renașterea -

8/19/2019 Renașterea -

1/24

01.03.2016 Renașterea - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terea 1/24

Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci

RenaștereaDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Renașterea a fost o mișcare culturală care s-a întins pe perioada secolelor XIV-XVII. Adebutat în Italia, în perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a răspândit în restulEuropei. Deși apariția tiparului a accelerat difuzarea ideilor în secolul al XV-lea,schimbările Renașterii nu au fost experimentate uniform de întreaga Europă.

Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone,începând din secolul al XIV-lea când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasicăcăreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca, apoi a debutat dezvoltarea liniarăde perspectivă a tehnicilor de acordare a unei realități mult mai naturale în pictură, și treptat,la scară largă ceea ce a dus la o reforma educațională.

În politică, Renașterea a contribuit la dezvoltarea convențiilor diplomatice precum și înștiință. Istoricii susțin că Renașterea a fost perioada de tranziție dintre Evul Mediu și IstoriaModernă. Renașterea a văzut revoluții în preocupări intelectuale, dar și schimbări sociale și politice ce au influențat evoluțiile artistice și contribuțiile depuse de personalități caLeonardo da Vinci după care a fost inspirat noțiunea de "omul renașterii". Renașterea aînceput în Florența, Italia, în secolul al XIV-lea. Diverse teorii au fost propuse pentru aexplică origine și caracteristicile renașterii, concentrându-se pe o varietate de factori,incluși pe particularitățile sociale și civice din Florența: structura sa politică, patr onajulfamiliei Medici și migrarea savanților greci și textelor în Italia după cădereaConstantinopolului în mâinile turcilor. Societatea feudală a Evului Mediu, cu structura săierarhică rigidă, dominată de economia agrară și sub puternică influență a BisericiiCatolice, a început să se destrame. În decursul Renașterii, un rol determinant l-au avutoamenii de cultură și artiștii înclinați spre clasicismul greco-roman.

Noțiunea de "Renaștere" a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către istoricul francez Jules Michelet, dfost preluată de istoricul elvețian Jacob Burckhardt în lucrarea să fundamentală "Die Kultur der Renaissance în Italien" ("Cultură RenaItalia"), 1860. Acesta din urmă a definit Renașterea drept perioada cuprinsă între pictorii Giotto și Michelangelo. În acest timp, omul r

conștiința de sine că individ, după o lungă perioada de anihilare filozofică a personalității.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarcahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarcahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Da_Vinci_Vitruve_Luc_Viatour.jpg


2/24



Cuprins

1 Prezentare

2 Condiții istorico-culturale

2.1 Precursori ai Renașterii

2.1.1 Renașterea carolingiană

2.1.2 Renașterea ottonică

2.2 Descoperirile geografice

2.3 Progrese în știință și tehnică

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sandro_Botticelli_-_La_nascita_di_Venere_-_Google_Art_Project_-_edited.jpg


3/24



2.4 Schimbări politice și religioase

3 Trăsăturile caracteristice ale Renașterii

3.1 Ruperea cu tradițiile

3.2 Umanismul

4 Renașterea italiană

4.1 Literatură

4.2 Arte plastice

4.2.1 Pictura în Renașterea timpurie

4.2.2 Pictura în perioada de apogeu a Renașterii

4.2.3 Manierismul

5 Arhitectura Renașterii

6 Muzica Renașterii

7 Renașterea în diverse țări europene

7.1 Franța

7.2 Țările de Jos

7.3 Germania

7.4 Spania

7.5 Anglia

7.5.1 Literatură


4/24



7.5.2 Muzică

8 Tipul de "Om al Renașterii"

9 Declinul Renașterii

10 Interpretare istorică și filosofică

11 Bibliografie

12 Note

13 Lectură suplimentară

14 Legături externe

Prezentare

Renașterea a fost mișcarea culturală care a afectat profund viață intelectuală europeană în perioada modernă timpurie. Începând din Itarăspândindu-se în restul Europei până în secolul al XVI-lea, influența sa a fost resimțită în literatură, filosofie, artă, muzică, politică, șreligie, precum și în alte domenii de cercetare. Savanții renascentiști au adoptat metodă umanistă în studiu și s-au axat pe realism și emumană în artă. Umaniștii ca Poggio Bracciolini au căutat în bibliotecile mănăstirești din Europa textele literare, istorice și oratorice latAntichității. Căderea Constantinopolului din 1453 a generat un exod al savanților greci ce au adus manuscrise prețioase în limba greacdintre care multe au căzut în obscuritate în Occident. Se pune un nou accent pe textele literare și istorice, pe lucrările de științe natura

filosofie, matematică, scrise în greacă și arabă. În renașterea neoplatonică, umaniștii nu au respins creștinismul; dimpotrivă, cele mai mlucrări renascentiste au fost dedicate biserici care patrona operele de artă. O schimbare subtilă s-a petrecut în modul în care intelectualabordau religia, reflectându-se în multe domenii culturale. Multe lucrări creștine grecești, inclusiv și Noul Testament scris în greacă, aaduse din Bizanț în Europa de Vest, fiind cercetate. Umaniști ca Lorenzo Valla și Erasmus din Rotterdam militau pentru revenirea la or Noul Testament în limba greacă, ceea ce a deschis astfel calea spre Reforma Protestantă.

Întoarcerea artistică la clasicism poate fi exemplificată în sculptură lui Nicola Pisano, iar pictorii florentini conduși de Masaccio s-au să-i înfățișeze portretul cât mai realist , dezvoltând tehnici pentru a redă o perspectiva, lumina și umbre cât mai naturale. Filosofii poli Niccolò Machiavelli, au căutat să descrie viață politică așa cum era în realitate pentru a o înțelege. O contribuitie esențială a avut-o umitalian Giovanni Pico della Mirandola ce a scris în 1486 "De hominis dignitate" (Discursul despre deminitatea omului), ce constă într-teze filosofice despre gândirea naturală și credință. Autorii renascentiști de asemenea începeau să utilizeze limbile vernaculare, iar apa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Pico_della_Mirandolahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavellihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdamhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poggio_Bracciolini


5/24



Scoala de la Atena-Sanzio

tiparului a permisaccesul la cărți (caBiblia), a cât mai multor persoane. Renașterea presupune și o încercarea intelectualilor de astudia și îmbunătățilumea seculară, prinrevigorarea ideilor dinantichitate și adoptareaunor noi metode degândire. Inovațiilerenașterii au făcut căstructurile politice și bisericești să fie maireceptive și au dus laapariția capitalismului.În timp ce marile regateeuropene ca Franța și Spania au rămas monarhii absolutiste, iar altele se aflau subcontrolul direct al Bisericii, republicile italiene au preluat principile capitalismulu

ceea ce a dus la o înflorire comercială fără precedent .

Condiții istorico-culturale

Renașterea începe în Italia la finele secolului al XIV-lea, răspândindu-se inițial în Europa de vest meridională, după care gradual atingeEuropa de vest septentrională, sfârșindu-se în Anglia începutului de secol al XVII-lea.[1] Explicația pentru care Italia a fost punctul de plecareal umanismului renascentist este gradul de urbanizare ridicat al jumătății nordice a peninsulei: aceasta era zona cea mai citadină și secua Europei în epocă. În această arie puternic urbanizată, clerul creștin era mai puțin probabil să domine guvernul și educația, până și bisfiind construite și administrate aici de laici.[2] Spitalele și organizațiile caritative care țineau de biserică fuseseră reorganizate și centralizatesub control guvernamental.[2] În contrast cu Europa nordică, unde educația avea menirea de a pregăti preoți pentru biserici, în orașele Italeducația era mult mai probabil să fie supravegheată de administrațiile orășenești iar rolul ei era de a prepara forța de muncă pentru comaceasta fiind calificată în contabilitate, aritmetica și redactarea de scrisori de afaceri.[2] În universitățile Europei septentrionale dominau logicași scolastica în secolele XIV-XV, în timp ce în Italia educația era concentrată pe aspectele practice ale vieții urbane mai degrabă decât speculații teologice[2], în timp ce italienii secolelor XIV-XV erau neîncrezători în programe ideologice sau morale bazate pe argumente

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hans_Holbein_the_Younger_-_The_Ambassadors_-_Google_Art_Project.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sanzio_01.jpg


6/24



filozofice sau presupuneri religioase despre natura umană. Primele manifestări artistice și literare ale Renașterii apar în Florența, oraș poseda o imensă bogăție generată de comercianții și bancherii locali, care controlau operațiile bancare ale papalității. Din poziția lor d(colectori de taxe) ai papilor, familiile comercianților florentini au ajuns să domine finanțele Europei întregi, de-o parte și de cealaltă a[3] Banii din împrumuturi, investiții și schimb monetar care se revărsau în Florența au fost pompați în industriile locale, fapt care a convitalitatea economică a orașului. Renașterea apărută în orașele comerciale ale Italiei a făcut din limba italiană a doua limbă a oricărui ieducat până pe la finele secolului al XVII-lea.[4], în timp ce s-au impus tuturor europenilor și moda literară, stilul arhitectonic și chiar gustu

italiene în materie de îmbrăcăminte și mobilă interioară. Republicile (care de fapt erau niște oligarhii în care politica era dominată de comercianți și bancheri) italiene gen Veneția, Florența, Genova și Milano, se aflau în permanentă competiție sau conflict deschis pentrsupremație, ele inaugurând pentru prima oară în istoria politică a Europei și instituția ambasadorului permanent.[5]

Originea ideii de renaștere aplicată vieții intelectuale și artistice trebuie căutată în chiar perioada pe care și azi o numim Renaștere, la care au inițiat-o[6]: în cercurile umanistice apare conștiința faptului că între momentul prăbușirii Imperiului roman și epoca contemporanexistat o " epocă a tenebrelor", marcată de războaie și decăderea vieții urbane și în care din punct de vedere intelectual și artistic a prev barbaria.[7] Primul care a utilizat în epocă termenul de "Renaștere" a fost istoricul artei și artistul Giorgio Vasari.[8]

După ce în prima jumătate a secolului al VI-lea împăratul creștin Iustinian a închis școlile de filozofie, interzicând păgânilor să mai prnumai filozofia ci și orice altă disciplină[9], însăși literatura în limba latină începe lungul proces de decădere: din chiar secolul al VI-lea, ucreștin important precum era (Papa) Grigore (I) cel mare, considera că "un episcop nu trebuie să predea gramatică, pentru că nu-l poțiacelași timp și pe Hristos și pe Jupiter."[10], iar în secolul al VI-lea Grigore de Tours spunea că "orașele Galiei au lăsat studiul literelor sădecadă, ba chiar să piară."[11] La doar câteva secole distanță, un Gerard (episcop) de Cenad consideră, în acord cu numeroși alți creștiniimportanți ai Evului mediu, că un creștin n-are nevoie să se îndeletnicească cu știința, care ea în loc de înțelepciune aduce nebunia.[12] Istoriculcatolic al filozofiei Étienne Gilson consideră[13] că (Sfântul) Petru Damiani ilustrează o atitudine medievală răspândită față studiuldisciplinelor nereligioase (profane): pentru creștin, care crede în posibilitatea unei vieți după moarte condiționată de credința în articolreligiei lui Hristos, singurul lucru important de știut este Scriptura; restul e de "disprețuit", "abia ne poate interesa" și e "de evitat", graînsăși fiind pentru sfântul Petru Damiani diabolică ("născocire a diavolului, care el a fost primul dascăl de gramatică"), pentru că "ne îdeclinăm Dumnezeu la plural." (în aceeași notă, un alt contemporan al sfântului Damiani, anume Manegoldus din Lautenbach, care a fdintre primii profesori de teologie creștină, respingea și el dialectica citându-l în sprijin pe Cicero, care alegea în cursurile lui de retoriexemplu de propoziție irecuzabilă afirmația "dacă a născut, înseamnă că s-a culcat cu un bărbat" - "si peperit, cum viro concubuit"[14] ), faptcare contravenea dogmei creștine a nașterii lui Hristos din fecioară. Dihotomia între latina cultă, a clasicilor, și latina biblică a Vulgatesfântului Ieronim este un factor agravant în animozitatea pe care creștinii medievali o manifestau pentru gramatică, așa cum era ea preDonatus.[15]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ieronimhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vulgatahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epoc%C4%83_a_tenebrelor


7/24



În opinia unor istorici, precum Will Durant, factorul declanșator al Renașterii nu a fost atât redescoperirea civilizației clasice - manuscașteptau doar de secole în mânăstiri și în bibliotecile private ale iubitorilor de cultură și frumos ca să fie "descoperite" - cât factori ma precum existența la acel moment a unei civilizații urbane suficient de complexe, ca și înființarea universităților cu aproape două secol[16]

În urma cercetărilor istorice din ultimii ani, Evul Mediu nu mai este considerat drept o epocă întunecată, lipsită de creativitate culturalDatorită așa-ziselor " scriptoria" din mănăstirile medievale se păstraseră exemplare în limba latină din scrierile autorilor greci sau romaniAristotel și Thucydide, Virgiliu, Seneca, Cicero și Ovidiu. Scriptoria mânăstirilor nu erau însă nicicum unicele locuri în care s-au copimai vechi sau mai recente în perioada dificilă a Evului Mediu: în ciuda obstacolelor au existat continuu copiști, anticari și vânzători deașa cum știm din mărturiile lui Cassiodorus în secolul al VI-lea, ale lui Isidor și Benedict de Wearmouth în secolul VII, ale lui GerberSilvestru al II-lea) în secolul al X-lea, ale lui Petru de Blois în secolul al XII-lea, ale lui De Bury și Dante în secolul XIII.[17] Apoimanuscrisele de literatură clasică latină care au fost descoperite de renascentiști în mânăstiri își au originea, în opinia unor istorici preWilliam Birney, mai degrabă în donații spre mânăstiri din partea unor persoane private (practică despre care amintește și F. Somner Merryweather în "Bibliomania"), bibliotecile personale ale acestora conținând și lucrări ale autorilor clasici, decât datorită muncii de coperelor de literatură latină efectuată de călugări în scriptoria[18]: în perioada cuprinsă între înființarea primei mânăstiri creștine și până spre

finele secolului al XII-lea, istoricul american William Birney n-a reușit să găsească numele niciunui călugăr copist menționat pentru code literatură latină, iar Merryweather, autor deja amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționeazvreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau de altfel locurile unde se copia literaturreligioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic căutătorii renascentiști de manuscrise de literatură claslimba latină spun că nu le-au găsit în bibliotecile mânăstirilor explorate, amintind în schimb de locuri puțin onorabile în care le-au găs(poduri, beciuri, puțuri dezafectate, turnuri, donjoane, și holuri), sugerează că ele fuseseră achiziționate sau, dacă primite gratuit păstra pentru valoarea lor materială (pergamentul refolosibil pe care erau scrise), și nu pentru valoarea lor literar-artistică.[19] "Vânătorii" moderni demanuscrise antice confirmă și ei acest șablon al dezinteresului călugărilor creștini pentru literatura nereligioasă în general: Lord Prudhgăsit un teanc de manuscrise acoperite de un gros strat de praf într-o mânăstire nitriană în 1828 într-un pod, parlamentarul Robert Cur

vizitând o mânăstire egipteană în 1833 îi găsește pe călugări în capelă stând fiecare cu picioarele pe câte un manuscris folio, pentru a sfrig, aceștia având și ei un pod plin cu manuscrise aflate în toate gradele de descompunere, iar relatarea împrejurărilor în care von Tiscgăsește "codex Sinaiticus" (anume în coșul pregătit cu material de ars în sobă) e binecunoscută.[19] Laicii iubitori de literatură care au donatcontinuu colecții personale de cărți în ciuda notoriului dezinteres al călugărilor pentru literatura nereligioasă, știau că în timpuri de răzmânăstirile sunt unul dintre puținele locuri protejate.[20]

Sistemul de drept din societatea modernă își are originea în dreptul civil și canonic din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Gânditorii Res-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii și retoricii medievale. În domeniul teologiei au continuat tradițiile filozofiei scolastice, iinterpretarea filosofiei platoniciene și aristoteliene și-a păstrat mai departe un rol decisiv. Școlile din Salerno (Italia) și Montpellier (Freprezentau centre vestite pentru studiul medicinei.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Montpellierhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Salernohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Scolastic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gramatic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Tullius_Cicerohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lucius_Annaeus_Senecahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Vergilius_Marohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Thucydidehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu


8/24


9/24



Între anii 794 (moment în care Carol cel Mare începe construcția palatului de la Aachen) și 877 (anul morții lui Carol Pleșuvul) se poaremarca faptul că atât Carol cel Mare, cât și Ludovic cel Pios au simțit nevoia de a se alipi puterii spirituale, reprezentată prin clerici, dorința de a păstra cu ajutorul acestora omogenitatea statului franc, în condițiile în care acesta își marea granițele de la o perioadă la a

După ce a conceput o mai bună repartizare a bogățiilor Bisericilor, după ce a echilibrat condiția precară a călugărilor și preoților cu ceaepiscopilor și abaților, și după ce a reinstalat disciplina în cadrul clericilor, ce fusese tolerantă sub merovingieni, Carol cel Mare a sprideschiderea de școli episcopale și mânăstirești și a făcut apel, pentru ridicarea nivelului cultural al clericilor, la literați originari din regunde se menținuseră importante focare de cultură latină, deci din regiunile care nu decăzuseră din punct de vedere cultural la sfârșitul pmerovingiene așa cum se întâmplase cu cea mai mare parte a Galiei france care pierduse tot cea ce dobândise în perioada precedentă.

Răspunzând invitației regelui, la palatul imperial de la Aix-la-Chapelle, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturiimaeștri vestiți din Italia–Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul, din Spania–teologul și gramaticianul Theodulffost investit mai apoi ca episcop de Orléans, din Irlanda–astronomul Dungal și geograful Dicuil, din Britania anglo-saxonă–filosoful, tși literatul Alcuin de York (Albinus Flaccus 735 – 804 ), care a fost însărcinat să organizeze învățământul.

Cu ajutorul acestora au fost reînființate școlile publice după modelul vechi roman, încercându-se astfel să se înlăture practica germanic

educare a tânărului în familie cu ajutorul unui perceptor. Școlile nou înființate se aflau în jurul mănăstirilor. Cea mai importantă școalșcoala palatină, locul unde au predat intelectualii sus menționați. De reținut este faptul că însuși regele Carol cel Mare a luat lecții de gde la consilierul său cultural Alcuin. La începutul epocii carolingiene precizia gramaticală se pare că avea ca singur scop înțelegerea bcuvântului lui Dumnezeu și slujirea Lui cum se cuvine , însă, o dată cu renașterea carolingiană, gramatica s-a transformat profund, și simplu manual de reguli elementare de latină, a devenit o disciplină ce regla exprimarea și gândirea.

Obiectivul principal al renașterii vieții culturale a fost educarea clerului în vederea îndeplinirii corespunzătoare a funcției sale religioasnumai, deoarece se poate sesiza cum oamenii Bisericii au devenit cei mai buni colaboratori ai regelui în conducerea treburilor publice.capitularului despre cultivarea studiilor literare ("capitulare de litteris colendis") ne arată că și laicii erau îndemnați să nu neglijeze stuliterelor, căci numai așa vor reuși să cunoască mai ușor și mai exact misterele Sfintei Scripturi. De asemenea capitularul îl evidențiazăTheodulf, episcopul de Orléans, cel care i-a îndemnat pe clericii aflați în subordinea sa să deschidă școli în orașe și sate unde să primecopiii care vor să fie instruiți în meșteșugul literelor, fără însă să perceapă o taxă pentru acest lucru. Din spusele episcopului Theodulfcă învățământul era general și gratuit pentru toți oamenii liberi.

Datorită învățământului practicat în noile școli înființate, care viza în deosebi interesele nobililor, ce-și trimiteau copii cu precădere spinstruiți, cultura a dobândit treptat un caracter clericalo-feudal.

Limba folosită în școli și administrație a fost latina clasică deoarece unitatea administrativă a unui imperiu atât de vast, de la Elba și DPirinei, antrenând mai multe popoare laolaltă, nu putea fi menținută dacă fiecare dregător ar fi vorbit dialectul său. Astfel, limba pe ca

învățații o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pirineihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elbahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Latina_clasic%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theodulf&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theodulf,_episcopul_de_Orl%C3%A9ans&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sfintei_Scripturi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alcuinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albinus_Flaccus_735_%E2%80%93_804&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcuin_de_Yorkhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Britaniahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dicuil&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dungal&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Orl%C3%A9anshttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theodulf&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Diaconulhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paulin_din_Aquileea&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petru_din_Pisa&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aix-la-Chapellehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Galiei_france&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_cel_Pioshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Ple%C8%99uvulhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Mare


10/24



intermediul acesteia, renașterea carolingiană a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, Henri Pirenne aconsiderat limba latină drept instrument al renașterii carolingiene, chiar dacă o privea ca fiind după anul 800 o limbă moartă, savantă.

Ceea ce a dat statului lui Carol cel Mare adevăratul caracter de "renovatio imperii" (restaurarea imperiului) a fost amploarea folosirii sîn guvernare. Abundența documentelor de cancelarie scrise în limba latină, capitulariile mai ales (circa 1700 ce s-au păstrat), scot în ev bogata activitate legislativă a timpului. De asemenea, datorită scrisului, Lupulus din Ferrières, persoană ce a colecționat și corectat texclasice cu o perspicacitate apropiată de cea a unui filolog modern, a devenit cel mai de seamă reprezentant al erudiției carolingiene. Unmare cărturar al renașterii carolingiene, care a reînviat biografia ca operă de artă, este Eginhard. Acesta luând ca model Viețile împărațSuetonius a alcătuit o relatare a domniei lui Carol cel Mare, însă, în stil cronicăresc.

Amploarea pe care a luat-o scrisul în perioada carolingiană a dus la apariția frumoasei "minuscule carolingiene". Spre deosebire de scrmerovingiană mult alungită și greu de descifrat, minuscula carolingiană era o scriere ordonată, cu caractere bine definite, rotunjite grațce permitea citirea ei fără efort. Cu toate că putea fi executată mult mai repede față de scrierile anterioare, fiind clară, aceasta aproapelăsat impresia unei scrieri de mână. Unciala minusculă carolingiană a reprezentat ultima formă din evoluția scrierii romane. Difuzare sImperiu a adus un progres decisiv în cultură întrucât a fost un instrument cu ajutorul cărora intelectualii carolingieni au scris și tradusdeopotrivă mult și în domenii diverse. De asemenea, impunându-se în întreg Occidentul, cu timpul a devenit unul dintre modelele cele

folosite până astăzi.Originea minusculei carolingiene pare să fie la Corbie, deoarece aici s-a descoperit primul manuscris redactat cu aceste litere. Este vorBiblia de la Amiens comandată de Maurdramne, abate de Corbie între 772 și 780.

Renașterea carolingiană a asigurat difuzarea și succesul operelor literare și filosofice din antichitatea timpurie, deoarece la palatul impla Aix-la-Capelle, și nu numai, au existat centre de copiere a manuscriselor din această perioadă. Erau copiate îndeosebi Sfânta Scriptuevanghelierele și sacramentarele folosite de biserici în celebrarea cultului. În această perioadă s-a scris pe pergament întrucât, la mijlocsecolului al VIII-lea, papirusul, material fragil adus din Egipt și devenit din ce în ce mai scump și mai rar, a fost abandonat.

Numărul atelierelor de copiat și multiplicarea manuscriselor au dat bibliotecilor epocii carolingiene o bogăție nemaicunoscută până atu pare că mănăstirea Fulda avea biblioteca cea mai bogată: aproximativ o mie de volume.

Renașterea carolingiană s-a manifestat și în planul artelor vizuale prin reînnoirea formelor antice cărora le-a atribuit sensuri ideologiceSpre exemplu, modelele păgâne, ce au pătruns în arta creștină, au fost adaptate nevoilor noii ideologii. Acest lucru poate fi sesizat cel mla capela imperială din Aachen, cel mai notabil reper spiritual al Occidentului medieval, ridicată de Carol cel Mare. Pragmatic, acestmonument de plan central prelua, odată cu unele spolii italice, planul ctitoriei justiniene de la San Vitale din Ravena, indicând limpede peste veacuri între două lăcașuri imperiale, între cel mai însemnat monument carolingian și unul dintre cele mai vestite sanctuare din vromano-bizantină.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ravenahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=San_Vitale&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aachenhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Fuldahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aix-la-Capelle&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Maurdramne,_abate_de_Corbie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biblia_de_la_Amiens&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Corbiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Minuscula_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scrierea_merovingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%22minuscule_carolingiene%22&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Suetoniushttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vie%C8%9Bile_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eginhard&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupulus_din_Ferri%C3%A8res&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henri_Pirenne&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1


11/24



Același plan central–amintind de un venerabil lăcaș de cult al primelor timpuri creștine de la Ierusalim – sau planul bazilical căruia ve biserică a Sfântului Petru din Roma îi conferise un particular prestigiu, aveau să fie regăsite în lumea carolingiană–la Germignydes-PrCentula, Corvey și Lorsh (unde o poartă ajungea să copieze arcul de triumf roman) într-o arhitectură ale cărei strânse raporturi cu oficspectacolele liturgice au fost puse mai de mult în lumină, după cum tipul de "platium" romano-bizantin avea să fie copiat în reședințelelui Carol cel Mare de la Aachen și Ingelheim.

Asemenea monumente eclesiastice și laice, ctitorii imperiale și ale unor demnitari erau împodobite cu piese de artă concepute și ele duantică-"ad iustar antiquorum operum", spre a relua expresia cronicarului vremii Eginhard,-sau înrâurite de modele ale Răsăritului bizanislamic cu care imperiul francilor se afla în contacte permanente, de o potrivă în arta fildeșului și în cea a metalelor prețioase.

În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau prezeelemente ale realismului roman, alegorii, costume, fonduri de arhitecturi clasice.

De reținut este faptul că renașterea artelor, deși a stat sub bagheta politică și religioasă, a reușit să fie totuși mai originală și mai puțindependentă de aportul străin, sau de cel al trecutului. Artiștii nu au căutat neapărat să copieze modelele clasice, ci să introducă mai de elemente noi.

DinVita Karoli Magni se știe că dintre toți regii, "cel mai zelos în a-i căuta cu sârguință pe bărbații învățați și în a le înlesni posibilitateași cultiva în voie înțelepciunea, ceea ce i-a îngăduit să redea întreaga strălucire științei până atunci aproape necunoscute acestei lumi ba fost Carol cel Mare. Activitățile culturale desfășurate de acesta au fost un pas important în procesul prin care poporul german a asimînvățătura clasică și creștină. Un accent deosebit trebuie pus pe Carol cel Mare în istoria medievală întrucât încoronarea lui ca împăratdecembrie 800, este foarte semnificativă, întrucât a marcat unirea populație vechiului Imperiu Roman cu cea a alogenilor. Aceasta a puvisului împăratului din Răsărit de a mai recuceri teritoriile din Apusul Imperiului, ocupate de barbari în secolul al V-lea.

Actul încoronării explică atât prin imaginea papei, cât și cea a lui Carol cel Mare, de ce renașterea carolingiană reprezintă o contopire o unire de mai mulți factori care au determinat o nouă sinteză și prin aceasta originală. Practic, ceea ce s-a urmărit după anul 800 a forestaurare pur și simplu, ci o "translatio imperii translatio studii", adică o strămutare a formelor bătrânului Imperiu pentru a se modelalume tânără.

Efortul de a trăi după norme clasice, când relațiile feudale se afirmaseră cu tot ceea ce ele reclamau ca mod de viață, a avut drept rezuleliberarea forțelor inventive. Renașterea carolingiană a reprezentat un izvor de inspirație pentru mișcarea intelectuală de mai târziu, delăsat ca moștenire: transcrieri străvechi ale poemelor barbare în care erau cântate istoria și războaiele regilor de altă dată; ideile unui cinstruit, care a fost capabil să conducă cancelaria regală și administrația statului; numeroase tratate de dogmatică ce au clarificat discuțaprinse asupra doctrinei adopționiste, doctrinei iconoclaste și cea privind natura Trinității; o gramatică în limba națională și o liturghieunificată potrivit ritului roman; cărți liturgice și o Biblie a cărui text latin a fost revizuit; o scriere nouă care s-a dovedit a fi foarte util

asemenea prin păstrarea formelor tradiționale adaptate la cerințele epocii, renașterea carolingiană a însemnat un mare pas înainte, o denecesară în drumul spre viitor al istoriei.

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trinit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Imperiu_Roman&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eginhard&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ingelheimhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aachenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lorsh&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corvey&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centula&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Germignydes-Pres&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sf%C3%A2ntului_Petru&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ierusalim


12/24



Contrar aparențelor, istoria ca reconstrucție nu este dinspre trecut către noi, ci dinspre prezent către trecut, deoarece trecutul este acela integrează în prezent. Se spune că în istorie termenul limită pare a fi faptul sau evenimentul, deoarece faptul este elementar și ireductideterminațiile spațiului de cultură și ale timpului său. Spațiul cultural și timpul pe care l-am parcurs se pare că scot în evidență un evefoarte important din istorie, renașterea carolingiană, o perioadă în care cultura s-a adresat atât omenirii, cât și conștiinței. Sensul și rolrenașteri a fost acela de a constitui, desemna și identifica omenirea, de a o caracteriza în chip decisiv.

Renașterea ottonică

Aceasta se referă la caracteristicile de stil în arta și arhitectura din timpul împăratului Otto III (983-1002), sub influența antichității și Bizanțului, pentru obținerea unei " Renovatio imperii Romanorum". Aceste influențe s-au exercitat mai ales în ilustrațiile de cărți, artizanat șiarhitectură (Capela Sf. Bartolomeu din Paderborn, Germania).

Descoperirile geografice

Descoperirile geografice au schimbat radical concepțiile asupra lumii. La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb debarcă pe insula Guadin arhipelagul insulelor Bahamas și descoperă, astfel, America. În același an, la 2 ianuarie, prin cucerirea Granadei de către regii CasSpania (" Reconquista"), dispare - după 800 de ani de dominație - ultimul bastion al prezenței arabe în Peninsula Iberică. În 1497 Vasco Gama descoperă drumul spre India, trecând în Oceanul Indian pe la Capul Bunei Speranțe din sudul Africii. Prin expediția întreprinsă Magellan între 1519-1522 dispar și ultimele îndoieli asupra formei sferice a Pământului.

Progrese în știință și tehnică

În cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucrări grecești în domeniul matematicii și s-a găsit soluțiaecuațiilor de gradul trei. Cunoștințele obținute în astronomie de către Nicolai Copernic (1473-1543), Tycho Brahe (1546-1601) și JohaKepler (1571-1630), prin descoperirea legilor mișcării planetelor, depășesc viziunea geocentrică a lui Ptolemeu, conducând la reprezenheliocentrică a sistemului solar. Către sfârșitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei (1564-1642) aplică modelele matematice în studiufenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - tipografiei - de către JGutenberg (1440), ceea ce contribuie la răspândirea largă a cunoștințelor.

Schimbări politice și religioase

În această perioadă începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu statele-orașe italiene și continuând în Germania, Franța și SpaAcest proces este favorizat de o diplomație modernă, care, evitând războaiele, devine un important instrument politic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stat-ora%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/1440https://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipografiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1642https://ro.wikipedia.org/wiki/1564https://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galileihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_solarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Heliocentrismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geocentrismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1630https://ro.wikipedia.org/wiki/1571https://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Keplerhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1601https://ro.wikipedia.org/wiki/1546https://ro.wikipedia.org/wiki/Tycho_Brahehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1543https://ro.wikipedia.org/wiki/1473https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolai_Copernichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ecua%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttps://ro.wikipedia.org/wiki/1522https://ro.wikipedia.org/wiki/1519https://ro.wikipedia.org/wiki/Fernand_de_Magellanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capul_Bunei_Speran%C8%9Behttps://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasco_de_Gamahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1497https://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Castiliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Granadahttps://ro.wikipedia.org/wiki/2_ianuariehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Bahamashttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Guanahani&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristofor_Columbhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1492https://ro.wikipedia.org/wiki/12_octombriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paderbornhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bizan%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1002https://ro.wikipedia.org/wiki/983https://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_III


13/24



Niccolò Machiavelli

Clerul, în special cel înalt, își schimbă modul de viață, renunțând la preocupările exclusive de cult și aspirând la o participare activă înPapi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în această privință de negustori sau conducători politici. Creștinismul rămâne, totuși, el preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorațcredincioși. În același timp, însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele filologice și istorice nostudiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra teologiei și scripturilor sfinte a dus, printre alte evoluții, la apareformei protestante, inițiată în Germania de către Martin Luther (1483-1546), și răspândită apoi în întreaga lume catolică.

Trăsăturile caracteristice ale Renașterii

Ruperea cu tradițiile

Acest fenomen a fost decisiv în special în domeniul istoriografiei. Opere ca " Historiarum Florentini populi libri XII " (1420) de LeonardoBruni și " Istorie fiorentine" (1520) de Niccolò Machiavelli sunt exemple ale unui nou mod de a interpreta istoria și problemele statale. IsRenașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi); în timp cînvățații Evului Mediu priveau cu neîncredere lumea păgână a grecilor și romanilor, noua generație a Renașterii era plină de admirație

civilizația antichității și condamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind ignorantă, barbară, întunecată. Propriul lor timp îl considerepocă a luminii.

Umanismul

Baza spirituală a Renașterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichității a dus la căutareadescoperirea manuscriselor clasice: "Dialogurile" lui Platon, operele istorice ale lui Herodot și Thucydide, creațiidramatice și poetice ale grecilor și romanilor. Învățați din Bizanț, care după căderea Constantinopolului la turci (s-au refugiat în Italia și predau acum în școli din Florența, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunoștința limbii gr

clasice. Deși adesea apăreau simple imitații ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei și filozofiei contribuia la instliberă a oamenilor, dându-le o mai mare forță de discernământ. Mulți gânditori ai Renașterii (Marsilio Ficino, GiPico della Mirandola) se orientează în direcția neoplatoniciană în filosofie, în timp ce aristotelismul oficial încep piardă din importanță. Reprezentanți importanți ai umanismului au fost Leonardo Da Vinci, Erasmus din RotterdThomas Morus. Cultivarea armonioasă nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era totdiscreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat întrantropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul.

Renașterea italiană

https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdamhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Pico_della_Mirandolahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marsilio_Ficinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ferrarahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1453https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bizan%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Thucydidehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Herodothttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavellihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1520https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leonardo_Bruni&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1420https://ro.wikipedia.org/wiki/1546https://ro.wikipedia.org/wiki/1483https://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Lutherhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Reformahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sfintele_Scripturi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Istoriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Filologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sienahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Niccolo_Machiavelli_1.jpg


14/24



"Francesco Petrarca" -Frescă de Andrea di

Bartolo, Galleria degliUffizi, Florența

Lorenzo Ghiberti -"Poarta paradisului" a

Baptisteriului dinFlorenţa

Donatello - David -Muzeul Bargello, Florenţa

Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în Italia. După Pacea de la Lodi(1454) a intervenit un echilibru între diversele forțe politice care a dus la o perioadăde relativă liniște și, în consecință, la dezvoltarea economică a orașelor din centrul șinordul Italiei, favorizând înflorirea artei și literaturii, încurajată și susținută financiar de bogatele și influentele familii Medici din Florența, Este din Ferrara, Sforza dinMilano precum și de ducii de Urbino, dogii venețieni și de papalitatea romană.

Literatură

Renașterea continuă opera începută deja în sec. al XIV-lea prin " La DivinaCommedia", monumentala creație a lui Dante Alighieri (1265-1321), sonetele șiscrisorile lui Francesco Petrarca (1304-1374), nuvelele lui Giovanni Boccaccio(1313-1375) reunite în volumul " Il Decamerone". Se reiau vechile genuri literaredin antichitate - epopeea, satira, epigrama, biografia - și se creează genuri noi, casonetul și nuvela ( Novella). Reprezentanți ai literaturii italiene renascentiste sunt:

Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze per la giostra", " Favola d'Orfeo"; Niccolò Machiavelli (1469-1527), " Il Principe", " Istorie fiorentine", " Discorsi",comedia " La Mandràgola", " Dell'arte della guerra" (1516 – 1520);

Ludovico Ariosto (1474-1533), "Orlando Furioso";Baldassare Castiglione (1478-1520), " Il Cortegiano";Matteo Bandello (ca. 1480-1562), " Novelle";Pietro Aretino (1492-1556), " Lettere";Torquato Tasso (1544-1595), "Gerusalemme liberata", " Aminta".

Arte plastice

Dezvoltarea artei în Renașterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea în Florența. Filippo Brunelleschi(1377-1446), cel mai însemnat constructor al Renașterii, descoperă perspectiva liniară - caracteristică artei dinaceastă perioadă - și realizează cupola Domului din Florența (1436).

Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porților de bronz ale Baptisteriului din fațaDomului, numite, mai târziu, de către Michelangelo "Porțile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin stilul său plastic, a influențat și pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David , primasculptură care, ca în timpurile antichității, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără veșminte. Alte sculpturi alelui Donatello sunt monumentul ecvestruGattamelata din Padova sau tribuna de marmorăCantoria pentru Domul din Florența.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1466https://ro.wikipedia.org/wiki/1386https://ro.wikipedia.org/wiki/Donatellohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelo_Buonarrotihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Battisterio&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1455https://ro.wikipedia.org/wiki/1378https://ro.wikipedia.org/wiki/Lorenzo_Ghibertihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1436https://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1446https://ro.wikipedia.org/wiki/1377https://ro.wikipedia.org/wiki/Filippo_Brunelleschihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1595https://ro.wikipedia.org/wiki/1544https://ro.wikipedia.org/wiki/Torquato_Tassohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1556https://ro.wikipedia.org/wiki/1492https://ro.wikipedia.org/wiki/Pietro_Aretinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1562https://ro.wikipedia.org/wiki/1480https://ro.wikipedia.org/wiki/Matteo_Bandellohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1520https://ro.wikipedia.org/wiki/1478https://ro.wikipedia.org/wiki/Baldassare_Castiglionehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1533https://ro.wikipedia.org/wiki/1474https://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovico_Ariostohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1527https://ro.wikipedia.org/wiki/1469https://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavellihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/wiki/1454https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angelo_Poliziano&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Nuvel%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sonethttps://ro.wikipedia.org/wiki/Biografiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epigram%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Satir%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Epopeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1375https://ro.wikipedia.org/wiki/1313https://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccacciohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nuvel%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1374https://ro.wikipedia.org/wiki/1304https://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarcahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sonethttps://ro.wikipedia.org/wiki/1321https://ro.wikipedia.org/wiki/1265https://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighierihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Urbinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Francesco_Sforza&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ferrarahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_d%27Este&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Medicihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1454https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pacea_de_la_Lodi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Donatello_david_plaster_replica_head_and_shoulders_front_right_1000px_wide.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Florenca146.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Galeria_Uffizihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Petrarch_by_Bargilla.jpg


15/24



Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci,Florența

Leonardo da Vinci -Cinacea de Taină - SantaMaria delle Grazie,Milano

În pictură, Cimabue (1240-1302) și elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova și din cape"Santa Croce" din Florența -, pot fi considerați ca precursori.

Pictura în Renașterea timpurie

Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste și aplicarea perspectivei îndesen, este socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie aRenașterii. Ciclul de fresce în "Cappella Brancacci" din biserica"Santa Maria delleCarmine" din Florența impresionează prin individualitatea și plasticitatea noului stil.

Și Paolo Uccello (1397-1475) -"Battaglia di San Romano" , "Il CondottiereGiovanni Acuto" - este fascinat de potențialul perspectivei în pictură. Alți maeștridin această perioadă sunt călugărul dominican Fra Angelico (1400-1455), JacopoBellini (1400-1470), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris și lucrări teoretice în domeniul matemași perspectivei.

Pictorii din generația următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă a peisajelor, compunereaminuțioasă a tablourilor, finețea redării figurilor. Printre aceștia se numără: Antonio Pollaiuolo (1432-1498)Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - în Florența; Andrea Mantegna (11506) - în Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca.1477-1510) - în Veneția. Aceștia din urmdat o orientare decisivă școlii venețiene, prin simțul nou al organizării spațiale, al luminii și culorii, în contstilul florentin, în care predomină desenul. Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucr pentru familia Medici din Florența și pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menț"Nașterea lui Venus" (La nascita di Vènere) (1482) și"Primăvara" (1474).

Pictura în perioada de apogeu a Renașterii

În anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florența, venind de la Milano, unde pictase frescaCina cea de Taină pentru bisericaSanta Maria delle Grazie. În acest timp, Michelangelo (1475-1564) lucrează la statuia de marmură a lui"David" , care avea să devinăsemnul distinctiv al orașului Florența.

Centrul de greutate al artei se mută la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care încurajează realizarea unor proiecte ambițioase înăuntafara Vaticanului. Domul "Sfântul Petru" (San Pietro), este construit după planurile lui Donato Bramante (1444-1514), în "Capela SixtMichelangelo pictează plafonul și fundalul ("Judecata de Apoi" ). Rafael Sanzio (1483-1520) decorează camerele ( Le Stanze di Raffaello) din

palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra"Școală din Atena" , în care sunt figurați diverși filozofi ai antichității.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1520https://ro.wikipedia.org/wiki/1483https://ro.wikipedia.org/wiki/Rafael_Sanziohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelo_Buonarrotihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capela_Sixtin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1514https://ro.wikipedia.org/wiki/1444https://ro.wikipedia.org/wiki/Donato_Bramantehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1564https://ro.wikipedia.org/wiki/1475https://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelo_Buonarrotihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cina_cea_de_Tain%C4%83_(Leonardo_da_Vinci)https://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1519https://ro.wikipedia.org/wiki/1452https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1500https://ro.wikipedia.org/wiki/1474https://ro.wikipedia.org/wiki/1482https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Medicihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1510https://ro.wikipedia.org/wiki/1445https://ro.wikipedia.org/wiki/Sandro_Botticellihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1510https://ro.wikipedia.org/wiki/1477https://ro.wikipedia.org/wiki/Giorgionehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1516https://ro.wikipedia.org/wiki/1430https://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Bellinihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1506https://ro.wikipedia.org/wiki/1431https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_Mantegnahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/wiki/1449https://ro.wikipedia.org/wiki/Domenico_Ghirlandaiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1488https://ro.wikipedia.org/wiki/1435https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_del_Verrocchiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1498https://ro.wikipedia.org/wiki/1432https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonio_Pollaiuolo&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1492https://ro.wikipedia.org/wiki/1416https://ro.wikipedia.org/wiki/Piero_della_Francescahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1470https://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacopo_Bellinihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1455https://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/wiki/Fra_Angelicohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_dominicanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1475https://ro.wikipedia.org/wiki/1397https://ro.wikipedia.org/wiki/Paolo_Uccellohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Naturalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1428https://ro.wikipedia.org/wiki/1401https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacciohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1337https://ro.wikipedia.org/wiki/1266https://ro.wikipedia.org/wiki/Giottohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1302https://ro.wikipedia.org/wiki/1240https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimabuehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo_da_Vinci_(1452-1519)_-_The_Last_Supper_(1495-1498).jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Edenuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Masaccio-Expulsion_of_Adam_and_Eve-_Brancacci_Chapel2.jpg


16/24



Leonardo da Vinci, Doamna cuhermina, Muzeul Czartoryski,Cracovia

Michelangelo -Crearealui Adam - CapelaSixtină, Vatican

Bazilica Sfântul Petru din Roma

Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renașterii în Veneția. El pictează și pentru Carol Quintul, care îl numește pictor oficial al curții regale spaniole.

Un alt reprezentant de seamă al picturii din această perioadă a fost Correggio (1489-1534), care a trăit ceamai mare parte a vieții sale în Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, frescele din bisericaSan Giovanni Evangelista).

Manierismul

Începând aprox.cu anul 1590, prevalează arta manieristă cu diverse tendințestilistice, în care - în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente -repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenești apar șerpuitoare șicrispate ( Figura serpentinata), tablourile sunt încărcate cu multe elementedecorative, anunțând ivirea stilului "baroc".

Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt:

Pontormo (1494-1556), în Florența;Rosso Fiorentino (1494-1540), pictează palatul Fontainebleau din apropierea Parisului;Andrea Palladio (1508-1580), pictor și arhitect din Vicenza, inițiază stilul palladianist ,care va influența arhitectura engleză din sec. al XVIII-lea;Benvenuto Cellini (1500-1571), miniaturist și sculptor din Florența, realizează celebrasculptură în bronz"Perseu cu capul meduzei" , care se găsește în Loggia dei Lanzi ( Piazzadella Signoria);Giorgio Vasari (1511-1576), pictor, arhitect și biograf. A scris"Vite de' più eccellentiarchitetti, scultori e pittori" (1550);Paolo Veronese (1528-1588), unul din maeștrii școlii venețiene;Tintoretto (1518-1594), cel mai important reprezentant al manierismului venețian,realizează 56 de picturi murale pentru palatul"Scuola di San Rocco" (Veneția).

Arhitectura Renașterii

În arhitectura Renașterii se pot deosebi două tendințe:

O primă tendință este caracterizată prin folosirea formelor de expresie ale antichității. Aceasta se realizează în jurul anului 1500, perioada de apogeu a Renașterii, prin construcțiile clare și armonice ale lui Donato Bramante, și se răspândește în tot restul Italiefolosesc ca elemente de construcție coloanele, pilaștrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhite

https://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Donato_Bramantehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1500https://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1594https://ro.wikipedia.org/wiki/1518https://ro.wikipedia.org/wiki/Tintorettohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1588https://ro.wikipedia.org/wiki/1528https://ro.wikipedia.org/wiki/Paolo_Veronesehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1550https://ro.wikipedia.org/wiki/1576https://ro.wikipedia.org/wiki/1511https://ro.wikipedia.org/wiki/Giorgio_Vasarihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Piazza_della_Signoriahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1571https://ro.wikipedia.org/wiki/1500https://ro.wikipedia.org/wiki/Benvenuto_Cellinihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vicenzahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1580https://ro.wikipedia.org/wiki/1508https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_Palladiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fontainebleauhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1540https://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/wiki/Rosso_Fiorentinohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1556https://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pontormo&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttps://ro.wikipedia.org/wiki/Manierismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1590https://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Parmahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1534https://ro.wikipedia.org/wiki/1489https://ro.wikipedia.org/wiki/Correggiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Quintulhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1576https://ro.wikipedia.org/wiki/1488https://ro.wikipedia.org/wiki/Tiziano_Vecellohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:St._Peter%27s_Basilica_Facade,_Rome,_June_2004.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:God2-Sistine_Chapel.pnghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cracoviahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Czartoryskihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo_da_Vinci_-_Lady_with_an_Ermine.jpg


17/24



Primăria din Poznań

lui Vitruviu ("De architectura" , sec. I î.Hr.), la care se adaugă cupolele (Domul din Florența,Bazilica Sfântul Petru din Roma). Fațadele sunt concepute ținându-se seamă de simetrie și ordiArhitecții sunt considerați artiști și aparțin păturii cultivate a societății.

A doua tendință, proprie mai ales țărilor nordice, îmbină elementele antice cu tradițiile stiluluimedieval, în care predomină liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adaugă ornamentarabescuri (în Spania). Maiștrii de construcții sunt meseriași. Exemple: în Franța, aripa de vest

palatului Luvru din Paris (1550-1558), realizată de Pierre Lescot; în Germania, castelul dinHeidelberg și primăria din Augsburg, construită de Elias Holl.

Muzica Renașterii

Muzica din timpul Renașterii corespunde "vârstei de aur" a polifoniei. Genurile cele mai frecvesunt "messele", "motettele", madrigalul și cântecele cu acompaniament instrumental. Din puncvedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului flamand Johannes Tinctoris (1435-15în care prezintă și susține tendințele înnoitoare în muzică. Unul din cei mai importanți compoz

ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), care cu a sa"Missa de BeataVirgine" (1570) marchază trecerea spre baroc. Se stabilesc contacte între muzicienii de diverse naționalități, centrul de atracție fiind, și domeniu, Italia. Astfel compozitorul spaniol Tomás Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important reprezentant al școlii de muziRoma, în timp ce italianul Andrea Gabrieli (1510-1586) conduce"Die Münchner Hofkapelle" . Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612) și ClaudioMonteverdi (1567-1643) se dezvoltă muzica monodică și se face trecerea către genul muzicii de operă.

Renașterea în diverse țări europene

Din Italia, Renașterea se răspândește și în alte țări din Europa apuseană. Învățați, artiști, negustori sau meseriași călătoresc în orașele ise întorc în Franța, Flandra sau în zona hanseatică nu numai cu noi cunoștințe, dar și cu un alt gust în artă și în modul de viață. Declinfeudalismului și centralizarea puterii politice deschid calea schimbărilor culturale, sociale și economice. Spre deosebire de Italia, undecultivă limbile latină și greacă, în țările vest-europene, sub influența protestantismului, se folosesc limbile naționale, fapt care contribuformarea noilor state naționale - caracterizate printr-un limbaj unitar.

Franța

Spiritul Renașterii italiene a pătruns în Franța datorită unor personalități ca Leonardo da Vinci și Benvenuto Cellini, prezenți la curtea Francisc I și participanți la proiectarea decorării palatului din Fontainebleau. Scriitorul François Rabelais (1494-1553), călugăr benediautor al povestirilor"Horribles et Épouvantables Faits et Prouesses du très renommé Pantagruel" (1532) și"Vie inestimable du grand

https://ro.wikipedia.org/wiki/1532https://ro.wikipedia.org/wiki/1553https://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Rabelaishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fontainebleauhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Benvenuto_Cellinihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Liga_hanseatic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Flandrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monodie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1643https://ro.wikipedia.org/wiki/1567https://ro.wikipedia.org/wiki/Claudio_Monteverdihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1612https://ro.wikipedia.org/wiki/1553https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giovanni_Gabrieli&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1586https://ro.wikipedia.org/wiki/1510https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Andrea_Gabrieli&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1611https://ro.wikipedia.org/wiki/1548https://ro.wikipedia.org/wiki/Tom%C3%A1s_Luis_De_Victoriahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttps://ro.wikipedia.org/wiki/1570https://ro.wikipedia.org/wiki/1594https://ro.wikipedia.org/wiki/1525https://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Pierluigi_da_Palestrinahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1511https://ro.wikipedia.org/wiki/1435https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Johannes_Tinctoris&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Flamanzihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Madrigalhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Motett&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Messe&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Polifoniehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elias_Holl&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Augsburghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Heidelberghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre_Lescothttps://ro.wikipedia.org/wiki/1558https://ro.wikipedia.org/wiki/1550https://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stilul_gotichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ogiv%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vitruviuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Poznan_10-2013_img10_Town_hall.jpg


18/24



Hieronymus Bosch -Grădina plăcerilor 1503-1504, MuzeulPrado, Madrid

François Rabelais -Gravură de MichelLanne, 1630

Gargantua, père de Pantagruel" (1534), întruchipează tipul perfect al umanistuluirenascentist. Joachim du Bellay (1522-1560) redactează manifestul "Pleiadei",intitulat"Défense et illustration de la langue française" .

Țările de Jos

Pictorul flamand Jan van Eyck (ca.1390-1441) este considerat întemeietorul picturii Renașterei în Flandra și în Olanda. Rogier van der Weyden (1400-1464)călătorește în Italia, unde este foarte prețuit, influențând prin lucrările sale școalade pictură din Ferrara. În tripticul"Grădina plăcerilor" , Hieronymus Bosch (1450-1516) prezintă de o manieră fantastică păcatele omenești, într-o lume imaginară,supranaturală. Alți pictori din această perioadă sunt: Hans Memling (1433-1494),Dirk Bouts (1415-1475), Hugo van der Goes (1440-1482). Printre manieriști senumără Bernard van Orley (1488-1541) și Jan van Scorel (1495-1562).

Erasmus din Rotterdam (1466-1536), cel mai important reprezentant al umanismului de anvergură

europeană, își redactează majoritatea scrierilor în limba latină.

Germania

Arta germană era orientată în special spre tradițiile stilului gotic. Konrad Witz (ca.1400-1445) pictează peisaje sub influența artei flamopera lui Albrecht Dürer (1471-1528), pictor, desenator și gravor, se realizează legătura cu arta Renașterii, după modelul celei italieneCiclurile sale de gravuri în lemn "Patimile" și "Viața Mariei" sunt cunoscute în întreaga Europă. În special compoziția sa "Cei patru A(1526) arată atașamentul la eleganța picturii italiene și forța sa de exprimare. Dürer întreprinde călătorii în Italia și în Țările de Jos și îstrânse legături cu artiștii epocii. Contemporanul său Matthias Grünewald (1480-1528) pictează încă în stilul evului mediu.

În literatură sunt de menționat:

Sebastian Brant (1457-1521), scriitor alsacian, autor de poeme satirice;Thomas Murner (1475-1537), scriitor și predicator, traduce în versuri epopeea " Aeneis" de Virgiliu;Philipp Melanchthon (1497-1560), autor al "Confesiunii din Augsburg" (1530);Sebastian Franck (1500-1543), scriitor umanist și teosof, publică și o culegere de proverbe.

Spania

https://ro.wikipedia.org/wiki/Teosofiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1543https://ro.wikipedia.org/wiki/1500https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sebastian_Franck&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1530https://ro.wikipedia.org/wiki/1560https://ro.wikipedia.org/wiki/1497https://ro.wikipedia.org/wiki/Philipp_Melanchthonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Vergilius_Marohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epopeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1537https://ro.wikipedia.org/wiki/1475https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Murner&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Alsaciahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1521https://ro.wikipedia.org/wiki/1457https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebastian_Branthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1528https://ro.wikipedia.org/wiki/1480https://ro.wikipedia.org/wiki/Matthias_Gr%C3%BCnewaldhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_%C8%98aptesprezece_Provinciihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Albrecht_D%C3%BCrerhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1526https://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1528https://ro.wikipedia.org/wiki/1471https://ro.wikipedia.org/wiki/Albrecht_D%C3%BCrerhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1445https://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Konrad_Witz&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Stil_gotichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1536https://ro.wikipedia.org/wiki/1466https://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdamhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1562https://ro.wikipedia.org/wiki/1495https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jan_van_Scorel&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1541https://ro.wikipedia.org/wiki/1488https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bernard_van_Orley&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Manierismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1482https://ro.wikipedia.org/wiki/1440https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hugo_van_der_Goes&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1475https://ro.wikipedia.org/wiki/1415https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dirk_Bouts&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1494https://ro.wikipedia.org/wiki/1433https://ro.wikipedia.org/wiki/Hans_Memlinghttps://ro.wikipedia.org/wiki/1516https://ro.wikipedia.org/wiki/1450https://ro.wikipedia.org/wiki/Hieronymus_Boschhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ferrarahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1464https://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/wiki/Rogier_van_der_Weydenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Olandahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Flandrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1441https://ro.wikipedia.org/wiki/1390https://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Eyckhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=La_Pl%C3%A9iade&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1560https://ro.wikipedia.org/wiki/1522https://ro.wikipedia.org/wiki/Joachim_du_Bellayhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1534https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Rabelais01.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hieronymus_Bosch_023.jpg


19/24



Albrecht Dürer - "Adoraţia SfinteiTreimi", 1511 - KunsthistorischesMuseum, Viena

Regina Elisabeta I a Angliei -Gravură 1596, autor anonim

Spania, abia eliberată de sub dominația maură, se atașează cuîntârziere Renașterii europene. În secolul al XVI-lea, pictoruloficial al curții regale spaniole este Tiziano, deși el, personal, nua fost niciodată în Spania. Alonso Berruguete (1450-1504), celmai important pictor spaniol din această perioadă, lucrează înspecial în Valladolid. Reprezentant al manierismului tardiv esteEl Greco (1541-1614), un discipol al lui Tintoretto. În jurulanului 1560 se construiește palatul"El Escorial" în apropiere deMadrid, important centru al Renașterii spaniole.

Anglia

Încă înainte de epoca Renașterii, Anglia a cunoscut o literaturăînfloritoare, reprezentată prin:

Geoffrey Chaucer (ca.1340-1400), considerat "părintele poeziei

engleze"; (John Dryden), autor, printre altele, al "Povestirilor din Canterbury" (The Canterbury Tales).William Langland (ca.1330-1400), autor al poemului alegoric"Piers Plowman" .Thomas Malory (1395-1471), autorul primului roman în proză din literatura engleză, bazat pelegenda regelui Arthur și a "Cavalerilor Mesei Rotunde".

Sub denumirea, de altfel controversată, de "Renaștere engleză" se înțelege mișcarea culturală și artistică din Anglia de la începutul secXVI-lea până la mijlocul celui de al XVII-lea, perioadă pașnică de dezvoltare după sfârșitul Războiului de 100 de ani și al Războiului două roze. Această perioadă include lunga domnie a reginei Elisabeta I, de aceea mai este denumită"Epoca Elisabetană" . Reprezentanți deseamă ai "Renașterii engleze" sunt:

Literatură

Edmund Spenser (1552-1599), autor de poeme pastorale și al unei epopei alegorice"The Faerie Queen" ;John Milton (1608-1674), scrie celebrul poem pe teme biblice"Paradise Lost" ;Christopher Marlowe (1564-1593), poet dramatic;William Shakespeare (1564-1616), autor al unui mare număr de piese de teatru, poeme și sonete;Thomas Morus (1478-1535), scriitor umanist, autor al poemului"Utopia" (1516). Ministru cancelar al regatului, cade în dizgrație și esteexecutat din ordinul regelui Henric al VIII-lea;Francis Bacon (1561-1626), filosof, dezvoltă teoria cunoașterii empirice în lucrarea"Novum Organum" (1620);Ben Jonson (1572-1637), autor dramatic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1637https://ro.wikipedia.org/wiki/1572https://ro.wikipedia.org/wiki/Ben_Jonsonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1620https://ro.wikipedia.org/wiki/Empirismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1626https://ro.wikipedia.org/wiki/1561https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Baconhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_VIII_al_Anglieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1516https://ro.wikipedia.org/wiki/1535https://ro.wikipedia.org/wiki/1478https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Morushttps://ro.wikipedia.org/wiki/1616https://ro.wikipedia.org/wiki/1564https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespearehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1593https://ro.wikipedia.org/wiki/1564https://ro.wikipedia.org/wiki/Christopher_Marlowehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bibliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1674https://ro.wikipedia.org/wiki/1608https://ro.wikipedia.org/wiki/John_Miltonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alegoriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1599https://ro.wikipedia.org/wiki/1552https://ro.wikipedia.org/wiki/Edmund_Spenserhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_Elisabetan%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_I_a_Anglieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_celor_dou%C4%83_rozehttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_anihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerii_Mesei_Rotundehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regele_Arthurhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1471https://ro.wikipedia.org/wiki/1395https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Malory&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/wiki/1330https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Langlandhttps://ro.wikipedia.org/wiki/John_Drydenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1400https://ro.wikipedia.org/wiki/1340https://ro.wikipedia.org/wiki/Geoffrey_Chaucerhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Madridhttps://ro.wikipedia.org/wiki/El_Escorialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1560https://ro.wikipedia.org/wiki/Tintorettohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1614https://ro.wikipedia.org/wiki/1541https://ro.wikipedia.org/wiki/El_Grecohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Manierismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valladolidhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1504https://ro.wikipedia.org/wiki/1450https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alonso_Berruguete&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tiziano_Vecellohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Elizabeth_I_Crispin_van_de_Passe_1596.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Albrecht_D%C3%BCrer_003.jpg


20/24



Muzică

Se cultivă, mai ales, genul madrigalului, popularizat prin lucrarea"Musica Transalpina" , publicată, în 1588, de Nicholas Yonge. Compozitorimai însemnați sunt:

Thomas Tallis (1505-1585), organist al capelei regale din Londra, maestru al contrapunctului, compune muzică religioasă;William Byrd (1543-1623), compozitor de madrigale și piese instrumentale adunate în colecția"Fitzwilliam Virginal Book" ;

Thomas Morley (1557-1602), compune madrigale și mottete, autor al unei lucrări de teoria compoziției.

Tipul de "Om al Renașterii"

Pentru marea masă a populației din acele timpuri, înflorirea culturală și artistică ce a caracterizat Renașterea nu a produs nicio schimbamodul de viață sau de reprezentare a lumii. Referindu-ne, însă, la numărul restrâns al personalităților în diferite domenii de creație, puspune astăzi că noile orizonturi spirituale și liberalizarea moralei au creat un anumit tip de "Om al Renașterii" ("Homo universalisrenascentista" ), caracterizat prin înțelegere ascuțită, deschisă oricărei idei, simț deosebit al frumosului, dorință de afirmare și renume,individualism cu posibilități de dezvoltare multilaterală, adversar al dogmelor și ideilor preconcepute. În aspirația sa spre universalitatînlătură orice barieră care-i stă în cale, se arată curajos în proiectele sale și plin de forță în acțiune. Este prieten și cunoscător al artelor- fără dificultate - filosofia și literatura, înlocuiește legile morale cu cele estetice. "Omul Renașterii" este, în primul rând, un umanist cspirit de toleranță.

În contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care văd în fiecare reprezentant al unei păreri contrare, nu un advidei, ci un dușman personal ce trebuie anihilat.

Declinul Renașterii

Ca orice mișcare socio-culturală, și Renașterea, după o perioadă de apogeu, cunoaște un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar epirealizează, în cel mai bun caz, lucrări de imitație.

Declinul Renașterii a fost favorizat și accelerat de două împrejurări:

Decăderea politică și economică a Italiei, începând deja în prima jumătate a secolului al XVI-lea, bântuită de războaie nesfârșite,culminat cu jefuirea Romei ("Sacco di Roma" , 1527) de către trupele de mercenari ale lui Carol Quintul. Aceasta a dus la slăbirea puși prestigiului papalității, la decăderea orașelor-state, ca Florența și Milano. Descoperirea unui nou drum spre India, prin înconjurCapului Bunei Speranțe, slăbește substanțial situația economică a Veneției și Genovei.

Ca reacție la Reforma religioasă inițiată în Germania de Martin Luther, Biserica Catolică instituie Contrareforma și tribunalele

https://ro.wikipedia.org/wiki/Contrareformahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Lutherhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Reformahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Genovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Capul_Bunei_Speran%C8%9Behttps://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Quintulhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1527https://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epigon&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Toleran%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mottet&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1602https://ro.wikipedia.org/wiki/1557https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Morley&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1623https://ro.wikipedia.org/wiki/1543https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Byrdhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Contrapuncthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1585https://ro.wikipedia.org/wiki/1505https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Tallishttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicholas_Yonge&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1588https://ro.wikipedia.org/wiki/Madrigal


21/24



inchizitoriale, adevărată lovitură de grație împotriva libertății de gândire. n urma Conciliului din Trient (1545-1563), se alcătuielistă a cărților interzise, considerate eretice în cazul că vin în contradicție cu dogmele bisericești ("Index librorum prohibitorum" , 1559).Galilei este constrâns să-și abjure public convingerea asupra rotației pământului în jurul soarelui, nu fără a șopti pentru sine"eppur simuove&;;;quot;. Filosoful Giordano Bruno (1548-1600), combate teza aristoteliană, admisă oficial de Biserică, a unui univers încreprezintă un umanism panteist și va fi ars pe rug ca eretic, în urma sentinței tribunalului inchizitorial. La Geneva, sub dominațiaCalvin, teologul și medicul spaniol Miguel Servet (1511-1553), pentru faptul de a fi pus sub semnul întrebării dogma Sfintei Tresfârșește în același fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant.

Ideile Renașterii nu pot fi însă înăbușite, ele sunt apărate de oameni curajoși ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau René Desc(1596-1650), filosoful olandez Baruch Spinoza (1632-1677), care își propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberato purtător de bucuria pe care o dă cunoașterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renașterii sub forma iluminismului francez.

Interpretare istorică și filosofică

Fiecare perioadă din istoria culturii a avut propria ei viziune asupra Renașterii, astfel:

iluminiștii (David Hume, Edward Gibbon, Condorcet, D`Alembert, Diderot, Voltaire), care se considerau continuatorii idealuriloumaniste și raționaliste ale secolelor XV și XVI, vedeau Renașterea ca o mare epocă de progres cultural, ce marchează trecerea dîntuneric la lumină, de la barbarie la civilizație, o trezire a Occidentului din somnul dogmatic;romanticii (Novalis, August Wilhelm Schlegel, Heinse Meyer, Stendhal, Madame de Staël, Victor Hugo, Byron, Gioberti, GiusepMazzini) aveau o viziune asupra Renașterii opusă celei iluministe. La fel de diferit este văzută semnificația rupturii cu evul medieste idealizat și privit ca o vârstă de aur. Sunt admirate cavalerismul medieval, ordinea, autoritatea și credința religioasă. Stilul g privit ca suprema expresie a creației artistice;hegelianismul Hegel vede în Renaștere un progres spiritual, o reînnoire a culturii,după lunga noapte a Evului mediu. Studierea operelor antice are semnificația întoarcerii de la divin la uman; pozitivismul: la Hippolyte Taine, Benedetto Croce, Bertrando Spaventa ruptura dintre Renaștere și Evul mediu e apreciată pozitiRenașterea esteepoca de aur a acestui mileniu, premisă a apariției supraomului, un om liber, deschis tuturor experiențelor vieții.

Bibliografie

Bernard Berenson,The italian painters of the Ren

renașterea -

Documents