EVALUAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE PREGĂTIRE UNIVERSITARĂ I POSTUNIVERSITARĂ AȘ

CADRELOR MEDICALE ÎN DOMENIUL ADICŢIEI/DEPENDENŢEI DE DROGURI i HIV/SIDA ș

RAPORT, 2011

Chisinau, Republica Moldova

1

Con inut ț

Introducere................................................................................................................................................................3

Repere de evaluare a sistemului național de instruire medicală...............................................................................3

Instruirea cadrelor medicale în Republica Moldova (universitară și post-universitară).............................................3

Descrierea programelor de instruire universitară, Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală, USMF......................................................................................................................................................................3

Descrierea programelor de instruire postuniversitară pentru medici psihiatri-narcologi rezidenți, Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală.........................................................................................................3

Descrierea sistemului educaţional de instruire medicală continua, standarde naţionale de calificare a competenţelor şi cunoştinţelor pentru medici psihiatri-narcologi.........................................................................3

Suportul organizațiilor donatoare în instruirea cadrelor medicale în domeniul serviciilor de prevenire HIV........3

Serviciul narcologic din Republica Moldova...............................................................................................................3

Tratamentul dependenței de droguri și serviciile medicale disponibile la nivel național.......................................3

Tratamentul de substituție cu metadonă...............................................................................................................3

Concluzii și Recomandări...........................................................................................................................................3

Anexe.........................................................................................................................................................................3

Anexa 1..................................................................................................................................................................3

Evaluarea programului național de instruire a medicilor la nivel universitar conform recomandărilor internaționale de prevenire HIV/ SIDA în rîndul consumătorilor de droguri..........................................................3

Anexa 2.................................................................................................................................................................3

Evaluarea instruirii medicale continue a medicilor narcologi vis-a-vis de standardele internaționale de prevenire HIV/ SIDA...............................................................................................................................................3

Anexa 3. Parametrii instruirii medicale conform standardelor ISO........................................................................3

Anexa 4. Caiet de sarcini Comisia pentru Reforma Curriculară, Facultatea Medicina, USMF „Nicolae Testemițanu", 21 decembrie 2009.......................................................................................................................3

2

Anexa 5. Planul tematic al seminarelor la facultatea medicină generală anul IV, semestrul XI, anul universitar 2011-2012, Disciplina psihologia clinică, Psihiatria, pedopsihiatria.......................................................................3

Anexa 6. Planul didactic general de studii în rezidențiat USMF ”Nicolae Testemițanu”, specializarea PSIHIATRIE și NARCOLOGIE....................................................................................................................................3

Anexa 7. P L A N U L de perfecționare a medicilor – cursanți și N O R M A D I D A C T I C Ă la catedra Psihiatrie şi Narcologie, FPM, USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru anul 2011.....................................................................3

Anexa 8. Plan de perfecţionare a medicilor psihiatri, narcologilor şi psihologilor medicali la catedra PSIHIATRIE, NARCOLOGIE şi PSIHOLOGIE MEDICALĂ facultatea Medicină USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru anul 2012....3

Referinte bibliografice............................................................................................................................................3

3

Introducere

Agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii (UNODC) în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină i Farmacie ”N. Testemi anu” (USMF) au stabilit unș ț parteneriat de colaborare în anul 2011, odată cu lansarea proiectului de asisten ă tehnică “Consolidareaț capacită ilor na ionale pentru reducerea răspîndirii HIV/SIDA în rîndul grupurilor vulnerabile în Europa deț ț Est i Asia Centrală”. ș

Scopul proiectului ine de reducerea răspîndirii HIV/SIDA în rîndul ț utilizatorii de droguri injectabile iș persoanelor în deten ie prin îmbunătă irea accesului la servicii de prevenire HIV, tratament i suport. ț ț ș

Unul din obiectivele proiectului este consolidarea sistemelor de instruire a cadrelor medicale implicate în oferirea serviciilor medicale persoanelor care utilizează droguri, inclusiv în instituţiile penitenciare. Se aşteaptă o corelaţie directă între îmbunătăţirea programului de instruire a medicilor în special a medicilor psihiatri-narcologi şi furnizarea îmbunătă ită a serviciilor de tratament integrate, contemporane, bazate peț dovezi i comprehensive. ș

UNODC la rîndul său sus ine ările membre ONU în asigurarea accesului utilizatorilor de droguri,ț ț de inu ilor, persoanelor vulnerabile la traficul de fiin e umane la servicii comprehensive de prevenire HIV,ț ț ț tratament, îngrijire i suport. În acest context, strategiile programatice recomandate aplică principiileș respectării drepturilor omului, sunt bazate pe dovezi i sensibile la gen. ș

Experienţa internaţională demonstrează că investiţiile în modernizarea învăţămîntului superior şi post-universitar asigură durabilitatea intervenţiilor de prevenire datorită creşterii continue a numărului de profesionişti instruiţi în sistemul integrat de servicii. Eficacitatea redusă a prevenirii infecţiei HIV este în mare parte cauzată de lipsa specialiştilor ce posedă cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi de a oferi o gamă largă

i completă de servicii pentru a men ine sub control epidemia. ș ț

UNODC vine să sus ină USMF în revizuirea i îmbunătă irea programelelor de studii conform standardelorț ș ț interna ionale. Confrom Strategiei de dezvoltare a USMF pentru anii 2011-2020, alinierea procesului deț învă ămînt la standardele interna ionale este obiectivul general al institu iei. În acest context, s-a propusț ț ț organizarea unei evaluări de către un grup de exper i na ionali în perioada septembrie-octombrie 2011 aț ț programelor de studii universitare i postuniversitare cu referire la catedra ”Psihiatrie, Narcologie iș ș Psihologie Medicală”. Evaluarea fiind primul pas spre formularea unor recomandări de ajustare/îmbunătă ire/extindere a programelor de instruire pentru cadrele medicale. ț

O echipă de consultan i na ionali au fost implica i în realizarea acestui exerci iu de evaluare a programuluiț ț ț ț de educare i pregătire profesională a medicilor psihiatri-narcologi, dl. Anatol Nacu, eful Catedrei deș Ș ”Psihiatrie, Narcologie i Psihologie Medicală”, dl. Igor Nastas, conferen iar universitar la Catedra deș ț ”Psihiatrie, Narcologie i Psihologie Medicală”, dl. Oleg Cobileanschi, ef studii la catedra de ”Psihiatrie,ș Ș Narcologie i Psihologie Medicală” i dl. Vitalie Slobozian, Coordonator al Programului Reducerea Riscurilor,ș ș Funda ia Soros-Moldova.ț

Evaluarea sistemului de pregătire profesională a fost ghidată de un instrument de evaluare sugerat de către UNODC i pilotat cu succes în alte ţări. Criteriile incluse în chestionarul de evaluare propun revizuireaș

4

programului de instruire/pregătire profesională cu referire la abordările bazate pe dovezi, prevenirea HIV i suportul pentru persoanele care consumă droguri. ș

Chestionarul de evaluare utilizat a fost elaborat i pilotat de către un grup tehnic de lucru interstatal dinș Asia Centrală, si anume Azerbaijan, Tajikistan, Uzbekistan, Kirgistan, Kazakhstan, Turkmenistan, întitulat Instrument de evaluare interstatală a standardelor profesionale pentru servicii specializate în prevenirea iș tratamentul HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile, inclusiv în institu iile penitenciareț .

Instrumentul de evaluare define te volumul de cuno tin e, atitudini i capacită i necesar speciali tilor careș ș ț ș ț ș sunt implica i în oferirea de servicii de prevenire HIV în rîndul UDI. Chestionarul con ine criterii de evaluareț ț fa ă de personalul cu studii medii, universitare i postuniversitare din domeniul sănătă ii. Pentru Republicaț ș ț Moldova au fost preluate doar chestionarele care se referă la programele educa ionale de nivel universitarț (anexa 1) i post-universitar (anexa 2) i nu a fost necesară ajustarea criteriilor. Chestionarul 1 in Anexa 1,ș ș face referire la criteriile importante pentru un program universitar de studii care pregăte te cadreleș medicale în domeniul adic iei, iar Chestionarul 2 în Anexa 2 face referire la criteriile importante pentru unț program post-universitar de studii pentru medicii psihiatri-narcologi.

Pentru evaluare a fost propus un cadru de apreciere constînd din 3 nivele. Prin urmare, punctajul a fost oferit, după cum urmează:

2 puncte – dacă cuno tin ele, atitudinile, abilită ile men ionate există în propor ie suficientă în programulș ț ț ț ț de pregătire a speciali tilor;ș

1 punct – dacă cuno tin ele, atitudinile, abilită ile men ionate sunt par ial incluse în programul de pregătireș ț ț ț ț a speciali tilor, ș

0 puncte – dacă cuno tin ele, atitudinile, abilită ile men ionate nu sunt incluse în programul de pregătire aș ț ț ț speciali tilor. ș

În acest raport grupul de exper i na ionali a realizat o evaluare preliminară a programelor curente de studiiț ț în baza chestionarelor propuse, analiza a inut cont de contextul Republicii Moldova i au fost formulate oț ș serie de recomandări propuse spre implementare. Concluziile şi rezultatele acestei evaluării vor fi folosite pentru elaborarea recomandărilor de ajustare, la necesitate, a conţinutului curiculei de pregătire a cadrelor medicale la recomandările internaţionale.

5

Repere de evaluare a sistemului național de instruire medicală

În cadrul sistemului na ional de instruire medicală se constată necesitatea conformării la noile condi iiț ț care includ adaptarea cu Procesul de la Bologna la care Republica Moldova a aderat în 2005. În conformitate cu principiile acestui proces este adoptat principiul de promovare a politicii de identitate universitară naţională prin diversificarea curriculei universitare. Se impune necesitatea de apreciere a rating-ului instituţiilor de invăţămant superior şi dreptul fiecărei instituţii de invăţămant de a realiza studiile la treapta respectivă, în funcţie de calitatea studiilor, calitatea cercetării, calitatea potenţialului ştiinţific şi didactic, prezenţa bazei tehnico –materiale i a experienţei. ș

Sistemul global informaţional şi de comunicare atrage inevitabil invăţămantul superior intr-un spaţiu unic, care impune dialogul dintre sistemele educaţionale şi creează condiţii pentru elaborarea normelor de drept in domeniul invăţămantului superior, adecvate valorilor continentului european. Tendinţa universităţilor de a inova şi implementa tehnologii contemporane contribuie la procesul de pregătire al specialiştilor, conform cerin elor unice europene stipulate în Procesul de la Bologna. ț

În sistemul educa ional de sănătate au fost implementate Standardele Organiza iei Interna ionale pentruț ț ț Standartizare (ISO), fapt care impune reevaluarea periodică a sistemului de instruire conform standardelor na ionale i interna ionale, bazată pe parametrii din Anexa 3. ț ș ț

Tratamentul dependenţei de droguri este foarte important pentru reducerea riscului de transmitere HIV în rîndul utilizatorilor de droguri. Programele de prevenire HIV în rîndul utilizatorilor de droguri, existente deja în ară i care au drept scop reducerea riscurilor asociate consumului problematic de droguri, pot oferiț ș oportunită i în acest sens. Spre exemplu, diferite programe de tratament a adicţiei pot integra sau faceț referinţă la servicii de prevenire HIV. Prestatorii de servicii de tratament a adicţiei uneori nu dispun de cunoştinţe şi expertiză în ceea ce ţine de domeniul HIV. Tradiţional serviciile de prevenire HIV, ITS şi tratamentul adicţiei la droguri au func ionat în mod separat. Prin urmare, profesioniştii care furnizeazăț aceste servicii pentru persoanele utilizatoare de droguri injectabile au nivel diferit de cunoştinţe în aceste domenii. Personalul instruit într-un singur domeniu poate de ine puţine cunoştinţe sau expertiză în alteț arii.

Conform raportului anual EMCDDA din 2010 privind răspîndirea drogurilor se poate constata următoarea situa ie: pț e măsură ce Europa a intrat într-o perioadă de austeritate economică, în care nivelul șomajului în rîndul tinerilor este în creștere, există temeri că acesta ar putea fi însoţit de o creștere a formelor problematice ale consumului de droguri. Comunităţile sărăcite și marginalizate au prezentat întotdeauna un risc ridicat de apariţie a problemelor legate de droguri și a celor colaterale reprezentate de criminalitate și comunităţi nesigure. Europa se confruntă în prezent cu dublul pericol ca într-o perioadă în care necesitatea unor răspunsuri eficace ar putea fi în creștere, măsurile de austeritate ar putea determina reduceri în ceea ce privește furnizarea acestora.

În ultimul deceniu, s-au înregistrat progrese importante, deși neuniforme în legătură cu abordarea problemei drogurilor. Numărul de tratamente a crescut foarte mult și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea unora dintre cele mai grave consecinţe ale consumului de droguri asupra sănătăţii, precum infectarea cu HIV. De asemenea, o serie de studii au demonstrat că intervenţiile pot avea un raport adecvat cost-eficienţă, reducînd cheltuielile legate de problemele sociale, infracţionale și de sănătate. Există riscul ca situaţia economică actuală să conducă la luarea unor decizii în materie de politici care să aibă ca rezultat pentru Europa acumularea unor costuri pe termen lung care să depășească în mod considerabil orice economii realizate pe termen scurt.

6

În perioadele de austeritate economică, este deosebit de important să se asigure direcţionarea cheltuielilor către intervenţiile a căror eficacitate este dovedită. Abordarea europeană în ceea ce privește drogurile poate fi caracterizată drept o abordare în care dovezile au prioritate în faţa ideologiei. În domeniul sănătăţii publice, există de multă vreme obligaţia de a justifica impactul intervenţiilor realizate. Nevoia extinderii acestei abordări la activităţile referitoare la reducerea ofertei de droguri a devenit o temă din ce în ce mai frecventă în cadrul dezbaterilor politice în UE. Cheltuielile consacrate reducerii ofertei sunt de multe ori dificil de identificat în cadrul bugetelor naţionale, însă studiile arată că acestea sunt considerabile și că în general depășesc cheltuielile alocate răspunsurilor legate de sănătatea publică.

Tratamentul eficient al celor care au probleme legate de consumul de substanţe reprezintă un pilon central al răspunsului Europei în ceea ce privește drogurile. Acesta este un domeniu în care atît calitatea, cît și cantitatea îngrijirii disponibile continuă să crească. Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) estimează că peste un milion de oameni beneficiază anual de o anumită formă de tratament pentru probleme legate de droguri în Uniunea Europeană. Extinderea tratamentului a condus la o creștere în privinţa îngrijirii specializate ambulatorii, susţinută de servicii cu acces necondiţionat și de proximitate. Este important de subliniat că în unele ţări serviciile pentru consumatorii de droguri combină îngrijirea specializată cu implicarea serviciilor primare de îngrijire a sănătăţii și a medicilor de familie. Este posibil ca anumite tipuri de probleme legate de droguri, în special cazurile mai dificil de controlat, să poată fi cel mai bine gestionate de echipe de specialiști. Totuși, o combinaţie de îngrijire specializată și generică poate fi un element important în creșterea disponibilităţii generale a îngrijirii, în special atunci cînd canalele de trimitere și de asistenţă sunt bine stabilite.

În ansamblu, OEDT estimează că aproximativ 670 000 de europeni beneficiază în prezent de tratament de substituţie pentru opiacee, reprezentînd aproximativ jumătate din numărul estimat de consumatori problematici de opiace. Această cifră variază foarte mult între ţări, estimările la nivel naţional variind de la mai puţin de 10 % la peste 50 % din consumatorii problematici de opiacee care beneficiază de tratament. Diferenţele în ceea ce privește disponibilitatea îngrijirii sunt în continuare ilustrate de observaţia potrivit căreia doar aproximativ 2 % din tratamentele de substituţie au loc în cele 12 state membre care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Tratamentul de substituţie este, de asemenea, considerat o măsură de reducere a riscurilor. Împreună cu schimbul de ace și seringi, acesta a fost promovat pe scară largă drept componentă importantă a unei strategii cuprinzătoare de prevenire a HIV pentru consumatorii de droguri prin injectare. În contextul unor tendinţe generale stabile sau descendente ale nivelurilor de injectare și ale infectării cu HIV legate de droguri, situaţia Uniunii Europene în ceea ce privește transmiterea HIV în legătură cu drogurile este pozitivă comparativ cu multe părţi ale lumii.

Terapia de substituţie cu opiode (TSO) pentru persoanele dependente de opioide care injectează droguri s-a dovedit a fi deosebit de eficientă pentru prevenirea, tratamentul şi îngrijirea HIV şi poate servi ca o platformă pentru tratamentul antiretroviral a persoanelor HIV pozitive drog-dependente. În ciuda faptului că programele TSO sunt implementate în Moldova din 2004, acestea nu sunt deocamdată disponibile în toate institu iile care oferă servicii de tratament a dependen ei de droguri. Aceste servicii de tratament nuț ț sunt implementate ca o practică standard specifică pentru tratamentul adicţiei persoanelor dependende de opioide.

Tiparele actuale ale consumului de droguri reprezintă o provocare în sensul dezvoltării de către serviciile specializate a unor răspunsuri mai complexe și diferenţiate bazate pe nevoi, cu o legătură mai solidă cu resursele de îngrijire generică de sănătate și socială. În ceea ce privește tratamentul de substituţie, aceasta se poate observa în cazul unui grup de persoane care necesită îngrijire, caracterizat de o îmbătrînire și probleme mai cronice. Nevoia de tratament și de alte răspunsuri la problemele legate de consumul de alte substanţe decît opiaceele este, de asemenea, în creștere, în contextul sporirii numărului consumatorilor de

7

canabis și substanţe stimulatoare care intră în contact cu serviciile. Tiparele complexe de consum combinat de droguri sau asociat cu alte substan e psihoactive, policonsum de droguri, care includ în mod frecventț problemele legate de consumul de alcool, reprezintă o altă provocare. Modelele de îngrijire se îmbunătăţesc în aceste domenii, deși mai este încă nevoie de îmbunătăţiri pentru dezvoltarea și schimbul de bune practici.

Cîteva constatări ale raportului sunt importante în contextul Moldovei şi cercetării noastre, astfel, deși disponibilitatea a crescut în multe ţări, există încă obstacole care împiedică sau descurajează consumatoriide droguri să apeleze fie la tratamentul pentru consumul de droguri, fie la unele dintre modalităţile acestuia. Aceste obstacole includ reglementări precum criterii de admisie și cadre juridice restrictive, costul tratamentului pentru pacienţi, lipsa personalului instruit sau densitatea geografică scăzută a furnizorilor de tratament. Alte obstacole cu care se confruntă consumatorii de droguri care necesită tratament includ programul necorespunzător de lucru cu publicul, necesitatea asistenţei zilnice și lipsa sprijinului pentru îngrijirea copiilor (de exemplu, în timpul tratamentului cu spitalizare), care intră în conflict cu situaţia lor personală și profesională. Convingerile personale și prejudecăţile, atît ale specialiștilor cît și ale consumatorilor de droguri, cu privire la corespunderea, efectele și rezultatele abordărilor specifice ale tratamentului pot, de asemenea, îngreuna accesul la tratament.

În acest context al evoluţiei abordărilor în cadrul tratamentului şi dezvoltării serviciilor oferite consumatorilor de droguri se încadrează şi evaluarea curentă a programelor educa ionale medicale.ț

8

Instruirea cadrelor medicale în Republica Moldova (universitară și post-universitară)

În Republica Moldova institu ia abilitată cu drept de instruire a cadrelor medicale este Universitatea deț Medicină i Farmacie ”Nicolae Testemi anu” (USMF). Toate detaliile pot fi accesate pe pagina webș ț www.usmf.md.

Sistemul universitar de instruire a cadrelor medicale în Republica Moldova este axat pe instruirea medicală generală cu durata de 6 ani i reziden iat cu durata de 4 ani, după care, în baza examenului final se ob ineș ț ț calificarea de medic specialist în domeniul respectiv i dreptul de activitate medicală.șOrganigrama Universită ii de Stat de Medicină ” Nicolae Testemi anu”, Chi inău, Republica Moldova:ț ț ș

9

Sistemul educa ional de pregătire a cadrelor medicale are loc în cadrul catedrelor de profil a universită ii cuț ț evaluarea pe parcurs i la finalul modulului a competen elor medicale pentru continuarea studiilor.ș ț Pentru creşterea flexibilităţii învăţămîntului superior printr-o mai bună orientare către cerinţele pieţei în ceea ce priveşte pregătirea profesională, instruirea postuniversitară a cadrelor medicale are loc, de asemenea, la catedrele de profil sub diferite forme (ex. aprobate de USMF pentru anul de studii 2011-2012: instruirea la distan ă, la locul de muncă, instruirea cu frecven ă redusă, autoinstruirea, ț ț axate pe lucrul individual al cursanţilor, coordonat şi consultat la catedră). În cadrul USMF este planificată reforma curriculară fiind aprobată componen a ț Comisiei pentru Reformă Curiculară avînd în componen a sa 9 subcomisii. Caietul deț sarcini al Comisiei este reflectat în Anexa 4.

Descrierea programelor de instruire universitară, Catedra de Psihiatrie, Narcologie i Psihologie Medicală, USMFș

Instruirea medicală în domeniul adic iei, inclusiv dependen a de alcool i droguri, are loc în cadrul Catedreiț ț ș de Psihiatrie i Narcologie a Universită ii de Medicină i Farmacie ”Nicolae Testemi anu”. Pentru formareaș ț ș ț

10

cadrelor medicale se face instruirea la catedră în anul 6 de studii cu o durată totală de 13 zile, inclusiv examenul de evaluare i con ine 24 ore de prelegeri i 60 ore de seminare cu formarea abilită ilor practiceș ț ș ț în cadrul Institu iei Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Psihiatrie, or. Chi inău. În Anexa 5, pute iț ș ț vedea Planul tematic al seminarelor la facultatea Medicina generală, Anul VI, semestrul XI, anul universitar 2011-2012, Disciplina psihologia clinică, psihiatria, pedopsihiatria.

Descrierea programelor de instruire postuniversitară pentru medici psihiatri-narcologi reziden i, Catedra de Psihiatrie, Narcologie i Psihologie Medicalăț ș

Rezidentiatul este organizat în baza Legii învatamîntului nr.547 din 21 iulie 1995, Legii ocrotirii sanatatii nr.411-XII din 28.03.1995, Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264 din 27.10.2005, Hotarîrii Guvernului nr.1006 din 27.10.2010 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a învatamîntului medical și farmaceutic în Republica Moldova pe anii 2011-2020, Regulamentului cu privire la studiile postuniversitare de rezidentiat (Anexa nr.1 la ordinul Ministerului Sanatatii nr. 135 -p § 17 din 26 septembrie 2011), altor acte normative în vigoare. În Anexa 6, vedeți Planul didactic general de studii în rezidențiat USMF ”Nicolae Testemițanu”, specializarea Psihiatrie și narcologie.

Descrierea sistemului educaţional de instruire medicală continua, standarde naţionale de calificare a competenţelor şi cunoştinţelor pentru medici psihiatri-narcologi

Instruirea postuniversitară pentru cadrele medicale formate are loc în cadrul facultă ii de Educa ie Continuăț ț în Medicină i Farmacie. Instruirea cadrelor medicale formate (medici psihiatri i psihiatri-narcologi) areș ș loc conform Programului Formării Profesionale Continue a Medicilor i Farmaci tilor aprobat deș ș Ministerul Sănătă ii i USMF ” Nicolae Testemi anu” anual pentru toate catedrele antrenate în procesul deț ș ț instruire postuniversitară. La Catedra de Psihiatrie, Narcologie i Psihologie Medicală pentru anul 2011 auș fost planificate i aprobate 10 module de perfec ionare tematică , inclusiv 2 module în domeniul adic iei cuș ț ț titlul ”Tulburări psihice i de comportament datorate utilizării substan elor psihoactive” cu durata de 117ș ț ore fiecare ( 28.03.11-20.04.11 i respectiv 10.10.11-02.11.11). În anexa 7 pute i vedea Planul deș ț perfec ionare a medicilor –cursan i i norma didactică la Catedra Psihiatrie, Narcologie i Psihologieț ț ș ș Medicală, USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru anul 2011. Conform cerin elor noi de revizuire a curriculeiț universitare, planul de perfec ionare (instruire continuă) pentru anul 2012 este redat în anexa 8. ț

Calificarea de psihiatru-narcolog, medic competent în domeniul adic iei, la fel ca i calificarea generală deț ș medic –psihiatru este recunoscută în baza instruirii medicale profesionale cu confirmarea calificării odată în 5 ani. Conform planului anual pentru 2011 la fel ca i anii preceden i numărul mediu de medici psihiatri-ș țnarcologi planifica i pentru modulele de instruire medicală continuă în domeniul adic iei este de 24ț ț persoane.

Evaluarea competen elor medicale este efectuată de către Comisia de Atestare a Ministerului Sănătă ii RM,ț ț formată din speciali ti cu competen e medicale în psihiatrie i narcologie din cadrul Catedrei de Psihiatrie,ș ț ș Narcologie i Psihologie Medicală, a Ministerului Sănătă ii, Dispensarului Republican de Narcologie,ș ț

11

Spitalului Clinic de Psihiatrie, Spitalului de Psihiatrie or. Băl i, speciali ti din teritoriu. Există 3 categorii deț ș apreciere generală a competen elor profesionale: Categoria II (minimă, aplicată după absolvireaț reziden iatului), categoria I (aplicată după stagiu medical minim în domeniu de 5 ani), categoria superioarăț (aplicată peste 5 ani de la ob inerea categoriei precedente). Legisla ia actuală în domeniul calificăriiț ț cadrelor medicale este reglementată de 2 ordine i anume: ș

1. Ordinul Ministerului Sănătă ii Nr. 75-p &1 din 02 iunie 2011 ” Cu privire la atestarea medicilor iț ș farmaci tilor” i 2. Ordinul Ministerului Sănătă ii Nr. 58-p&1 din 03 mai 2011 ”Cu privire la cuantificareaș ș ț creditelor pentru educa ia medicală continuă”. Conform ordinelor respective pentru confirmarea calificăriiț avute sau ob inerea unui grad superior de calificare suplimentar la condi iile enumerate sunt necesare 250ț ț de ore ( echivalente cu credite ) de instruire medicală continuă timp de ultimii 5 ani i 75 de ore ( credite)ș de participare la întruniri tiin ifice interna ionale sau na ionale acreditate de Ministerul Sănătă ii.ș ț ț ț ț

Suportul organiza iilor donatoare în instruirea cadrelor medicale în domeniul țserviciilor de prevenire HIV

Pe parcursul ultimilor ani Republica Moldova a beneficiat de un ir de granturi/proiecte de asisten ăș ț tehnică oferite de mai multe agen ii de asisten ă tehnică, printre care agen iile Organiza iei Na iunilorț ț ț ț ț Unite, Fondul Global de Combatere SIDA, Tuberculoză i Malariei, organiza ii non-guvernamentaleș ț interna ionale .a. ț ș

Cadrele medicale din Republica Moldova care activează în domeniul HIV/SIDA au fost intruite în domeniul prevenirii HIV, drepturilor omului i HIV, sănătatea reproducerii i HIV, reducerea riscurilor asociateș ș consumului de droguri în rîndul consumatorilor de droguri i alte grupuri vulnerabile la HIV, dar i alteș ș domenii. Medici de familie, infec ioni ti, psihiatri-narcologi au participat la cursuri de instruire na ionale iț ș ț ș interna ionale, însă astfel de instruiri dependente de finan are de scurtă durată nu transferă cuno tin eleț ț ș ț noilor speciali ti care vin să ofere servicii în sistemul sănătă ii. ș ț

Totodată, pentru a asigura durabilitate programelor de instruire, au fost elaborate module de instruire pentru studiile de masterat la USMF/ coala de Sănătate Publică din Republica Moldova cu referire laȘ infec ia HIV/SIDA, inclusiv Modulul educa ional ”Lucrul cu popula iile cu risc sporit de infectare”. Esteț ț ț important de men ionat elaborarea recentă a unui Ghid practic despre infec ia HIV pentru studen iiț ț ț facultă ii de medicină, dar i alte măsuri de asigurare a durabilită ii aplicării în practică a cuno tin elor,ț ș ț ș ț atitudinilor i practicilor conform ultimelor recomandări pentru cadrele medicale. ș

Programele de pregătire a studen ilor i medicilor speciali ti psihiatri-narcologi nu au fost implicate înț ș ș procese de revizuire din cadrul granturilor sus-men ionate. Prin urmare, cuno tin ele transmiseț ș ț speciali tilor care oferă servicii popula iilor la risc au fost transmise în cadrul instruirilor organizate deș ț către organiza iile implementatoare ale granturilor Fondului Global. Începînd cu anul 2012, activită i deț ț instruire pentru pregătirea medicilor psihiatri-narcologi nu sunt planificate din surse externe.

Cu regret, criza mondială economică afectează foarte mult posibilită ile de finan are continuă a programelorț ț de asisten ă tehnică. Există prognoze pesimiste privind disponibilitatea fondurilor externe care să acopereț toate necesită ile de instruire a speciali tilor. Scenariul care ar asigura o durabilitate în cazul îmbunătă iriiț ș ț serviciilor medicale prin îmbunătă irea cuno tin elor, capacită ilor i atitudinii cadrelor medicale implicateț ș ț ț ș în oferirea de servicii grupurilor vulnerabile este de a elabora un program calitativ de educare universitară

i post-universitară. ș

12

Serviciul narcologic din Republica Moldova

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „ Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordinul Ministerului Sănătăţii a fost organizată IMSP Dispensarul Republican de Narcologie. Pentru realizarea funcţiilor sale pe deplin, IMSP Dispensarul Republican de Narcologie este asigurat cu fondul necesar de paturi (300), subdiviziuni de consultaţie, diagnosticare şî tratament. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie acordă asistenţa medicală bolnavilor de alcoolism, tabagism şi narcomanie, de asemenea efectuază lucru profilactic întru combaterea acestor flageli sociali.

Serviciile acordate de către institu ie sunt: tț ratament ambulator, staţionar şi de susţinere; consiliere individuală şi de grup; testare psihologică după diferite metode; testare HIV/SIDA şi a substanţelor stupefiante; activităţi de informare şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip “inofensiv”; activităţi de prevenţie primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în şcolile şi liceele Republicii Moldova; informarea şi educaţia populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie acordă asistenţa medicală consultativă pacienţilor, din tot teritoriul Republicii Moldova, care se confruntă cu problemele narcologice, tratamentul pacienţilor consumatori de alcool şi consumatorilor de substanţe stupefiante în cadrul staţionarului de zi (anonim); examinarea în cadrul comisiei expertizei narcologice specializate; examinarea în cadrul expertizei narcologice legală de ambulator; examinarea în cadrul expertizei pentru stabilirea stării de ebrietate (alcoolică sau narcotică).

In cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie activeaza Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drogdependente. Realizarea programului include citeva obiective strategice:

Suportul psihologic şi social

Insănătoşirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durata (abandonarea consumului de droguri).

Integrarea sociala si profesionala

Înbunataţirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.

Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.

Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Realizarea acestor obiective este datorată abordării complexe în tratamentul narcomaniei. Tratamentul în procesul de reabilitare este asigurat de catre echipa psihoterapeutica de profil, formată din: medici, psihologi, asistenţi sociali şi voluntari (foşti consumatori de droguri).

În scopul executării Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la Circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului a fost aprobată prin H.G. nr. 1208 din 27.12.2010 Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 şi Planul Naţional de acţiuni 2011-2013 care este parte integrantă a Strategiei. Prezenta Strategie este un document-cheie al Guvernului care, descrie situaţia curentă în domeniu

13

şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.

Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional

Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului (2005, modificată în 2008) i Legeaș privind asisten a psihiatrică (1997, modificată în 2008) stipulează că un pacient nu poate fi internat înț staţionar fără acordul său, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre pericolul nemijlocit pentru sine sau cei din jur, inclusiv prejudiciu grav sănătă ii dacă nu i se va acorda asisten ă psihiatrică. Astfel, persoanaț ț suferindă de narcomanie trebuie să se adreseze benevol după ajutorul specializat în instituţiile publice sau private. La data de 1 ianuarie 2011, pe malul drept al rîului Nistru, în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie ( DRN) erau înregistraţi oficial 8390 consumatori de droguri ( 8960 la sfarsitul anului 2010). În decursul anului 2010, pe malul drept al rîului Nistru, în baza de date au fost înregistrate 1304 cazuri noi de consumatori de droguri, ceea ce reprezintă 36,6 la 100 000 populaţie. Dezagregarea în func ie de gen înț rîndul utilizatorilor de droguri : bărbaţi – 93,6%; femei – 6,4% .

Pe parcursul anilor 2010 se constată mic orarea statistică a persoanelor infectate cu HIV/ SIDA în rîndulș utilizatorilor de droguri:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

0

100

200

300

400

500

600

700

800

174232

199253

329

485542

731795

704654

145 178139 138 156

197 196 222

80 8632

83,3 76,7 69,8 54,5 47,4 40,6 36,1 30,3 10 12,2 5

Depistaţi cu HIV Din ei narcomani %

Tratamentul de substituţie cu metadonă

În 2004, în Republica Moldova a început implementarea tratamentului de substituţie cu metadonă conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 159 din 20 mai 2003, prin utilizarea unor resurse financiare externe şi interne. Din 2005, tratamentul de substituţie cu metadonă este disponibil şi în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova (conform Hotărîrii Guvernului nr.166 din 15 februarie 2005). În 2007 este emis Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.283 din 12.07.2007 „Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor aplicării terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie”, iar criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă au devenit mai puţin restrictive, ceea ce a dus la creşterea numărului de pacienţi noi înrola i în tratamentul de substituţie ). Pînă în anul 2007 pacienţii erau spitalizaţiț

14

pentru 1-2 săptămîni pentru a li se determina doza de metadonă. Din anul 2008 pacienţii din IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din municipiul Chişinău au avut posibilitatea să iniţieze tratamentul în condiţii de ambulator.

Figura 1. Numărul cumulativ al beneficiarilor tratamentului de substituţie cu metadonă, sector civil şi penitenciar, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2010

Sursa: (Funda ia Soros Moldova 2004 - 2010ț )

La finele anului 2010 funcţionau 3 unităţi pentru tratamentul de substituţie cu metadonă în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din municipiul Chişinău (3 sectoare ale oraşului), 1 unitate în cadrul IMSP Spitalul Municipal Bălţi şi în 5 unităţi în instituţiile penitenciare. Pînă la finele anului 2010, cumulativ, au fost înrolaţi în tratamentul de substituţie cu metadonă 875 utilizatori de droguri (621 în sectorul civil şi 254 în sectorul penitenciar). Din aceşti 875 utilizatori de droguri, 89% erau de sex masculin, majoritatea fiind din municipiul Chişinău.

Concluzii și Recomandări

Pînă în prezent programul universitar i post-universitar de studii în domeniul psihiatriei i narcologiei nuș ș a fost evaluat i analizat în conformitate cu recomandările interna ionale. Experien a ărilor din Asiaș ț ț ț Centrală, care au inclus modificări în programele de studii poate fi preluată i de Republica Moldova. Înș urma evaluării programelor de studii din Republica Moldova vis-a-vis de criteriile din chestionarele Anexa 1

i Anexa 2, este remarcat faptul că o mare parte dintre subiecte nu este reflectată în propor ie de 100%,ș ț unele subiecte sunt reflectate par ial, dar necesită modernizare i extindere. Mai mult ca atît, o parteț ș importantă de componente lipsesc sau sunt reflectate limitat în programele de studiu curente. Pentru detalii, reveni i la anexele 1 i 2, care includ nivelul de corespundere marcate prin cifra 0, 1, 2 i comentarii.ț ș ș

În acest context, este important de a analiza foarte atent subiectele de importan ă majoră pentru pregătireaț profesională a cadrelor medicale i de a organiza un proces consultativ cu speciali tii din domeniu asftel caș ș să fie respectate i normele de ore i con inutul lor să fie cu valoare adăugată. ș ș ț

Planul de instruire universitară i postuniversitară din Republica Moldova în domeniul psihiatriei iș ș narcologiei este axat cu preponderenta asupra aspectelor etiopatogenetice, clinice i tratament aș tulburarilor, inclusiv în domeniul adic iei. Sunt reflectate insuficient aspecte privind drepturile omului,ț legislative, de asisten ă socială i asemenea particularită i ca principii de tratament antiretroviral laț ș ț pacientii dependenti de droguri, inclusiv în sistemul penitenciar sau consecin ele consumului de droguriț

15

asupra fătului la mamele dependente. Aceasta situa ie ar avea cateva cauze. Una dintre ele este numărulț constant de ore didactice, fiind necesară optimizarea continuă a cursurilor, inclusiv în domeniul adic iilor. ț

Limitarea orelor pentru anii 2010-2011 au contribuit la excluderea modulului de psihiatrie pediatrică iș limitarea expunerii subiectelor referitoare la copii i adolescen i în procesul didactic. De asemenea, seș ț impune crearea unor module interdisciplinare în cadrul modulelor care in de utilizarea substan elorț ț psihoactive în cadrul perfec ionării continue pentru reflectarea stărilor comorbide i în special HIV∕SIDA,ț ș hepatitelor virale i a tuberculozei. ș

Conform curriculei universitare din numarul total de 65 ore pentru studen i, pentru domeniul adic iei suntț ț repartizate 5 ore. În cadrul instruirii postuniversitare prin rezidentiat situa ia este mai bună atat prinț numarul mai mare de ore consacrate utilizarii substantelor psihoactive (180 ore didactice sau 474 ore total) cît si prin posibilitatile mai mari de antrenare a reziden ilor. Instruirea medicală continuă a cadrelorț medicale are in norma curriculara 2 module din 10 prevazute pentru anul 2011 consacrate utilizarii substantelor psihoactive.

O constatare importantă este că medicii de profil general, din alte domenii conexe, nu se prezintă conform practicii anterioare pentru instruire în cadrul modulelor conexe, la Catedra de Psihiatrie, Narcologie iș Psihologie Medicală atunci cînd vin pentru instruirea medicală continuă la catedrele de profil. Ca rezultat nu există conexiunea informativă a medicilor de profil general unde se face adresabilitatea primară (interni ti, spre exemplu) referitor la clinica i managementul tulburărilor psihice, inclusiv a adic iei. ș ș ț

În continuare, este necesar de a crea un grup tehnic de lucru care să propună spre implementare modificări la programul de studii universitare i post-universitare în domeniul serviciilor HIV i adic iei în bazaș ș ț evaluării efectuate. Este cert faptul că o parte importantă din subiectele sugerate de exper ii străini suntț actuale i unele lipsesc din programul de educare al USMF. Însă este necesar de a decide care schimbări suntș posibile spre implementare în contextul Republicii Moldova. Acest grup de exper i na ionali poate săț ț dezvolte modificările pentru nivelul de studii universitare, post-universitare i de instruire continuă pentruș medici în domeniul psihiatriei i narcologiei. Implementarea unei reforme implică i ș ș ajustarea a 12-20 ore academice suplimentare în procesul de instruire continuă.

Este recomandată includerea în programele de studii i perfec ionare, în conformitate cu Planul anual siș ț obiectivele in domeniul calităţii (pag. 6 p.1: Racordarea orarului de studii la numărul de ore optimizat în scopul eficientizării procesului de instruire), a cel pu in a următoarelor teme: ț

1. Terapia de substitu ie care este implementată în institu ia medicală de profil (Dispensarulț ț Republican de Narcologie) din 2004, dar nu este reflectată în procesul de instruire medicală continuă;

2. Prevenirea şi tratamentul HIV, alte infecţii în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile;3. Prevederile cadrului legislativ national i interna ional privitor la utilizatorii de droguri (ș ț Ghid

pentru lucrătorii medicali, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Chi inău 2010);ș4. Principiile de tratament, inclusiv antiviral a persoanelor cu dependen ă de droguri cu comorbidită iț ț

HIV∕SIDA, hepatite virale, tuberculoză în modulele tematice;5. Consumul de substante psihoactive i riscurile asociate HIV∕SIDA, hepatitelor virale si tuberculozei;ș6. Elaborarea unor tematici pentru procesul de instruire referitoare la terapia de substitu ie, riscuri iț ș

legislatie in domeniul drepturilor pacientului, inclusiv adic ia;ț7. Abordarea unor tematici care ar putea fi incluse în cadrul unor module interdisciplinare .

16

În urma evaluării s-a constatat necesitatea revizuirii Protocolului Na ional ”Tț ulburările mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee ” aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 283 din 18.07.2008 de către echipa de exper i pentru introducerea modificărilor necesare. ț

În vederea eficientizarii asisten ei medicale a pacientilor dependenti de droguri, continuitatii tratamentuluiț consideram necesar abordarea principiului asistentei complexe la locul de domiciliu al pacientului prin asistenta medicală, psihologica i asisten ă socială. Aceste principii sunt reflectate în Strategia Naţionalăș ț Antidrog pe anii 2011-2018 şi Planul Naţional de acţiuni 2011-2013.

Este recomandat spre analiză de către un grup de lucru tehnic preluarea experien ei existente privindț instruirea medicilor la USMF/ coala de Sănătate Publică, de exemplu Modulul educa ional „Lucrul cuȘ ț popula iile cu risc sporit de infectare”, „Ghidul despre infec ia HIV pentru studen ii facultă ii de medicină”,ț ț ț ț protocoalele na ionale, cadrul legislativ curent, modulele de instruire pentru medici elaborate de cătreț Centrul Interna ional de instruire al UNODC, Treatnet, dar i alte experien e la nivel de regiune.ț ș ț

Totodată este necesitatea unei expertize externe pentru a ghida procesul de reforma a acestor componente de instruire pentru nivel universitar, post-universitar i de perfec ionare continuă, aplicînd în practică celeș ț mai reu ite modele de integrare a informa iei într-un program universitar existent, luînd în calcul limitărileș ț

i posibilită i limitate de extindere a numărului de ore. UNODC poate deveni partener activ în acest proces. ș ț

17

Anexe

Anexa 1

Evaluarea programului na ional de instruire a medicilor la nivel universitar țconform recomandărilor interna ionale de prevenire HIV/ SIDA în rîndul țconsumătorilor de droguri

№ Tema Discipline

Niv

el d

e co

resp

unde

re

(pun

cte)

Comentarii

Oferă programele de studii universitare cunoștințe studenților la următoarele teme/subiecte: 1. Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului adoptată şi proclamată de către Adunarea Generală a ONU, precum şi alte norme de drept internaţional al drepturilor omului (fenomenul stigmei şi discriminării grupurilor vulnerabile)

0 Nu există temă separată în cadrul modulelor care ține de legislația internațională și națională în domeniul adicției.

2. Influenţa factorilor socio-psihologici asupra fenomenului de vulnerabilitate în societate. Conceptul şi etapele de adaptare socială.

2 Tema abordată în cadrul modulului de psihologie clinică, psihiatrie, pedopsihiatrie. Este necesară modernizarea, revizuirea și extinderea

3. Conceptul cu privire la accesul universal la serviciile medicale pentru prevenirea HIV şi îngrijire în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile, inclusiv deţinuţilor.

”Psihozele exogene (alcoolismul la adulți, adolescenți și copii), diagnostic, tratament. Tulburări mintale și comportamentale ca urmare a utilizării de substanțe psihoactive de maturi, adolescenți și copii (opioizilor, canabinoizilor, sedativelor și hipnoticelor, cocainei, cofeinei, halucinogenilor, tutunului, solvenților volatile”

1 Tema limitat abordată în cadrul prelegerii și seminarului tematic

18

4. Principiile de prevenire a infecţiei HIV şi SIDA în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile, inclusiv deţinuţilor.

1 Vezi comentariu precedent. Tema este reflectată, dar trebuie modernizată și extinsă

5. Principiile de prevenire a infecţiei HIV şi SIDA în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile, inclusiv deţinuţilor.

0 Tema nu este inclusă în planul instructiv didactic

6. Programe de reducere a riscurilor (schimb de seringi, tratamentului ARV, PTMF, TSO, outreach, distribuire de prezervative).

0 Tema nu este inclusă în planul instructiv didactic

7. Risc asociat al UDI HIV pozitivi la alte infecţii cu transmitere sexuală (tuberculoză, ITS, hepatita B, C)

1 Tema limitat abordată în cadrul prelegerii si seminarului tematic. Este necesară modernizarea și extinderea temei

8. Principiile de efectuare a consilierii şi testării voluntare printre UDI.

1 Tema limitat abordată în cadrul prelegerii si seminarului tematic (IN)/ Nu este abordată (SV) D-l Slobozian are dreptate in principiu fiindca consilierea este reflectata in cadrul notiunii de psihoterapie la cursul de psihoșogie, dar nu este inclus in program axarea asupra UDI

9. Particularităţi ale pacienţilor UDI HIV pozitivi (TSO şi terapia ARV).

1 Tema necesita abordare detaliata în instruirea medicilor narcologi. Este reflectată, dar necesită a fi extinsă

10. Principii de comunicare, inclusiv cu UDI şi persoanele care trăiesc cu HIV

1 Tema abordată în cadrul planului tematic psihologia clinică, psihiatria, pedopsihiatria, dar necesită a fi modernizată

11. Aspecte legale de tratament şi confidenţialitate în cazul consumului de droguri, HIV/SIDA şi ITS.

1 Tema abordată în cadrul planului tematic psihologia clinică, psihiatria, pedopsihiatria, dar necesită a fi extinsă

Oferă programele de studii universitare studenților posibilitatea de a deprinde următoarelor aptitudini/abilități:

12. Oferirea de informaţii specifice şi programe educative pentru utilizatorii de droguri injectabile

2 Limitat (SV)

19

şi partenerii lor sexuali despre riscul la HIV

13. Direcţionarea UDI şi a partenerilor sexuali a acestora cu privire la necesitatea de testare.

2 Limitat (SV)

14. Efectuarea consilierii pre-test pentru UDI

1 Foarte Limitat (SV)

15. Formarea de angajament cu privire la Terapia antiretrovirală (ART)

0 Tema nu este abordată suficient în cadrul instruirii universitare (studenți), fiind o limită de ore didactice.

16. Activitate în programe de reducere a riscurilor (schimb de seringi, de informare, activitatea de outreach, distribuire de prezervative ...)

0 Tema nu este abordată suficient în cadrul instruirii universitare (studenți), fiind o limită de ore didactice. LIPSESTE (SV)

17. Oferirea de suport psihologic pacienţilor şi utilizatorilor de droguri injectabile HIV pozitivi.

2 Tema abordată în cadrul planului tematic psihologia clinică, psihiatria, pedopsihiatria

18. Efectuarea profilaxiei infecţiei HIV la locul de muncă.

1 Tema abordată tangențial/limitat în planul de instruire pentru studenți

Oferă programele de nivel universitar studenţilor posibilitatea de a dezvolta următoarele atitudini:

19. De a înţelege valoarea respectării drepturilor omului ca un principiu fundamental ce previne stigma şi discriminarea

1 Abordare tangențială în procesul de instruire, în mod limitat

20. De a înţelege inadmisibilitatea atitudinii negative și prejudecăților faţă de pacienţii UDI şi HIV pozitivi, importanța respectării drepturilor omului și a demnității, precum şi extinderea și îmbunătăţirea accesului pacienţilor la prevenire şi tratament

1 Abordare tangențială în procesul de instruire, redusă

20

21. Capacitatea de a utiliza cunoştinţe despre drepturile omului în discutarea problemelor de etică şi deontologie, în ceea ce priveşte consumul de droguri şi infecţia HIV.

1 Nu este prevăzut în planul didactic

22. De a înţelege importanţa profilaxiei HIV în rîndul UDI şi de reducere a riscurilor, în special în locurile de detenţie.

1 Existența unei sensibilizări atît în procesul instructiv cît și social, dar în mod limitat

23. De a conştientiza faptul că profilaxia şi tratamentul eficient a UDI este posibilă doar în cazul unei activităţi multe-disciplinare efectuată de o echipă compusă din lucrători medicali, sociali şi psihologi

2 Existența unei sensibilizări atît în procesul instructiv cît și social, relativ prezentă

Anexa 2

Evaluarea instruirii medicale continue a medicilor narcologi vis-a-vis de standardele interna ionale de prevenire HIV/ SIDAț

№ Întrebare Nivel de

corespundere (puncte)

Comentarii

Oferă programele de studii postuniversitare cunoştinţe cu privire la următoarele aspecte:1. Epidemiologia infecţiei HIV în rîndul

utilizatorilor de droguri injectabile şi în penitenciare. 2

Tematica este abordată în temele modulului ”Tulburări psihice și de comportament datorate utilizării substanțelor psihoactive”, dar și este bine mediatizată. Necesită revizuire în special pentru penitenciare.

2 Legislaţia naţională şi internaţională cu privire la furnizarea utilizatorilor de droguri şi persoanelor HIV-pozitive servicii de ajutor social, juridic şi medical.

0

Tema nu este abordată în cadrul modulului ” Tulburări psihice și de comportament datorate utilizării substanțelor psihoactive”

3 Consecinţe medicale şi sociale ale consumului de 2 Tematica este bine mediatizată. Necesită

21

droguri. modernizată și revizuită. 4 Conceptul de vulnerabilitate, risc şi

prejudiciu/daună. 1

Este reflectată limitat, trebuie modernizată și extinsă

5 Set comprehensiv de măsuri de prevenire a HIV:1. Principiile de consiliere pre şi post-testare

pentru UDI, inclusiv pentru deţinuţi.2. Importanţa tratamentului TSO în prevenirea și

tratamentul la HIV.3. Principii de aplicare ale TARV la pacienţii

UDI HIV pozitivi sau bolnavi de SIDA.4. Managementul clinic a utilizatorilor de droguri

injectabile cu hepatita C şi HIV.5. Managementul clinic a utilizatorilor de droguri

injectabile cu TB şi infecţia HIV.6. Managementul clinic a UDI HIV pozitivi cu

ITS.7. Diagnosticul şi tratamentul altor boli

concomitente şi complicaţii ale consumului de droguri injectabile

8. Managementul clinic a UDI de sex feminin, inclusiv femeile gravide

0

Nu este abordată tematica în cadrul modulului de perfecționare privind adicția

6 Principiile programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi, terapia de substituţie). 1

Nu este tema în cadrul modulului privind adicția.

7 Principiile de prevenire a violenţei şi discriminării față de persoanele HIV pozitive, UDI.

1Abordare limitată

8 Mecanisme de interacţiune între profesionişti ce oferă asistenţă UDI, persoanelor HIV pozitive (ce activează într-o echipă multidisciplinară). 1

Abordare limitată. Reflectat în protocolul clinic național ” Tulburările mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. (IN) Este abordata limitat, trebuie modernizată, extinsă (SV)

9 Principiile de îngrijire paliativă pentru UDI 1

Abordare tangențială (IN), Nu este reflectată (SV)

10 Caracteristici ale profilaxiei HIV în instituțiile penitenciare. 0

Nu este tematica în planul analitic de instruire continuă

Oferă programele de studii post universitare posibilitatea de a deprinde următoarele capacități:11 Oferirea de informaţii specifice şi programe

educative pentru utilizatorii de droguri injectabile şi partenerii lor sexuali.

1

Abordare tangențială (IN). Este abordata limitat, trebuie modernizată și extinsă (SV) Aceasta informatie nu poate fi redata in cadrul modulului, dar trebuie sa fie inclusa in biletul de examinare cu pregatirea de sine statatoare a cursantului in baza ghidurilor existente deja

12 Oferirea de consiliere pre-test şi post-test pentru 2 Reflectare suficientă în tematica modulului.

22

populații la risc/vulnerabile. (IN). Este reflectata limitat, trebuie modernizata, extinsa (SV)

13 Aplicarea terapiei ARV UDI-lor HIV pozitivi0

Nu este reflectată în tematica de instruire continuă

14 Aplicarea TSO în rîndul UDI, inclusiv PTHIV0

Nu este reflectat în tematica modulului de perfecționare

15 Profilaxia transmiterii verticale a virusului HIV de la mamă la copil în rîndul UDI. 2

Abordare atît în cadrul modulului cît și mediatizare suficientă (NI). Este reflectat limitat, trebuie modernizată și extinsă (SV)

16 Aspecte de gen, și anume tratamentul pentru femei utilizatoare de droguri și HIV pozitive

0Abordare insuficientă, nu este abordată

17 Profilaxia, diagnosticarea şi tratamentul altor ITS

2

Reflectare în tematica modulului și mediatizare (IN). Este reflectata limitat, trebuie modernizată și extinsă (SV)Avand in vedere ca medicii de la modulele conexe nu se prezinta cred ca d-l Slobozian are dreptate

18 Identificarea şi tratamentul tuberculozei şi altor infecţii, hepatitei B în rîndul UDI HIV pozitivi 2

Reflectare suficientă în cadrul instruirii universitare, mediatizare, experiență proprie

19 Definirea tacticii pentru depistarea infecţiei HIV (traseu al pacientului). 2

Reglementat prin ordinul Ministerului Sănătății

20 Efectuarea prevenirii şi controlului transmiterii infecţiilor nosocomiale (infecţiile dobîndite în spital), în special HIV

2Reglementat prin ordinul Ministerul Sănătății, propria experiență, instruirea universitară

21 Oferirea de îngrijire paliativă pentru UDI, bolnavi de SIDA

2

Abordare în cadrul instruirii universitare cît și postuniversitare, module conexe de instruire (IN). Este reflectată limitat/trebuie modernizată și extinsă (SV)

Oferă programele de studii post universitare posibilitatea de a deprinde următoarele abilități:22 Prestarea serviciilor de diagnostic și de îngrijire

terapeutică UDI HIV pozitivi.2

Ordinele Ministerul Sănătății, mediatizare suficientă

23 Activitate în programele de reducere a riscurilor 0 Nu este reflectată în programul de instruire24 Efectuarea profilaxiei la locul de muncă pentru

lucrătorii medicali 2

Reflectat în procesul de instruire universitară și postuniversitară

Oferă programele de instruire post universitară specialiștilor posibilitatea de a deprinde următoarele atitudini:25 De a înţelege valoarea respectării drepturilor

omului ca un principiu fundamental ce previne stigma şi discriminarea

2Concordanța cu principiile general umane. In mod limitat

26 De a înţelege inadmisibilitatea atitudinii negative și prejudecăților faţă de pacienţii UDI şi HIV pozitivi, importanța respectării drepturilor omului și a demnității, precum şi prevenirea violenței față de aceste persoane

1

Atitudini insuficient mediatizate, existența discriminării în cadrul populației a pacienților HIV infectați și a utilizatorilor de droguri. In mod limitat

23

27 De a înţelege necesitatea de a extinde şi de a îmbunătăţi accesul grupurilor vulnerabile la prevenirea şi tratamentul HIV-SIDA

2

Axarea frecventă asupra aspectului clinic al problemei și neacordarea de atenție suficientă aspectului profilactic. In mod limitat

28 De a înţelege importanţa profilaxiei HIV în rîndul UDI şi de reducere a riscurilor, în special în locurile de detenţie.

2Tema nu este abordată selectiv în procesul de instruire, dar este bine mediatizată. In mod limitat

29 De a conştientiza faptul că profilaxia şi tratamentul eficient în rîndul UDI este posibilă doar în cazul unei activităţi multe-disciplinare efectuată de o echipă compusă din lucrători medicali, sociali şi psihologi

2

Există conștiința unei abordări polidisciplinare, în echipa, dar nu există cunoștințe practice de realizare, lipsă de experiență. Este relativ prezenta

ИТОГО

Anexa 3. Parametrii instruirii medicale conform standardelor ISO

1. Fundamentare

La elaborarea cursurilor trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:

• Necesitatea existenţei în planul de învăţămînt a cursului propus şi stabilirea clară a unor obiective/rezultate ale învăţării cu precizarea abilităţilor teoretice şi practice dobîndite de studenţi ca urmare a finalizării cursului.

• Analiza celor mai noi direcţii de dezvoltare în domeniul cursului predat şi realizarea unei actualizări periodice a informaţiilor.

• Analiza prealabilă referitoare la nevoile specifice exprimate de clienţi (studenţii înmatriculaţi la USMF şi instituţiile sau organizaţii interesate).

24

• Analiza şi evaluarea prealabilă a propunerilor studenţilor cu privire la îmbunătăţirea cursului respectiv.

• Analiza şi evaluarea prealabilă a propunerilor de îmbunătăţire a cursului respectiv venite din partea unor specialişti externi consultanţi, medici.

• Analiza comparativă a cursurilor pe baza unor modele de la universităţi de prestigiu din ţară şi străinătate.

• Analiza neconformităţilor constatate pe parcursul anului universitar precedent şi întreprinderea măsurilor corective.

• Activitatea de predare trebuie să urmărească îndeplinirea următoarelor cerinţe:

- Corespondenţa între programa analitică şi curs;

- Corespondenţa cursului cu programarea calendaristică;

- Strategii de instruire axate pe student;

- Prezentarea materiei în mod structurat;

- Stimularea motivaţiei;

- Adaptarea la nivelul studenţilor;

- Suscitarea participării studenţilor;

- Asigurarea înţelegerii de către studenţi;

- Formarea la studenţi a abilităţilor practice;

- Aplicarea tehnicilor moderne de predare – învăţare – evaluare;

- Varietatea suportului didactic;

- Asigura logistica necesară studiului individual al studenţilor (suport de curs, îndrumare de lucrări practice, etc.).

2. Elaborare

Fiecare cadru didactic întocmeşte cursul pe baza datelor din studiul de fundamentare, avînd în vedere următoarele aspecte:

• Specificul domeniului vizat şi cele mai noi informaţii din aria cursului;

• Durata şi structura cursului în conformitate cu planul de învăţămînt;

• Modul de corelare a efortului studenţilor în corelaţie cu numărul de credite prevăzut în planul de învăţămînt;

• Corelarea cu celelalte cursuri, în ceea ce priveşte conţinutul, terminologia, metodele etc.; participarea nemijlocită la analizele de corelare organizate direct de decanat sau de către cadrele de specialitate;

• Disponibilitatea şi modul de alocare a resurselor.

3. Desfăşurare

Activitatea de predare la cursuri va urmări următoarele aspecte:

• Formularea clară la debutul activităţilor educaţionale a obiectivelor/rezultatelor învăţării (performanţele aşteptate de la studenţi);

25

• Accesibilitatea limbajului profesional-ştiinţific utilizat de către profesor; facilitarea înţelegerii prin explicaţii, exemple şi demonstraţii concludente;

• Atmosfera din sală de curs va fi destinsă, comunicativă, în limitele eticii didactice;

• Organizarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale va învăţa studentul să gîndească, va promova capacităţi intelectuale generale şi specifice domeniului;

• Managementul eficient al timpului didactic prin utilizarea unui ritm de parcurgere a materiei va sprijini înţelegerea şi reţinerea noilor informaţii;

• Conţinutul cursului va avea un caracter organizat, sistematic şi coerent, cu o arhitectonică internă evidentă;

• Cursul va promova metode activ-participative, centrate pe student (implicarea studentului în procesul de predare-învăţare, dialog euristic, rezolvarea de situaţii problematice, simulări, activităţi pe microgrupuri, proiecte de cercetare etc.);

• Stilul de predare şi conţinutul utilizat vor fi atractive, interesante, vor stimula dorinţa de cunoaştere în domeniu;

• Se vor utiliza diferite mijloace moderne de instruire (retroproiector, videoproiector, calculator etc.);

• Se vor accepta şi încuraja întrebările studenţilor, punctele de vedere alternative, critica constructivă şi soluţiile personale;

• Studenţii vor fi informaţi din timp şi neechivoc despre criteriile şi modalităţile de evaluare a activităţii şi a rezultatelor lor profesionale;

• Se va realiza un feedback permanent şi se vor utiliza diverse metode de evaluare;

• Probele de evaluare utilizate vor evalua competenţele formate;

• Studierea cursului, pregătirea pentru examen vor avea „acoperire” în resursele de învăţare recomandate (prelegeri, suporturi de curs, bibliografie etc.);

• Studenţii vor fi învăţaţi şi încurajaţi să îşi evalueze propriile performanţe şi, de USMFenea, pe cele ale colegilor;

• Evaluarea activităţii profesionale a studenţilor va fi corectă, nepărtinitoare, va reflecta stadiul real şi nivelul de dezvoltare profesională al fiecărui student;

• Se va respecta deontologia evaluării şi valorifica rezultatele evaluării;

• Sarcinile de învăţare stabilite (concepte de asimilat, exerciţii, probleme, lucrări de laborator etc.) vor avea un volum şi un grad de dificultate care sunt conforme cu disponibilităţile studentului;

• Se vor respecta nevoile individuale ale studenţilor – profesionale, ştiinţifice, personale.

Anexa 4. Caiet de sarcini Comisia pentru Reforma Curriculară, Facultatea Medicina, USMF „Nicolae Testemiţanu", 21 decembrie 2009

1. Analiza critică a componentelor Programului de studiu existent la disciplinile respective:

26

- programul analitic (identificarea şi excluderea materialului şi surselor bibliografice depăşite; aprecierea utilităţii tehnicilor de laborator la disciplinelor preclinice şi manoperilor practice existente la cele clinice, etc.) - programul tematic (concordarea structurală a tematicii cu programul analitic revizuit şi asigurarea consicutivităţii logice a temelor studiate, minimalizarea repetării în aceaşi formă a aceluiaşi material la curs, seminare, lucrări practice, etc.)- subiectele pentru examenul de promovare (corespunderea cu programul analitic, cu sursele bibliografice de bază, accesibilitatea subiectelor în sistemul electronic informaţional intern şi la catedră, etc.,)- cuantumul de ore destinate disciplinii respective(analiza comparativă cu facultăţile din UE)- plasamentul disciplinii în Planul de studiu actual(analiza comparativă cu facultăţile din UE)

2. Actualizarea componentelor Programului de studiu conform următoarelor criterii:

- învăţămînt bazat pe competenţe practice şi nu doar pe cele teoretice (elaborarea unui set de competenţe finale care trebuie să le posede studentul la finisarea obiectului)- învăţămînt centrat pe student (analiza posibilităţii de implementare a învăţămîntului modular)- clinicizarea disciplinelor fundamentale (elaborarea cazurilor clinice standardizate cu incorporarea materialului teoretic respectiv, utilizarea sistematică a opţiunilor de diagnostic imagistic/funţional, etc.);- o iniţiere mai precoce a studentului în propedeutică medicală (eventual la an. II);- acordarea priorităţii în plan tematic şi de pondere curiculară pentru subiectele clinice în funcţie de morbiditatea actuală în Republica Moldova;- descentralizarea/profilizarea medicinii interne în disciplini distincte în Programul şi Planul de studii.

3. Optimizarea componentelor Programului de studiu în funcţie de dezideratul propus de reducere cu 10-15% ore în Planul General de studii şi ţinînd cont de eventualitatea delegării tematicii mai speciale a disciplinelor în rezidenţiat.

4. Concordarea componentelor Programului de studiu pe orizontală în cadrul Subcomisiilor şi pe verticală în cadrul plenar al Comisiei de Reformă curiculară pentru asigurarea unei continuităţi organice a procesului de studii; de subliniat importanţa identificării repetărilor şi teoretizării excesive în programul analitic şi tematic interdisciplinar pentru omiterea efectivă a acestora.

5. Abordarea critică a formelor de evaluare existente, standardizarea acestora pe principii docimologice bine definite; elaborarea unui set de cazuri standardizate la catedrele preclinice şi clinice care vor centraliza întregul proces de studiu; unificarea definiţiilor, clasificărilor şi competenţilor practice la nivel interdisciplinar, revizuirea integrală a testelor de examinare, acestea fiind bazate în primul rînd pe cazurile standardizate şi nu pe materialul teoretic expus în manuale; elaborarea unui set de criterii standardizate în aprecierea manoperilor practice a studenţilor.

6. Propunerea unor disciplini noi opţionale/facultative, care vizează direcţiile contemporane de dezvoltare a medicinii şi contribuie la individualizarea procesului de studii pentru studenţii interesaţi.

7. Elaborarea şi prezentarea noului Plan de Învăţămînt

Elaborarea unei noi curricule universitare este axată pe următoarele sarcini:

Fundamentare

27

Trebuie desemnată o persoană (o echipă) responsabilă cu Programele Educaţionale şi cu Planurile de Învăţămînt pentru fiecare facultate (din care trebuie să facă parte în mod obligatoriu prodecanul responsabil cu problemele de învăţămînt). Persoana(ele) responsabilă cu Programele Educaţionale şi Planurile de Învăţămînt elaborează şi transmite fiecărei catedre, cu cel puţin patru luni înainte, o scrisoare oficială de invitaţie (notă de comandă) în vederea susţinerii cursului menţionat în planurile de învăţămînt. Nota de comandă conţine instrucţiuni specifice de elaborare a programei analitice. Şeful catedrei analizează scrisoarea şi desemnează un cadru didactic pentru predarea cursului respectiv, în termen de cel mult o lună da la primirea notificării. Cadrul didactic desemnat realizează un studiu de fundamentare a Programei Analitice bazat pe: analiza documentelor normative şi reglatoare cu referire le procesele educaţionale în învăţămîntul

superior; analiza prealabilă referitoare la nevoile specifice exprimate de clienţi (studenţii înmatriculaţi la ASEM

şi firme sau organizaţii interesate); analiza celor mai noi direcţii de dezvoltare în domeniu; analiza metodologiilor specifice actuale de predare în domeniu; analiza comparativă a programei analitice pe baza unor modele de la universităţi de prestigiu din ţară

şi străinătate; analiza şi evaluarea prealabilă a propunerilor studenţilor cu privire la îmbunătăţirea cursului

respectiv; analiza şi evaluarea prealabilă a propunerilor de îmbunătăţire a cursului respectiv venite din partea

unor specialişti externi sau consultanţi; analiza neconformităţilor constatate pe parcursul anului universitar precedent şi luarea măsurilor

corective.

Elaborare Fiecare cadru didactic desemnat (titular de curs) întocmeşte programa analitică pe baza datelor din

studiul de fundamentare, avînd în vedere următoarele aspecte: specificul domeniului vizat; durata şi structura cursului în conformitate cu planul de învăţămînt; modul de corelare a efortului studenţilor în relaţie cu numărul de credite prevăzut în planul de

învăţămînt; disponibilitatea şi modul de alocare a resurselor.

Se vor realiza trei paşi principali în planificarea programei analitice:

1. predeterminarea rezultatelor - decizia asupra rezultatelor pe care trebuie să le atingă studenţii; alegerea dintr-o gamă largă de finalităţi a acelora relevante;

2. asigurarea situaţiilor relevante de învăţare - decizia asupra modului în care studenţii trebuie să fie sprijiniţi pentru a atinge acele rezultate (decizia asupra conţinutului şi a strategiilor de predare-învăţare); învăţarea unei competenţe presupune: asimilarea de cunoştinţe relevante; dezvoltarea de deprinderi necesare pentru a însuşi şi pentru a aplica acele cunoştinţe; dezvoltarea de valori şi atitudini necesare pentru a acţiona efectiv şi responsabil;

stabilirea modului de evaluare - decizia asupra modului în care se va determina dacă şi cînd studenţii au atins rezultatele vizate (decizia asupra procedurilor de evaluare şi raportare);

3. evaluarea comportamentelor esenţiale se realizează prin: colectarea datelor, organizare, analiză, raportarea rezultatelor la cele intenţionate, aplicarea în situaţii de viaţă reale. Studentul este încurajat să participe activ la procesul de învăţare, să stabilească corelaţii între conţinuturi, să dobîndească abilitatea de a învăţa să înveţe.

Programa analitică se va elabora în conformitate cu modelul propus în documentul 7.5.1 Programa Analitică.

28

Avizare/Aprobare Programa analitică este prezentată de către cadrul didactic şefului de catedră cu cel puţin două luni

înainte de începerea susţinerii cursului respectiv. Programa analitică este analizată de către şeful de catedră şi experţi (desemnaţi de catedră). Ei

identifică neconformităţi şi o returnează (în cel mult două săptămîni de la data primirii), dacă este cazul, spre analiză şi modificare cadrului didactic de care a fost elaborată. Dacă nu este cazul, o transmite pentru aprobare şi analiză persoanelor în drept.

Programele analitice sunt prezentate de către şeful de catedră persoanei/echipei desemnate la nivelul facultăţii cu cel puţin o lună înainte de începerea anului universitar.

Programele analitice sunt analizate de membrii echipei care identifică neconformităţile şi le returnează, dacă este cazul, spre analiză şi modificare.

În cazul în care nu sunt identificate neconformităţi, echipa recomandă Consiliului Facultăţii aprobarea programelor analitice.

Programele analitice sunt analizate de membrii Consiliului Facultăţii care identifică neconformităţile şi le returnează, dacă este cazul, sau le aprobă.

Conform cu standardele ISO fiecare curs de instruire universitară sau postuniversitară trebuie să fie evaluat conform cu următoarele criterii:

Evaluarea disciplinelor/cursurilor se va realiza în conformitate cu criteriile de evaluare stabilite. Pentru fiecare criteriu sunt utilizate următoarele calificative cu punctajul respectiv: nesatisfăcător – 0 puncte, satisfăcător – 1 punct, bine – 2 puncte, foarte bine – 3 puncte.

Se vor însemna cu X celulele corespunzătoare punctajului considerat potrivit pentru fiecare criteriu de evaluare.

CRITERII DE EVALUARE 3 2 1 01. Cursul vine în întîmpinarea nevoilor studenţilor de formare şi dezvoltare profesională.

2. Cursul vine în întîmpinarea nevoilor de informare ştiinţifică, de specialitate, sistematică şi relevantă. 3. Cursul şi unităţile de învăţare prin structură şi cerinţe interne (informaţii, exemple, aplicaţii, probe de autoevaluare) promovează un mod activ de învăţare.

4. Cursul dezvoltă metacogniţia studenţilor (dialog interior pe care indivizii îl poartă cu ei înşişi şi-i ajută să-şi construiască deprinderi de învăţare care le vor permite să îşi controleze formarea).5. Cursul asigură realizarea unor conexiuni interdisciplinare.6. Nivelul de dificultate al cursului este adecvat nivelului studenţilor.7. Toate obiectivele / competenţele planificate a fi dobîndite în cadrul fiecărei unităţi de învăţare sunt traduse în sarcini de lucru.8. Conţinutul cursului se aplică la o mare varietate de probleme teoretice şi practice.

9. Cantitatea de informaţie nouă pe unitatea de învăţare este raţională şi poate fi uşor asimilată.10. Termenii tehnici sunt bine explicaţi, clar definiţi, accesibili.11. Resursele nonverbale (documente, scheme, experimente, dispozitive etc.) sunt

29

pertinente şi susţin formarea competenţelor.12. Cursul solicită în mare măsură participarea studentului la propria formare printr-o diversitate de sarcini de lucru. 13. Sarcinile de lucru sunt probleme complexe şi stimulante, soluţiile lor fiind percepute ca avînd posibile consecinţe reale.14. Metodele de predare şi învăţare utilizate favorizează realizarea obiectivelor.15. Metodele şi resursele utilizate incită la descoperire, rezolvare de situaţii-problemă, provoacă gîndirea critică, angajarea în lectură activă, măresc puterea de sistematizare a studentului.16. Probele de evaluare măsoară în mod adecvat nivelul de performanţă atins de student pentru fiecare dintre competenţele menţionate în Programă.17. Cursul permite oferirea unui feedback frecvent într-un mediu agreabil care implică interacţiuni personale şi sprijin individual.18. Materialele didactice (suportul didactic al cursului) asigură coordonarea studentului în parcurgerea eficientă a cursului.

19. Bibliografia propusă este accesibilă şi relevantă.20. Cursul este îmbunătăţit continuu.

TOTAL puncte:

Rezultatele vor fi apreciate conform următoarelor scoruri:

Calitate înaltă, puncte: de la 50 pînă la 60 Calitate medie, puncte: de la 35 pînă la 49 Calitate joasă, puncte: de la 20 pînă la 34 Necalitativ, puncte: de la 0 pînă la 19

Anexa 5. Planul tematic al seminarelor la facultatea medicină generală anul IV, semestrul XI, anul universitar 2011-2012, Disciplina psihologia clinică, Psihiatria, pedopsihiatria

N/o Tema Ore

1. Psihologia medicală - scop, obiective, istoria acestei discipline. Psihologia

medicală a vîrstelor. Psihodiagnosticul.

5

2. Sănătatea, esenţa sănătăţii mintale. Probleme psihologice ale bolnavilor cu

diferite afecţiuni. Medicina psihosomatică. Relaţia medic-pacient. Corelaţii

psihologice în cancer. Moartea şi doliul ca probleme ale psihologiei medicale.

Aspecte psihologice ale suicidelor. Testele.

5

3. Psihoterapia - scop, obiective, istoria acestei discipline. Metode. Hipnoza,

trainingul autogen, psihoterapia de grup cognitiv-comportamentală.

5

30

Psihoterapia psihanalitică. Psihanaliza.

4. Îngrijirea bolnavilor. Foaia de observaţie clinică psihiatrică.

Psihiatria - scop, obiective, istoria acestei disciplini. Situaţia ei actuală. Locul

psihiatriei printre celelalte disciplini medicale. Răspîndirea tulburărilor

psihice. Asistenţa psihiatrică (regimurile de sta ionar i ambulator). ț șClasificarea tulburărilor mintale şi de comportament, conform CIM-10 şi

DSM-IV. Recuperarea pacien ilor cu disabilită i mintale. Cura ia pacien ilor ț ț ț țcu disabilită i mintale. Metodele paraclinice de investiga ie, metodele de ț țcercetări i genetice în psihiatrie. Tulburările de percepţie. Sindroamele șpsihopatologice. Clasificarea bolilor mintale.

5

5. Semiologia tulburărilor de memorie şi intelectului. Sindromul Korsakov.

Retardul mintal, QI. Semiologia tulburărilor de gîndire.

Semiologia tulburărilor proceselor afective, psihomotorii şi volitive.

Tulburări ale dispozi iei afective (psihoza maniaco – depresivă la maturi i ț școpii), diagnostic diferen ial, tratament.ț

5

6. Schizofrenia, etiopatogenie, forme clinice, evoluţie, tratament. Schizofrenia la

copii, forme clinice, evolu ie, diagnostic, tratament. Tulburările schizotipale ț(parafrenia, paranoia), diagnostic diferen ial, tratament, pronostic.ț

5

7. Semiologia tulburărilor de con tiin ă. Epilepsia. Clinica. Evolu ia. Paroxisme ș ț țafective epileptice. Tratament. Epilepsia la copii.

5

8. Psihozele exogene (alcoolismul la adul i, adolescen i i copii), diagnostic, ț ț ștratament. Tulburări mintale i comportamentale ca urmare a utilizării de șsubstan e psihoactive de maturi, adolescen i i copii (opioizilor, ț ț șcanabinoizilor, sedativelor i hipnoticelor, cocainei, cofeinei, halucinogenilor, ștutunului, solven ilor volatili, )ț

5

9. Psihozele somatogene. Psihozele infec ioase la maturi i copii. Clasificare, ț șclinica, tratament. Tulburările psihice în traumele cranio – cerebrale la

maturi i copii. Tulburări psihice în tumorile cerebrale.ș

5

10. Tulburări mintale organice. Demenţa în boala Alzheimer. Demenţa vasculară.

Demenţa în boala Pick, în boala Creutzfeld – Jakobs, în demen a Huntington, țîn boala Parkinson, demen a în boala HIV – SIDA: Demen a presenilă i ț ț șsenilă.

5

11. Tulburări limitrofe. Tulburări nevrotice corelate cu stresul i tulburări șsomatoforme la maturi şi copii. Etiopatogeneza. Clasificarea. Clinica. Evolu ie.ț

Dinamică. Tratament. Psihopatiile (tulburări de personalitate i școmportament la maturi şi adolescenţi). Etiopatogeneza. Clasificare. Clinica.

5

31

Evoluţie. Dinamică. Tratament.

12. Tulburări nevrotice, psihotice, emoţionale şi de comportament la copii şi

adolescenţi.

5

13. Tulburări ale dezvoltării psihologice. Etiopatogeneza. Clasificare. Evoluţie.

Dinamică. Tratament.

Examen practic

5

Total 60

Anexa 6. Planul didactic general de studii în reziden iat USMF ”Nicolae țTestemi anu”, specializarea PSIHIATRIE şi NARCOLOGIEț

An

studii

Modulele

Durata

modul

(săpt.)

Orele didactice În

TOTAL

ore

didactic

e

Activitatea

clinică (ore)

Nr

total

de

orePrele

geri

Sem

inar

e

Luc

r.pr

act

ice

I Neurologie 2 săpt. 10 10 10 30 42+gardă(7

)

49

79

I Anestezie şi Reanimare 2 săpt. 10 10 10 30 42+gardă(7

)

49

79

32

I Medicina internă 2 săpt. 10 10 10 30 42+gardă(7

)

49

79

I Endocrinologie 2 săpt. 10 10 10 30 42+gardă(7

)

49

79

I Farmacologie clinică 1 săpt. 7 5 3 15 21 36

I Sănătate publică şi

management sanitar

1 săpt. 7 5 3 15 21 36

I Psihopatologie generală 4 săpt. 25 20 15 60 84+gardă(1

4)

98

158

I Psihiatria generală 10 săpt. 35 55 60 150 210+gardă(

35)

245

395

I Psihoze endogene 8 săpt. 30 50 40 120 168+gardă(

28)

196

316

I Stările de urgenţă în

psihiatrie şi narcologie

6 săpt. 20 40 30 90 126+gardă(

21)

147

237

I Tulburări mentale şi

comportamen-tale

datorate utilizării de

subst. psihoactive

6 săpt. 20 40 30 90 126+gardă(

21)

147

237

I Tulburări mentale

organice

1săpt. 7 5 3 15 21+gardă(7

)

28

43

Total anul I 45 191 260 22

4

675 1099 177

4

II Tulburări mentale

organice

7săpt. 23 35 47 105 147+gardă(

21)

168

273

33

II Psihosomatica 8 săpt. 30 50 40 120 168+gardă(

28)

196

316

II Tulburări nevro-tice şi

corelate cu stresul

8 săpt. 20 40 60 120 168+gardă(

28)

196

316

II Psihoterapia în stările

limitrofe

8 săpt. 30 40 50 120 168+gardă(

28)

196

316

II Tulburări de

personalitate

4 săpt. 15 20 25 60 84+gardă(1

4)

98

158

II Gerontopsihiatrie 4 săpt. 15 20 25 60 84+gardă(1

4)

98

158

II Psihiatrie generală 6 săpt. 20 40 30 90 126+gardă(

21)

147

237

Total anul II 45 153 245 27

7

675 1099 177

4

III Psihiatrie generală 4 săpt. 15 15 30 60 84+gardă(1

4)

98

158

III Psihoze endogene 8 săpt. 30 40 50 120 168+gardă(

28)

196

316

III Psihiatrie infantilă 4 săpt. 10 20 30 60 84+gardă(1

4)

98

158

III Tulburări mentale

datorate utilizării subst.

psihoactive

8 săpt. 30 40 50 120 168+gardă(

28)

196

316

34

III Dispensarierea

parologiilor psihiatrice

3 săpt. 10 10 25 45 63 108

III Expertiza vitalită-ţii şi

capacităţii de muncă

8 săpt. 30 40 50 120 168+gardă(

28)

196

316

III Psihiatria judiciară 8 săpt. 35 40 45 120 168+gardă(

28)

196

316

III Psihologie medicală 2 săpt. 10 10 10 30 42 72

Total anul III 45 170 215 29

0

675 1085 176

0

TOTAL 135

săpt.

514 720 78

5

2025 3283 530

8

Anexa 7. P L A N U L de perfecţionare a medicilor – cursanţi şi N O R M A D I D A C T I C Ă la catedra Psihiatrie şi Narcologie, FPM, USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru anul 2011

Denumirea modulelor de

bază

Terme

n

Dura

ta

(luni

)

Nr

de

cu

rs

an

ţi

Nr

de

gr

up

e

Nr de

cursa

n

to-

luni

NUMĂRUL de ORE

Cu

rs

L.

pr

Se

m.

E

x

a

-

m

e

n

Total

La

alte

cate

dre

1. Psihiatria legală (PT-pentru

medici-psihiatri legişti cu

vechimea în lucru pînă la 10

ani)

10.01-

02.02

0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

2. Tulburări mentale 31.01- 0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

35

organice(PT-pentru medici

psihiatri)

23.02

3. Clinica şi tratamentul

psihozelor endogene (PT-

pentru medici psihiatri cu

vechimea în lucru de 10 ani şi

mai mulţi ani)

28.02-

24.03

0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

4. Tulburări psihice şi de

comportament datorate

utilizării substanţelor

psihoactive (PT- pentru

medici psihiatri şi narcologi

cu vechimea în lucru pînă la

5 ani şi mai mult)

28.03-

20.04

0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

5. Tulburări nevrotice de

personalitate şi

comportament (PT-pentru

medici psihiatri)

10.05-

02.06

0,75 16 2 16 32 12

0

42 8 202

6. Probleme actuale în

psihiatrie(PT-pentru medici

psihiatri)

06.06-

29.06

0,75 16 2 16 32 12

0

42 8 202

7. Tulburări

psihosomatice(PT-pentru

medici psihiatri)

05.09-

28.09

0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

8 Tulburări psihice şi de

comportament datorate

utilizării substanţelor

psihoactive (PT- pentru

medici psihiatri şi narcologi

cu vechimea în lucru pînă la

5 ani şi mai mult)

10.10-

02.11

0,75 16 2 16 32 12

0

42 8 202

9. Probleme actuale în

psihiatrie (PT-pentru medici

psihiatri)

07.11-

30.11

0,75 16 2 16 32 12

0

42 8 202

10

.

Metode contemporane de

tratament psihoterapeutic

28.11-

21.12

0,75 8 1 8 32 60 21 4 117

36

(PT-pentru psihoterapeuţi

medicali care activează în

IMSP a MS).Contra plată.

11

.

Şef studii 100

TOTAL FPM 1610

12

.

Rezidenţi grupe conexe 12

zile

18

4

23 11

5

34

5

460

13

.

Rezidenţi psihiatri:

Anul I 11,2

5

luni

1 7 19

1

24

4

26

0

675

Anul II 11,2

5

luni

2 14 30

6

55

4

49

0

1350

Anul III 11,2

5

luni

1 5 17

0

29

0

21

5

675

14

.

Şef studii 100

TOTAL catedră 3260

TOTAL: 4870

Anexa 8. Plan de perfecţionare a medicilor psihiatri, narcologilor şi psihologilor medicali la catedra PSIHIATRIE, NARCOLOGIE şi PSIHOLOGIE MEDICALĂ facultatea Medicină USMF „Nicolae Testemiţanu” pentru anul 2012

Nr

d.o.

Denumirea ciclurilor:

- de bază

- conexe

Termenul Durata

(luni)

Nr

de

cursa

nţi

Nr de

grupe

1 2 3 4 5 6

37

1.

Probleme actuae în psihiatrie (PT-pentru

psihiatri cu stagiu în muncă peste 5 ani). Curs

intensiv.

09.01.-27.01 0,64 14 2

2. Tulburări nevrotice de personalitate şi

comportament (PT-pentru medici psihiatri)

curs intensiv

06.02-24.02 0,64 14 2

3. Tulburările menitale organice (PT-pentru

medici psihiatri) curs intensiv

27.02-19.03 0,64 14 2

4. Tulburări psihice şi de comportament datorate

utilizării substanţelor psihoactive (PT-pentru

medici psihiatri şi narcologi) curs la locul de

muncă

26.03-10.04 0,48 14 2

5. Tulburări psihosomatice (PT-pentru medici

psihiatri) curs intensiv la locul de muncă

24.04-28.04 0,32 14 2

6. Probleme actuale în psihoterapie (PT-pentru

psihoterapeutţi, medici psihiatri, psihologi

medicali) curs intensiv

07.05-28.05 0,64 14 2

7. Terapia de urgenţă în psihiatrie (PT-pentru

medici psihiatri şi narcologi) curs cu frecvenţă

redusă

03.09-21.05 0,64 14 2

8. Tulburări psihice şi de comportament datorate

utilizării de substanţe psihioactive (PT- pentru

medici psihiatri şi narcologi)

01.10-16.10 0,48 14 2

9. Probleme actuale în psihoterapie (PT-pentru

psihoterapeuţi, medici psiohiatri, psihologi

medicali) curs intensiv la locul de muncă

29.10-13.11 0,48 7 1

10. Metode contemporane de tratament în

psihiatrie

26.11-05.12 0,32 7 1

Referinte bibliografice

1. Hotărîre Nr. 886 din 06.08.2007 cu privire la aprobarea Politicii Nationale de Sanatate Publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130

2. L e g e cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr. 23-XVI din 16.02.2007 Monitorul Oficial nr.54-56/250 din 20.04.2007

38

3. Lege Nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a Precursorilor. Publicat : 15.07.1999 în Monitorul Oficial Nr. 073

4. Lege Nr. 713 din 06.12.2001 privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si de alte substante psihotrope Publicat : 14.03.2002 în Monitorul Oficial Nr. 036 ( ultima modificare - L210/29.05.03, MO121/17.06.03)

5. Politica naţională de sănătate a Republicii Moldova pe anii 2007-2021. Publicaţie apărută cu suportul financiar al Reprezentanţei UNICEF în Republica Moldova

6. Hotărîrea Guvernului nr. 948 din 5.09.2005 ” Programul Naţional de Profilaxie şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi ITS pe anii 2006-2010”

7. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 283 din 12.07.2007 ”Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor terapiei de substituţie la bolnavii de narcomanie”.

8. Standardul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile i Standardul de șasistenţă psihosocială consumatorilor de droguri aprobate la data de 30 iunie 2011

9. Protocol Na ional ” ț TULBURĂRILE MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL DE OPIACEE ” aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 283 din 18.07.2008

10. Gramma, Rodica Aplicarea drepturilor omului în sănătatea publică. Drepturile consumatorilor de droguri injectabile şi ale persoanelor care trăiesc cu HIV: Ghid pentru lucrătorii medicali. – Ch.: S. n., 2010 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 72 p.

11. Infecţia cu HIV : Etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic, tratament : Ghid practic la disciplina "Boli infecţioase" pentru studenţii fac. medicină / Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie "NicolaeTestemiţanu". – Ch. : "Imprint Star" SRL, 2011. – 100 p.

12. Protocolului clinic naţional “Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 283 din 18.07.2008

13. Substitution maintenance therapy in the management of opioid dependence and HIV/AIDS prevention : position paper / World Health Organization, United Nations Offi ce on Drugs and Crime, UNAIDS

14. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2010. Raport anual cu suportul : Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Centrul Naţional de Management în Sănătate , Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri, Chi inău 2011.ș

15. European Union, R. o. M. EU/Moldova Action Plan. http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf . 22-2-2005. Brussels. Ref Type: Electronic Citation

16. Politici Naţionale de Sănătate a Republicii Moldova, aa. 2007-2021 sub genericul: O societate fără tutun, alcool şi droguri.

17. Strategia Nationala Antidrog pentru perioada 2011-2018. 2009. 7-12-2009. Ref Type: Unpublished Work

18. Dispensarul Republican de Narcologie. Nota informativa pentru anul 2010 . 2009. Ref Type: Unpublished Work

19. Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor si listelor substantelor narcotice, psihotrope si precursorilor acestora, supuse controlului. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297514 . 15-10-2004. Monitorul Oficial Nr. 186-188 art 1278. Ref Type: Electronic Citation; modificat: HG825 din 09.11.11, MO197-202/18.11.11 art.910; HG853 din 21.09.10, MO182-189/28.09.10 art.947; HG43 din 26.01.09, MO19-21/03.02.09 art.83; HG626 din 02.06.06, MO87-90/09.06.06 art.672

20. Legea învatamîntului nr.547 din 21 iulie1995, 21. Lega ocrotirii sanatatii nr.411-XII din 28.03.1995, 22. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264 din 27.10.2005, 23. Hotarîrea Guvernului nr.1006 din 27.10.2010 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a

învatamîntului medical si farmaceutic în Republica Moldova pe anii 2011-202039

24. Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substantelor narcotice, psihotrope si a plantelor care contin astfel de substante depistate in trafic ilicit, precum si cantitatile acestora. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=315150 . 27-1-2007d. Monitorul Oficial Nr. 16-19 art 106. Ref Type: Electronic Citation

25. Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 283 din 12.07.2007 cu privire la perfectionarea formelor si metodelor aplicarii terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie. 12-7-2007a. Ref Type: Generic

26. Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 283 din 12.07.2007 cu privire la perfectionarea formelor si metodelor aplicarii terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie. 12-7-2007a. Ref Type: Generic

27. Legea nr.713-XV din 6 decembrie 2001 „Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”

28. Hotărîrea Guvernului nr. 948 din 5.09.2005 ” Programul Naţional de Profilaxie şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi ITS pe anii 2006-2010”

29. Standardul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile i Standardul de șasistenţă psihosocială consumatorilor de droguri. Adoptat la 30 iunie 2011.

30. Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 365 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului de reabilitare a persoanelor care sufera de narcomanie. 26-9-2007b. Ref Type: Unpublished Work

31. Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordin nr. 235 din 09.06.2008 "Despre implementarea in practica medicala a standardelor medicale de diagnostic si tratament narcologic". http://www.ms.gov.md/_files/2301-C__Users_vpistrui_AppData_Roaming_Opera_Opera%25209_profile_cache4_opr001BU.pdf . 9-6-2008a. 7-12-2009a. Ref Type: Online Source

32. Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 283 din 18.07.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic national „Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de opiacee". http://www.ms.gov.md/_files/2339-Tulburari%2520mentale.pdf . 18-7-2008b. 7-12-2009b. Ref Type: Online Source

33. Parlamentul Republicii Moldova. Lege nr. 260 din 05.12.2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si de alte substante psihotrope. http://www.parlament.md/download/drafts/ro/1883.2006.doc . 2009b. 20-3-2009b. Ref Type: Electronic Citation

34. Subata E. Evaluarea programelor de terapie de substitutie cu metadona in Republica Moldova. 2008. Vilnius. Ref Type: Online Source

35. Regulamentul cu privire la studiile postuniversitare de rezidentiat. Anexa nr.1 la ordinul Ministerului Sanatatii nr. 135 -p § 17din 26 septembrie 2011

36. Strategia Universită ii de Stat de Medicină i Farmacie pentru anii 2011-2020ț ș

40