&ofie (1978) alFnrltiifi de $tiinle

rpedat timp de 24

Ffrsor conducdtor deicirii. Este autorul

pliticd- O perpectivd

I Filosofie Si politicdgi politicd (2016) qi afilosofie a culturii qi

fufi doudzeci de anit& Analul,Politic5 algi director fondator al

VASILE BOARI(editor)

Religie;i democrafiein Europa la inceputul

secolului XXICuvdnt inainte de Vasile BOARI

INSTITUTUL EUROPEAN2018

Cuprins

CuvAnt inainte (Vasile BOARI) / 7

Capitolul l. Criza identitari qi dectinul spiritualiti{ii creqtine in NouaEuropI (Vasile BOARI) / 17

capitolul II. Islam qi democrafie in Europa: formele participflrii politice amusulmanilor in Franfa, Marea Britanie qi Belgia (Marius LAZAR) I 37

Capitolul IIr. Islamul Balcanic - identitifi multiple, expresie a conviefuiriicomunitare (Josan ION) / 63

Capitolul IV. Identitlfi religioase na{ionale, democratizare gi problemaguvernantei religioase in Uniunea Europeanl (Sorin GOG) / 8l

Capitolul V. ,,Noile ideologiio' qi {irile din Europa Centrali qi de Est.Reintoarcerea la radicalismul religios? (Stephen BASKERVILLE) / 105

Capitolul VI. Cet de macro-secularizati este cu adevirat Europa?o trecere in revisti a prevederilor constitu,tionale ale statelor europeneprivind relafia religie-stat (Ionuf APAHIDEANU, Adrian PETRICE) / 125

Capitolul vII. De la critica democrafiei Ia denunfarea imigrafiei, evolufiilepopulismului contemporan. o perspectivi italiani (Giorgia BULLI, SorinasoARx) / 161

Epilog. Vasile Boari in dialog cu Andrei Marga I lB7

Note despre tutori I 207

*tI

SECOLULUI XXI

Este vorba de Liga

izele de caz sunt precedate

$i propune sd rdspundi -intrebare: Cum a evoluat

2015?

tntdmplitoare. Italia este

putidele populiste. In Plus,

ii importante. Nici anul 2015

ryecialiqti ca fiind anul de

imigraliei. La nivel mon-

prin excelenlb al oricdrei

literaturi de profil foarle

analizate, articole de

al profesorului Vasile

i Marga, reputat specialist

i ai fenomenului religios

gia in era globalizdrii"

Vasile BOARI

Capitolul I

Criza identitari qi declinul spiritualititii crettinein Noua Europl

Vasile BOARI

Abstract: The cenhal idea of this chapter could be synthetized as follow: Europe,the European Union is nowadays in a deep identity crisis. We are talking about themost profound and inner strata of identity. At this moment, Europe is colliding withits own history as cardinal Joseph Ratzinger put it. The European Union hasformally renounced its Judeo-christian heritage that provided Europe with aperennial spiritual identity for over 2000 years. The European identity is currentlyconfronted with a phenomenon of de-spiritualizalion that has taken Central andespecially Western Europe. in this context of radical secularism and Christophobia,many now believe that Europe should reclaim its Chdstian identity in order to fillthe void of meaning that has overtaken Westem Civilization.

Key words: Europe, European Union, identity, spirituality, Christophobia.

Prin Noua Europd inleleg ceea ce oficial este cunoscut sub numere deuniunea Etnopeand, o constructie formatd, in prezent, din 28 de state (27 dacltMarea Britanie se retrage), dar rimanand deschisd pentru primirea altora, intr-un viitor mai mult sau mai pulin indepdrtat. in maxima ei extensie, uE ar puteasd coincidi cu Europatradilionald care, in prezent, cuprinde 50 de state (lucru,ce-i drept, greu de anticipat dati fiind situalia actuald,de pe continent).

Premisa (ipoteza de lucru, punctul de plecare), ideea centrald qi con-cbuia studiului de fa!6 ar putea fi astfel sintetizate: Europa (Noua Europ6) seconfruntd, in prezent, cu o gravd crizd de identitate. Este vorba de stratul cel maiprofund al identitdfii. Europa s-a indepdrlat treptat de rddicinile istorice aleidentit5lii sale renuntAnd la mogtenirea sa culturala care i-a asigurat perenitateatimp de peste 2000 de ani. Ast[zi, Europa se confruntd cu numeroase provocdricare-i gubrezesc identitatea, dar dintre acestea, cea mai gravd consistd, dupd

t7

RELIGIE $I DEMOCRATIE iN EUROPA LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI

parefea mea, ?n declinul spiritualitalii cregtine, cu deosebire in !6rile Europei

Centrale qi de Vest.Majoritatea autorilor care, de-a lungul timpului, s-au aplecat cu serlozl-

tate asupra identitl1ii eulopene recunosc cd Europa este rezultatul confluenlei

(interferenfei) dintre trei moqteniri majore: moqtenirea greacd (ceea ce unii

numesc ,,Miracolul grec" sau,'Minunea greacd", in limbajul mai autohton al lui

D.D.Roqca);moqtenirearomand(dreptulroman,ideeadecetdfenie,instituliilepublice, mai ales cele din perioada republicani etc.) 9i moqtenirea iudeo-creqtina'

Ams6m6refer,inceleQeurmeaz7-,doarlaaceastadinurmsplecdnddela ideea c6 aceasta este cea cate adat Europei identitatea ei cea mai profunda'

Deregul[,atuncicAndsevorbeqtedemoqtenireaiudeo-creqtind(terme-nul este ugr.ui de unii, contestat de alfii; depinde cu ce conotalie il utilizim qi ce

vrem s6 transmitem prin utilizarea lui: dac[ vrem s6 scoatem in evidenla

diferenlele dintre iudaism qi creqtinism, atunci termenul poate crea probleme de

ordin teologic, fiind vorba, totuqi, de dou6 religii distincte; dac6 vrem s6

evidenliem continuitatea dintre cele dou6 religii, continuitate care face, in

ptezent,obiectulmultorstudiigicercetdri,atuncisintagmapaleafiunaadecvatl), existb tenta{ia de a vorbi despre aceasta in termeni foarte generali qi

uUrt u.1i.'i' ce m[ priveqte, am s6-ncerc sd schilez (punctez) cAt se poate de

riguros in ce consti esenla acestei moqteniri'

cred c6 putem face acest lucru, incercand s5 decelam diversele planuri

in care aceasta moqtenire s-a manifestat (de facto). in planul cel mai general,

mogtenirea iudeo-cregtina ar putea fi exprimata printr-un singur cuvant: Biblia

(vechiul qi Noul Testament). Biblia este o carte complexd qi complet[ qi dac[

folosim calificativul ,,cea m,ai", nu cred c6 greqim cu ceva. Este cartea cea mai

citita din lume, cu peste 3,9 miliarde de exemplare v6ndute' Este tradusi in

2527 de limbi qi se fac eforturi pentru traducerea ei in restul de 1967 de limbi'

Este cartea cea mai dezbdtwt1, mai admiratd, dar qi mai contestatd, din irftreaga

istorie a umanitalii. Biblia rcprezintd o revelalie completa, total6; in paginile ei

gdsim inv6!6turi, revelalii (descoperiri) qi idei despre tot ceea ce existd. Totuqi,

se pot decela cdtevaplanuri de referinfd'

1. Primul plan in care s-a manifestat moqtenirea iudeo-creqtina este

planul teologic. Din raliuni uqor de inleles nu voi face referinlit la el; voi spune

,r.rmai c[ este planul preeminent de care, intr-un fel sau altul, atdnrb toate celelalte'

2.Aldoileaplan,inordinearelevaniei,esteplanulantropologic.Antro-pologia este qtiinla despre om. Iudeo-creqtinismul ne ofer6 cea mai complex[

viziune asupm umanului. incepAnd cu cartea Genezei, omul ne este prezentat ca

Criza

o creafurd apafte, concel

..dupi asem[narea" Dumrne spune cd a fost creatlprivilegiatd. in celebra crnian, la provocarea filosopropozilie, statutul aparte

Apostolul. in alta parte s

drept gi nici n-ar avea cuil

-si dincolo de ea care sd p

din neamul Celui ce a crei

o fiintd il poate avea. Fa

Dumnezeu presupune cd

dispozilii etc. Aceastd vizcdnd Darwin publica &t 1871) are o importangi c

ce md priveqte, sunt de pe

posibile marile realizdiLouis Harouel, jurist ;i Isenie du Christianisnrc (a

.-are klcearcl sd argumer

datoreazd separdrii dintrCre;tinismul a promor-at-

i5i au mai degrabd explicEste vorba de acel homo tcu dispoziliile qi capacitdl

3. Al treilea pla

lalori. in acest context-completd gi cea mai com;Spun acest lucru ca unul ,

ale umanitalii (in calitatL nir-ersitatea Babeq-Boll r

sau alta (Biblia are drepn,lin cultura lumii), gasim c:e situeazd celebra triadddintre ele fiind, potrir-it ^lseci le considerar; in lir

18

P - rrr- SECOLULUI XXI.

j

), :- deosebire in ldrile Europei

F

ilr:i-ltrui, s-au aplecat cu seriozi-

F..i. este rezultatul confluenlei

prenirea greacd (ceea ce unii

f- : ILmbajul mai autohton al lui

ic- .leea de cetdlenie, instituliilertt ;i moqtenirea iudeo-cregtind.

lr -r aceasta din urmd plecAnd de

ils::itatea ei cea mai profundS.

I'c=tenirea iudeo-cregtini (terme-

le:r ce conotalie il utilizdm gi ce

il riem sd scoatem in evidenld

Itr.menul poate crea probleme de

I reiigii distincte; dacb vrem sid:ji. continuitate care face, in, ar"mci sintagma pare a fi una

:a-qa in termeni foarte generali qi

shitez (punctez) cdt se poate de

rind sa decelSm diversele planuri&ito1. in planul cel mai general,

til printr-un singur cuvdnt: Bibliarte complexl gi completi qi daciegim cu ceva. Este cartea cea mairmplare vAndute. Este tradusl inerea ei in restul de 1967 de limbi.dar gi mai contestatd, din intreagaqie completb, total[; in paginile ei

i despre tot ceea ce existd. Totuqi,

tat moqtenirea iudeo-creqtind este

t r-oi face referinld la el; voi spune

r fel sau altul, atArn[ toate celelalte.

[ei. este planul antropologic. Antro-Lismul ne oferd cea mai complexiGenezei, omul ne este prezentat ca

Criza identitard Si declinul spit'itltalitdlii creStine in Noua Europd

o creaturd aparte, conceputd gi creatd dup[ prototip divin, ,,dupd chipul,, qi.,dupd asemlnarea" Dumnezeirii Trinitare. Este singura fiin{d despre care Bibliane spune ci a fost creatd in acest fel. Acest fapt face din om o creaturd aparte,privilegiatd. in celebra cuvdntare rostitd de Apostolul Pavel in Areopagul ate-nian, la provocarea filosofilor stoici gi epicureici, acesta rezttmd, intr-o singurdpropozilie, statutul aparte al omului. ,,Suntem de neam din Dumnezeu", spuneApostolul. in altd parte se spune chiar cd suntem dumnezei (cu ,,d,' mic, ce-idrept qi nici n-ar avea cum sd fie altfel). Nu cred sd existe ceva pe lumea aceastagi dincolo de ea care sd poatd sd, rivalizeze, in importantS, cu acest statut. A fidin neamul Celui ce a creatintregul univers este cel mai important statut pe careo fiin!6 il poate avea. Faptul cd am fost creali dupd chipul qi asemdnarea luiDumnezeu presupune cd am moqtenit de la El o serie de atribute, insuqiri,dispozilii etc. Aceastd viziune despre om care a dominat cultura europeand pdndcdnd Darwin publicd originea speciilor (1859) qi apoi Descendenta omului(1871) are o importan[d, capitald, pentru intreaga istorie gi culturd europeand. ince md priveqte, sunt de pdrere c5 acesta este aspectul din Creqtinism care a frcutposibile marile realizdri ale Europei. Relativ recent, un autor francez, Jean-Louis Harouel, jurist qi profesor universitar, a scris o cafte intitulatd: Le vraigenie du Christiqnisme (aluzie la Geniul Creqtinismului a lni Chateaubriand) incare incearcd sd argumenleze cd toate performanlele notabile ale Europei se

datorcazd separdrii dintre puterea temporald qi puterea spirituald pe carecreqtinismul a promovat-o. Personal, consider cd marile performanle europeneigi au mai degrabd explicalia in viziunea despre om promovatb de creqtinism.Este vorba de acel homo creator, omul capabil sd creeze propria sa lume operAndcu dispoziliile qi capacitd{ile puse in el de Dumnezeu.

3. Al treilea plan este planul axiologic. Axiologia este gtiinfa desprevalori. in acest context, trebuie spus ci Iudeo-Cregtinismul ne oferd cea maicompleti qi cea mai complexi scard de valori din cAte au fost avansate vreodatd.Spun acest lucru ca unul care am studiat cele mai importante sisteme de gAndireale umanitdlii (in calitate de profesor de Eticd qi Istoria ideilor politice laUniversitatea Babeq-Bolyai). in Biblie, cititd corect gi fEri prejudecdli de o naturdsau alta (Biblia are dreptul cel pulin la un tratament egal cu al oricdrei alte cdrlidin cultura lumii), gdsim cea mai completd scard de valori. in fiuntea acestei scdri,se situeazd celebra triadb pauliand: credinta, Speranta, Dragostea, cea mai maredintre ele fiind, potrivit Apostolului, Dragostea.IJrmeazd, valorile pe care vechiigreci le considerau, in linia de gAndire a lui platon, ,,valori eteme,, qi pe care

19

RELiGIE $I DEMOCRATIE TN EUROPA LA NCEPUTUL SECOLULUI XXI

Platon, pentru a le feri de perisabilitate, le plasa intr-o lume suprasensibild' Este

vorba de valori precum: Adevdrul, Dreptatea, Binele, Frumosul'

IJrmeazl, in ordine, alte valori plecum iertarea,btndtatea, pacea' buna

inlelegere, altruismul, caritatea,datoria, respectul autoritefii, respectul persoanei

qi al demnitblii umane, respectul drepturilor omului, apoi, cele trei valori

inscrise pe steagul Republicii Franceze: libertate, egalitate, fraternitate qi, cu

siguranfd, lista nu se incheie aici.

4. Al patrulea plan este planul etic. Iudeo-Creqtinismul a oferit lumii

principii qi valori etice universale care n-au fost egalate pdnd astdzi. $i, dac6 vi

se pare exageratlo asemenea afirmalie, v6 provoc s5 v[ gdndili la urmatoarele

situalii: ce-ar fi fost ,,poporul ales", Europa, lumea occidental[ sau lumea, in

g"neial, fbr6 Cele Zece Porunci (Decalog)? Sd ne imaginim, bun[oar[, citajoritatea oamenilor ar refuza si respecte nonne precum: ,,Sd nu min!i", ,,Sd

nu fi.}ri,,, ,,56 nu uciz\". Ar putea umanitatea supraviefui qi conviefui in aceste

condilii? Evident, nu. Tot astfel, ne putem intreba cum ar ariltahtmea dacd at fi'

respectate poruncile din Predica de pe munte, fotma cea mai inalt6, sublimata, a

moralei cregtine? Cum ar ar6ta lumea in care ne-am iubi duqmanii in loc sd-i

urdm, in care am fi dispuqi si intoarcem 9i celalalt obtaz? etc. Gdsim, totodata,

in Biblie o conceplie aparte cu privire la originea binelui qi a rdului' iar in

Epistola c6tre Romani (cap. 12: 17-2|),Apostolul Pavel ne ofer6 o deontologie

p" .ur. creqtinii sunt indemnali s6 o lJt-rl:reze in toate circumstanlele in care sunt

puqi. Printre tr6s6turile eticii creqtine, aq mai aminti: caracterul cristocentric

ilsus este modelul absolut al moralei creqtine qi, de fapt, al intregii inv[]aturi

creqtine), caracterul deontologic, catacterul non-relativist etc. Spre deosebire de

multe etici seculare, etica creqtind se infbligeazd ca o eticd axatdpe,'remediul

r[ului prin bine". ir,. rerrers, etica puterii, aqa cum este descrisa aceasta in

paginile Principeluide cltre Machiavelli, preconiza remedial rSului prin riu'

5. o viziune despre Istorie, singura viziune in care, dup6 cum afirma Paul

Ricoegr, Istoria capFfi|un sens. Aceastd viziune este ilustrat6 in cartea Daniel, din

Vechiul Testament, dar, de fapt, ea se poate disceme in tot cuprinsul Bibliei.

6. Premise pentru inlelegerea profunda a culturii rezumabile in urmi-

toarele: Dumnezeu l-a echipat pe om, atunci cand l-a conceput 9i creat dup[

model divin, cu o serie de dispozifii, capacitafi, facultali, talente astfel precum

capacitatea de cunoagtere, capacitatea de crealie, capacitatea de comunicare,

capacitatea de a tr6i in comuniunea semenilor sdi, etc. Punand in lucru aceste

capacitdli cu care Creatorul l-a inzestrat, omul a creat cultura qi civilizalia care

r epr ezintl r e alizdri exclusiv umane.

20

C*a

Aceasta este. schi

renun{at ,,oficial" cu p.

Constitulie European5- N,

identitare, cu consecinle ,

decdt momentul de l drfinceput cu cdteva secole

punctate c6teva din aceste

l.Renagterea cu t\firandola in De dignitareligie slabl (Machiar elli

2. Iluminismul si

supersitie gi igloranta ca

5ninlei (cunoagterii ).

3. Secolul al XHal celei mai nocive cAfn dpe Nietzsche, Luduiu Fe

omul l-a creat pe Dum-ne;

;.a. Nietzsche" celebml ar

la incepug in _eura unui \--ateu din instinct". cum cinreterat adversar al Crcqmare blestem" singura ma

unica pati ruqinoasS- neBiblioteca Apostrof- 2003

culturii seolului )(J(. \ug-tr6or al secolului )Ci-' ;in ultima parte a secolului

4. Secolul )Oi- i

\ietzsche. de ateism- inrelarivism. Ca gi precedenr

f,umea a;a cum sprmea \lurate planurile. Printre ar

=ecol. as atraqe atengia

.\,-esta este un adversar i:rlerante {Erd granite d.

::,-epdnd cu naratiunea tri

TUL SECOLULUIXXI

-o lume suprasensibili. Este

Frumosul.

bundtatea, pacea, buna

araorit6,tii, respectul persoanei

ui, apoi, cele trei valoriegalitate, fraternitate gi, cu

reqtinismul a oferit lumiiegalate pdnd astdzi. $i, dac6 vi

sa va gAndili la urmdtoarele

occidentald sau lumea, inne imagindm, bunioard, cd

precum: ,,Sd nu min!i", ,,S[viefui qi convielui in aceste

cum ar ardta lumea dacd ar ftcea mai inaltd, sublimat[, a

iubi dugmanii in loc s6-i

obtaz? etc. Gdsim, totodat[,inea binelui qi a rdului, iar in

Pavel ne oferi o deontologie

circumstan{ele in care sunt

minti: caracterul cristocentricgL de fapt, al intregii inv6!6turi

lativist etc. Spre deosebire de

ca o etici axati pe ,,remediulcum este descrisd aceasta in

iza remedial rdului prin riu.in care, dupd cum afirma Paul

este ilustrati in cartea Daniel, din

in tot cuprinsul Bibliei.a culturii rezumabile in urm6-

cdnd l-a conceput qi creat dupd

L facultdli, talente astfel precum

ie, capacitatea de comunicate,

sdi, etc. PunAnd in lucru aceste

a creat cultura qi civilizalia care

Criza identitard qi declinul spirintalitdlii creStine in Noua Europd

Aceasta este, schitat[ foarte pe scurt, moqtenirea la care Noua Europd arenunlat ,,oficial" cu prilejul dezbaterii gi adoptdrii Tratatului pentru oConstitulie Europeani. Noua Europi s-a desprins, in acest fel, de riddcinile eiidentitare, cu consecinle greu de estimat in acest moment. Dar, acela n-a fostdecdt momentul de varf. Detaqarea Europei de moqtenirea iudeo-creqtin[ ainceput cu cAteva secole in urmd fiind marcat[ de momente de rupturd. Iatdpunctate c6teva din aceste momente:

l.Renagterea cu tendinlele ei antropocentrice, exprimate de pico dellaMirandola in De dignitate homini gi cu considerarea Creqtinismului drept oreligie slabd (Machiavelli).

2. Iluminismul secolului al XVIII-lea considerdnd religia o form6 desupersitie qi ignoran{d care ar urma sd dispard odat6 cu rispdndirea culturii giqtiinlei (cunoaqterii).

3. Secolul al XIX-lea, secolul marilor atei: David Strauss, celebrul autoral celei mai nocive c[r]i despre viala lui Isus, carte care l-a impresionat profundpe Nietzsche, Ludwig Feurbach, pentru care nu Dumnezeu l-a creat pe om, ciomul l-a creat pe Dumnezeu, Marx pentru care religia era ,,opiu pentru popor,,,q.a. Nietzsche, celebrul autor al afirmaliei: ,,Dumnezeu e mort,'(afirmafie pusi,la inceput, in gura unui Nebun, a unuia care a pierdut sensul), un ateu convins,,,ateu din instinct", cum o spune el insugi, in Ecce Homo gi, de departe, cel maiinveterat adversar al Creqtinismului pe care nu ezita sd-l considere ,,drept uniculmare blestem, singura mare corupere internd, singurul mare instinct al urii (...),unica patr ruqinoasd, nemuritoare a omenirii" (v. Antichrislerl, cluj-Napoca,Biblioteca Apostrof, 2003,p.104) a avut cel mai mare impact asupra filosofiei qiculturii seolului XX. Nu fbrd argumente solide, el a fost considerat un ,,pre-cursor al secolului XX" gi un precursor al postmodernismului care va lua av6ntin ultima parle a secolului XX.

4. Secolul XX, in fine, putemic marcat, cum spuneam, de ideile luiNietzsche, de ateism, impodobit cu aura qtiinlei (Freud) de secularism, derelativism. Ca gi precedentul secol, domind ideea ci religia va dispare, intr-o zi, cblumea, a$a cum spunea Max weber, va fr ,dezrrdjitd", iar Raliunea va domina intoate planurile. Printre adversarii cei mai periculoqi ai Cregtinismului in acestsecol, aq atrage aten\ia asupra postmodernismului relativist, deconstructivist.Acesta este un adversar insidios care, in numele unei libertdli iluzorii gi a uneitoleran{e fErd granile declard incredulitate a fa\d, de toate marile nara{iuni,incepAnd cu naratiunea biblic5.

21