RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE- „MOROMETII”

Ilie Moromete si Catrina sunt doi dintre membrii numeroasei familii care da titlul romanului. Prima scena care ilustreaza relatiile dintre acestia este momentul intoarcerii de la camp si este premonitorie. Numiti „tatal” si „mama”, Ilie si Catrina devin personaje generice, incadrate intr-un mit al familiei , care inca era unita.

Spatiul este arhetipal, curtea, caruta, salcamii si gradina reprezentand universul taranului traditional Ilie Moromete. Cuvintele „ramas singur” prevestesc, parca, viitoarea singuratate a protagonistului. Aceasta apare inca de la sfarsitul primului volum, dupa destramarea familiei si se accentueaza ulterior, cand Moromete devine Marele Instrainat al noii lumi.

In aceeasi scena , Catrina este mentionata drept cea care trebuia sa aiba grija ca ziua sa se incheie cu bine, conform unui cod de viata al lumii taranesti.

Ea este cea de-a doua sotie a lui Moromete si mama vitrega a celor trei baieti mai mari, Paraschiv, Nila si Achim, pe care i-a crescut si i-a salvat de foamete, vanzandu-si un lot din pamantul propriu. Cu toate acestea, tinerii o urasc, asa cum ii considera vinovati de saracia lor pe cei trei copii ai lui Moromete, din a doua casatorie , Tita, Ilinca si Niculae. Catrina se afla in plin conflict familial si asa va ramane si in volumul II.

Daca Ilie Moromete il reprezinta tipologic pe taranul patriarhal, Catrina nu este taranca decat prin specificul muncii pe care o face. Nu ii se poate nega harnicia, supusenia in fata „sucelilor” lui Moromete, acceptarea ironiei si batjocurii acestuia (volumul I). Relatia femeii cu sotul sau se bazeaza insa pe un interes material : acesta ii promisese sa o treaca in actele lui de proprietate, dar uitase sa-si tina cuvantul.

Atunci cand Moromete incearca sa-i aduca acasa pe cei trei fii ai sai, Catrina se sperie si il paraseste. Nu-i pasa de sotul ei si nu il mai viziteaza decat o data , cand Moromete joaca o farsa a mortii, doar pentru a lua mostenirea. Scena in care „bolnavul” alearga dupa ea prin curte, cu un par in mana, este tragicomica.

1