Relațiile managementului

Managementul ca proces urmărește atingerea unor obiective utilizând resure: oameni, materiale, spații, timp. Resursele sunt considerate intrări în proces, iar obiectivele ieșiri , succesul unei bune conduceri (management) fiind dat de raportul dintre ieșiri și intrări, care indică productivitatea organizației. Originile etimologice ale managementului au fost căutate încă din cele mai îndepărtate timpuri. O influență hotărâtoare a avut-o:verbul francez – manager – a utiliza cu economietermenul – menage – însemnând conducere, administrare

Conceptul de management a fost definit astfel: Managementul este o importantă tehnică socială , de

conducere și control al eforturilor unei grupe de indivizi pentru realizarea unui scop comun, bine definit. Îndeplinirea acestui scop trebuie să se realizeze în condiții minime de cheltuieli, de resurse și eforturi.

Managementul reprezintă arta de a conduce oamenii ale căror specializări sunt diferite în cadrul aceleași organizații pentru atingerea unui obiectiv comun.

Managerul nu poate fi unilateral, să se cunoască numai problemele tehnice sau economice , să se rezume numai la aspectele teoretice sau numai la latura practică. Trăsătura sa de bază trebuie să fie capacitatea de corelare și de integrare a tuturor acestor cunoștințe .

Functiile managerilor se identifică cu acelea ale procesului managerial: planificarea, organizarea, comanda, coordonarea și controlul. Studiile arată că există 10 roluri manageriale, care se împart în trei categorii aflate în strânsă legătură: roluri interpersonale; roluri informaționale; roluri decizionale.

În kinetoterapie managementul este aplicat în primul rând pentru înființarea sau deschiderea unei firme în acest caz managementul ține de conducere, organizare, încurajare, finanțare și relaționare, apoi există managementul bolnavului care constă în folosirea tuturor posibilităților folosite de către personal pentru a îmbunătăți starea de sănătate a pacientului. Pentru o îmbunătățire căt mai rapidă sunt necesare crearea unor condiții căt mai bune și folosirea celor mai eficiente tratamente.

Relațiile de management pot fi definite ca “relațiile care se stabilesc între componenții unei organizații și componenții altor sisteme, în procesele previzionării organizării, coordonării, antrenării și control-evaluarea activităților acestora”.(O. Nicolescu , I.Verbancu ,2001).Autorii citați analizează factorii care condiționează principalele variabile care le influențează, precum și tripla determinare a acestora:

a) determinare social economică: în funcție de natura relațiilor de producție.Prin această determinare se asigură aceleași caracteristici economico-sociale esențiale organizațiilor bazate pe același tip de proprietate. Dimensiunea socio-economică este dată de natura proprietății și de natura relațiilor economice.

b) determinarea tehnico-materială constă în dependența trăsăturilor managementului de caracteristicile obiectelor muncii și mijloacelor de muncă , ce constituie suportul tehnico-material al activității. În acest fel, se asigură premise mai bune pentru luarea în considerare a specificității relațiilor de management , determinate de profilurile de producție diferite ale agenților economici. Dimensiunea tehnică este asigurată de natura proceselor tehnologice, a echipamentelor de producție , de particularitățile unor factori materiali de producție (materii prime, materiale etc.), care determină particularități specifice.

c)determinarea umană ține de componența colecivității ficărei organizații și de cultura sa organizaționa lă. Dimensiunea umană este evidențiată de competența profesională și managerială a personalului , de cultura organizațională a acestuia (fiind decisivă în diferențierea întreprinderilor din punctul de vedere al profitabilității și competitivității).

Organizația

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare Resurse informaționale

Variabile

-Proprietatea asupra organizației - Nivelul dotării tehnico-materiale -Potențialul uman

-Topul organizației -Gradul de specializare și cooperare -Parametrii organizării

-Dimensiunea organizației -Dispersia teritorială a subdiviziunilor -Legislație

-Complexitatea activității -Continuitatea procesului de dezvoltare

-Caracteristicile procesului tehnologic -Gradul de valorificare a informației

Caracteristicile relațiilor de management

Caracteristicile sistemului de management

Struct. organizatorică Sist. Informațional Sist. Decizional Sist.metodologic de management

Relațiile de management au drept scop obținerea unui succes economic sau profesional deosebit pentru organizația care le utilizează (în cazul nostru un cabinet de kinetoterapie sau în managementul bolii).

Este bine de știut faptul că în ipostaza de știință, managementul este abordat mai ales prin prisma proceselor de management și a relațiilor pe care acestea le generează.Dacă procesele de management se regăsesc în ceea ce generic numim funcții ale managementului – previziune, organizare, coordonare, antrenare, control-evaluare, relațiile de management se manifestă ca raporturi între cei care conduc și cei care execută în ceea ce privește exercitarea funcțiilor managementului.

Managementul ca artă se bazează pe : priceperea managerului talentul managerului abilitatea de a transforma cunoștințele în acțiuni , de a utiliza

metodele și tehnicile elaborate de știința managementului .Managementul ca știință se bazează pe:

studierea relațiilor de management din sistemele economico-sociale descoperirea legităților și principiilor care guvernează aceste relații conceperea de noi siteme, metode, tehnici și modalități de

management menite să asigure optimizarea funcționării acestor sisteme.

Ca o concluzie , putem spune că managementul –cu încărcătura sa de semnificații ,cu rolul și funcțiile sale –este unanim acceptat, manifestându-se ca un element dinamizator al progresului în diferite domenii, implicit și în domeniul kinetoterapiei.