Referat la Istoria Culturii i Civilizaieila tema:Renaterea i Reforma

Renaterea i Reformanceputurile Europei moderne n plan spiritual sunt marcate de dou fenomene: primul este Renaterea care a fost considerat n mod obinui ca reprezentnd relansarea la un nivel calitativ superior a creaiei n domeniul literelor i artei prin redescoperirea i imitarea creaiilor culturii clasice antice greceti i romane.Prin urmare, Renasterea a insemnat afirmarea exploziva a spiritului modern in cultura europeana. Se poate de aceea aprecia ca ea a fost, in primul rand, nastere si doar in al doilea rand renastere.Cercetatorii definesc Renasterea drept momentul promovarii Occidentului in fruntea civilizatiei europene care, la randul ei, egalase si depasise civilizatiile extra-europene. Acest moment a fost determinat de intreaga dezvoltare a societatii europene occidentale, preluata in ritm sustinut in secolele XI-XII si marcata de avantul comertului si de avantul oraselor (urbanizarea medievala). Apar astfel premisele unei renasteri economice, bazata pe inceputurile capitalismului, a diviziunii muncii si a manufacturii (un mestesugar face doar o singura operatiune). Prin concentrarea capitalului si aplicarea lui in industrie, prin emanciparea taranilor (desfiintarea serbiei), prin aparitia bancilor si rolul bancherilor, intrebuintarea calculului si utilizarea unui sistem de contabilitate, aparitia cambiei (scrisoare de schimb), formarea spiritului capitalist s-au realizat mari acumulari de bogatii in mainile unei categorii sociale care incepe sa traiasca in comfort si lux. Aceasta categorie va incuraja si sprijini productia artistica prin abundenta de comenzi care ii va face pe artisti sa-si exerseze creativitatea care devine rentabila, ameliorand conditia sociala si profesionala a creatorilor de arta si atragand spre aceasta bransa mii de talente care in secolele anterioare ramasesera nevalorificate.Din punct de vedere politic, prin centralizare statala apar monahii statale si, prin aplicarea principiului echilibrului interstatal, Europa s-a plasat politic intre coordonatele istorice moderne. Spiritul Renasterii a fost unul al idealismului, al cultului pentru frumos, pentru eruditie, pentru spirit. In planul gandiri politice, acest spirit a fost variat si contradictoriu. El a formulat principiul ratiunii de stat cu justificarea deciziilor politice, cu ignorarea normelor morale individuale. Acest lucru a trezit un nationalism fundamentat pe istirie, pe gloria trecutului si a stramosilor.Idealismul Renasterii s-a caracterizat si prin avantul erudit spre redescoperirea operelor artistice, literare si filozofice ale antichitatii. In el, oamenii Renasterii isi regaseau propria conceptie despre om, care devine faptura cea mai de prea a creatiei, subiectul de predilectie al reprezentarii artistice, al descrierilor literare si al reflectiilor filosofice.Preferinta generatiilor renascentiste pentru creatia literara si artistica a mers cu un pas inaintea preocuparilor tehnico-stiintifice, fara ca acestea sa fie neglijate sau sa stagneze. Un singur exemplu este elocvent: in jurul anului 1450, Jovan Gutenberg, la Mainz, inventeaza tiparul care insemna un factor de cea mai mare importanta pentru progresul societatii. Dupa aparitia si raspandirea scrierii, tiparul a insemnat cea mai importanta revolutie culturala din istorie pentru ca, dupa aproximativ o suta de ani de la descoperirea sa, perfectionarile tehnice si raspandirea sa vasta au pus la dispozitia persoanelor carti relativ ieftine, cartea reprezentand un instrument foarte eficient de raspandire a cunostintelor.

Al doilea mare fenomen care a marcat nceputurile Europei Moderne a fost Reforma. Aparenta unitate a bisericii medievale a fost distrusa atunci cand Martin Luther s-a opus autoritatii Papei si a declansat Reforma Protestanta. Aceasta scindare a dus la razboaie religioase sangeroase in Europa -; razboaie care au durat 150 de ani.In 1500 Biserica Catolica detinea suprematia in Europa centrala si de vest, supravietuind opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor boemieni precum si a altor dizidenti religiosi. Cu toate acestea, revoltele erau semnalele unei nemultumiri crescande, care in cele din urma s-a dovedit imposibil de suprimat.Criticile aduse Bisericii se refereau la imensa sa avere si la coruptia pe care aceasta bogatie o incuraja. O serie de scandaluri slabise autoritatea Bisericii si nenumarati preoti ai Renasterii erau mai preocupati de avere sau putere, decat o viata sfanta. Primul care si-a exprimat public nemultumirile a fost Martin Luther (1483 -; 1546), un calugar augustin si profesor la universitatea din Wittenberg, Saxonia. In ciuda cunostintelor sale Luther se lovise de anumite lipsuri in viata sa spirituala, fapt ce l-a determinat sa creada ca salvarea este posibila doar prin credinta, care era un dar harazit de Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat.Conducatorii Bisericii au interpretat pozitia lui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatii lor, dar nu au reusit sa il reduca la tacere prin amenintari. Beneficiind de o larga sustinere, Luther a facut un pas hotarator, respingand autoritatea infailibila a Papei si traditiile instaurate de Biserica, sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era singura autoritate adevarata in practica si credinta crestina. Deoarece numeroase doctrine si practici ale Bisericii Catolice fusesera dezvoltate in perioada postbiblica (si din acest motiv, sustinea Luther, erau corupte) se impunea o noua religie, radical reformata.Excomunicat de Biserica, Luther a fost adapostit la un castel saxon din Wartburg. Acolo a tradus Noul Testament in limba germana, creand o capodopera care a conferit limbii literare germane trasaturile specifice.Efortul lui Luther si al reformatorilor de a traduce Scripturile in limbi nationale a avut efecte de lunga durata; in tarile protestante oamenii obisnuiti aveau posibilitatea sa citeasca singuri cuvantul lui Dumnezeu si timp de secole lectura regulata a Bibliei a devenit atat de obisnuita, incat a influentat modul de gandire si exprimare din viata de zi cu zi.In urmatorii ani Luther a pus bazele unei biserici (considerata de el si adeptii lui o renastere a bisericii primitive, necorupte) care se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericii Lutherane se desfasurau in limba nationala si slujbele erau mult simplificate. De fapt, pe masura ce Luther si-a explicat si si-a dezvoltat pozitia, a devenit tot mai clar ca intreaga Biserica, atat ca institutie cat si din perspectiva ceremoniilor desfasurate, avea nevoie de o reforma. Numarul sacramentelor a fost redus de la sapte la trei, iar Liturghia a devenit o ceremonie predominant comemorativa. Preotii nu mai erau considerati o categorie aparte a populatiei si aveau voie sa se casatoreasca. Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a casatorit in 1525 cu o fosta calugarita) si au disparut multe alte aspecte ale Crestinismului medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indulgente si venerarea relicvelor sfinte.