1

REGULAMENTUL

DE ORDINE INTERIOARA

AL

SPITALULUI DE

PSIHIATRIE MURGENI

Aprobat in sedinta Consiliului de Administratie din data de 31.07.2013

si valabil incepind cu data de 01.08.2013

2

C A P I T O L U L I

Dispoziţii generale

Art. 1 (1) Regulamentul Intern,denumit in continuare " Regulament " se aplică : a) tuturor angajaţilor din spital, indiferent de durata contractului de munca , de modalitatea

salarizarii sau a timpului de munca pe care il presteaza ; b) celor care lucreaza in cadrul unitatii cu orce incadrare ( detasare , delegatie , garzi, etc.) c) celor care efectueaza stagii de practica sau schimburi de experienta ; d) celor care iau parte la forme de invatamint (rezidenti , elevi de scoala sanitara , etc.) ,

cursuri de perfectionare , specializare , de ridicarea nivelului professional in cadrul unitatii ; e) firmele care asigura diverse servicii in incinta unitatii au obligatia de a respecta

Regulamentul , in afara atributiilor si clauzelor prevazute in contractile incheiate intre parti ( curatenia spitalului , pastrarea linistii si a integritatii bunurilor cu care intra in contact si care apartin spitalului sau pacientilor ) (2)Fumatul este permis numai in locurile special amenajate. Conducerea unitatii va amenaja locuri speciale pentru fumat pentru personalul propriu si spatii amenajate pentru vizitatori. (3) Persoanele incadrate in unitate dar care lucreaza temporar ,sunt obligate sa respecte pe linga disciplina muncii stabilita de unitate si regulile de disciplina specifice prezentului regulament , locului de munca unde isi desfasoara temporar activitatea .

Art. 2 Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplină, din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător oricăror altor persoane, sau altor activităţi pe timpul prezenţei în unitate. Noilor incadrati li se va adduce la cunostinta prezentul Regulament sub luare de semnatura de catre sefii ierarhici directi . In noul cadru organizatoric al unitatii , fiecare salariat poarta raspunderea pentru indeplinirea ce-I revin in vederea protejarii bunurilor din dotarea unitatii precum si asigurarea ordinii , disciplinei , respectareadeontologiei profesionale , pentru realizarea unor servicii de specialitate corespunzatoare in contextual prevenirii starii de sanatate a populatie , precum si pentru asigurarea capacitatii de munca si creatie .

C A P I T O L U L I I Consiliul de administraţie

Art.3 Consiliul de administratie este format din 5 membri,in functie de marimea spitalului si

complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai,cu majoritate simpla din numarul total. Membnrii consiliului de administratie sunt : 1. Buta Ioan - presedinte 2. Ec. Bahrim Carmina - membru 3. Bioing Valda Mihaela - membru 4. Ec. Popovici Victor - membru 5. Jrs. Filiuta Alexandru - secretar Numirea loctiitorului presedintelui consiliului de administratie se aproba ,la propunerea acestuia.

Art. 4 Sedinţele de lucru au loc cel puţin o data pe luna. La initiativa majoritatii membrilor,a presedintelui, sau a directorului general pot avea loc ori de cate ori este necesar.

Art. 5. La sedintele Consiliului de Administraţie vor participa reprezentanti ai sindicatelor care nu au drept de vot,iar in functie de specificul problemelor ce urmeaza a fi analizate, pot fi invitaţi specialisti din cadrul unitatii cat si din afara.

Art. 6. Atribuţiile Consiliului de Administraţie sunt urmatoarele : - aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului, precum si situatiile financiare anuale,in conditiile legii ; - organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general,director general adjunct medical si a celorlalte functii de director, in baza regulamentului aprobat in acest scop prin ordin al

3

ministrului sanatatii.Presedintele consiliului de administratie numeste in functie persoanele care au promovat concursul ; - aproba masurile pentru dezvoltarea activitatii spitalului,in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei ; - aproba planul de achizitii publice,precum si lista investitiilor si a lucrarilor de reparartii curente sau capitale care urmeaza sa se realizeze intr-un exercitiu financiar, in conditiile legii ; - analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor comitetului director si activitatea directorului general,dispunand masuri de imbunatatire a activitatii ; - negociaza, prin presedinte si directorul general,contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate. - solicita , aproba si analizeaza periodic planul pentru prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale. - analizează periodic calitatea asistenţei medicale acordată pacienţilor, conduită terapeutică, consumul de medicamente, cazurile ce depăşesc durata medie de spitalizare, alte activităţi legate de asistenţa medicală; - analizează eficienţa activităţii unităţii şi propune organelor ierarhic superioare adoptarea , în funcţie de necesitate , a structurii şi capacităţii unităţii; - stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi asigură acestei activităţi un caracter continuu; - aprobă în limitele stabilite potrivit legii - documentaţiile tehnico-economice şi achiziţionarea de utilaje pentru investiţiile prevăzute în plan, precum şi pentru lucrări de perfecţionare a tehnicii, modernizării, reutilizării - achiziţionarea de utilaje şi obiecte de inventar din categoria fondurilor fixe care sunt cuprinse global în planul de investiţii şi nu figurează în cadrul unui deviz general - analizează cum se realizează gestionarea bunurilor materiale, stabileşte măsuri pentru asigurarea integrităţii patrimoniului unităţii respective şi ia măsuri, în limita competenţelor legale pentru recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; - stabileşte măsuri pentru aprovizionarea tehnico-materială a unităţii; -stabileşte măsurile necesare pentru cunoaşterea de către întregul personal sanitar a regulilor de etică profesională si a precautiunilor universale şi ia măsurile necesare pentru prevenirea încălcării acestor reguli, pentru sancţionarea drastică a abaterilor potrivit legii. - verifica si aproba alocarea bugetului aferent derularii activitatii de prevenire si combatere a infectiilor nosocomiale.

C A P I T O L U L III Comitetul director

Art. 7 Conducerea executiva a a spitalului este asigurata de Comitetul director interimar .

Comitetul director interimar al Spitalului de Psihiatrie Murgeni este format din : jrs. Carp Ionel - manager dr. Osipov Serghei - director medical ec. Iordan Adrian Daniel - director financiar contabil Atributiile Comitetului director sunt: 1. elaboreaza planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical; 2. elaboreaza, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; 3. propune managerului, în vederea aprobarii: a) numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, în functie de reglementarile în vigoare; b) organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultarii cu sindicatele, conform legii; 4. elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama spitalului, în urma consultarii cu sindicatele, conform legii; 5. propune spre aprobare managerului si urmareste implementarea de masuri organizatorice privind îmbunatatirea calitatii actului medical, a conditiilor de cazare, igiena si alimentatie, precum si de

4

masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice; 6. elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltutieli al spitalului, pe baza centralizarii de catre compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducatorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, pe care îl upune aprobarii managerului; 7. urmareste realizarea indicatorilor privind executia bugetului de venituri si cheltuieli pe sectii si compartimente, asigurând sprijin sefilor de sectii si compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat; 8. analizeaza propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care il supune spre aprobare managerului; 9. asigura monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, pe care le prezinta managerului, conform metodologiei stabilite; 10. analizeaza, la propunerea consiliului medical, masurile pentru dezvoltarea si îmbunatatirea activitatii spitalului, în concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor si protocoalelor de practica medicale; 11. elaboreaza planul de actiune pentru situatii speciale si asistenta medicala în caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza; 12. la propunerea consiliului medical, întocmeste, fundamenteaza si prezinta spre aprobare managerului planul anual de achizitii publice, lista investitiilor si a lucrarilor de reparatii curente si capitale care urmeaza sa se realizeze într-un exercitiu financiar, în conditiile legii, si raspunde de realizarea acestora; 13. analizeaza, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si propune managerului masuri de îmbunatatire a activitatii spitalului; 14. întocmeste informari lunare, trimestriale si anuale cu privire la executia bugetului de venituri si cheltuieli, pe care le analizeaza cu consiliul medical si le prezinta autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ministerelor cu retea sanitara proprie, la solicitarea acestora; 15. negociaza, prin manager, directorul medical si directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate; 16. se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majoritatii membrilor sai ori a managerului spitalului public, si ia decizii în prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai, cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti; 17. face propuneri privind structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirii spitalului; 18. negociaza cu seful de sectie/laborator si propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanta ai managementului sectiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevazuti ca anexa la contractul de administrare al sectiei/laboratorului; 19. raspunde în fata managerului pentru îndeplinirea atributiilor care îi revin; 20. analizeaza activitatea membrilor sai pe baza rapoartelor de evaluare si elaboreaza raportul anual de activitate al spitalului.

C A P I T O L U L IV Consiliul medical

Art.8. Consiliul medical este compus din medicii sefi de sectie , sefi de departamente ,

laboratoare sau compartimente ale spitalului. Consiliul medical este format din : dr. Osipov Serghei - presedinte dr. Stoian Florin Cosmin - membru dr.Otel Lilica - membru as. Pirvu Geta - secretar

Art.9 Atributiile consiliului medical sunt cele reglementate prin ordinul M.S. nr. 863 din 2004 .

5

Consiliul medical are următoarele atribuţii: 1. evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de spital şi face propuneri pentru elaborarea: - planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului; - planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; - planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare; 2. face propuneri comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului; 3. participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale spitalului; 4. desfăşoară activitate de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv: - evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia; - monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală; - prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale. Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale de la nivelul spitalului;

5. stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora

6. elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare directorului general; 7. înaintează directorului general propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului;

8. evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secţii/laborator şi face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului; 9. evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri directorului general cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz; 10. participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat; 11. înaintează directorului general propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar; 12. face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituţiile acreditate; 13. reprezintă spitalul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră; 14. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România; 15. răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 16. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.); 17. participă, alături de directorul general, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale; 18. stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente; 19. supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului; 20. avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii; 21. analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;

6

22. elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

C A P I T O L U L V Atribuţiile unităţii

Art. 10 Din punct de vedere al structurii organizatorice, unitatea este un spital de psihiatrie ,

conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 843 / 02.06.2010 , functionind cu urmatoarea structura :

Sectia psihiatrie cronici 105 paturi Compartiment psihiatrie acuti 10 paturi Compartiment medicina interna 16 paturi Compartiment pediatrie 10 paturi Camera de garda TOTAL 141 paturi Farmacie Sterilizare Registratura medicala Laborator analize medicale Statistica medicala Compartiment de prevenire si control a infectiilor nosocomiale

Aparat functional Art. 11 Spitalul este obligat în principiu să asigure:

a) prevenirea şi combaterea infectiilor nosocomiale; b) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi; c) stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi; d) aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor; e) aprovizionarea cu substante si materiale de curatenie si dezinfectie f) aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atat din punct de vedere calitativ cat şi cantitativ, respectand alocaţia de hrană alocată conform legislaţiei în vigoare; g) asigurarea unui microclimat corespunzator astfel incit sa fie prevenita aparitia de infectii nosocomiale. h) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţia muncii şi paza contra incendiilor conform normelor în vigoare. i) in perioada de carantina sa limiteze accesul vizitatorilor in spital, iar in unele sectii, de ex. pediatrie , se interzice vizitarea pe sectie ( aceasta fiind permisa numai pe holuri) j) zonele interzise accesului public sunt : , sterilizare, punctul de colectare adeseurilor periculoase, centrala termica , camera server spital, aceste zone sunt marcate cu semne de avertizare corespunzatoare k) circuitul FOCG de la internare pana la externare : birou internari – sectie – statistica – arhiva l) FOCG a pacientului in perioada spitalizarii se pastreaza la nivelul cabinetelor medicale respectand confidentialitatea datelor personale si medicale conform Ord.nr.46/2003 m) accesul pacientului la FOCG, direct prin apartinatori legali si prin intermediul medicilor nominalizati de pacient se face in conformitate cu legea nr.46/2003, OMS nr.386/2004 privind aprobarea normelor de aplicare a legii drepturilor pacientului si legea nr.487/2002 cu modificarile si completarile ulterioare .

7

C A P I T O L U L I V Atribuţiile personalului

Art. 12 Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod

responsabil, conform reglementărilor profesionale, codului de deontologie medicala şi cerinţelor postului.

Art. 13 Principalele îndatoriri ale angajaţilor sunt următoarele: a) asigură monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţiei medicale; b) respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor, precum şi a medicamentelor cu regim special; c) organizează şi desfăşoară programul de educaţie pentru sănătate, activităţi de consiliere, atat pentru pacienţi, cat şi pentru aparţinători şi diferite categorii profesionale aflate în formare; d) utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare, supraveghează colectarea,depozitarea transportul si eliminarea finala a materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat (şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;) e) respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nozocomiale; f) poartă echipamentul corespunzător funcţiei pe care o deţine, în vederea păstrării igienei şi a aspectului estetic personal; g) respectă comportamentul etic faţă de pacienţi, aparţinători şi celelalte persoane cu care colaborează; h) respectă secretul profesional; i) respectă programul de lucru şi regulamentul intern; j) in intreaga activitate desfasurata in cadrul spitalului, intregul personal medico-sanitar are obligatia de a folosi un limbaj politicos atat fata de pacienti cat si fata de vizitatori si de insotitorii pacientilor. k) in vederea asigurarii asistentei medicale corespunzatoare si a educatiei medicale continue , pesonalul medico – sanitar si personalul auxiliar are obligatia de a lucra conform graficului de lucru ce se intocmeste lunar , in toate sectiile si compartimentele unitatii . l) pe timpul efectuarii serviciului personalul angajat poate utiliza spray NATO atunci cand situatia o impune , in vederea evitarii unor situatii deosebite . m) execută orice alte sarcini de serviciu în vederea asigurării unei bune funcţionări a activităţii spitalului. n) sa se supună oricărui control ce se face in cadrul unitatii, la ieşire, de către personalul insarcinat in acest sens, sa respecte regulile de acces in unitate si la locul de munca; o) sa anunţe imediat şeful ierarhic superior direct, de indata ce a luat la cunostinta de existenta unor nereguli, abateri, greutati sau lipsuri in funcţionarea sau organizarea locului de munca; sa anunţe imediat conducerea unitatii cand neregulile constatate sunt de o importanta majora; p) sa anunţe in termen de 24 de ore şeful ierarhie superior, in cazul in care nu se poate prezenta la serviciu, justificând aceasta; şeful ierarhic superior va aduce la cunostinta conducerii, imediat aceasta situatie; q) medicii si alt personal superior sanitar participa obligatoriu la rapoartele saptamanale, cu excepţia medicilor care asigura serviciul de garda in ziua respectiva: r) execută orice alte sarcini de serviciu, in conformitate cu pregatirea profesionala si cu respectarea legislaţiei in vigoare. în vederea asigurării unei bune funcţionări a activităţii spitalului;

Art. 14 Medici şefi isi exercita funcţia pe o perioada de 3 ani numiţi in urma concursului organizat de conducerea unitatii pe baza unui contract de administrare. Asistenţi sefi de secţie se numesc in funcţie pe o perioada de 3 ani. in urma concursului organizat de conducerea unitatii. In exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, angajaţii au obligaţia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine. Personalul de conducere are obligaţia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propune ori aproba avansari, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice forma de favoritism ori discriminare. Personalul de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea in funcţii pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme

8

CAPITOLUL V

Drepturile şi obligaţiile angajatorului

Art.15 Angajatorul are. în principal, următoarele drepturi: - să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii; - să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii - să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; - sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile d evaluare a realizarii -acestora. - să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; - să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

Art.16 Angajatorul are următoarele obligaţii: - să asigure condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, scop în care conducerea spitalului este obligată să ia măsuri pentru: gospodărirea eficientă a mijloacelor fixe şi a celor circulante din patrimoniul spitalului; coordonarea activitatii în scopul îndeplinirii la parametrii calitativi şi cantitativi a indicatorilor de management propuşi si analiza periodica a indicatorilor ; - asigurarea eficienţei tehnice şi modernizarea tehnologiilor de lucru. în scopul realizării serviciilor la costuri eficiente; - asigurarea aprovizionării cu materiale necesare procesului muncii; - încasarea contravalorii serviciilor prestate, de la beneficiari, la termenele prevăzute; - să ia măsurile corespunzătoare pentru organizarea activităţii astfel încât aceasta să se desfăşoare în condiţii de disciplină şi siguranţă prin: - crearea unei structuri organizatorice raţionale; - repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor şi răspunderilor lor. prin adoptarea unei structuri de personal corespunzătoare; - exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi; - stabilirea de instrucţiuni pentru funcţionarea şi exploatarea aparatelor folosite în unitate; -să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; - să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din prezentul Regulament intern, din lege, din contractele colective de muncă aplicabile şi din contractele individuale de muncă; - să comunice anual salariaţilor situaţia economică şi financiară a unitatii prin intermediul bilanţului financiar-contabil. sau conform periodicităţii convenite prin contractul colectiv de muncă aplicabil; - să se consulte cu sindicatul, sau după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; - să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii; - să înfiinţeze atât registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege, cu respectarea strictă a modului de completare a acestuia, cât şi registrul general de intrare ieşire a documentelor; - să întocmească dosarul personal al fiecărui salariat cu respectarea componenţei minime prevăzută în lege şi să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; - să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor. - să asigure permanent condiţii corespunzătoare de muncă, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor şi pentru respectarea normelor legale în domeniul securităţii muncii. - să respecte timpul de muncă convenit şi modalităţile concrete de organizare a acestuia, stabilite prin prezentul regulament intern precum şi timpul de odihnă corespunzător. - să asigure salariaţilor acces periodic la formarea profesională. - să despăgubească salariatul, în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, în temeiul

9

normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, în cuantumul şi modalităţile stabilite de către instanţa de judecată competentă. - să respecte prevederile legale imperative şi incompatibilităţile stabilite de prevederile legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte încheierea, modificarea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă.

Art.17. Persoanele care asigură conducerea spitalului, în afara obligaţiilor ce le incumbă în virtutea acestei calităţi, sunt obligate să respecte toate celelalte îndatoriri ale persoanelor salariate. Drepturile şi obligaţiile salariaţilor

Art.18 Drepturile salariaţilor se referă în principal la:

- salarizarea pentru munca depusă; - repausul zilnic şi săptămânal; - concediu de odihnă anual, concediu suplimentar; - egalitate de şanse şi de tratament; - demnitate în muncă; - securitate şi sănătate în muncă; - acces la formare profesională, informare şi la consultare; - participarea la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; - protecţie în caz de concediere; - negociere colectivă; - participare la acţiuni colective; - posibilitatea de a constitui sau de a adera la un sindicat;

Art.19 Obligaţiile salariaţilor se referă în principal la: - datoria acestora de a respecta disciplina muncii, de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului şi contractului individual de muncă. - obligaţia lor de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu, de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii in unitate şi de a respecta secretul de serviciu. - datoria acestora de a respecta prevederile cuprinse în lege, Regulament intern, Contract colectiv de muncă aplicabil şi cele din contractul individual de muncă. - posibilitatea instituită de lege de a răspunde patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse din vina şi în legătură cu munca lor; - această răspundere va fi stabilită de către instanţa de judecată competentă. - de a nu declanşa greve fara respectarea prevederilor impuse de Legea 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca; - de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in spital; - de a respecta confidenţialitatea tuturor informaţiilor privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale chiar si dupa decesul acestuia; - sa supravegheze aparatele si dispozitivele in funcţiune, aferente activitatii pe care o desfasoara; - sa nu deterioreze sau sa descompleteze prin neglijenta sau in mod voit aparatura, dispozitivele, instalaţiile si dotările; - sa nu presteze servicii medicale particulare in cadrul spitalului, cu excepţia contractelor încheiate cu spitalul; - sa nu se deplaseze in locuri de munca, unde exista reguli specifice de acces: - sa cunoasca documentele Sistemului de Managementul Calitati . primite si aplicabile in domeniul de activitate in care lucreaza - sa aplice in practica prevederile documentelor Sistemului de Managementul Calitatii referitoare la activitatea pe care o destasoara; - sa prezinte la verificare, inspecţie si inventariere obiectele si instrumentele incredintate; răspunde patrimonial, in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagube materiale produse angajatorului din vina si in legătură cu munca lui; - sa dea curs dispoziţiilor stabilite de conducerea spitalului si sa rezolve in termenele stabilite de şefii ierarhici lucrările repartizate si sa nu primeasca cereri a căror rezolvare nu intra in aria lor de competenta:

10

- de a avea un comportament civilizat, respectos fata de superiori, subordonaţi, colegi, pacienţi si apartinatori; - de a avea o tinuta vestimentara decenta: - de a nu facilita accesul in spital apartinatorilor sau altor categorii de persoane, fara aprobarea medicului sef sectie/compartiment, medic de garda sau medic curant; - nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, care le pot influenta imparţialitatea in exercitarea funcţiilor detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste funcţii; - sa nu exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legătură cu activitatea spitalului, cu politicile si strategiile acestuia ori cu proiectele individuale; - sa nu faca aprecieri in legătură cu litigiile aliate in curs de soluţionare in care spitalul arc calitatea de parte, daca nu sunt abilitati in acest sens: - sa nu dezvăluie informaţii care nu au caracter public, in alte condiţii decât cele prevăzute de lege; - sa nu dezvăluie informaţii la care au acces in exercitarea funcţiei, daca aceasta dezvăluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile spitalului sau ale angajaţilor; - sa respecte drepturile pacientilor ; - sa nu faca copii ale actelor si documentelor cu care intra in contact in exercitarea sarcinilor de serviciu sau orice documente privitoare la activitatea spitalului, fara aprobarea conducerii unitatii sanitare.

In sectie, bolnavul este predat asistentei de tura, care-l repartizeaza in salon si ii da primele indicatii, referitoare la normele generale de comportament in sectie si spital, drepturile si obligatiile in calitate de pacient, a circuitelor pe care trebuie sa le cunoasca, si sa le respecte avand libertate de deplasare nerestrictionata (exceptie perioadele de vizita medicala) in conditiile respectarii circuitelor.

C A P I T O L U L VI Reguli concrete privind disciplina muncii în unitate

I .Timpul de muncă

Art. 20 Timpul dc muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Art. 21 Se interzice tuturor salariaţilor: - plecarea de la locul de munca in timpul programului normal de lucru fara aprobarea şefului direct; aceasta abatere se sanctioneaza cu absent nemotivat de către şeful sectiei/compartimentului: - prezentarea la program sub influenta alcoolului sau a drogurilor; - introducerea sau consumarea in unitate de băuturi alcoolice; - sa înstrăineze orice bun apartinand unitatii dat in folosinţa sau pastrare; - accesul in unitate in afara programului de lucru este permis doar cu aprobarea şefului de sectie/compartiment si pentru motive bine justificate: - sa foloseasca in scop personal telefoanele, mijloacele auto. birotica, echipamentul si instrumentarul din dotarea unitatii; - sa efectueze copii ale documentelor privitoare la activitatea spitalului fara aprobarea conducerii unitatii; - acordarea de interviuri sau declaraţii in numele sau referitor la unitate fara aprobarea conducerii: - recurgerea la amenintari sau acte de violenta fata de salariaţii unitatii; - incitarea la acte de violenta si dezordine in unitate sau orice fapta care împiedica desfasurarea normala a procesului de munca: - introducerea de mărfuri in incinta spitalului in vederea comercializării; - distrugerea cu intentie a bunurilor spitalului; - utilizarea de aparate foto (camere video) in spital fara aprobarea conducerii spitalului.

Art. 22 Accesul in unitate se realizeaza astfel: - pe baza de legitimatie pentru personalul propriu; - pentru personalul din afara unitatii venit in interes de serviciu, pe baza buletinului de identitate sau a legitimaţiei de serviciu;

11

- pentru studenti, pe baza legitimaţiei de student; - pentru vizitatorii bolnavilor, in cadrul unui program de vizitare bine stability ; - pacienţii internaţi pot fi vizitaţi de luni până vineri, în intervalul orar 15:00-20:00, iar sâmbăta şi duminica între orele 10:00 - 20:00. - apartinatorii internati ca insotitori (inclusiv pentru copii 0-16 ani) vor fi implicati in ingrijirea bolnavului pe care il insotesc, respectind aceleasi reguli si circuite. - pentru reprezentanţii presei, numai cu acordul managerului spitalului care va nominaliza in mod explicit locurile in care se poate filma sau persoanele carora li sc pot lua interviuri, cu respectarea drepturilor pacienţilor la intimitate. Pentru aceasta, anterior, reprezentanţii mass-media vor face demersuri scrise sau verbale in vederea obţinerii acordului de principiu. In vederea desfasurarii fluente a acestei activitati managerul spitalului va nominaliza un reprezentant al spitalului care va fi desemnat ca purtător de cuvânt al institutiei; Circuitele din cadrul spitalului sunt cele prevăzute in Anexa 1.

Art. 23 Tot personalul unitatii este obligat sa poarte ecuson in interiorul spitalului. Art. 24 (1) Salariaţii spitalului au obligaţia de a respecta durata timpului de munca, ora de

începere si incetare a activitatii si schimburile stabilite dupa cum se prezintă in prezentul R.O.I. (2) Prezenta la program, la serviciul de garda si la servicii de urgenta este confirmata zilnic, prin semnătură în condicile de prezenţă pe secţii şi compartimente de muncă, respectiv in registrele de evidenta chemărilor de urgenta, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului. Toti salariaţii unitatii indiferent de funcţii, au obligaţia sa semneze condica de prezenta. Evidentirea acestor activitati va fi operata in foile colective de prezenta lunare , vizate de medicul de sectie sau compartiment . Condicile de prezenţă sunt verificate zilnic de şeful secţiei / compartimentului, care are obligaţia de a confirma prin semnătură, concordanţa prezenţei din secţie / compartiment cu cea din condică. (3) La solicitarea serviciului Resurse Umane conducătorii locurilor de munca vor da informaţii corecte si obiective cu privire la prezenta salariaţilor. (4) Serviciul Resurse Umane are dreptul sa verifice prezenta salariaţilor in unitate.

ART. 25 (1) Repartizarea timpului de muncã în cadrul sãptãmânii este, de regulã, uniformã, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu douã zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unitãţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegalã a timpului de muncã, cu respectarea duratei normale a timpului de muncã de 40 de ore pe sãptãmânã. (3) Motivat de faptul ca angajarile in sistemul sanitar sunt blocate , pana la deblocarea lor , unitatea isi rezerva dreptul de a repartiza personalul angajat in cadrul spitalului , pe sectii si compartimente prin graficele de lucru afisate lunar , astfel incit sa se asigure continuitatea activitatii si respectarea legislatiei in vigoare .Respectiv , pentru buna desfasurare a activitatii , personalul angajat poate fi planificat a-si desfasura activitatea , conform graficelor de lucru lunare , in oricare sectie sau compartiment al unitatii , respectind totodata si pregatirea profesionala a angajatilor. ART. 26 (1) Durata maximã legalã a timpului de muncã nu poate depãşi 48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncã, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungitã peste 48 de ore pe sãptãmânã, cu condiţia ca media orelor de muncã, calculatã pe o perioadã de referinţã de 4 luni calendaristice, sã nu depãşeascã 48 de ore pe sãptãmânã. (3) La stabilirea perioadelor de referinţã prevãzute mai sus nu se iau în calcul durata concediului de odihnã anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncã. ART. 27 (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitãţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o duratã zilnicã a timpului de muncã mai micã sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnicã a timpului de muncã de 12 ore va fi urmatã de o perioadã de repaus de 24 de ore.

Art. 28 Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabileşte de conducerea unităţii, respectandu-se legislaţia în vigoare. Prin acest regulament intern, se stabileşte următorul program: I - Pentru personalul superior de specialitate a) Secţii cu paturi Activitate curentă de 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare, orele: 8,00 - 13,00; 20 ore de gardă lunar;

12

- în zilele de sambătă, duminică şi sărbători legale garda este de 24 ore; Contravizite care se asigură zilnic, după amiaza în zilele lucrătoare, în zilele de repaus săptămanal şi sărbători legale intre orele 17,30 – 18,30 . Orele de contravizită se efectuează în funcţie de numărul de zile lucrătoare din lună, astfel: în lunile cu 20 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 20; în lunile cu 21 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 22; în lunile cu 22 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 24; în lunile cu 23 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 26. II - Pentru personalul didactic a) efectuează activitate integrată, acoperind obligaţiile de serviciu a personalului medical încadrat cu normă întreagă, prin activitate curentă dimineaţa şi contravizită, fără a fi cuprins în graficul de gărzi; b) dacă personalul didactic solicită a presta gărzi salarizate, va efectua 20 de ore de gardă lunar în cadrul programului, iar cele prestate în plus vor fi salarizate conform reglementărilor legale. III - Personal superior de specialitate Bichimist specialist 7,00 - 14,00 Farmacist primar 8,00 - 16,00. Asistent social principal 8,00 – 16,00 Psiholog stagiar 8,00 15,00 IV - Personal mediu sanitar în secţii cu paturi 7,00 - 15,00 - tura I 15,00 - 21,00 - tura II 21,00 - 7,00 - tura III V - Personal auxiliar sanitar în secţii cu paturi infirmiere: 7,00 - 15,00 tura I 15,00 - 21,00 tura II 21,00 - 7,00 tura III îngrijitoare: 6,00 - 14,00 tura I 14,00 - 22,00 tura II . VI - Personal mediu şi auxiliar din compartimentele fără paturi farmacie: 8,00 – 16,00 sterilizare 7,00 – 15,00 VII - Personal tehnic, economic, administrativ T.E.SA.: 8,00 – 16,00 Muncitori: 8,00 – 16,00 spălătorie: 7,00 - 15,00 bloc alimentar: 6,00 - 18,00 tura muncitor necalificat 8,00 – 16,00 pentru intretinerea spatiilor verzi si a cailor de acces .

Art.29 (1) Evidenta prezentei la program se tine prin condici de prezenta in care personalul este obligat sa semneze zilnic.Nesemnarea zilnica si la timp a condicilor de prezenta constituie o incalcare a normelor de disciplina a muncii si se sanctioneaza conform Legislatiei muncii. (2) Evidenta orelor efectuate peste program se tine separat pe locuri de munca si se depune la serviciul resurse umane , organizare,normare,salarizare.

Art. 30 Personalul sanitar mediu care ocupă funcţia de asistent sef pe unitate nu poate desfăşura activitate în 3 ture.

Art. 31 Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabilesc de conducerea unităţii, respectandu-se legislaţia în vigoare.

Art. 32 Munca prestată între orele 22,00 - 6,00 este muncă de noapte. Este considerat program în 3 ture sistemul 8/16, 12/24 ore, salariatul avand obligaţia

efectuării serviciului de dimineaţă, după-amiază şi noapte în decursul unei luni în conformitate cu prevederile legale.

Pentru acordarea sporului de tura de 15% din salariul de baza, este obligatorie efectuarea in cursul unei luni calendaristice a minim 3 zile in tura I , 3 zile in tura a II a si 3 zile in tura a III a.

13

Potrivit legislaţiei in vigoare, personalul poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura atunci când se află în una dintre următoarele situaţii: - în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează; - are program redus pe bază de certificat medical; - starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura a 3-a, dovedită cu certificat medical; ART. 33 Salariaţii de noapte beneficiazã: a) fie de program de lucru redus cu o orã faţã de durata normalã a zilei de muncã, pentru zilele în care efectueazã cel puţin 3 ore de muncã de noapte, fãrã ca aceasta sã ducã la scãderea salariului de bazã; b) fie de un spor pentru munca prestatã în timpul nopţii de 25% din salariul de bazã, dacã timpul astfel lucrat reprezintã cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Art.34. Stabilirea duratei timpului de muncă se va face ţinându-se cont de următoarele interdicţii şi limitări: - pentru tinerii în vârstă de până la 18 ani, durata normală a timpului de lucru este de 6 ore/zi şi de 30 de ore/săptămână; - tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară şi/sau muncă de noapte; - femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează pot presta muncă de noapte, doar în condiţiile în care îşi dau acordul expres, în formă scrisă.

Art.35 Evidenţa timpului de muncă efectuat de salariaţi se ţine pe baza condicii de prezenţă, salariaţii fiind obligaţi să semneze condica de prezenţă la venire şi la plecare, menţionându-se ora şi minutele.

Art.36 în vederea stabilirii drepturilor de salarizare, timpul efectiv prestat, trebuie să se regăsească şi în pontaje, responsabilitatea întocmirii acestora cade în sarcina persoanei desemnate de conducerea unitatii în acest scop , în baza atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

Art. 37 Repausul săptămânal va fi acordat consecutiv în zilele de sîmbăta şi duminica. In situatia in care repausul saptaminal nu poate fi acordat in aceste zile,el va fi acordat in termen de 30 de zile.

Art. 38 Acordarea zilelor libere corespunzătoare zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, se face de către angajator.

Art. 39 Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie – Anul Nou - prima şi a doua zi de Paşti - prima şi a doua zi de Rusalii - 15 august - Adormirea Maicii Domnului - 1 mai – Ziua Internationala a Muncii - 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei cel Intii chemat , Ocrotitorul Romaniei - 1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei - prima şi a doua zi de Crăciun - 2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. - ziua de 7 aprilie - Ziua Mondiala a Sanatatii, cu recuperare intr-un interval de 30 de zile. II Concediul de odihna

Art. 40 Programarea concediilor de odihnă se face de conducerea secţiilor (compartimentelor) la începutul anului, astfel încat să asigure atat bunul mers al activităţii, cat şi interesele salariaţilor şi cu aprobarea conducerii unităţii. (1)Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă va fi prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată întrun an calendaristic. (3) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare salariat, în funcţie de vechimea în muncă astfel: a) pentru o vechime de 0 - 1 an - 20 de zile lucrătoare; b) pentru o vechime de 1 - 5 ani - 21 de zile lucrătoare; c) pentru o vechime de 5 - 10 ani - 23 de zile lucrătoare;

14

d) pentru o vechime de 10 - 15 ani - 25 de zile lucrătoare; e) pentru o vechime de 15 - 20 ani - 28 de zile lucrătoare; f) pentru o vechime de peste 20 de ani - 30 de zile lucrătoare. (4) Concediile de odihnă de la alin. (3) pct. b), c), d) şi e) şi f) se suplimentează cu câte 1 zi pentru fiecare 5 ani de vechime în aceeaşi unitate. Beneficiază de vechime în aceeaşi unitate şi salariaţii trecuţi de la o unitate la alta prin reorganizare, potrivit dispoziţiilor legale. (5) Concediul anual de odihnă poate fi fragmentat în mai multe tranşe,dar, obligatoriu, una dintre tranşe va fi de 15 zile lucrătoare. (6) În situaţii de forţă majoră angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă. (7) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. (8) Compensarea în bani a concediului de odihnã neefectuat este permisã numai în cazul încetãrii contractului individual de muncã. (9) Plecarea in concediu de odihna , concedii pentru studii sau concedii fara plata , inainte de a fi aprobata de seful ierarhic , este interzisa si constituie o abatere pentru care se pot aplica sanctiuni disciplinare . La fel si intarzierile la expirarea concediilor. (10) Este interzisa intreruperea concediului de odihna si prezentarea la serviciu din initiativa persoanei incadrate in munca , aceasta poate fi rechemata din concediu numai din dispozitie scrisa a conducerii unitatii , pentru nevoi de serviciu neprevazute si urgente.

(11) Zilele de concediu de odihnă suplimentar sunt prevazute in anexa 2 . Art.41 Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie:

- căsătoria salariatului 5 zile; - căsătoria unui copil 3 zile; - naşterea unui copil 5 zile; - decesul soţului/sotiei, copilului, părinţilor, socrilor si rudelor de gradul I inclusiv 5 zile; - donatori de sânge l zi; - ziua de naştere a salariatului la cerere, urmând a se efectua recuperarea zilei libere acordate.

Art.42 Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plata in conformitate cu prevederile legale , pe bază de cerere. Salariaţii pot beneficia, la cerere, de concedii pentru formare profesională, care se pot acorda cu sau fară plată, în virtutea obligaţiei salariaţilor de a menţine gradul sporit de competitivitate a procesului de muncă. Concediile fară plată pentru formare profesională se acordă pe baza cererii formulate în scris de către salariat, pe perioada formării profesionale urmată de salariat din iniţiativă proprie. Cererea de concediu fără plată pentru formarea profesională poate fi respinsă numai cu acordul sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor şi numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii. Efectuarea concediului fară plată pentru formare profesională se poate realiza în întregime şi/sau fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea modalităţii de întocmire a cererii prevăzute mai sus in prezentul regulament. La sfârşitul perioadei de formare profesională, salariatul trebuie să prezinte angajatorului, dovada absolvirii cursului în discuţie. In scopul asigurării formării profesionale a salariaţilor, în aplicarea prevederilor legale în domeniu, acesta are dreptul la un concediu pentru formare profesională plătit de angajator, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare acordată în baza cererii formulate cu respectarea cerinţelor stabilite de comun acord;

CAPITOLUL VII Organizarea muncii

Art.43. Formele de organizare a muncii şi salarizare aplicate în unitate sunt :

Salariaţii au următoarele obligaţii de serviciu: - să respecte programul de lucru; - să folosească timpul de lucru numai pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu: - să folosească utilajele şi celelalte mijloace fixe ale unitatii la parametrii de eficienţă;

15

- să respecte normele de pază şi cele privind siguranţa incendiilor şi să acţioneze în scopul prevenirii oricărei situaţii care ar putea pune în primejdie viaţa, integritatea corporală, sănătatea unor persoane şi a patrimoniului unitatii; - să păstreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă, etc.;

Art.44 Interziceri cu caracter general: - se interzice salariaţilor prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, comportarea necuviincioasă faţă de colegi, săvârşirea de abateri de la regulile de morală şi conduită; - se interzice săvârşirea de către salariat, de acte ce ar putea pune în primejdie siguranţa celorlalte persoane ce prestează activitate în cadrul unitatii sau cea a propriei persoane; - se interzice salariatului să facă la sediul angajatorului şi la punctele de lucru ale acestuia propagandă politică:

Art.45 Accesul persoanelor străine în incinta unitatii se poate face pe baza legitimaţiei de serviciu însoţită de delegaţia completată conform prevederilor legale.

CAPITOLUL VIII

Abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile

Art.46 Fapta în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, prevederile prezentului regulament intern, ale contractului individual de muncă, ale contractului colectiv de muncă aplicabil, precum şi orice alte prevederi legale în vigoare, constituie abatere şi se sancţionează indiferent de funcţia ocupată de salariatul ce a comis abaterea.

Art.47 Constituie abatere disciplinară, cel puţin următoarele fapte: - îndeplinirea neglijentă a atribuţiilor de serviciu; - întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; - desfăşurarea altor activităţi decât cele stabilite prin fişa postului, sau prin atribuţiile stabilite prin contract individual de muncă, în timpul orelor de program; - refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu; - lipsa nemotivată de la serviciu sau întârzierea repetată de la serviciu; - părăsirea unităţii în timpul orelor de program fară ordin de serviciu sau aprobarea şefului ierarhic; - refuzul salariatului de a se supune examenelor medicale; - prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, comportarea necuviincioasă faţă de colegi. - incalcarea demnitatii personale a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensare, prin acţiuni de discriminare.

Art. 48 Constituie abateri grave, acele abateri care prin modul de săvârşire, consecinţele produse, gradul de vinovăţie, au afectat în mod deosebit procesul de muncă, prin încălcarea gravă a prevederilor mai sus enunţate. Caracterul grav al abaterii va fi apreciat în concret cu ocazia efectuării cercetării disciplinare prealabile, prin coroborarea tuturor motivelor de fapt şi de drept ce au condus la aceasta.

Art. 49 Abateri repetate reprezintă acele încălcări ale prevederilor prezentului Regulament Intern şi ale celorlalte obligaţii legale, pe care salariatul le-a săvârşit într-o perioadă de 6 luni şi pentru care vor fi sancţionaţi, în urma îndeplinirii procedurii legale cu o sancţiune prevăzută în prezentul Regulament Intern.

Art.50 In raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancţiunile disciplinare ce se aplică sunt: - avertismentul scris ; - retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile: - reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; - reducerea salariului de bază şi/sau, după caz şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%: - desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;

Art.51 Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

16

Sancţiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare , daca salariatului nu i se aplica o noua sancţiune disciplinara in acest termen.Radierea sancţiunilor disciplinare se constata prin decizia angajatorului emisa in forma scrisa.

CAPITOLUL IX Reguli referitoare la procedura disciplinară

Art.52 Cu exccpţia sancţiunii cu avertisment nici o sancţiune disciplinară nu se poate aplica

înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Art.53 Obligativitatea efectuării cercetării disciplinare prealabile precum şi respectarea

procedurii prealabile aplicării sancţiunii disciplinare revine şefului ierarhic superior salariatului, care a săvârşit abaterea disciplinară.

Art.54 In vederea destăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris: dispoziţia de convocare (convocatorul) va preciza obiectul, data. ora şi locul întrevederii şi va fi expediată de îndată, prin poştă, cu confirmare de primire.

Art.55 In cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea, toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului/ al salariaţilor.

Art.56 Actele procedurii prealabile şi rezultatele acestora vor fi consemnate într- un referat scris ce se întocmeşte de către persoana abilitată de angajator să efectueze cercetarea disciplinară prealabilă.

Art.57 Persoana abilitată va înregistra în Registrul general de intrări - ieşiri al unitatii actele prezentate în apărare şi susţinerile formulate în scris de către salariat sub forma notei explicative, împreună cu celelalte acte de cercetare efectuate.

Art.58 In cazul în care salariatul refuză a da nota explicativă, se întocmeşte un proces verbal dE către persoana ce efectuează cercetarea disciplinară prealabilă, prin care se stipulează refuzul acestuia de a da notă explicativă, act ce va fi anexat referatului.

Art. 59 La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de următoarele: - împrejurarea în care fapta a fost săvârşită; - gradul de vinovăţie al salariatului; - consecinţele abaterii disciplinare; - comportamentul general în serviciu a salariatului: - eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta;

Art.60 Aplicarea sancţiunii disciplinare se dispune printr-o decizie emisă în formă scrisă,în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Art. 61 Obligatoriu, decizia trebuie să cuprindă: - descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; - precizarea prevederilor care au fost încălcate; - motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare - prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea; - temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; - termenul în care sancţiunea poate fi contestată; - instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată;

Art.62 Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. Decizia se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

Art.63 Sancţiunile disciplinare aplicabile abaterilor săvârşite de către salariaţi şi constatate după procedura mai sus enunţată vor fi stabilite de către conducătorul unitatii sau de către persoana împuternicită expres de către acesta, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin fişa postului.

Art.64 Decizia poate fi contestată de către salariat, la tribunalul în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul/reşedinţa persoana sancţionată, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

17

CAPITOLUL X Reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă.

Art.65 Angajatorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi

sănătăţii salariaţilor şi să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.

Art.66 Angajatorul are următoarele obligaţii: - să asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea şi perfecţionarea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii; - să acorde persoanelor cu atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă un timp adecvat şi să le furnizeze mijloace necesare pentru a-şi putea exercita atribuţiile; - să asigure dotarea, întreţinerea, verificarea echipamentelor individuale de protecţie şi a echipamentelor individuale de lucru; - să asigure materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie;

Art.67 Fiecare salariat are obligaţia să asigure aplicarea măsurilor referitoare la securitatea şi sănătatea sa precum şi a celorlalţi salariaţi. Reprezentantul lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor este persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători prin vot, sa îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în munca Alegerea acestuia se efectueaza la 2 ani. Numărul reprezentanţilor care vor fi desemnaţi de către lucrători este după cum urmează: de la 10 la 49 de lucrători - 1 reprezentant: dc la 50 la 100 de lucrători - 2 reprezentanţi; de la 101 la 500 de lucrători - 3 reprezentanţi; de la 501 la 1.000 de lucrători - 4 reprezentanţi; Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca sunt consultaţi, participa, şi pot desfasura următoarele activităţi: - colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în munca; - însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor; - ajuta lucrătorii sa conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate în munca; - aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în munca propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de munca; - urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie; - informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca

Art.68 Pentru a asigura securitatea şi sănătatea în muncă salariaţii au următoarele obligaţii: - sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, instrucţiunile de securitate a muncii şi măsurile de aplicare a acestora: - sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; - sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive, - sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere im pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie; - sa aducă la cunostinta conducătorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana sau de alţi angajaţi; - să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă; - sa utilizeze corect echipamentul individual de proiecţie acordat şi după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare; - să utilizeze materialele igienico-sanitare primite în conformitate cu indicaţiile personalului sanitar;

18

- sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fară riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate - să participe la instruirile organizate de societate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

CAPITOLUL XI Reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de

încălcare a demnităţii

Conform Codului Muncii, în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.

Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală este interzisă.

Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute drepturile la plată egale, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

Orice salariat are dreptul la sănătate, îngrijire medicală, securitate socială şi la servicii medicale.

Orice salariat are drepturi în ceea ce priveşte condiţiile de încadrare în muncă, criteriile şi condiţiile de recrutare şi selectare, criteriile pentru realizarea promovării, accesul la toate formele şi nivelurile de orientare profesională, de formare profesională şi de perfecţionare profesională. Sancţiunile care se aplică pentru nerespectarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la locurile de muncă precum şi pentru nerespectarea prevederilor Legii nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, vor fi cele din Codul Muncii în funcţie de gravitatea faptei.

Angajaţii care reclamă sau sesizează cu bună credinţă încălcări ale legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei beneficiază de protecţie conform principiilor prevăzute de Legea nr. 571/decembrie 2004 :

Principiul legalităţii Principiul supremaţiei interesului public Principiul responsabilităţii Principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care

reclamă ori sesizează încălcări ale legii. Principiul bunei conduite Principiul bunei credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată în unitate care a

făcut o sesizare , convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

Semnalarea unor fapte prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni constituie avertizare în interes public şi priveşte :

Infracţiuni de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul

Încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese Folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane Încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale Încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile Incompetenţa sau neglijenţa în serviciu Evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare,

retrogradare şi eliberare din funcţie

19

Emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare

Administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public Încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi

cel al ocrotirii interesului public. Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, poate fi făcută

: şefului ierarhic, conducătorului unităţii, comisiilor de disciplină, organelor judiciare. Avertizorii beneficiază de protecţie, după cum urmează : de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară; la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de

disciplină au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului; în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau

indirect comisia de disciplină va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea; în litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune

anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună credinţă.

Protecţia maternităţii la locul de muncă – O.U.G. nr. 96/2003 cu modificările si completările ulterioare : ART. 1 Prezenta ordonanta de urgenta reglementează măsuri de protecţie socială pentru: a) salariate gravide şi mame, lauze sau care alapteaza, de cetăţenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator; b) cetăţeni ai altor state şi apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a). ART. 2 În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează: a) protecţia maternitatii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de munca; b) locul de munca este zona delimiata în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanti, cu pregătirea şi indemanarea lor, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator; c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare; d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lauzie şi solicita angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut; e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lauzie, îşi alapteaza copilul şi anunta angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens; f) dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist; g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligaţia sa îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcina şi lauzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii; h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fatului ori a copilului lor. ART. 3

20

(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea. (2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta ordonanta de urgenta, cu excepţia celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 şi 25. ART. 4 Angajatorii au obligaţia sa adopte măsurile necesare, astfel încât: a) sa prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea; b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz. ART. 5 (1) Pentru toate activităţile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de munca, a căror lista este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de munca natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. (2) Evaluarile prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise. ART. 6 (1) Angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, sa inmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor. (2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta. ART. 7 (1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de către o salariata ca se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligaţia sa înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de munca pe a cărui raza îşi desfăşoară activitatea. (2) De la data primirii înştiinţării medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de munca vor verifica condiţiile de munca ale salariatei la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta. ART. 8 Angajatorul are obligaţia sa păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunta alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila. ART. 9 În cazul în care o salariata se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) şi desfăşoară la locul de munca o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alaptarii, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de munca ori, dacă nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale. ART. 10 (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplinească obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează: a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art.2 lit. c); b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) şi e), în cazul în care nu solicita concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului pana la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.

21

(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. (3) Eliberarea certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii. ART. 11 (1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat. (2) Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuţia de asigurări sociale de stat. (3) Pentru indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezintă perioada asimilată stagiului de cotizare. (4) Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu o data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acorda concediul de risc maternal. ART. 12 (1) Pentru salariatele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c) şi d) şi îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatica sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie sezanda sau, respectiv, pentru mişcare. (2) Medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie sezanda sau, respectiv, pentru mişcare. (3) Dacă amenajarea condiţiilor de munca şi/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibila sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective. ART. 13 În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normală de munca din motive de sănătate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de munca, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. ART. 14 Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) şi e) nu pot fi obligate de către angajator sa realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de munca prevăzute la lit. A şi B din anexa nr. 2. ART. 15 Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultaţii prenatale, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale. ART. 16 Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) şi în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 17 (1) Angajatorii sunt obligaţi sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasarii dusintors de la locul în care se găseşte copilul. (2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic. (3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de munca şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

22

(4) În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igiena corespunzătoare normelor sanitare în vigoare. ART. 18 Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca a salariatelor gravide şi/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unităţilor trebuie sa conţină măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenta şi ale celorlalte acte normative în vigoare. ART. 19 (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfăşoare munca de noapte. (2) În cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la alin. (1) este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu menţinerea salariului de baza brut lunar. (3) Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte. (4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal, conform art. 10 şi 11. ART. 20 (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în condiţii cu caracter insalubru sau penibil. (2) În cazul în care o salariata care desfăşoară în mod curent munca cu caracter insalubru sau penibil se încadrează în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligaţia sa o transfere la un alt loc de munca, cu menţinerea salariului de baza brut lunar. (3) Denumirea şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonanţe de urgenta. (4) Prevederile art. 19 alin. (3) şi (4) se aplica în mod corespunzător. ART. 21 (1) Este interzis angajatorului sa dispună încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul: a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa; b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal; c) salariatei care se afla în concediul de maternitate; d) salariatei care se afla în concediul pentru creşterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 3 ani; e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 18 ani. (2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singura data cu pana la 6 luni, după revenirea salariatei în unitate. (3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierilor pe motive economice ce rezulta din desfiinţarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării angajatorului, în condiţiile legii. (4) Prevederile alin. (1) lit. d) şi e) şi ale alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzător şi salariaţilor bărbaţi aflaţi în situaţiile respective. ART. 22 (1) Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecătorească competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii. (2) Acţiunea în justiţie a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar. ART. 23 În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depună dovezile în apărarea sa pana la prima zi de înfăţişare. ART. 24 (1) Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevăzută la art. 21 are obligaţia ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariata, sa

23

transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate, precum şi inspectoratului teritorial de munca ori, după caz, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. (2) Copia deciziei se însoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura luată. ART. 25 (1) Inspectoratul teritorial de munca pe a cărui raza îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevăzute la art. 23, are obligaţia sa emita aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate. (2) Inspectoratul teritorial de munca sau, după caz, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate. ART. 26 (1) Angajatorii au obligaţia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o copie a prezentei ordonanţe de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Reprezentanţii sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor având atribuţii privind asigurarea respectării egalitati de sanse între femei şi bărbaţi, desemnaţi în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, în unităţile în care funcţionează, informări privind prevederile prezentei ordonanţe de urgenta.

CAPITOLUL XII Procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor profesionale

Art.69 Activitatea profesională se apreciază anual, prin evaluarea performanţelor profesionale individuale. Procedura evaluarii se realizează în urmatoarele etape : a) completarea fişei de evaluare de către evaluator ; b) contrasemnarea fişei de evaluare de către managerul spitalului ; Art.70 Evaluatorul este persoana cu atribuţii de conducere a compartimentului în cadrul caruia îşi desfăşoară activitatea angajatul evaluat sau care coordoneză activitatea respectivului angajat . Procedura de evaluare a performanţelor se aplica fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului . Art. 71 (1) Perioada evaluata este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea . (2) Perioada de evaluare este cuprinsa intre 1 si 31 ianuarie a anului urmator perioadei evaluate. Evaluarea performanţelor profesionale se face pe baza criteriilor prevăzute în Ord. M.S. nr.1229/1 august 2011 . 1 .Rezultate obtinute : I. Pentru funcţiile de execuţie : a) cunoştinţele şi experienţă profesională; b) promptitudine şi operative în realizarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului; c) calitatea lucrărilor executate şi a activităţilor desfăşurate; d) asumarea responsabilităţilor prin receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenţă, obiectivitate, disciplină; e) intensitatea implicării în utilizarea echipamentelor şi a materialelor cu încadrarea în normativelor de consum; f) adaptarea la complexitatea muncii, iniţiativă şi creativitate; g) condiţii de muncă; II. Pentru funcţiile de conducere se vor utiliza, suplimentar şi urmatoarele criterii de evaluare : a) cunoştinţe despre scopul, obiectivele şi rolul compartimentului în ansamblu unităţii; b) capacitatea de a lua decizii optime şi asumarea răspunderii în legătură cu acestea; c) capacitatea de organizare şi de coordonare a activităţii compartimentului; d) capacitatea de a crea în compartimentul condus un climat stimulativ, neconflictual şi de bună colaborare cu alte compartimente ; Art. 72 Pentru stabilirea calificativului , evaluatorul va proceda la notarea obiectivelor şi criteriilor de evaluare, prin acordarea fiecărui obiectiv şi criteriu a unei note de la 1 - nivel minim la 5 nivel maxim, nota exprimand aprecierea gradului de îndeplinire .

24

Pentru a obţine nota finală a evaluatorului se face media aritmetică a notelor obţinute ca urmare a aprecierii obiectivelor şi criteriilor, rezultate din media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare obiectiv sau criteriu , dupa caz . Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale dupa cum urmează : Intre 1,00-2,00 – nesatisfacator Intre 2,01- 3,50 –satisfacator Intre 3,51 -4,50 –bine Intre 4,51 -5,00 – foarte bine Rezultatul evaluării se aduc la cunoşţinţa persoanei evaluate. Fisa de evaluare se semnează şi se datează de către evaluator şi de către persoana evaluată . Dupa finalizarea procedurii de evaluare, fişa de evaluare se înaintează managerului spitalului care contrasemnează fisa de evaluare . Salariaţii nemultumiţi de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul spitalului . Contestaţia se formulează în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor evaluarii Rezultatul contestaţiei se comunică salariatului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestaţiei . Salariatul nemultumit de modul de soluţionare a contestaţiei formulate se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

CAPITOLUL XII Dispoziţii finale

Art. 73 (1). Este interzisă publicitatea oricărui medicament pentru care nu există o autorizaţie de punere pe piaţă. (2) Toate materialele promoţionale ale unui produs destinate profesioniştilor din sectorul sanitar trebuie să fie în concordanţă cu rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului si insotite de către acesta. (3) Publicitatea unui medicament trebuie să încurajeze folosirea raţională a produsului, prezentându-1 în mod obiectiv, fără a-i exagera calităţile şi tară să inducă în eroare. Publicitatea trebuie să fie onestă, adevărată şi corectă. Publicitatea trebuie să evite orice susţinere sau reprezentare în măsură să inducă în eroare consumatorul, chiar şi prin omisiune, ambiguitate sau exagerare. (4) Publicitatea destinată profesioniştilor din sectorul sanitar poate fi făcută atât pentru medicamentele lără prescripţie medicală, cât şi cele cu prescripţie medicală. (5) întâlnirile dintre reprezentanţii firmelor de medicamente şi medicii specialişti se vor desfăşura după un program organizat şi aprobat de către conducerea spitalului. (6) Conţinutul materialului publicitar trebuie notificat către conducerea spitalului. (7) Oferirea de mostre de către firmele de medicamente pentru medicii specialişti din spitale trebuie să se desfăşoare după un program aprobat de conducerea spitalului.

Art. 74. In întreaga lor activitate, toate cadrele medico-sanitare vor adopta o conduita civilizata, politicoasa, neomitand formulele si saluturile de politete, atat lata dc pacienţi cat si fata de însoţitorii si vizitatorii acestora. Toti salariaţii spitalului precum si personalul ce deserveste paza si curatenia (care pot fi angajaţi ai unor firme de prestări de servicii), vor acţiona intr-un climat de linişte care sa asigure confort psihic pacienţilor, evitând pe cat posibil, orice disconfort fonic (prin ton ridicat, zgomote ale utilajelor si dispozitivelor cu care isi desfasoara activitate) cu preponderenta in perioadele destinate odihnei pacienţilor. Atat medicii cat si personalul cu pregătire medie si auxiliar, se vor comporta cu pacienţii si apartinatorii acestora intr-o maniera care sa excludă orice posibilitate de interpretare din partea acestora ca se doreşte sau se urmăreşte o remunerare a actului medical si dc îngrijire, alta decât cea prevăzută de actele normative in vigoare, respectiv decât salariul obtinut pe statul de plata

Art. 75 Respectarea prevederilor prezentului Regulament este obligatorie pentru toti salariatii spitalului.

Art. 76. Regulamentul Intern poate fi modificat sau completat, ori de cate ori necesităţile legale de organizare, funcţionare şi disciplina muncii în unitate le cer.

Art. 77. Regulamentul Intern va fi prelucrat cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente. incheindu-se proces - verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

25

Art. 78 Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a Regulamentului Intern, prelucrarea se face de către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează, confirmarea anexandu-se la contractul de muncă.

Art. 79. Accesul vizitatorilor va fi permis numai in grupuri de cate 2 persoane la fiecare pacient. Insotitorii pacienţilor vor prelua o parte din atributiile personalului mediu sanitar (infirmiere).

Art. 80. Regulamentul Intern se multiplică şi se repartizează astfel: câte un exemplar pentru fiecare compartiment organizat distinct în cadrul unitatii, în conformitate cu schema de personal aprobată de conducerea acesteia, conducerile compartimentelor vor prelucra cu salariaţii dispoziţiile regulamentului întocmind tabel de semnaturi de luare la cunostinta.

Art. 81. Angajatorul are obligaţia de a avea în permanenţă la dispoziţie un număr de 3 exemplare, care pot fi solicitate oricând spre studiere de către angajaţii unitatii şi a căror punere la dispoziţie nu o poate refuza.

Art. 82. Orice modificare ce intervine în conţinutul Regulamentului Intern, în baza modificărilor prevederilor legale sau la iniţiativa angajatorului, derulată în limita prevederilor legale, este supusă procedurilor de informare stabilite în concret la articolele de mai sus.

Art. 83. Prezentul Regulament Intern se aplică începînd cu data afişării consemnată în procesul verbal de afişare întocmit împreună cu reprezentantul sindicatului SANITAS.

Art.84. Avand in vedere specificul spitalului de psihiatrie – monospecialitate se v-a avea in vedere asigurarea celor necesare la bolnavi din sectia psihiatrie cu decontarea din pensiile lor. Urmare a situatiilor intilnite in perioada anilor precedenti cum ar fi : dorinta pacientilor de a-si achizitiona in exclusivitate bauturi alcoolice si tigari , pacientii isi consumau banii in primele zile de la primirea pensiei , pentru evitarea accidentelor mergind pina la asfixii mecanice personalul era obligat sa supravegheze fiecare bolnav psihic in timp ce-si consuma pachetul neputind sa-si achite sarcinile de serviciu , diverse scandaluri intre pacienti – pachetele avand continut diversificat se ia hotarirea de achizitionare in mod centralizat a tuturor articolelor pentru asigurarea confortului intregii sectii de psihiatrie si se vor distribui in acelasi mod evitindu-se astfel nemultumirile aparute . Periodic conducerea unitatii se va intruni in vederea luarii de hotariri privind necesitatile acestora si ale unitatii in vederea aprovizionarii operative cu cele necesare .

Art.85. Programul de vizita se va stabili de catre conducerea fiecarui spital si se va organiza in doua zile lucratoare ale saptamanii, cat 2 ore iar accesul acestora va fi permis numai in grupuri de cate 2 persoane la fiecare pacient. Insotitorii pacientilor vor prelua o parte din atributiile personalului mediu sanitar (infirmiere) .

Art.86. Prezentul regulament intern se completeaza in mod corespunzator atat cu legea drepturilor pacientului (Legea nr.46/2003) cat si cu codul de deontologie medicala.

Art.87 Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre un operator sau de o persoana imputernicita de acesta,cu încalcarea prevederilor sau cu nesocotirea drepturilor prevazute in LEGEA nr. 677 din 21 noiembrie 2001 , pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, constituie contraventie, daca nu este savârsita în astfel de conditii încât sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 250.000 lei.

Art. 88 Pentru organizarea si asigurarea disciplinei muncii in unitate , prezentul regulament se bazeaza pe actele legislative in vigoare si preponderant pe :

- Legea nr. 53 /2003 – Codul Muncii Republicat ; - Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu

modificarile si completarile ulterioare ; - Legea drepturilor pacientului nr. 46 / 2003; - Ord. M.S. nr.1229/1 august 2011 - Evaluarea performanţelor profesionale; - O.U.G. nr. 96/2003 cu modificările si completările ulterioare - Protecţia

maternităţii la locul de muncă - ORDIN Nr. 921 din 27 iulie 2006 - pentru stabilirea atributiilor comitetului

director din cadrul spitalului public - ORDIN nr. 922 din 27 iulie 2006 privind aprobarea modelului contractului de

management al spitalului public

26

- ORDIN nr. 320 din 15 februarie 2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a secţiei/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public;

- ORDIN Nr. 1365 din 25 iulie 2008 privind organizarea serviciului de paza si a regimului de acces in unitatile sanitare publice cu paturi ; - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la locurile de muncă ; COMITETUL DIRECTOR MANAGER , jrs. CARP IONEL DIRECTOR MEDICAL , dr. OSIPOV SERGHEI DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL Ec. Iordan Adrian Daniel

27

Anexa 1

CIRCUITELE IN CADRUL SPITALULUI sunt urmatoarele : Circuitul alimentelor : Bloc alimentar > secţie > oficiu sectie> sala de mese sau salon Activitatea se desfasoara intre orele : 7 :30 — 8 :30 ; 12:00 -13:00 ; 17:00 - 18:00. Circuitul lenjeriei : lenjerie curata : spaţiul de depozitare din zona curata a spalatoriei > magazie lenjerie curata secţie. Activitatea se desfasoara intre orele : 9:00 — 11:00 ; 14:00 - 16:00. lenjerie murdara: secţii > spaţiul de depozitare lenjerie murdara secţie > camera de sortare Spălătorie > prespalare > spalare + uscare + calcare depozitare temporara. Activitatea se desfasoara intre orele : 7 :00 — 14 :00 ; Circuitul deşeurilor:

Colectarea separata pe categorii, in ambalaje specifice categoriei spaţiul de depozitare temporara secţii > depozitul central temporar de deşeuri periculoase > cele infectioase intepatoare - taietoare depozitul central temporar de deşeuri periculoase cele asimilabile celor menajere rampa de gunoi menajer cele reciclabile (cartoane, hârtie, plastic, sticla etc.) containere speciale separat amplasate langa rampa de gunoi menajer Inainte de intoarcerea in spital, recipientii in care s-au transportat deseurile vor fi spalati si dezinfectaţi in incaperea destinata acestui scop din incinta depozitului . Activitatea se desfasoara intre orele : 7 :00 - 9 :00 ; Circuitul materialelor sanitare: magazie > magazie materiale sanitare secţie. Activitatea se desfasoara intre orele : 11:00 – 12:00 ; 13:30 – 15:00 . Circuitul medicamentelor: farmacie > secţie Condicile de prescripţie medicala vor fi predate in zilele de luni, miercuri si vineri la farmacie, pana la ora 10.30 si se vor ridica intre orele 13,30 - 15. Circuitul bolnavilor : biroul de internări > garderoba + prelucrare sanitara > secţie. Internarea bolnavilor se face incepand cu ora 12,00, cu excepţia urgentelor. Externarea bolnavilor se face pana la ora 12,00. Traseul probelor biologice către laborator : secţie > laborator. Activitatea se desfasoara intre orele 6 :00 - 10.00, cu excepţia urgentelor.

28

Circuitul personalului : poarta spitalului > intrare principala vestiar > secţie. Circuitul vizitatorilor poarta spitalului >scari de acces >secti Circuitul instrumentarului sectiile spitalului > sterilizare Activitatea se desfasoara intre orele 7:00 – 8:00 ; 12:00-13:00 .

29

Anexa 2

CAPITOLUL 1 Se acordă 3 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul care lucrează la: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare; staţii de colectare şi neutralizare a deşeurilor periculoase: ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente de psihiatrie, neuropsihiatrie, psihiatrie pediatrică şi neurologie pediatrică; spălarea manuală, călcatul manual al confecţiilor şi echipamentelor, precum şi călcatul cu presa; personalul care lucrează în centrale telefonice cu 100 - 250 posturi, activitate permanentă. Personalul care îngrijeşte şi creşte animale de laborator, precum şi cel care lucrează cu acestea. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în cabinete de consultaţii de neurochirurgie, ortopedie, traumatologie şi arşi. Personalul sanitar din unităţi farmaceutice care au sediul în unităţi, secţii, compartimente şi cabinete de consultaţii de tuberculoză activă şi boli infecţioase. Muncitorii de întreţinere şi deservire a utilajelor cu zgomot ce depăşeşte 90 dB, certificate de autoritatea competentă în domeniu. Personalul care utilizează materiale dentare (alte substanţe preparate cu solvenţi aromatici). Personalul care lucrează în bucătăriile unităţilor sanitare. CAPITOLUL 2 Se acordă 4 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de microproducţie. Personalul care lucrează în: activitatea de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile; ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, cu bolnavi cronici irecuperabili. Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de copii distrofici. Personalul care lucrează direct la cercetarea şi producţia serurilor şi a vaccinurilor. Muncitorii şi personalul de administraţie din unităţi şi secţii exterioare, cu paturi, de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. Personalul sanitar din cabinete de consultaţii de tuberculoză şi boli infecţioase. Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de cercetări şi analize chimice, toxicologice, biologice, biochimice, microbiologice, virusologice, inframicrobiologice. parazitologice. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de traumatologie şi ortopedie. Personalul care lucrează pe calculatoare de birou (laptop/desktop), activitate de minimum 70% din timpul de lucru. CAPITOLUL 3 Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul care lucrează la repararea şi întreţinerea aparaturii de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte şi de fizioterapie. Personalul care efectuează analize chimice, toxicologice, biologice şi biochimice din laboratoare şi compartimente de medicină legală. Personalul care lucrează în centrale telefonice cu peste 250 de posturi, activitate permanentă. Personalul care prestează activităţi în centrale termice pe bază de combustibil solid şi lichid. Personalul care lucrează în activităţi de fizio-electro-maso-termo-balneo-terapie. Personalul sanitar care lucrează în staţiile centrale de sterilizare.

30

CAPITOLUL 4 Se acordă 6 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de oncopediatrie. Personalul sanitar care lucrează pe nave şi ambarcaţiuni pentru pescuitul maritim şi oceanic, sub pavilion românesc. Personalul care manipulează şi utilizează mercurul la construirea, repararea şi întreţinerea, etalonarea şi verificarea aparatelor de măsură şi control cu mercur, precum şi a întrerupătoarelor cu mercur. Personalul care confecţionează, prin suflare, aparatură de laborator din sticlă de cuarţ şi sticlă cu plumb. Personalul care lucrează în laboratoare nediferenţiate de analize medicale. Personalul care lucrează în spălătorii din unităţi sanitare. Personalul sanitar din cabinetele de consultaţii de psihiatrie şi neuropsihiatrie. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în blocul operator şi blocul de naşteri. CAPITOLUL 5 Se acordă 8 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în unităţi, secţii şi compartimente, cu paruri, de neurochirurgie şi arşi. Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de psihiatrie, neuropsihiatrie, neuropsihiatrie pediatrică şi de recuperare neuropsihomotorie. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în activitatea de anestezie, terapie intensivă, terapie acută, hemodializă, UPU, CPU. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează pe ambulanţe şi şalupe de ambulanţă, pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi transport sanitar în teren, precum şi operatorii- registratorii de urgenţă. CAPITOLUL 6 Se acordă 9 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: unităţi nucleare de categoria I de risc radiologie; unităţi nucleare de categoria a fl-a de risc radiologie. CAPITOLUL 7 Se acordă 10 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: Personalul care lucrează la autopsie, prosecturi, în săli de disecţie şi în laboratoare sau compartimente de anatomie patologică şi de medicină legală. Personalul din leprozerii. Personalul sanitar care lucrează în mine de cărbuni, de minereuri feroase şi neferoase, de substanţe şi minereuri nemetalifere. Personalul sanitar care îşi desfăşoară activitatea în subteran, la mine de minereuri radioactive. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: unităţi nucleare de categoria a fll-a de risc radiologie: unităţi nucleare de categoria a IV-a de risc radiologie. NOTĂ: Salariaţii care lucrează la unul din locurile de muncă prevăzute în prezenta anexă şi care dau dreptul la mai multe condiţii de odihnă suplimentare vor primi un singur concediu de odihnă suplimentar, şi anume pe cel mai mare