viitor, vom participa lacur sa de 10 mile, ce se va desfăşura înSta tele Unite ale Americii. Beneficiemde susţinerea comandanţilor noştri, despri jinul şi consi lie -rea domnului locote-nent-colonel Udrea şisunt convins că dum - nea lor vor întreprindetot ceea ce le stă în

pu tere pentru a atinge şi, mai apoi, îm -pli ni acest deziderat.

Bineînţeles că toată această sus ţi ne retre buie recompensată, iar noi facem totceea ce ne stă în puteri pentru a per for - ma. Până la urmă, aceasta este răs plata,re zultatele bu ne, performanţa. Pe lângă

toate acestea, încerc să fiu unpro motor, să aduc cât maimul tă lume în cercul nostrude spor tivi şi chiar am reuşitsă fac acest lu cru, mai alesprin puterea exem plului. Amco legi, prieteni, vecini, pecare i-am in spirat şi au în ce -put să facă mişcare, la în ce -put pentru sănătate, mai apoipentru per formanţă. Nu toţiau ajuns la un nivel foarteînalt, dar com petiţia, in di fe -rent de for ma ei, este be ne fi -că şi reu şi te le ge ne rea ză sa -tis facţii.

În ceea ce mă priveşte, măvăd tot aici şi peste 15 ani, în ar mată şi pe te re -nul de sport. Be neficiez de suportul famili ei.Acesta este un lucru foarte im portant. Fac ceeace îmi pla ce şi asta este ceea ce con tea ză.”

În mod clar, aşa vor sta lu cru rile, i-am uratsuc ces co le gu lui nostru şi l-am provocat pentru

un interviu, punând o singură condiţie: să se întoarcă dinChi na cu cel puţin o medalie. Sunt sigur că o va face!

Organizarea logistică,cheia unei bune reuşite

Înainte de a pleca din poligon, am schimbat câteva cu -vin te şi cu cel care este comandantul acestuia, domnulmais tru-militar clasa I Mihai Gabriel, om cu o vechime de21 de ani în acest loc, aflat la comandă din anul 2002.

„Avem o activitate intensă în poligon. Aici sunt multe ac -ti vităţi ce se desfăşoară pe parcursul anului, trageri cu ar -ma mentul de infanterie, până la nivel grupă, inclusiv cuexe cutare de LFX la nivel grupă, cu toate unităţile dingar ni zoana Ploieşti, precum şi cu unităţi din garnizoaneleli mitrofe. Volumul de lucru este destul de mare. Avem tra -geri intense aproape în fiecare zi. Începând cu acest an,avem şi un punct de casare a muniţiilor. Executăm acesttip de activităţi săptămânal. Lucrurile se desfăşoară foartebine şi pentru aceasta le mulţumesc şi colegilor mei, careîşi îndeplinesc în mod exemplar activităţile ce le revin.

Dispunem de toate dotările necesare şi de sprijin dinpar tea comandanţilor noştri, lucru foarte important pentrunoi. Pe lângă îndatoririle specifice, în acest an, în confor-mitate cu planificarea la nivelul categoriei de forţe, găz-duim şi acest concurs sportiv. Anul trecut, am fost rezervăpentru acesta, dar ne-am obişnuit, deoarece din anul 2000,cu intermitenţe, am mai găzduit asemenea competiţii.

Concursul se desfăşoară indiferent de condiţiile at mo -s fe rice. Acestea se pot constitui într-o provocare pentrunoi, dar, până în acest moment, totul a decurs bine şi astaeste tot ceea ce contează. Răspundem oricărei soli ci tări,fa cem eforturi pentru a duce totul la bun sfârşit şi acest lu -cru ne motivează pe deplin.”

În mod cert, aşa cum se desfăşoară lucrurile şi fluidita -tea desfăşurării probelor, colaborarea dintre instructori şi

com petitori, atmosfera din poligon, totul confirmă spuse-le domnului maistru-militar!

Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!Pierre de Coubertin

La sfârşitul competiţiei, clasamentele au arătat astfel:to tal masculin: locul I, Brigada 81 Mc., locul II, Bg. 2VM, locul II, Bg. 282 Inf. Mc., total feminin, locul I, Bg.61 VM, locul II, Bg. 81 Mc., locul III, Bg. 2 VM, total ge -ne ral, Bg. 81 Mc., urmate de Bg. 61 VM şi Bg. 2 VM.

Din partea noastră, mult succes şi rezultate cât mai no -ta bile! Dovediţi-ne că sunteţi cei mai buni!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

i n s p i r a ţ i e ş i p e r f o r m a n ţ ăi n s p i r a ţ i e ş i p e r f o r m a n ţ ă

Poate unul dintre cele mai îndrăgite personaje dinis toria României, Regina Maria, supranumită „Regina-sol dat” şi „Mama tuturor” sau „ Regina-bărbat”, aşacum au denumit-o contemporanii pentru temperamen-tul său energic, s-a născut în localitatea Eastwele Park -Kent, din Anglia, la 29 octombrie 1875. Avea trei pre -nu me, Ma ria Alexandra Victoria şi făcea parte din Ca -sa de Sa xa-Coburg şi Gotha. Ca grad de rudenie, a fostfii ca du ce lui Alfred, cel de-al doilea fiu al reginei Vic-toria a Ma rii Britanii, verişoară cu ţarul Rusiei, Nicolaeal II-lea şi cu împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea.Că sătorită de la numai 17 ani cu principele Ferdinand I,moş te nitorul tronului României, Maria de Ro mâ nia erao fi re îndrăzneaţă şi curajoasă, jucând un rol-cheie înre cu noaş terea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 decătre ma rile puteri ale lumii. În timpul Răz bo iu lui dinBal cani (1912-1913), principesa Maria a re u şit să îlcon vingă pe Re gele Carol I să o lase să organi ze ze o ta -bă ră pentru aju torarea soldaţilor aflaţi în răz boi, înapro piere de So fia, care erau afectaţi de holera iz buc ni -tă în iulie1913.

Devenită Regina Maria a României, în 1914, dupămoar tea Regelui Carol I şi încoronarea lui Ferdinand,aceasta a fost un sfătuitor de bază al soţului ei, care ocon sulta în treburile legate de stat. După intrarea Ro -mâ ni ei în Primul Război Mondial, Regina Maria a or -ga ni zat ,,printre altele, spitale de campanie pentru tra -ta rea sol daţilor răniţi pe front şi mai apoi a bolnavilorde ti fos, a înfiinţat un serviciu de ambulanţă şi a reuşitsă obţină donaţii, prin cunoştinţele sale din străinătate,pentru ajutorarea militarilor români de pe front. Pur -tând hai ne de soră medicală, s-a implicat activ în ajuto -ra rea acestora, cărora le aducea şi mici daruri pentru ale alina suferinţa. În schimb, unii dintre ei nutreau să ova dă „împărăteasa tuturor românilor”. Emoţionantă înacest sens este mărturia ei din 30 august-12 septembrie1916, din „Jurnal de război. 1916-1917”, publicat laEdi tura Hu manitas în 2014, într-o ediţie îngrijită de is -to ricul Lu cian Boia, şi care cuprinde însemnările ei dinanii res pectivi: „Toţi mă salută cu o bucurie aproapeemo ţio nan tă, de aceea cred că vizitele mele nu sunt inu - ti le. Le aduc flori, dulciuri, ţigări. Cu cei mai grav ră - niţi stau ceva mai mult. Nu se plâng mai deloc. Un lu -cru mă zgu du ie mai mult decât aş putea spune şi îmiadu ce lacrimi în ochi: când îi întreb dacă suferă, îmispun <<Da, sufăr, dar nu contează – fie să ajungi Dom-nia Ta împărăteasa tuturor românilor.>> […] De ce tre-buie să se lase ei ucişi ca să-i cârmuiesc eu pe cei mulţi,într-o zi pe care oa me nii aceştia simpli, probabil, nu ovor trăi s-o vadă? De ce?”, a scris Regina Ma ria în me -mo riile ei. Unii dintre aceştia aveau să tră ias că ziua res -pec tivă în 1 decembrie 1918, când se defi ni ti va MareaUni re a românilor.

„Împărăteasa tuturor românilor”, Regina Maria tre-buia să apere interesele noului stat creat în urma uniriiBa sarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România şiale cetăţenilor ei, pe fondul neînţelegerilor dintre pre-mierul Ionel Brătianu şi reprezentanţii Franţei şi An gli -ei pentru retrasarea graniţelor. Astfel, în 1919, RegeleFer dinand a trimis-o în vizite neoficiale în Franţa şiMa rea Britanie, pe care le-a efectuat în martie-aprilie,pentru a pleda cauza ţării la Conferinţa de Pace de laPa ris (1919-1920), unde a vorbit despre sacrificiile pecare le-a făcut armata română în timpul Primului Răz -boi Mondial, impresionând opinia publică şi avândcon vorbiri importante cu preşedintele Franţei Raymond

Poin care şi cu prim-ministrul Georges Cle men ceau.Tot o dată, s-a întâlnit cu prim-ministrul Marii Bri tanii,Lloyd George, şi cu preşedintele Statelor Uni te aleAme ricii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea întâlnire pe care a avut-o a fostcea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrulfran cez Georges Clemenceau, în faţa căruia a pledatpentru integrarea în România, după Primul RăzboiMon dial, a Transilvaniei până la Tisa şi a Banatului, înîn tregimea lui. În cadrul întâlnirii, Clemenceau a criti-cat încheierea păcii separate cu Germania, pe care Ro -mâ nia a fost nevoită să o facă în primăvara anului 1918,pe fondul ieşirii Rusiei din război şi a epidemiei de ti -fos care a decimat soldaţii şi populaţia. Totodată, po tri -vit cronicilor vremii, Clemenceau, supranumit „Ti -grul”, i-ar fi spus, atunci legat de recunoaşterea gra ni -ţe lor României: „Madame, ceea ce cereţi este partea le -u lui!”. Răspunsul Reginei Maria a fost prompt: „Esteceea ce leoaica cere tigrului”. Clemenceau avea să fieim presionat de ea, rămânând antologică afirmaţia aces -tu ia: „O regină ca aceasta trebuie primită cu onor mi li -tar, cu generalul Foch (mareşalul Ferdinand Foch, unuldintre principalii comandanţi militari francezi din tim-pul Primului Război Mondial) în frunte!”. A doua zi,Re gina Maria a luat prânzul cu Raymond Poincare, pre -şe dintele Franţei, care a invitat-o apoi să treacă în re vis -tă garda de onoare de la Palatul Elysee, o onoare ce nui se mai făcuse niciodată până atunci unei regine princă sătorie. Cu preşedintele Woodrow Wilson, Re gi naMa ria a avut două întâlniri despre care a scris în jur na -lul său publicat sub numele „Povestea vieţii me le”(Edi tura Rao, 2013): „10 aprilie 1916. PreşedinteleWil son a venit să mă vadă devreme în această di mi nea -ţă, îm preună cu soţia sa. L-am primit cu obişnuitul meustil simplu şi direct, în aşa fel încât conversaţia nu astag nat nici o clipă, deşi trebuie să spun era supărătorde li mi tat. Am vorbit multe lucruri din ordinea de zi,am a tins de asemenea şi subiectul bolşevismului, maimult ca oricând în mintea mea, şi i-am putut da câtevade talii sa vuroase despre cum erau cu adevărat bolşevi -cii. Lu cru pe care nu-l ştia. Am explicat, de asemenea,spe ran ţe le statelor mici, pentru care el se declarase a fiun apă ră tor, şi acest fapt ne-a adus discuţia despre LigaNa ţiu ni lor, şi a început să proclame importanţa ideii sa -le fa vo rite şi cum în mod special statele mici vor be ne -fi cia de Ligă. […] 11 aprilie 1919 (la prânzul luat cupre şe din tele american şi soţia lui). Înainte de a pleca,l-am sfă tuit să promită că-l va căuta pe Brătianu,pentru a-i da o şansă de a expune situaţia noastră în fa -ţa sa. Dar, am avut sentimentul că, dacă ar fi fost timp,aş fi putut face mult mai mult în discuţia cu preşedinte -le decât ar fi făcut-o premierul nostru, care nu vorbeade loc en gle za; pe deasupra întotdeauna îmi face plă ce -re chiar câte o confirmare”. Misiunea sa a avut rezultat:Ma rea Uni re şi frontie re le României Mari au fost re cu -nos cute prin tra tatele de la Versailles (28 iunie 1919-21ia nuarie 1920), Saint-Germain (10septembrie 1919) şiTria non (4 iunie 1920).

Regina Maria a continuat să pledeze cauza Ro mâ ni - ei şi să promoveze valorile ţării dincolo de graniţe, dra - gos tea de România fiind una cu fiinţa sa, până când afost îndepărtată din viaţa politică a ţării, odată cu pre -lua rea tronului de către fiul său, Carol al II-lea. S-a re -tras la Balcic sau la Castelul Bran, dându-şi ultima su -fla re la Castelul Pelişor la 18 iulie 1938.

www.descopera.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019Pagina 6

Regina Maria Regina Maria CarteCarteFluturele negru, Radu Paraschive -

scu„Când scrie proză, Radu Pa ra schi ve -

s cu e un fel de arteziană ficţională. Areo capacitate de autopunere în scenă nă -u citoare. Istoriile sunt ingenioase, ar bo -re s cente, complicate. Au mereu nevoiede un challenge cultural, cât mai sur-prinzător cu putinţă, frizează reconstitu -i rea istorică, biografia literară, dar nu seţin de gen, ci merg acolo unde-l duce peau tor plăcerea scrisului, slujită până laper formanţe de nivel digital. Suntaproa pe convinsă că ar scrie la fel de bine în orice manieră, peori ce subiect, oricât de încărcat cultural, istoric şi textual, pentrucă s-a născut cu o genă de iluzionist, pe care - înţelept şi nemiloscu sine - şi-o dresează prin literatură”. (Tania Radu)

www. humanitas.roConcertConcertMichael Bolton 20 iulie, ora 20:00, BT Arena (Sala Palatu-

lui),Cluj-NapocaCântăreţul şi compozitorul a vândut peste 65 de milioane de

al bume la nivel mondial, continuând să plece în turnee interna ţio -na le şi să încânte o lume întreagă. De asemenea, Michael Bolton

a compus piese pentru nume impor-tante ale muzicii, printre care LadyGa ga, Kanye West, Barbara Strei -sand, Cher, Kenny G. sau Kenny Ro -gers. Totodată, Bolton a cântat ală-turi de adevărate legende precum Lu -ci ano Pavarotti, Placido Domingo,Jo se Carreras, Renee Fleming şi BBKing. Cel mai recent album al artis-tului a fost lansat pe 8 februarie 2019şi se numeşte A Symphony of Hits. Peacest material se găsesc cele mai fru-moase hit-uri rearanjate în manierăsim fonică sub îndrumarea şi cu apa -

ri ţia renumitei orchestre West Australian Full Harmonic Orches-tra. Michael Bolton a fost remarcat la mijlocul anilor '80 ca unade vărat exponent al baladelor soft-rock, melodii care au mers di -rect la inima ascultătorului. Acum este unul dintre cei mai apreci -a ţi şi mai de succes muzicieni din toate timpurile, cucerind pu bli -cul de toate vârstele cu muzica şi cu timbrul inconfundabil.

www.infomusic.roFilmFilmApe ucigaşeO tânără, fostă înotătoare de per -

for manţă, se întoarce în oraşul na talcare urma să fie lovit de un ura gande categoria 5. Exact când ajun ge laca sa tatălui ei, se dez lăn ţu ie iadul:ta tăl nu e de găsit ni că ieri, iar ea vatre bui să înfrunte ape care ucid şiprin forţa cu care nă vă lesc în oraş,dar şi prin creaturile care invadeazăora şul şi intră în ca se le inundate,ali gatori fioroşi în cău tare de pradă.E timpul ca fosta îno tătoare să-şipu nă abilităţile la în cercare, dacăvrea să-şi salveze ta tăl prins subape, dar şi propria viaţă.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Biserica o prăznuieşte la 22 iulie pe Sfânta Mironosiţăşi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena, primul om careL-a văzut pe Hristos Domnul înviat din morţi. Sfânta Ma -ria Magdalena nu este aceeaşi cu femeia păcătoasă po me -ni tă de Sfântul Luca în capitolul al şaptelea al Evanghelieisale, aşa cum suntem tentaţi să credem, ci o tânără cuvieţuire aleasă, despre care aceeaşi Evanghelie spune căfusese vindecată de Hristos de posedare.

Protosinghelul Sebastian Serdaru, stareţul MânăstiriiPan tocrator din Drăgăneşti-Vlaşca, Judeţul Teleorman,este şi autorul unei lucrări despre viaţa Sfintei Maria Mag-dalena, apărută la Editura „Cartea ortodoxă” a EpiscopieiAle xandriei şi Teleormanului. Din studiile preacuviosuluipă rinte stareţ, am reţinut că sfânta Mironosiţă Maria Mag-dalena este prima persoană care L-a văzut pe Hristos Dom-nul înviat din morţi. Pentru râvna ei, este cinstită de Sfân-ta Biserică cu numele de „cea întocmai cu Apostolii”. Lafel ca aceştia, mironosiţa a adus vestea Învierii, la care eaîn săşi a fost martoră. Slujbele noastre o numesc „evan ghe -list”, „binevoitoare”, precum şi „cea care a preînchipuitvia ţa monahală”. Pentru că şi-a dedicat viaţa Domnului.

Sfintele Evanghelii, lecturate cu atenţie ne arată o altăima gine, corectă, a acestei sfinte, diferită de cea cunoscutăîn deosebi în apus şi care a trecut treptat şi la noi, în Răsărit.Occi dentul ne-a plasat aşadar ipostaza unei femei păcătoa -se, convertită ulterior, după unii însoţitoare sau chiar soţiea lui Iisus. De-a dreptul revoltător este faptul că cei carepro movează astfel de concepţii îşi culeg informaţiile şicre zu rile din filme de tip „Codul lui Da Vinci” sau „Ulti-ma is pi tă a lui Iisus”.

Maria Magdalena provenea dintr-o familie bună, aces-ta fiind încă un argument care desfiinţează ipoteza că ar fifost o femeie de moravuri uşoare. Evanghelistul doardespre Maria Magdalena notează în detaliu că a fost iz bă -vi tă de şapte demoni. Acesta este motivul pentru care, întimp, Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcă-toasă, care a spălat cu lacrimile ei picioarele Mântuitoru-lui şi le-a şters cu părul capului. Însă, această idee nu areun temei biblic.

Sfântul Evanghelist Ioan o aminteşte pe Maria Magda -le na doar la picioarele Crucii şi ca martoră a Învierii, şiaceasta este amintirea pe care Biserica Răsăriteană i-o păs -trea ză până astăzi. Ea a fost aceea care, alături de Mamalui Iisus şi de ucenicul cel iubit, a luat parte la evenimen -te le răstignirii şi îngropării lui Iisus şi, mai apoi, şi la În vi -e re. În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena a venit lamor mânt dis-de-dimineaţă, fiind încă întuneric, şi a văzutpia tra ridicată de pe mormânt (Ioan 20,1).

Experienţa aceasta dinaintea mormântului gol pare a fichintesenţa în tre gii ei vieţi şi poate de aceea ea a şi fostaleasă a fi prota go nista acestui moment, parcă niciodatămeditat îndeajuns: toată viaţa s-a luptat cu întunericul şicând se afla foarte aproape să găsească Lumina mai are detre cut un prag. Plângând la intrarea în mormânt, simţea cănu poate trăi fără Dumnezeu. Dar, tocmai prin ea, Hristosa venit să adu că Lumina tuturor celor care se aflau în în tu -ne ric.

Când Apostolii stăteau ascunşi de frica iudeilor, ea, îm -pre u nă cu celelalte femei evlavioase, Îl urmează pe Învăţă-torul iubit şi Îi veghează sfârşitul. După moartea pe Cruce

a Domnului, în dimineaţa celei dintâi zile a săptămâni,Ma ria porneşte la drum, spre mormântul Domnului, cu altefe mei, după cum relatează şi ceilalţi evanghelişti, dar separe că fuge înaintea lor şi ajunge prima.

Cel care a confundat-o pe Maria Magdalena cu femeiapă cătoasă este papa Grigorie cel Mare (secolul al VI-lea).Ast fel, în una dintre predicile sale, spune că sora lui Lazăr,Ma ria din Bretania, femeia păcătoasă care a uns picioarelelui Iisus şi Maria Magdalena au fost una şi aceeaşi persoa -nă. Această confuzie s-a dezvoltat de-a lungul timpului încon ştiinţa occidentală, care a văzut în Maria Magdalenachi pul păcătoasei convertite. Ea a devenit un simbol al în -toar cerii la Hristos, un exemplu de lăsare la o parte a gre -şe lilor trecutului pentru a o putea lua de la capăt.

Sfântul Ipolit Romanul (mort în 236) este primul careo numeşte pe Maria Magdalena cu apelativul de „Aposto-la Apostolorum”), ca fiind aceea care avea să ducă vesteacea bună a Învierii celorlalţi ucenici. Sfânta Maria Magda -le na este cea care primeşte vestea cea bună a Învierii luiHris tos şi a iertării, a înfierii: „Du-te şi spune-le ucenicilorcă mă duc la tatăl meu şi la tatăl vostru…”. Ea le aduce oa -me nilor vestea reprimirii acasă, în Împărăţia lui Dumne -zeu.

Deşi venim la mormântul Domnului, în sfânta Sa bi se -ri că, spunea Preasfinţitul Părinte Ambrozie, EpiscopulGiur giului, uneori ca la un mormânt gol, dacă vom aveasu fletul arzând de dorul Lui, asemenea Sfintei Maria Mag-dalena, se poate ca să-L vedem şi noi la Sfânta Liturghie,ase menea mironosiţei.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Sfânta Mar ia MagdalenaSfânta Mar ia Magdalena

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (498) din 15 iulie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

CERERE

SUMÃ

VÂRÂTÃ

ÞINUTURI

A ASCUNDE

DOMOALÃ

VARIETATE

INUTIL!

CLARÃ

PLÂNGÃTOR

JUSTIFICAT

DESPOÞI

LUGOJANÃ

POLEMIC

A SEMNALA

ªPERÞ

FIULSECOLULUI A HÃMÃI

STIL DE ÎNOT

CONTINENT

TONÃ (abr.)

EVACUAT

A ÎNªIRA

ACEST (POP.)

DUBLETE!

CUTÃ!

MÂNÃSPARTÃ

AIDOMA

A TRANS-PORTA

RECLAMÃT.V.

Hidrogen metalicO echipă de fizicieni susţine că a reuşit, în premie -

ră, să condenseze hidrogenul în metal. Condensareahi drogenului într-o formă metalică reprezintă una din-tre marile provocări ale ştiinţei moderne, de-a lungultim pului multe echipe de fizicieni declarând că au reu -şit această performanţă pentru a fi contrazişi ulteriorde către realitate. De ce este atât de important pentruoa menii de ştiinţă să reuşească această condensie a hi -dro genului în metal? Pe de-o parte, condensarea hidro-genului într-un mediu controlat ar putea oferi răspun-suri cu privire la modul în care planete gazoase, pre-cum Jupiter, au luat naştere. Pe de altă parte, există şiun aspect cât se poate de practic, hidrogenul metalizat

pu tând reprezenta un punct de cotitură în dezvoltareasuper conductorilor electrici care funcţionează la tem-peratura camerei, notează Futurism. Fizicienii fran -cezi, conduşi de Paul Loubeyre, de la Comisia pentruEner gie Atomică a Franţei, au reuşit să realizeze tran -zi ţia dinspre gaz spre solid, metal, a hidrogenului prinsu punerea unei mostre la presiunea de 425 de miliardede Pascali. Pentru a scoate din abstract această cifră,tre buie precizat că această presiune reprezintă presi u -nea exercitată de către atmosfera Pământului înmulţităcu 4.200.000. Fizicienii care nu au fost implicaţi înacest experiment au declarat că această metodă de apro duce hidrogen metalic este mult mai credibilă decâtalte metode propuse până acum. De asemenea, aceştia,printre care Maddury Somayazulu, fizician de la La bo -ra torul Naţional Argonne, nu exclud un premiu Nobelpentru cei care au lucrat la dezvoltarea acestei me to de.Trebuie precizat că, în ciuda entuziasmului din jurulacestei reuşite, metoda nu a fost supusă procesului depeer review, în care alţi oameni de ştiinţă să discute şisă analizeze experimentul proiectat de fizicienii fran -cezi.

Uraniul poate fi extras din organismele contaminate

Pe lângă caracterul radioactiv, uraniul este, de ase -me nea, un metal greu, fapt care îl face şi mai pericu-los. Uraniul este recunoscut de public pentru caracterulsău radioactiv şi pentru faptul că este folosit în centra -le le atomice, însă, un fapt la fel de important, tinde săfie ignorat. Uraniul este şi un metal greu, iar ingerareaaces tuia ridică un pericol suplimentar pentru cei careau ajuns în situaţia de a-l ingera. În prezent, în posibi -li tatea în care cineva ingerează acest metal, perspecti -ve le nu sunt foarte optimiste. Metodele pe care mediciile au la îndemână sunt fie ineficiente, fie toxice la rân-dul lor. Vestea bună este că, chimiştii de la Universita -tea Soochow din China au lucrat la un „cârlig” mole -cu lar care ar putea ajuta la extragerea uraniului din ţe -su turile animale, notează Science Alert. Chimiştii careau studiat acest compus sunt optimişti în ceea ce pri -veş te munca lor deoarece testele efectuate pe şoriceiofe ră rezultate promiţătoare. Uraniul are 22 de izotopi

din care doar trei: U-234, U-235 şi U-238 pot apăreana tural. De aceea, riscul ingerării acestui metal greu înor ganism în mod natural este foarte scăzut. Vestea bu -nă este cea că organismul uman elimină aproximativdouă treimi din cantitatea ingerată destul de reprede.Pro blemele sunt ridicate de cantiatea de uraniu care seacu mulează în rinichi şi oase. Studiile arată că mineriicare sapă după acest element au tendinţa de a dezvoltaafec ţiuni ale aparatului respirator şi ale rinichilor.Atunci când are loc o intoxicare cu atomi ai unor me -ta le grele, plumb sau mercur, medicii recomandă che -la rea sau chelatizarea. Această procedură implică ad -mi nistrarea unor compuşi chimici care se „lipesc” deatomii de metale grele, permiţând rinichilor să eliminemai repede agentul dăunător.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Măi vecine, cumo mai duce fiu-tău? Totîn Germania?

- Da, o terminat lu -na trecută facultatea de

drept.- Seriooos ? Bravo! Şi acum ce

fa ce?- Acum o mutat schela la faţa-

da facultăţii de medicină.J

Doi ardeleni, pe drum. Unul calcăşi striveşte un melc.

- De ce-ai strivit biata făptură ?-N-ai văzut că ne urmărea de trei

ceasuri ?!?J

Doi prieteni stăteau de vorbă:- Când crezi că e mai bine să mă

în sor, octombrie sau noiembrie?- Noiembrie, clar!- De ce?- Mai câştig o lună!

J

- Poţi să-mi trimiţi o poză ?- Am la profil.

- La profil ai poza cu maşină.- Deschide uşa că sunt înăuntru.

J

-Tată, uită-te şi tu ce aglomeraţiee în autobuz!

- Lasă vrăjeala, dacă erai la disco -te că, ziceai că-i atmosferă!

J

Două blonde:-Auzi fată, care este scriitorul tău

pre ferat ?- Iubitul meu!- Ce scrie ?- Cecuri!

J

Soţul:- De ce continui să cumperi plante

şi apoi le laşi să moară?- Soţia:- Ca să-ţi arăt de ce sunt în stare!

J

Am văzut doi copii de la mine dincar tier care se jucau cu o minge. Îngri-jorat, i-am întrebat:

- Ce s-a întâmplat, v-a furat cinevate lefoanele?

- În ultimul timp, te văd foarte

prost dispus. Ai probleme?-Am aflat că în curând voi fi tată.- Şi, ce e rău în asta?- Nevastă-mea nu a aflat încă!

J

-Vă rog… cât costă rochia aia al -bas tră?

-700 ron, doamnă.-Vai!... dar cea roşie?-Vai plus vai….

J

Turistul, într-un sat din Ardeal.- Auzi, bade? În satul ăsta, unde

fier beţi voi pălinca?- Dapăi, domnule dragă, vezi dum-

neata biserica aia?- Da!- No, numa’ acolo nu, că în rest,

peste tăt!J

Vorbesc doi prieteni:- Ar trebui să ne întâlnim măcar o

dată treji.- Da. Şi să tragem o băută!

J

www.bancuri.ro

Apple - senzor de amprentă pe display

Descris într-o aplicaţie pentru bre -vet, noul dispozitiv se îndepărteazădes tul de mult de conceptul folositpentru Galaxy Fold şi produse rivaleca Huawei Mate X, cea mai apropiatăase mănare fiind cu televizoarele rula-bile livrate de LG. Concret, în loc sămu leze ecranul OLED după conturulex terior sau interior al carcasei, noulsmar tphone îl retrage într-un compar-timent ascuns în interiorul carcasei, lă -sând utilizatorul să aleagă între forma -tul unui smartphone convenţional cuecran vertical şi cel al unei tabletecom pacte. Secretul constă în pro iec ta -rea unei carcase având două dintre la -turi funcţionând asemenea unor ser ta -re care se extind pe direcţie orizontală.În timp ce porţiunea centrală a ecra nu -lui este fixă, marginile se rulează în

com partimente ascunse prevăzute peam bele laturi. În modul complet ex -tins, un astfel de telefon ar urma săcreas că de până la trei ori suprafaţaecra nului. Acţionarea mecanismuluise face complet automat, prin ac ţio na -rea butonului prezent la partea de jos.

Spre deosebire de Galaxy Fold, nouldis pozitiv nu necesită extinderea ecra -nu lui pentru sarcini banale cum ar five rificarea notificărilor sau preluareaape lurilor. Nu este clar în ce stadiu depre gătire se află noul telefon Sam-sung, compania demonstrând încă dinanul 2016 un ecran prototip ce păreain tenţionat exact pentru tipul de tele-fon descris în brevetul recent acordat.

Samsung - ecran expandabilAtunci când Apple ia o decizie,

aceasta este de obicei finală. De exem-plu, eliminarea jack-ului de căşti s-ado vedit a fi irevocabilă, acest portfiind eliminat inclusiv de pe tableteleiPad Pro din 2018. Senzorul de am -pren tă încă supravieţuieşte pe câtevata blete însă, dar sunt slabe şanse caacesta să apară din nou pe iPhone-uri.Totuşi, anumite zvonuri spun că Applear putea face o excepţie pentru aceastăcom ponentă, însă doar într-o anumităre giune: China. Nu este tocmai clar dece Apple ar realiza un nou iPhone cusen zor de amprentă sub display caresă fie comercializat doar în China şide ce nu l-ar vinde şi în restul lumii,însă noile zvonuri asta sugerează.Con form Global Times, Apple se pre -gă teşte să lanseze un iPhone mai ief -tin, care renunţă la senzorul TrueDepth cu lasere, folosit în detectareafe ţei prin Face ID, în favoarea unuisen zor de amprentă optic, integrat subdis play. Având în vedere că abia aufost anunţate display-urile LCD cusen zor de amprentă, cel mai probabil,Apple va folosi un panou OLEDpentru acest model. În consecinţă, te -le fonul va beneficia de un notch redusîn dimensiuni, însă nu „invizibil”. Nueste vor ba despre un decupaj în formă

de picătură de apă, ci mai degrabădespre un notch redus la jumătate, cuun design similar ca până acum.Având în vedere că scopul acestui mo -

del ar fi să atragă utilizatorii din Chi -na, care sunt destul de sensibili la preţ,ale gerea unei soluţii de autentificaremai simplă ar duce la costuri de pro-ducţie mult mai mici. De altfel, surse-le Global Times spun că numai Appleîşi permite în acest moment să fo lo -seas că senzori laser pentru autentifica -re biometrică, celelalte companii fiindspe riate de preţul mare. Doar Huaweia avut „curajul” anul trecut să fo lo -seas că un sistem similar pe Mate 20Pro, model care nu a fost produs la unvo lum la fel de mare precum iPhone-urile. Având în vedere vânzările înscă dere din China pentru Apple, rea li -za rea unui model exclusiv pentruaceastă piaţă ar avea potenţialul de aîm bunătăţi performanţa companiei peaceastă piaţă. Conform Global Times,uti lizatorii din China se aşteaptă ca unte lefon premium să coste maximum750 de dolari, un preţ la care momen-tan Apple vinde doar iPhone XR, ver-siunea inferioară, cu ecran LCD.

www.go4it

Claritatea este politeţea omului de litere.Omul adevăratei glorii este cel pe care îl cu -

noşti fără a citi vreodată ceva scris de el.Surâsul este începutul grimasei.A scrie despre un prieten înseamnă a te su -

pă ra cu el.Astăzi nu mai ştim să vorbim, pentru că nu

mai ştim să ascultăm.Ca să susţii o conversaţie în societate, tre-

buie să ştii o sumedenie de lucruri inutile.A înţelege totul înseamnă a nu egala nimic.Cu cât citeşti mai mult, cu atât imiţi mai pu -

ţin.Cărţile proaste trebuie frunzărite, cele bune

tre buie scotocite.Ce faci pentru tine, dispare odată cu tine, ce

faci pentru alţii, rămâne pentru eternitate (Al -bert Einstein).

Am descoperit că, dacă iubeşti viaţa, şi viaţate va iubi pe tine (Arthur Rubinstein)

Viaţa este o tragedie plină de bucurie (Ber -nard Malamud).n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Cheile Bicazului, una dintre cele mai pitoreşti şi maiin teresante destinaţii turistice din România, cu peisajecare-ţi taie răsuflarea, situate în partea centrală a MunţilorHăş maş, la doar 20 de kilometri de oraşul Bicaz, în nord-es tul ţării, fac legătura între Transilvania şi Moldova.Aceste chei sunt consecinţa acţiunii erozive a râului Bicazşi a afluenţilor săi, care au tăiat printre stânci propriile de -fi lee mai mici. Ambele părţi ale Bicazului sunt flancate dema sive înălţate la 300-400 m deasupra şoselei şi văii.Che i le au o lungime de 6-8 km şi se întind de la staţiuneaLa cul Roşu până la Bicazul Ardelean. Cei care adoră săcon ducă vor avea parte de o provocare, în măsura în carese vor întâlni cu o serie de serpentine sau curba triplă carefa ce trecerea de nivel între două pasaje ale cheilor.

Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei s-au descoperit vechiunel te vânătoreşti care vorbesc despre urme ale existenţeiomu lui începând din paleolitic. De-a lungul timpului,ocu paţiile localnicilor, într-o zonă aspră ca şi condiţii cli-matice şi resurse naturale specifice - păduri, fâneţe, pă -şuni - tocmai de aceea parţial depopulată, au fost exploa-

tarea lemnului şi creşterea animalelor. Mult mai târziu ain tervenit şi mineritul, care a schimbat oarecum configu-raţia unor aşezări. Zona moldovenească avea, cândva, otra diţie specifică, vârâitul, adică măcinarea porumbului înmori acţionate de apele Bicazului şi Dămucului. Acum câ -te va zeci de ani însă activitatea economică s-a mutat în fa -bri cile de ciment şi carierele de calcar. Viaţa de azi, eco-nomică şi socială, este împărţită între turism, comerţ, ex -ploa tarea lemnului, creşterea animalelor, păstrăvărit, cu ocom ponentă puternică a producţiei de energie electrică înBi caz. În fiecare zonă populată întâlnim meşteri populariîn prelucrarea lemnului, ceramicii, ţesăturilor şi împletitu-rilor.

Parcul Naţional, din care fac parte aceste chei are osu prafaţă de 6.675 ha şi este cea mai importantă zonă geo-logică din ţara noastră. Principala atracţie o constituie La -cul Roşu. Reflectarea purpurie în lac a Suhardului Mic,pre zenţa aluviunilor roşiatice aduse îndeosebi de pârâulRo şu şi calcarele roşcate din jurul său, i-au făcut pe cio-bani să-i dea numele de Lacul Roşu. Unii spun că laculs-a format în 1773, iar alţii că ar data din anul 1837, când,după o serie de ploi torenţiale sau un cutremur, o stâncăuria şă s-a desprins din Muntele Ucigaş şi a blocat pâraie-le Licaş, Oii şi Roşu. Câţiva turişti din Gheorgheni au des -co perit acest loc minunat în 1857, iar în 1910 a începutcon struirea drumului din Gheorgheni până la Lacul Roşu,dar, abia în 1937, s-a terminat drumul care leagă Transil-vania de Moldova.

Localnicii au şi două legende despre acest lac : prima,spu ne că o fată foarte frumoasă a cunoscut un tânăr, foar-te chipeş şi tare voinic, de care s-a îndrăgostit pe loc. Tâ -nă rul i-a promis fetei că o ia de nevastă, dar a fost luat înar mată. În timp ce fata îl aştepta, a fost răpită de un hai-duc şi dusă într-o peşteră din Suhard. Lacrimile ei au în -

du plecat muntele să-şi prăvale stâncile peste haiduc, daraces tea s-au prăvălit şi peste ea, sângele lor fiind cel carea împrumutat apei culoarea roşie. A doua spune că pe pa -jiş tea dintre versanţi era o stână şi o furtună a dărâmatstân cile peste ciobani, îngropându-i cu tot cu mioare.

Cheile Bicazului oferă multe destinaţii turistice : LaculRo şu, Cheile Şugăului, Cheile Bicăjelului, Peştera Nea-gră, Peştera Cascada, Avenul cu trei intrări, Masivul Ghil-coş, Piatra Singuratică, Vârful Haşmaşul Mare, SuhardulMic, Grădina Zânelor. Se pot face excursii şi la alţi ma sivipre cum Cupăşeni, Piatra Poienii sau Şaua Cupaş. Acesteasunt doar câteva dintre numeroasele oportunităţi turistice.Pe parcursul serpentinelor există mici magazine cu suve-niruri, produse lucrate de artizanii români şi de cei ma -ghiari din zonă.

Din perspectiva unităţilor de cazare, Bicaz aduce, atâtpen siuni şi hoteluri cu un echilibru calitativ, cât şi unităţice necesită un buget mai restrâns, bazate pe tradiţional, perus tic.

Să prindem fiecare răsărit, să nu ratăm nici un apus!Plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 13 (498) din 15 iulie 2019Pagina 8

Idei de vacanţăIdei de vacanţă

B a t t l e c a p t a i n sB a t t l e c a p t a i n s

În Baza Militară Kandahar, militarii români îşi conti-nuă misiunea. Într-unul dintre cele mai periculoase şi fier-binţi teatre de operaţii din lume, unde în această perioadătem peraturile scad rar sub 40 de grade Celsius, militariinoştri, ambasadori ai ţării, îşi îndeplinesc cu succes misiu-nile încredinţate. Nu edează în faţa greutăţilor, nu se pierdîn situaţii li mi tă, iar atunci când vine vorba despre exe cu -ta rea sarcinilor specifice, sunt recunoscuţi ca fiind profe-sionişti de săvârşiţi.

Fie că aparţin de Batalionul 300 Protecţia Forţei„Sfân tul Andrei” sau de Elementul Naţional de Sprijin, deEchi pele de Con silieri TAAC-S sau de Consilierii pentruMen tenanţă pentru Forţe Ae riene, de Detaşamentele dePo liţie Militară sau de Protec ţia Forţei Consilieri ForţeAe riene „Guardian Angels”, militarii români sunt încreză-tori pentru că mai au puţin şi vor ajunge acasă la familii-le lor.

Centrul Operaţional de Apărare Întrunită reprezintă ostruc tură esenţială în Baza Mi litară Kandahar. Aici, regă-sim o echipă dinamică şi pro fesionistă formată din parte-neri NATO, fie ei români, am ericani sau bulgari. Lucrândîn flux continuu, militarii au sarcina de a planifica, coor-dona, integra şi sincroniza mi siunile ce au loc zilnic înaria de responsabilitate a Com bine Task Force DragonSaints.

O responsabilitate importantă în acest centru de co -man dă, o îndeplinesc trei tineri ofiţeri din Batalionul 300

Pro tecţia Forţei „Sfântul Andrei”, denumiţi simplu: battlecap tains. În traducere, le-am putea spune căpitani de luptăpentru că sarcina lor principală este de a monitoriza patru-lele din teren şi de a menţine o imagine operaţională co -mu nă prin preluarea de date şi informaţii relevante dinaria de operaţii şi diseminarea acestora către factorii dede cizie ai structurii întrunite Dragon Saints. În acest fel,se realizează o intervenţie rapidă în ceea ce înseamnă înlă-turarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa forţelor coali -ţi ei şi a Bazei Militare Kandahar. Ei sunt cei care au grijăca oamenii din teren aflaţi pe timpul desfăşurării misiuni-lor specifice să fie în siguranţă şi departe de posibilele in -ci dente. Aceştia nu lucrează sin guri, ci formează o echipă

cu un subofiţer şi un ra -dio telegrafist, cei carespri jină bu nul mers alac tivităţilor ope ra ţio na -le. Res pon sa bilitateafunc ţi ei de battle cap-tain este foarte impor-tantă deoa rece asi gu rămen ţinerea unui ni velri dicat de protecţie afor ţei şi a unui timp re - dus de intervenţie încaz de incident, în ariade opera ţii.

Locotenentul Io nuţEna che este cel mai tâ -năr battle captain al Ba -ta lionului 300 Protecţia Forţei „Sfân tul Andrei”. Are unbac k gro und bogat de cunoştiinţe desprinse pe tim pul lu -cru lui, în ţară, în domeniul operaţiilor şi in struc ţi ei.Pentru desfăşurarea sarcinilor specifice, pe timpul mi siu -nii este sprijinit de plutonierul-major Ion Marius Da niel şide către caporalul clasa a II-a Florin Şaigău, aflat la a treiami siune într-un teatru de operaţii.

Ionuţ a absolvit Colegiul Mi litar Naţional „DimitrieCan temir”( 2011), iar, mai târ ziu, Academia Forţelor Te - res tre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (2014). Alegerea ca -

ri erei militare la doar 14 ani a fost o deciziecare mi-a schimbat definitiv via ţa şi de careas tăzi sunt mân dru. O con tribuţie im por tantăau avut-o cadrele mi litare şi pro fesorii carem-au educat şi susţinut în toa tă această pe ri -oa dă. Am dat curs provocării de a participa lao mi siune în Afganistan pentru a pune în apli-care tot ceea ce am învăţat până acum şipentru a lucra la un nivel multi naţional ală -turi de partenerii de coaliţie. Chiar dacă înmod obişnuit lu crăm la mii de kilometri uniide alţii şi pro venim din ţări diferite, avândcul turi di fe rite, am simţit că suntem peaceeaşi lungime de undă. Am colaborat foar-te bine, iar acest lucru mă face să cred că amfost be ne ficiarii aceluiaşi program de instrui-re, în tru cât procedurile noastre operaţionalese aseamănă foarte mult.

Cel de-al doilea battle captain, locotenen-tul Andrei Ma nolache, în vârstă de 28 de ani,este la prima misiune în Afganistan. Militar de

ca rieră, a absolvit Colegiu Militar Naţional „DimitrieCan temir” (2009) şi Academia For ţe lor Aeriene „HenriCoan dă” din Bra şov (2012). Pe timpul misiunii, are în su -bor dine o echipă formată din doi mi li tari profesionişti,pentru care tea trul de operaţii nu reprezintă o necunos cu -tă.

Plutonierul-major Marin Vasile se află la a patra misiu-ne în Afganistan, iar caporalul clasa a II-a Viorel Goroveila a treia.

Am avut noroc să lucrez cu mi litari care au o vas tă ex -pe rien ţă, spune locotenentul Ma no lache. În momentul încare ne-am lovit de incidente în arie, bu na lor pregătirepro fesională, cal mul şi maturitatea de care au dat dovadă

au fost esenţiale. Tim pul dereac ţie este foarte im por tant înacele mo mente, iar da torită bu -nei coo perări în ca drul echipei,am re uşit să răs pun dem în tim-pul cel mai scurt, să întrebu in -ţăm la ma ximum ca pa bilităţilepu se la dis poziţie şi să limitămorice ame ninţare la adre sa for -ţe lor pro prii. Aproape de sfârşi-tul mi siu nii în Af ganistan, potspu ne cu mândrie că subordona -ţii mei s-au descurcat exemplarşi îm pre ună am făcut o echipăpro fesionistă.

Pentru căpitanul CuprianTit, misiunea din Afganis tan a

re prezentat o nouă etapă în dezvoltarea sa profesională.Că pitanul Tit a absolvit Academia Forţelor Terestre „Ni - co lae Bălcescu” din Sibiu în anul 2012. Acum, după cinciluni de misiune pline de provocări, acesta ne mărturiseş-te: „Consider necesară, în cariera unui militar, o mi siu neîntr-un teatru de operaţii. Pentru mine, specificul mi siuniide battle captain m-a ajutat să îmi dezvolt capaci ta tea delu cru în condiţii de stres, unde decizia trebuie lua tă corectşi în timpul cel mai scurt. O astfel de experienţă te pregă-teşte pentru a face faţă noilor provo cări, indiferent de spe-cificul misiunii încredinţate, dar şi pentru lucrul cu par te -ne rii de coaliţie”. În echipa sa îi regăsim pe plutonie rul-adju tant principal Marius Berteşteanu, aflat în prezent laa treia misiune, cu alte două îndeplinite în teatrele de ope - ra ţii din Bosnia şi Irak şi caporal clasa a II-a Ciprian Io - nuţ Grosu aflat la a patra misiune pe tărâm af gan.

Chiar dacă se apropie de finalul misiunii, militarii ro -mâni dislocaţi în Baza Militară Kandahar din Afganistanfac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi îndeplini cât mai bine

mi siunile încredinţate. În foarte scurt timp, infanteriştiigă lăţeni din Batalionul Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”vor preda responsabilităţile şi aria de responsabilitateVultu rilor Negri din Batalionul 495 Paraşutişti ,,,CăpitanŞtefan Soverth”.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major Dan VEREŞ