regulament baile olanesti final

7/26/2019 Regulament Baile Olanesti Final

1/87

1

P. U. G. + R.L.U.ORA BILE OLNETI , JUDE VLCEA

VOLUMUL II

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CUPRINS :

Titlul I - GENERALITICapitolul 1 - Baza legalCapitolul 2 - Rolul Regulamentului localCapitolul 3 - Mod de aplicareCapitolul 4 - DerogriCapitolul 5 - Diviziunea terenului n zone funcionale si uniti teritorialeCapitolul 6 - Structura Regulamentului local

Titlul II - REGLEMENTRI COMUNECapitolul 1 - Protejarea patrimoniului cultural naional: monumente istorice si situriarheologiceCapitolul 2 - Zone de siguran si de protecieCapitolul 3 - Zone cu risc geotehnicCapitolul 4 - Ci de comunicaieCapitolul 5 - Parcarea autovehiculelorCapitolul 6Parcelarea


2/87

2

Titlul III - REGLEMENTRI SPECIFICE

Capitolul 1BT - ZONA BALNEARI TURISTICDE INTERES MAXIMGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 2 - L - ZONA DE LOCUIRE i funciuni complementareGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 3 - M - CONSTRUCII AFLATE N ZONA DE PROTECIE AOBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIUGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 4 - C - ZONA LCAURILOR DE CULTGENERALITI - CARACTERUL ZONEI

SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 5 - TAS - ZON DE SERVICII / TURISM - AGREMENT(PENSIUNI), CASE DE VACANGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A

CLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 6 - LP - zona cu funciune mixt ce cuprinde LOCUINE, PENSIUNI,CASE DE VACANGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI


3/87

3

Capitolul 7 - D - ZONA DRUMURILORGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 8 - V - ZONA SPAIILOR VERZIGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 9 - I - zona ce conine INSTITUII, ECHIPAMENTE PUBLICE,SERVICII DE INTERES GENERALGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 10 - S - ZONA CU DESTINAIE SPECIALGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 11 - P - zon destinat ACTIVITILOR DE PRODUCIE,UNITI NEPOLUANTE, DEPOZITARE CONTROLAT, SERVICIIDIVERSIFICATEGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 12 - G - ZONA DE GOSPODRIE COMUNALGENERALITI - CARACTERUL ZONEISECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONALSECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE ACLDIRILORSECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI


4/87

4

Titlul I GENERALITI

Localitatea se afln zona subcarpatic a Munilor Cpnii, n nord estuljudeului, pe valea prului Olneti, la mbinarea dealurilor subcarpatice cu zonamontan, la 18 km de orasul Rm. Valcea. Are in componenta sa localitatile Livadiaatestata documentar pentru prima data in anul 1821, Olanesti atestat documentar

pentru prima data in anul 1527iul. 19; Cheia atestat documentar pentru prima data in

anul 1500 ian. 11; Gurguiata atestata documentar pentru prima data in anul 1768apr.21. Comanca atestata documentar pentru prima data in anul 1596 iul 6; Pietrisuatestat documentar pentru prima data in anul 1615 iul. 15; Mosoroasa atestatdocumentar pentru prima data in anul 1612 si Tisa.

Vecinti:Teritoriul orasului Baile Olanesti este nconjurat de urmtoarele uniti geografice:

- la nord-est oraul Brezoi;- la est comuna Muereasca i oraul Climneti;

- la sud-est comuna Vldeti;- la sud comuna Pueti Mglai;- la sud-vest comunele Stoeneti i Brbteti;- la vest comuna Costeti;- la nord comuna Malaia;

Capitolul 1. DOMENIU DE APLICAREBaza legal .

1.1 Regulamentul local de urbanism este elaborat pe baza Regulamentului

general de urbanism (RGU) aprobat prin H.G.R. nr.525/1996 (republicat).1.2 Regulamentul local de urbanism se sprijin pe o baz legal formatdin:

- legi si alte acte normative care cuprind reguli privind modul de ocupare aterenurilor si de realizare a construciilor;

- norme si standarde tehnice care fundamenteaz amplasarea siconformarea construciilor n acord cu exigenele de realizare a stabilitii, securitiisi siguranei n exploatare ale acestora;

- reguli proprii domeniului urbanismului si amenajrii teritoriului privind

ocuparea cu construcii a terenului n acord cu principiile de dezvoltare durabil(configuraia parcelelor, natura proprietii, amplasarea si conformarea construciilor,etc).

1.3. Prezentul regulament se aplic pe teritoriul cuprins n limiteleintravilanului actual al Oraului Bile Olneti , precum i n extinderile acestuia,

propuse conform Planului Urbanistic General al Oraului Bile Olneti a fiefectuate aproximativ pn anul 2026, n interiorul teritoriului administrativ alOraului Bile Olneti.

1.4. Pentru terenul situat ntre actualul intravilan i intravilanul propus,orice lucrri sunt condiionate de elaborarea i aprobarea conform legii a unor PlanuriUrbanistice Zonale. Acestea vor ine seama de prevederile prezentului regulament

prin care se asigur atingerea obiectivelor strategice i urbanistice ale dezvoltrii deansamblu ale Oraului Baile Olanesti , n conformitate cu Planul Urbanistic General.


5/87

5

Stabilirea ordinii elaborrii PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului,pe baza crora se efectueaz includerea n intravilan i schimbarea sistemului deimpozitare a terenurilor, va decurge din necesitile de etap ale politicilorConsiliului Local al Oraului Baile Olanesti privind dezvoltarea oraului.

Principalele legi:

- Legea nr. 50 / 1991 , privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii,republicat n 1997 , modificat i completat n 2001;- Legea nr.7/ 1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar cu modificrile sicompletrile ulterioare;- Legea privind circulaia juridic a terenurilor nr. 54 / 1998 ;- Legea 82/1998 pentru aprobarea OG nr. 43 /1997, privind regimul juridic al

drumurilor republicata cu modificrile si completrile ulterioare;- Legea privind protecia patrimoniului naional nr. 41/1995 ;- Legea nr.151 /1998 privind dezvoltarea regional a Romniei ;

- Legea apelor nr. 107/1996 cu modificrilesi completrile ulterioare;- Legea privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia nr. 213/1998;- Legea nr.18/ 1991 privind fondul funciar, republicat n 1998 cu modificrile sicompletrile ulterioare;- Legea privind amenajarea teritoriului i urbanismul nr. 350 / 2001 cumodificrile si completrile ulterioare;- Legea nr.215/ 2001 privind administraia public local cu modificrile sicompletrile ulterioare;- Legea nr.33/ 1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public

- Legea nr.10/ 1995 privind calitatea n construcii cu modificrile si completrileulterioare (legea nr. 587/2002);- Legea nr.137/ 1995 privind protecia mediului republicata, modificat prin Legeanr.159/1999;- Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice ;- Legea nr. 468/2003protejarea monumentelor istorice ;- Legea nr. 114/ 1996 - legea locuinei republicata cu modificrile si completrileulterioare;- Legea nr. 481/2004 privind protecia civila;- Legea nr.378/2000privind protejarea siturilor arheologice ;- Legea nr. 138/2004privind mbuntirile funciare ;- Ordinul 2807 / 2003Norme metodologice de clasare a monumentelor istorice

inclusiv lista ;- O.G.R. nr. 47 / 1994 privind aprarea mpotriva dezastrelor, aprobata cumodificri si completri prin legea nr.124/1995 cu modificrile ulterioare;- HGR nr.525/ 1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism;- Ordinul comun 1184 / RT / 09. 2000 i M.L.P.A.T. nr. 201 / N /09 /2000- Codul civil ;- Codul silvic ;

- Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor


6/87

6

Capitolul 2. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL - CORELRI CUALTE DOCUMENTAII

2.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile PlanurilorUrbanistice Zonale aprobate conform Legii 350/2001 , republicat , anterior intrriisale n valabilitate i care nuau fost abrogate prin Hotrri ale Consiliului Local alOraului Baile Olanesti .

2.2. Totodat, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele

anterioare, ale cror efecte sunt imprimate n configuraia cadrului construit actual aloraului i care i pstreaz i n prezent valabilitatea prin comparaie curegulamentele actuale din diferite alte orae.

Capitolul 3. MOD DE APLICARE.3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului

General de Urbanism i le detaliaz.n cadrul Regulamentului local de urbanism se preiau toate prevederile cuprinse

n documentaiile de amenajarea teritoriului aprobate conform legii, respectiv Planul

de amenajare a teritoriului naional (PATN), Planul de amenajare a teritoriuluijudeean Valcea (PATJ), etc.

3.2. Prezentul regulament este un regulament cadru avnd un caracterdirector. Prevederile sale permit autorizarea direct cu excepia derogrilor isituaiilor speciale n care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliusau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate n continuare la punctul 4, precumi n coninutul regulamentului.

3.3. n cazul operaiunilor urbanistice importante ca arie, volum de

construcii i complexitate a lucrrilor de infrastructur tehnic, prezentul regulamentva fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor PlanuriUrbanistice Zonale, realizate i aprobate conform legii.

3.4. Pentru toate zonele de extindere situate ntre intravilanul existent iintravilanul propus este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonaleaprobate conform legii , condiie a includerii acestora n intravilan i a schimbriincadrrii modului de impozitare a terenurilor.

Capitolul 4. DEROGRI DE LA PREVEDERILEREGULAMENTULUI.

Conform O.U. nr. 7 din februarie 2011 pentru modificarea i completareaLegii 350/2001 se propune reducerea drastic a practicilor urbanismului derogatoriu ,ntrind rolul regulamentului local de urbanism aferent PUG.

4.1. Prin derogare se nelege modificarea condiiilor de construire:funciuni admise, regim de construire, nlime maxim admis, distane minime fade limitele parcelei, POT, CUT.

4.2. Derogri de la prevederile prezentului regulament sunt admise numain urmtoarele situaii:

- condiii dificile de fundare;

- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se nscriu n prevederileregulamentului;


7/87

7

- obiective cu destinaii semnificative pentru ora sau care suntpropuse pe amplasamente reprezentative n configuraia urban local sau general aOraului .

n cazul n care, prin cererea pentru emiterea Certificatului de urbanism, sesolicit o modificare de la prevederile aprobate pentru zona respectiv sau daccondiiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiii o impun,autoritatea public local aredreptul ca, dup caz, prin Certificatul de urbanism:

- s resping cererea n mod justificat;- s solicite elaborarea unui Plan urbanistic zonal (PUZ) numai n baza unui aviz

prealabil de oportunitate.- s solicite elaborarea unui Plan urbanistic de detaliu (PUD).4.3. Modalitile de autorizare n cazul derogrilor sunt urmtoarele:

- Modificarea POT, a distanelor fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei suntposibilepe baza unor Documentaii de Urbanism , nsoite de ilustrare de arhitectur,cu avizul Comisiei Tehnice de Urbanism precum i, n cazul zonelor protejate, alMinisterului Culturii;

-

Prin Plan Urbanistic Zonal se stabilesc reglementri noi cu privire la : Regim deconstruire , funciunea zonei , nlimea maxim admis , Coeficientul de utilizare alterenului - CUT; Procentul de ocupare al terenului - POT, retragerea cldirilor fade aliniament , iar prin Planul Urbanistic de Detaliu se stabilesc reglementri noinumai cu privire la distanelefa de limitele laterale i posterioare ale parcelei .

- Modificarea Coeficientului de Utilizare a terenului CUT propus de noua reglementarenu-l va putea depi pe cel aprobat iniial cu mai mult de 20 % o singur dat .

4.4. Nu se pot acorda derogri de la reglementrile stabilite prin prezentulRegulament pentru zonele protejate/de protecie delimitate si nu pot fi aprobate

modificri ale indicatorilor urbanistici (funciuni admise, regim de construire,nlime maxim admis, distane minime fa de limiteleparcelei, POT si CUT) prinPUZ sau PUD. (art.46 alin. (5) si (6) din Legea nr.350/2001 (republicat)

4.5. n cazul n care, din raiuni de dezvoltare urbanistic temeinicfundamentate, este necesar depsirea coeficientului de utilizare a terenului, se va

proceda la elaborarea unui Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru o suprafa stabilitprin avizul de oportunitate.

4.6. Finanarea noii documentaii de urbanism poate fi fcut din fonduripublice, n condiiile legii, sau de ctre persoanele fizice ori juridice interesate.

5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITITERITORIALE DE REFERIN.

5.1. Definirea unei anumite uniti teritoriale de referin este determinatde trei parametri:

(1) funciunile dominante admise cu sau fr condiionri;(2) regimul de construire (continuu, discontinuu), ocuparea terenului, gradul

de utilizare al terenului(3) nlimea maxim admis.

5.2. Pentru toate unitile teritoriale de referin se mai adaug dou criteriide difereniere a prevederilor regulamentului:


8/87

8

(1) situarea n interiorul sau n exteriorul zonei protejate din considerenteistorice i arhitectural - urbanistice;

(2) situarea ntr-o condiie particular de cadrunatural ;5.3. Regulamentul este alctuit pentru urmtoarele zone i uniti teritoriale

de referin: Teritoriul analizat este divizat n 21 de uniti teritoriale de referin(UTR) conform planselor atasate: Anexa la RLU, toate la sc.1/5000.

5.4. Simbolurile ce exprim regimul de nlime precizat n cuprinsul

Regulamentului (de exemplu P+2) nu cuprind si nivelul eventualelor mansarde, cucondiia ca acestea s fie executate exclusiv n spaiul podului, conformNormativului de siguran la foc (Indicativ P 118-99) si Normativului pentru

proiectarea mansardelor la cldirile de locuit (NP 064-02).5.5. Suprafaa mansardei se ia n calcul la stabilirea indicilor urbanistici POT

si CUT.5.6. Regulamentul cuprinde prevederi cu privire la urmtoarele zone, subzone si

uniti teritoriale de referin:

-

ZONA BALNEAR I TURISTICDE INTERES MAXIM cuurmtoarele subzone :- Subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejate ;

sBTp- este format din: aria urban a nucleului istoric care a evoluat pe

scheletul economic balnear antebelic (acum destructurat) i aria urban aarhitecturii hoteliere destinat turismului de mas (perioada anilor `70-`80).Zona BTp care alctuiete centrul de facto al staiunii include i locuine.Spitalul universitar de urgen Elias - secia de recuperare medical Olneti ,

dei este teritorial o exclav, se consider ca fcnd parte din aceast subzon.- Subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate ; sBt

- (zon servicii - agrement - turism - case de vacan) se prezint actualmentesub forma unor areale disparate ale zonei sBTp, momentan n intravilanul existent.Aceasta este asemntoare funcional zonei sBTp i ofer servicii similare, dar decomplexitate redus (locuire, cazare, alimentaie public, parial tratament,ntreinere, spa, agenie turism). Prezentul regulament descrie i reglementeaz, ncele ce urmeaz, ambele subzone (sBTp i sBt) n acelai timp - zona sBt va fimenionat de fiecare dat cnd apar diferene fa de sBTp.

- Subzona izvoarelor balneare; sBI- este promenada situat n prelungireazonei centrale pe direcia N-V. Este o zon de mic densitate a cldirilor. Acesteasunt construcii cu funcia specific de captre a izvoarelor minerale, cu o singurexcepie: barul Turn i anexele aferente.

- ZONA DE LOCUIRE i funciuni complementare cu urmtoarelesubzone:

- Subzona de locuire individual pe lot, cu specific urban i semi -urban,ocazional mic comer;

- Subzona de locuire individual pe lot, cu specific rural;- Subzona de locuire colectiv n cldiri de nlime redus (P+2-P+5)


9/87

9

- CONSTRUCII AFLATE N ZONA DE PROTECIE AOBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU

- ZONA LCAURILOR DE CULT

- ZON DE SERVICII / TURISM - AGREMENT (PENSIUNI), CASEDE VACAN

- ZONA CU FUNCTIUNE MIXTA CE CUPRINDE LOCUINE,PENSIUNI, CASE DE VACAN

- ZONA DRUMURILOR

- ZONA SPAIILOR VERZI cu urmtoarele subzone :- Subzona Spaiilor verzi publice situate n zona balnear protejat- Subzona Spaiilor verzi publice situate n afara zonei balneare protejate -

toaletri i amenajri minimaliste de-a lungul traseelor circulate/ scuaruri- Subzona Spaiilor verzi pentru sport si agrement ;- Subzona Spaiilor verzi naturale (pduri) ;

- ZONA CE CONTINE INSTITUII, SERVICII DE INTERESGENERAL, ECHIPAMENTE PUBLICE

- ZONA CU DESTINAIE SPECIAL

-

ZONA DESTINATA ACTIVITILOR DE PRODUCIE, UNITINEPOLUANTE, DEPOZITARE CONTROLAT, SERVICIIDIVERSIFICATE

- ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL

Capitolul 6. STRUCTURA REGULAMENTULUI LOCAL

6.1. Regulamentul local de urbanism fiind un document opozabil n justiie,structura acestuia urmeaz uzanele n acest domeniu, inndu-se seama de faptul c:

- prevederile trebuie s fie simplu si clar exprimate, fr posibilitatea deinterpretare diferit;

- nu se admit trimiteri de la prevederile care privesc o unitate teritorial dereferin laalta, chiar dac apar unele repetri;

- n cazul unor situaii insuficient de clare, documentul scris prevaleaz asupracelui grafic.

6.2. Prevederile Regulamentului sunt adaptate situaiei de tranziie n care si

fac simit prezena noi tipuri de grupri de funciuni, fapt pentru care s-a adoptat ungrad de flexibilitate care spermita dezvoltarea acestora.


10/87

10

- n cazul unor particulariti evidente, unele dintre prevederile acestuiRegulament prevaleaz fa de prevederile Regulamentului general de urbanism(RGU) (ex: prevederile privind zonele protejate).

6.3. Fiecare dintre zonele, subzonele si unitile de referin fac obiectul unorprevederi organizatepotrivit urmtorului coninut:

-UTILIZRI ADMISE

-

UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI-UTILIZRI INTERZISE-CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME,

DIMENSIUNI)-AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT-AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE SI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR-AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE

ACEEASI PARCEL

-

CIRCULAII SI ACCESE-STAIONAREA AUTOVEHICULELOR-NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR-ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR-CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR-SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE-MPREJMUIRI-PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)-COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

II REGLEMENTRI COMUNE

CAPITOLUL 1 PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURALNAIONAL: MONUMENTE ISTORICE

Prin Planul urbanistic general se stabilesc :Situri arheologicen lista MCC nu sunt nominalizate situri arheologice pe teritoriul administrativ

al orasului Baile OlanestiMonumenten lista MCC apar doua poziii nominalizate pe teritoriul administrativ al

orasului Baile Olanesti

-Livadia (staiunea):Biserica lui Horea (din Albac) / indicativ VL-II-m-A-09647

-Cheia:Biserica Sf Ilie a fostului schit Pahomie/ indicativ VL-II-m-B-09716


11/87

11

Biserica Sf. Voievozi/ indicativ VL-II-m-B-09717Schitul Iezer/ indicativ VL-II-a-A-09718Biserica "Intrarea n Biseric"/ indicativ VL-II-a-A-09718.01Casa Streiei/ indicativ VL-II-a-A-09718.02Clopotni/ schitul Iezer/ indicativ VL-II-a-A-09718.03

-Gurguiata:

Schitul Bradu/ indicativ VL-II-a-B-09781Biserica Sf. Ioan Boteztorul/ indicativ VL-II-m-B-09781.01Turnul clopotni/ indicativ VL-II-m-B-09781.02

-Olneti Sat:Casa Bdescu / indicativ VL-II-m-B-09846Biserica Sf. Nicolae / indicativ VL-II-m-B-09848Casa Olnescu / indicativ VL-II-m-B-09849Casa Trc / indicativ VL-II-m-B-09847

Biserica Sf. Voievozi / indicativ VL-II-m-B-09850Biserica Sf. Ioan Boteztorul / indicativ VL-II-m-B-09851

-Pietriu:Biserica Toi Sfinii a fostului schit Comanca / indicativ VL-II-m-B-09875

PROPUNERI DE CLASARELivadia - Sanatoriul Balnear 1Mai - Spitalul Universitar Elias Bucureti, secia

extern Bile Olneti

Cheia - Casa Ceauu, gospodrie tradiional bine pstrat avnd o vechime deaprox. 200 aniOlneti Sat- Monumentul eroilor

Conform "Strategiei de dezvoltare a oraului Bile Olneti", pe teritoriulaezrii se afl mai multe rezervaii naturale:

Rezervaia de tis (Taxus baccata) din Cheile prului Cheia, aparinndmasivului Buila-Vnturaria. n 1976 prof. dr. Traian Rdoi a identificat 628exemplare de tis. Suprafaa de 1,5 ha a rezervaiei este stabilit prin Decizia nr.05/1966 a fostului Consiliu Popular al Regiunii Arge.

Rezervaia naturala Stogul, situata n masivul Buila Vnturaria, se constituieca o rezervaie complexa i are o suprafaa de 100 ha. Aici se ntlnesc peste 35 de

peteri i avene. Flora este compus din exemplare de tis, floarea de colt, ghinuragalben, bulbucii de munte, lna caprelor, ienuprul pitic etc. Fauna este reprezentatade: ursul brun, capra neagra, porcul mistre, caprioara, cocoul de munte, ierunca,rsul etc.

Rezervaia RadiaMnzu este o rezervaie natural complex situat n MuniiCpnii, pe o suprafaa de 10 ha. Peisajul este foarte pitoresc fiind format din: pile,turnuri, babe, cascade. Flora este alctuit din plante rare: floarea de col, bulbucii de

munte etc.


12/87

12

Rezervaia Lacul Frumos din Mosoroasa se prezint sub forma unei mlatini acrei principal atracie o reprezint prezena plantei carnivore Drossera rotundifolia(roua cerului)..

CAPITOLUL 2ZONE DE SIGURAN SIDE PROTECIE

Autorizarea lucrrilor de construire n interiorul zonelor de protecie pe baza

normelor sanitare se face numai pe baza si n conformitate cu avizul autoritii desntate public.

Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea si executareaconstruciilor de locuine sau de obiective de utilitate public sau privat, pentrutransformarea, extinderea sau schimbarea destinaiei construciilor sau instalaiilor,ct si pentru PUZ-urile necesare conform reglementrilor aprobate.

Se instituie perimetre de protecie hidro-geologic si zone de protecie sanitar(cu regim sever si de restricie) la sursele si instalaiile de alimentare cu ap potabiln sistem centralizat existente si propuse (foraje, rezervoare, aduciuni, instalaii de

tratare, reele de distribuie).Zona de protecie sanitar pentru fntnile publice care capteaz apa din stratulfreatic va avea dimensiunile minime de 50,0 metri n amonte si 20,0 metri n aval, pedirecia de curgere a apei subterane.

Fosele septice vidanjabile si impermeabilizate se vor amplasa la distaneleminime de 3,0 metri fa de conductele reelei de ap potabil, 10,0 metri fa delocuinele vecine, respectiv 20,0- 50,0 metri fa de sursele locale de ap potabil(fntni, pompe de mn, izvoare captate, etc).

Se vor asigura zone de protecie sanitar fa de ntreprinderile sau unitile

care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort si unele riscuri sanitare(cimitire, staii de epurare, etc). (Ordinul Ministerului Sntii nr.536 din 23 iunie1997 pentru aprobarea Normelor de igiensi a recomandrilor privind mediul devia al populaiei, publicat n Monitorul Oficial nr.140/3 iulie 1997)

Amplasarea zonelor destinate industriilor se va face pe baza studiilor de impactde mediu, topografice, hidrometeorologice si dispersie a poluanilor, astfel nctacestea s nu depseasc concentraiile maxime admise prevzute n normative nteritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaiile naturale, zonele de interes

balneoclimateric, de odihn si recreere, instituiile social-culturale si medicale,precum si unitile economice ale cror procesetehnologice necesit factori de mediulipsit de impuriti).

Se interzice autorizarea construirii n zonele de protecie ale surselor siinstalaiilor de appotabil, ale conductelor de transport produse petroliere, gaze,linii de nalt si medie tensiune,etc.

Zona de protecie a conductelor de transport gaze este de 20,0 m de oparte si de alta a conductei.

n aceast zon se interzice efectuarea oricror lucrri de construcii si montaj,chiar cu caracter provizoriu.

Zona de siguran fa de conductele de transport gazeeste de 100,0 m deo parte si de alta a conductei.


13/87

13

n aceast zon autorizarea construciilor se poate face doar n baza unui avizfavorabil dat de deintorul conductei.

Emiterea autorizaiilor de construire n zonele de siguran ale surselor siinstalaiilor de appotabil, ale conductelor de transport gaze, ale liniilor electrice denalt si medie tensiune, etc,este condiionat de obinerea avizului favorabil emis dedeintorul echipamentului tehnicoedilitar.

Pentru sistemul de canalizare-epurare, documentaia naintat spre avizare

sanitar va fi nsoit de studiul de impact asupra sntii populaiei si mediuluinconjurtor.(art.28 din OMS nr.536/1997)

Zona de protecie i de siguran fa de liniile electrice aerieneLimea zonei de protecie si de siguran a liniilor electrice aeriene este de

24,0 metri pentru LEA 20kv , 37 m pentru LEA 110 kv , 55 m pentru LEA 220 kv i75 m pentru LEA 400 kv . (Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecie side siguran aferentecapacitilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/2007, modificat sicompletat cu Ordinul ANRE nr.49/2007)

Zonele de protecie ale posturilor de transformare sunt urmtoarele:

- pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecie este delimitatde conturul fundaiei stlpilor si de proiecia la sol a platformei suspendate;- pentru posturi de transformare cu cabine de secionare ngrdite, zona de

protecie este delimitat de ngrdire;- pentru posturi de transformare amplasate la sol, ngrdite, zona de siguran

este extins n spaiu delimitat la distana de 20,0 m de la limita zonei de protecie.

PREVEDERI PENTRU SECTIUNEA REGLEMENTARI URBANISTICE

PENTRU TERENURI SITUATE IN ZONELE DE PROTECTIE , TERENURIEXPUSE LA RISCURI TEHNOLOGICE (T RT)

DEFINIII

Risc tehnologic complex de factori generatori de accidente majore datorateactivitatilor umane

Distante minime de protectie sunt distantele dintre zonele constructii si o seriede unitati industriale, zootehnice, unitati de salubrizare, etc,

Servitutea de utilitate publica reprezinta restrictii privind modul de utilizare alterenurilor si de realizare a constructiilor, impuse de realizarea si functionarea unorobiective de utilitate publica

Categorii de riscuri tehnologice

1. riscuri datorate activitatilor industriale si agrozootehnice, ce pot avea caefect poluarea apei, aerului si solului

2. riscuri datorate retelelor si instalatiilor tehnico edilitare si cailor decomunicatii r(utiere si feroviare)


14/87

14

CATEGORII DE RISCURI GENERATE DE CAPACITATI ENERGETICE

Riscuri naturalePosibila periclitare a unei capaciti energetice ca urmare a producerii unor

fenomene naturale: dislocri de stnci, torente, avalane de zpad sau datorit unorparticulariti ale terenului pe care aceasta este construit: nisipuri mictoare, zonmltinoas, zon cu ape subterane, etc.

Riscuri pentru sigurana persoanelor i a bunurilor din apropierea capacitiienergetice.Posibila periclitare a persoanelor i a bunurilor din apropierea unei capaciti

energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcionale, detipul:explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide,vapori, pulberi, aerosoli, radiaii, electricitate static, ruperea unor ci de curent care

poate conduce la electrocutare, rspndirea de reziduuri nocive (cenu, ape poluante,gaze de ardere), ruperea i/sau proiectarea la distan a unor pri de construcii sauinstalaii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcii

hidrotehniceRiscuri tehnologicePosibila periclitare a unei capaciti energetice determinat de procese

industriale sau agricole care prezint pericol de incendiu, explozie, radiaii saupoluare peste limitele admise

DESTINAIA TERENURILOR

Terenuri cu destinatia stabilita prin prezentul Regulament de Urbanisn aflate subincidenta servitutii generate de zone de protectie instituite prin prezentul Regulament

si materializare in plansa Reglementari Urbanistice , legea energiei electrice invigoare detaliaza drepturile de uz si servitute asociate capacitatilor energetice

UTILIZARI PERMISE

Orice fel de constructii si amenajari care au ca scop prevenirea riscurilortehnologice si limitarea efectelor acestora

UTILIZARI PERMISE CU CONDIIONARI

Toate tipurile de constructii, cu conditia respectarii servitutilor de utilitatepublica, existente sau propuse, pentru retele tehnico-edilitare, cai de comunicatii

(retele electrice de distributia energieie electrice, retele de transport a energieielectrice, retele de alimentare cu gaz, apa, reteaua de canalizare etc).

UTILIZARI INTERZISE

Toate tipurile de constructii amplasate in zonele de protectie stabilite prin normesanitare si de protectie a mediului, ale unitatilor industriale, agricole sau de altanatura, in zonele de servituti legal instituite pentru lucrari publice generatoare deriscuri tehnologice.

Toate tipurile de constructii, plantatii si exploatari agricole si forestiere

amplasate in zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor si retelelorenergetice/electrice

ZONE DE PROTECIE A REELELOR TEHNICOEDILITARE


15/87

15

Reelele alimentare cu energie electricOrice investitie in constructii sau alte obiective, lucrari de orice fel in zona de

protectie si siguranta a LEA 20 kV si 110 kV se va face cu acordul si avizul SC CEZDistributie SA- Craiova.

Dupa obtinerea avizului de la distribuitorul de energie electrica, SC CEZDistributie SA- Craiova, lucrarile de protectie pentru liniile de 110 kV si 20 kV(inlocuire stalpi, intariri de izolatie, executare prize de pamant, devieri delinii,trecerea liniilor electrice aeriene in cabluri subterane, etc.) se vor face pecheltuiala investitorului care va face lucrari in zonele apropiate liniilor electrice.

Dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice(retele, posturi statii de transformare etc) sunt detaliate in Norma tehnica privinddelimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energeticeaprobata prin Ordinul ANRE 49 /2007 (vezi extrasul de la cap 2.9.4) si in legeaenergiei electrice 123/2012" Prezentam cateva dimensiuni uzuale ale zonelor de

protectie si de siguranta pentru cateva tipuri de capacitati energetice:

24 m pentru LEA cu tensiuni ntre 1 i 110 kV37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

raza de 20 m in cazul posturilor de transformare aeriene

3 m in jurul amprentei la sol a posturilor de transformare mt/jt in orice tip decabina: zid, metal, beton

0,8 m in cazul cablurilor de energie electrica de 0,4 kV si 20 kV

In cazul apropierii construtiilor fata de LEA 400kV, trebuiesc respectateanumite distante (NTE 003/04/00 art 181);i anume: distanta intre conductorul extremal LEA, la deviatia maxima si cea mai apropiata parte a cladirii, fara sa constituietraversare, sa fie de 7m, in cazul cladirilor locuite si de 6m, in cazul cladirilornelocuite

n cazul instalrii n pmnt a cablurilor de medie sau/ i joas tensiune:

a) zona de protecie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguran, estesimetric fa de axul traseului i are limea de 0,8 m; n plan vertical zonele de

protecie i de siguran ale traseului de cabluri se delimiteaz prin distana(adncimea) de pozare n valoare de cel puin 0,8 m

In zonele de protectie ale retelelor electrice sunt interzise executarea de sapaturisau lucrari de orice fel fara consimtamantul prealabil al titularului acestoraIn zonele de siguranta si de protectie este interzis:

- sa se efectueze constructii de orice fel fara avizul de amplasament al operatorului detransport si de sistem

- sa se efectueze sapaturi de orice fel sau sa se infiinteze plantatii fara acordul

operatorului de transport si de sistem- sa se sepoziteze materiale pe culoarele de trecere si in zonele de protectie si de

siguranta a instalatiilor fara acordul operatorului de transport si de sistem


16/87

16

- sa se arunce obiecte de orice fel pe retelele electrice de transport si/sau distributie sausa se intervina in orice alt mod asupra acestora

- sa se deterioreze constructiile, ingradirile sau inscriptiile de identificare si deavertizare aferente instalatiilor electrice

Sa limiteze sau sa ingradeasca, prin executia de imprejmuire, prin constructii oriprin orice alt mod, accesul la instalatii al operatorului de transport si de sistem

In Certificatele de Urbanism se va solicita obtinerea avizului de amplasament dela CEZ Distributie pentru toate obiectivele de investitii de pe teritoriul orasului BileOlneti inclusiv pentru imprejmuirea terenurilor si pentru infiintarea de plantatii(legea energiei electrice art 49)

Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electriceexistente sau executarea oricror lucrri n apropierea obiectivelor energeticeexistente (staii i posturi de transformare linii i cabluri electrice s.a.) se va consulta

proiectantul de specialitate

Pentru orice fel de lucrari de sapaturi sau de constructii situate in interiorulzonelor de protectie a retelelor electrice este obigatoriu avizul de amplasament aloperatorilor de retea (CEZ Distributie Craiova sau Transelectrica Pitesti)

Autoritatile locale ce au eliberat Certificate de Urbanism, fara respectarea legiisi mai mult, pentru orice dauna cauzata distribuitorului de de energie electrica ce seafla in gestiunea SC CEZ Distributie SA si Transelectrica S.A.pentru producerea unoreventuale accidente umane, vor raspunde in fata organelor de ancheta, iar daunele vorfi suportate de catre acestea.

CAPITOLUL 3ZONE CU RISC GEOTEHNIC

n zonele cu risc geotehnicse impun interdicii temporare de construire pnla soluionarea problemelor geotehnice.

n zonele de umpluturi sau cu riscuri se poate ridica interdicia temporar deconstruire si se va emite autorizaie de construire numai n baza unui studiu geotehnicaprofundat ce se va solicita prin Certificatul de urbanism, studiu prin care s se

stabileasc dac sunt soluii de fundare care s elimine riscurile n timpul execuiei sipe ntreaga perioad de exploatare aconstruciei.

Zone critice-Inundaii-Se identificpe rul Olanesti urmatoarele puncte sensibile:

-in sudul satului Pietrsu- in nordul localitatii Livadia- in sudul localitatii Livadia- in partea centrala si sud-estica a localitatii Olanesti Sat

-Se identific pe rul Cheia urmatoarele puncte sensibile:- in partea centrala si sudica a localitatii Cheia


17/87

17

- In satul Comanca pe latura estica exista un punct inundabil generat de o valecare la precipitatii devine torent.

Ca lucrri se propun: decolmatarea talvegului corelat cu o supraveghere acursului la poduri n perioadele cu precipitaii intense i dezghe pentru evitarea

blocrii cursului cu plutitori, la poduri,. regularizarea praielor, ndiguirea idecolmatarea rurilor Olanesti si Cheia

n cadrul activitilor economico-sociale se va acorda atentie apelor uzate cesunt deversate necontrolat direct n factorii de mediu, contribuind n mod negativ lastarea de confort i de sntate a populatiei si animalelor. n special, se remarc

poluarea pnzei freatice de medie i mic adncime, care este accesat i exploatatprin fntnile din gospodriile particulare.

CAPITOLUL 4CI DE COMUNICAIE

Strzile de pe teritoriul orasului Baile Olanesti vor respecta prevederile legalen vigoare.Strzile existente sau propuse sunt clasificate astfel:Strzi de categoria a III-a (colectoare) 2 benzi x 3...3,50 m, 6-7 m lime

carosabil, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcionale si le dirijeaz sprestrzile delegtur ;

Strzi de categoria a IV-a (de folosin local) 1 band x 3...3,50 m, 3-3,50m lime carosabil, care asigur accesul la locuine si servicii curente sau ocazionaledin zonele cu trafic foarte redus.

(Ordin nr.49 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privindproiectarea si realizarea strazilor n localitile urbane, STAS 10144/2-91)

Distanele minime ntre fronturile construciilor situate pe prile laterale alestrzilor existentesau propuse a fi executate sunt urmtoarele:

- 22 m pentru DN 64- 14-16 m, n funcie de limea trotuarelor, pentru strzile cu 2 benzi de

circulaie cu pomi si stlpi si cu reele subterane numeroase, respectiv 9-13 m pentrustrzile deaceeasi categorie dar fr pomi.(Anexa nr.4 la Normele tehnice din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea sirealizarea strzilorn localitile urbane, aprobate prin Ordinul nr.49/1998)

Distanele dintre fronturile construciilor se pot reduce n cazul n care suntprevzute trotuarecu limi mai mici dect cele stabilite n mod curent.

Distanele dintre fronturile construciilor sepot majora atunci cnd se prevdzone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajri pentru intersecii si pentruasigurarea vizibilitii, precum si n cazul terenului accidentat, n vederea reduceriivolumelor de terasamente, al zidurilor de sprijin si al soclurilor cldirilor.

Trotuarele strzilor vor fi, de regul, separate de partea carosabil printr-o fsie

liber rezervat pentru amplasarea pomilor, a instalaiilor subterane, a stlpilor deiluminat si de telecomunicaii.


18/87

18

Fsia liber la strzile de categoria a III-a poate fi prevzut numai n cazulcnd distana dintre fronturile construciilor de pe prile laterale ale strzilor permite

prevederea fsiilor libere; n caz contrar trotuarele vor fi adiacente prii carosabile.Strzile propusen noile cartiere vor fi minim de categoria a III-a.Se excepteaz strzile cu lungimi mai mici de 150,0 m care se pot amenaja ca

fundturi dacnu exist posibilitatea prelungirii lor.Fundturile vor avea o lungime de cel mult 150,0 m si vor fi prevzute la

captul nfundat cu spaiu pentru ntoarcerea autovehiculelor, configurat sidimensionat conform normelor tehnice.

Executarea lucrrilor edilitare ce afecteaz suprafaa strzilor (carosabil sitrotuar) se vor aproba doar cu condiia ca la terminarea acestora s se refac sistemulrutier (stratificaie, grosime, tip de mbrcminte) identic cu cel existent la nceperealucrrilor.

ZONE DE PROTECTIE A CAILOR DE COMUNICATII RUTIERE

Pentru drumuri nationale 22,00 m din axul drumului de o parte si de alta a

acestuiaPentru drumuri judetene 20,00 m din axul drumului de o parte si de alta a

acestuia

Pentru drumuri Comunale 18,00 m din axul drumului de o parte si de alta aacestuia

CAPITOLUL 5PARCAREA AUTOVEHICULELOR

Numrul minim de locuri de parcare necesar realizrii cldirilor si amenajrilorpe teritoriul orasului se dimensioneaz n funcie de destinaia si suprafaa utilspecific funciunilor ce se regsesc n cldire.

Asigurarea numrului minim de locuri de parcare, rezultat din calcul, esteobligatorie pentru obinerea autorizaiei de construire.

Construciile de locuine vor dispune obligatoriu de parcaje dispersate ladomiciliu, de garaje individuale sau de parcaje/garaje n interiorul construciilor.

n cazul locuinelor individuale, semi-colective sau colective,parcarea/gararea autoturismelor se admite numai n interiorul parcelei (n afara

circulaiilor publice) asigurndu-se numrul de locuri de parcare n funcie desuprafaa construit-desfsurat a locuinei (ACD) si de tipul de locuire.

Numrul minim de locuri de parcare ce trebuie asigurat se stabileste dup cumurmeaz:

Subzonele locuinelor unifamiliale cu acces si lot propriu- se va asigura minim 1 (un) loc de parcare la o locuin a crei suprafa

construit desfsurateste de maxim 100,0 mp;- se vor asigura minim 2 (dou) locuri de parcare la o locuin a crei suprafaa

construitdesfsurateste mai mare de 100,0 mp.


19/87

19

Subzonele locuinelor semicolective/colective cu acces si lot folosit ncomun - se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cusuprafaa construit-desfsurat de maxim 100,0 mp;

- se vor asigura minim 2 (dou) locuri de parcare pentru fiecare apartament cusuprafaa construit-desfsurat mai mare de 100,0 mp.

Subzonele locuinelor colective (tip blocuri)- se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament.

Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni de nvmnt, financiar-bancare, birouri, se va asigura minim un loc de parcare pentru fiecare 60,0 mp aisuprafeei utile aferente destinaiei respective.

Prevederea precedent se cumuleaz cu urmtoarele condiionri specifice:- construciile pentru alimentaie public (restaurant, cafenea, bar, etc) - se va

asigura cel puin un loc de parcare pentru fiecare 8(opt) locuri la mas;- construciile pentru turism - se va asigura cel puin un loc de parcare la

2(dou) locuride cazare;- construciile si amenajrile de agrement - se va asigura cte un loc de parcare

pentru 20 de persoane.Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni de servicii publice(spltorii auto,vulcanizri, staii de distribuie carburani, etc) se va asigura minimun loc de parcare pentru fiecare 30,0 mp ai suprafeei construit-desfsurate (ACD).

Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni industriale (producie sidepozitare), service-auto/showroom, etc, se va asigura minim un loc de parcare

pentru fiecare 100,0 mp ai suprafeei construit-desfsurate (ACD).Pentru toate aceste categorii, accesele rutiere se vor realiza numai de pe artere

de circulaie de categoria a III-a.

n interiorul parcelei se vor asigura n mod obligatoriu spaii pentru circulaiapietonal ncondiii de siguran si confort, spaii pentru circulaia rutier, precum siplatforme pentru parcarea autovehiculelor.

n toate cazurile prevzute la articolele 85, 86 si 87 se va asigura suplimentareacu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare reiesite din calcul, pentrusalariai/vizitatori/ aprovizionare.

Se excepteaz de la aplicarea prevederilor anterioare privind asigurareanumrului minim delocuri de parcare/garare:

- construciile existente situate n zona central, pentru care se solicitautorizarea lucrrilor necesare pentru conversie funcional;

- construciile colective unde se admite ntrirea mixitii funcionale princonversia funcional a apartamentelor de la parter.

Derogri privind numrului minim de locuri de parcare prevzut n acestereglementri,pentru construciile noi propuse a se realiza, se vor putea face n urmastabilirii de ctre autoritile publice locale, prin Hotrre de consiliu, a unor taxe

bnesti n vederea constituirii unui fond pentru construirea de parcaje publice,subterane sau supraterane pe teritoriul orasului.

Modul de constituire a fondului pentru construirea de parcaje n construciiamenajate,procedura de plat si cuantumul taxei se vor reglementa prin HCL.

Se interzice amplasarea de garaje individuale pe terenurile aparinnddomeniului public al orasului.


20/87

20

CAPITOLUL 6- PARCELAREAPrin parcelare se nelege operaiunea de divizare a unei suprafee de teren n

minimum 4 (patru) loturi alturate, destinate construirii, n scopul de a fi sau nunstrinate prin cedri, concesionri sau vnzri ale loturilor rezultate (art.30 din

RGU).Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cldiri pe o parcel

constituind un singur trup, este considerat - din punct de vedere al autorizrii

construciilor - ca o parcelare.

Elaborarea Planurilor urbanistice zonale (PUZ) este obligatorie n cazulparcelrilor. (art.47 alin.(3) din Legea 350/6 iulie 2001 privind amenajareateritoriului si urbanismul (actualizat 2009)

Pentru operaiuni notariale privind circulaia imobiliar, atunci cndoperaiunile respective au ca obiect mpreli ori comasri de parcele, precum siconstituirea unei servitui de trecere, este necesar solicitarea unui Certificat deurbanism. (art.6 alin.(6) din Legea nr.50/ 29 iulie 1991 (republicat si actualizat)

privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii (aplicabil ncepnd cu datade 17 octombrie 2009)

Proprietarii suprafeelor de teren pe care se pot construi patru sau mai multecldiri de oricenatur, respectnd prevederile prezentului Regulament, au dreptul sle parceleze.

Dreptul de parcelare este supus, n afar de prevederile nscrise nreglementarile legale, dispoziiilor prezentului Regulament.

n noile parcelri sau n extinderile de intravilan unde sunt marcate strzi noi

prin prezentul PUG, nainte de autorizarea construciilor este obligatorie ntocmirea siaprobarea unui PUZ de parcelare care va reglementa poziia strzilor, racordarea lareelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor).

Parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaz sa fie introdus n intravilan seva aproba numai dac:

- terenul se afl n ntregime sau n parte ntr-o zon construibil;- pentru fiecare poriune de teren se aplic prevederile zonei funcionale si ale

unitilor teritoriale de referin prevzute n prezentul Regulament;- asezarea si natura terenului permite construirea n mod igienic, eficient si

dupnormele de siguran si rezisten n vigoare.n acest caz trebuie s se execute de ctre parcelator lucrri locale, separate

pentru fiecareparcel n parte, care s asigure alimentarea cu ap potabil si evacuarea apelor uzate.Pentru toate aceste lucrri se va cere n prealabil avizul Administraiei NaionaleApele Romne (Administraia Bazinal de Ap OLT) si al Ageniei Judeene

pentru Protecia Mediului ValceaDac, ulterior executrii parcelrilor n condiiile de mai sus, se vor realiza

reelele necesare fie de ctre Primrie, fie de ctre proprietar/parcelator acestia dinurm vor putea reduce prin divizare suprafaa parcelelor de 1000,0 mp, conform

prevederilor regulamentare, dar numai dupce vor fi executate racordurile necesarela conductele de ap si canal pentru aleile si strzile noucreate prin parcelare.

Parcelele sunt considerate construibile direct dac respect urmtoarele condiii:


21/87

21

CONDIII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIREU/M PARCELRI NOI P-P+2 NIVELURI

front minim nsiruit - 8 mcuplat, izolat - 12 msuprafaa minim nsiruit - 200 mpsuprafa minim cuplat, izolat - 500 mp

raport ntre limea si adncimea parcelei cel puin egal

INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURIfront minim nsiruit - 8 mcuplat, izolat - 10 msuprafaa minim nsiruit - 200 mpsuprafa minim cuplat,izolat - 300 mpraport ntre limea si adncimea parcelei - maxim 1/3

n cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura siparametrii stabilii prin documentaiile de urbanism aprobate, schimbarea regimuluijuridic, economic sau tehnic al terenului poate fi condiionat de modificarealimitelor parcelelor respective.

Aceast operaiune se va efectua cu acordul proprietarilor, prin reconfigurareaechitabil ahotarelor pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat potrivit legii.

Planul cadastral al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliar si evidenelede carte funciar se vor actualiza n consecin. (art.31^1, alin.3) din Legea350/2001)

Cldirile care urmeaz s fie realizate pe fiecare parcel n parte se vor nscrien condiiileprevzute de prezentul Regulament.Certificatul de urbanism eliberat pentru parcel va preciza condiiile de

construire si va fi nsoit de extrasele necesare din prezentul Regulament.La o parcelare mai mare de 10 loturi, 1/5 (o cincime) din numrul total al

loturilor pot beneficia de tolerana de 25% pentru suprafa dac configuraiaterenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilorRegulamentului local.

Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim 2 (dou) benzide circulaie dimensionate conform normelor.

Strzile si aleile carosabile (inclusiv fundturile) nou create vor respectaprofilul transversal indicat n plansa Reglementri urbanistice - Zonificare.

Fundturile vor avea o lungime de cel mult 150,0 m si vor fi prevzute lacaptul nfundat cu spaiu pentru ntoarcerea autovehiculelor, configurat sidimensionat conform normelor tehnice.

La parcelrile unor terenuri cu suprafa mai mare de 50.000 mp trebuie s seprevad, n afaraasigurrii celorlalte condiii de parcelare, o suprafa de teren pentruechipamente publice (comer, scoala, biseric, terenuri de sport, etc). Aceastsuprafa va fi de cel puin 5% din totalul suprafeei terenului pentru terenurile cu

suprafa ntre 50.000 si 200.000 mp si de celpuin 7% pentru terenurile n suprafamai mare de 200.000 mp.


22/87

22

Toate cldirile ce se construiesc pe parcelele rezultate din divizarea uneisingure proprieti saupe parcele n indiviziune trebuie s fie concepute si executatecu asigurarea unui caracter arhitectural coerent.

Planul de parcelare va trebui s prevad un numr suficient de norme dup carese vor realizagrupurile de cldiri, inclusiv lucrri de ambientare cu plantaii si elemente de mobilierurban.

n cazul comasrilorde parcele care s conduc la obinerea unor suprafete deteren de peste 1 000 mp , pentru reglementarea cldirilor care se vor construi esteobligatorie ntocmirea documentaiei de urbanism n faza PUZ / PUD pentruobinerea unui caracter arhitectural coerent. Conformarea spaio-volumetric acldirilor propuse va menine amprenta vechilor imobile de pe loturile comasate ,acceptndu-se sistemul pavilionar.

III REGLEMENTRI SPECIFICE

CAPITOL 1 - BTZONA BALNEAR I TURISTIC DE INTERESMAXIM

Este compus din trei Subzone diferite structural :sBTp-subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejatesBt -subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate(zon

servicii - agrement - turism - case de vacan)sBI - subzona izvoarelor balneare

DescrieresBTp - subzona balneara i turistica situata n limitele zonei construite

protejateZona este declarat protejat n virtutea sa de depozitar al caracterului balnear

i de vilegiatur ce a marcat dezvoltarea originar a staiunii Bile Olneti(Livadia). Studiul istoric arat c factorul declanator al genezei staiunii au fost

izvoarele, captate i puse la dispoziia primelor stabilimente de tratament balnear.Acestea din urm au fost construite chiar pe teritoriul acestei subzone. Dezvoltareaurbanistic a urmat logica staiunilor de profil de nceput de secol al XX-lea dinEuropa, deci spaiul rezidual/ liber a predominat n detrimentul spaiilor construite.Densitatea mic a permis ca n golurile urbane rmase s fie inserate, n perioadacomunist, ansamblurile menite s eficientizeze exploatarea calitilor izvoarelor:hotelurile de mari dimensiuni Parng, Livadia i Olneti mpreun cu bazele detratament aferente. Acestea au dezechilibrat urban o zon relativ omogen, dar i-au iimprimat un caracter distinct divers-unitar. O msur bun a perioadei a fost folosirea

parcurilor pe post de contragreutate spaial contrastant cu volumele concrete nou-inserate.

Ansamblul urban si peisagistic rezultat este situat n centrul localitii. Zona estedelimitata astfel:


23/87

23

- la Est: vecintatea estic imediat a hotelului Olneti- la Sud: strzile Carol Davila, Bradului i Libertii- la Vest: Promenada Izvoarelor (str. Mihai Eminescu), adic subzona sBI- la Nord: poriunea din strada Bilor aflat la N terenului pe care s-a aflat

PavilionulBilor (disprut), cotul rului Olneti, limita nordic a terenului pe care este

amplasat hotelul Parng, limita nordic a loturilor ce au frontul ctre strada Livadia i

poriunea din strada Forestierilor aferent terenului pe care este amplasat cldireaPrimriei.

Subzona sBTpa aprut prin suprapunerea de straturi distincte: primul strat estecel al nucleului generator alctuit din stabilimentele permanente aprute dupdezastrul din anul 1905. Acest nucleu fragmentat cuprindea aria marilor faciliti detratament (destinate civililor) descris de Hotelul Nr.1 (pe locul su se afl astzi

parcarea supraetajat), Pavilionul Bilor (disprut), Hotelul Bilor (nlocuit cu ostructur de 10 etaje neterminat), Cazinoul i aria vechilor pensiuni (destinat

cadrelor militare); aceasta din urm s-a dezvoltat de-a lungul Aleii Trandafirilor,strzilor Libertii i Carol Davila. Acest prim strat conine i suprafee n carefunciunea turistic se ntreptrunde cu cea rezidenial. Peste primul strat al subzoneis-a suprapus cel al megaproiectelor din perioada comunist: hotelurile-baze detratament Parng (1987), Olneti (1984) i Livadia (construit iniial pe structura vilei1 Mai, extins n `71-`80 i finalizat dup 1990).

Un caz particular al subzonei sBTp este Sanatoriul Balnear 1Mai, sucursal aSpitalului Universitar de Urgen Elias din Bucureti, situat n extremitatea de S-V a

staiunii, la baza pdurii de fag Argele. Acesta a fost construit n perioada 1954-1975.Motivul poziionrii sale la o distan considerabil de centrul staiunii ine destatutul su de clinic de tratament pentru politicienii perioadei comuniste.

sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)

sBt se constituie din:- poriunea ce are la V terenurile i cldirile adiacente strzii Pieei, la N rul

Olneti, la E limita de proprietate a terenului pe care este amplasat hotelul Latina, iarla S strada Bilor

- poriunea adiacent subzonei sBI ce cuprinde terenurile intravilane de la Nrului Olneti, ncepnd cu zona delimitat de terenul pe care se afl cabanele Silva,Afrodita i Diana i terminndu-se n dreptul izvorului 24.

sBI, subzona izvoarelor balneare este promenada care funcioneaz simbioticcu subzonele hoteliere ale zonei balneare. Rolul protejrii acestei subzone deriv dinutilitatea pentru staiune a unui traseu care este terapeutic, att prin calitile curativeale apelor minerale, ct i prin ambient. Construciile existente pe acest traseu au rol

utilitar: pavilioanele ce adpostesc captrile izvoarelor 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 16, 17,18, 24 i 30. Excepia de la regul este barul Turn i anexele aferente.


24/87

24

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI

Primul strat menionat al subzonei sBTp este cel al nucleului generator .Partea vestic a acestuia cuprinde marile investiii datorate n mare parte

proprietarului staiunii care a fost, dup 1902, inginerul D. Bdescu. ConformMonografiei "Oraul Bile Olneti, "n 1904 aici existau: un hotel cu 40 camere, althotel de paiant ce avea un salon mare pentru restaurant, un salon pentru cafenea,

buctrie, o sal mare cu 12 cabine pentru baie. Din 1905-1906 ncepe s seconstruiasc un stabiliment pentru bi cu 60 de cabine, terminat n 1910[..]. n 1905i ncepe activitatea n staiune dr. Ion Puureanu. Contient de eficacitatea

izvoarelor i de importana ce putea s-o aib pe viitor staiunea, n 1905 dr.Puureanu ncepe construirea unui sanatoriu aproape de izvoarele minerale de peValea Tisei, pe un teren proprietate a ing. D. Bdescu. Terminat n 1912, sanatoriul

avea ca anexe un restaurant i o uzin electric. Pentru acele vremuri sanatoriul eraapreciat drept unul dintre cele mai moderne din ar: camere mari, spaioase,mobilate n stil englezesc, nclzite cu calorifer, luminate electric, ap, ascensor

electric, o teras pentru plaje. La parter avea laborator de analize chimice,

biologice, bacteriologice, sal de chirurgie unde lucra dr. Vasile Militaru, cumnatuldr. Puureanu, instalaii de electroterapie, hidroterapie, raze Roentgen. Se apreciaz

c a fost prima cldire din jude dotat cu lift. Toate construciile, renovrile iinstalaiile au costat peste 500.000 lei, o sum enorm pentru acele vremuri. ntre1905-1912 Bdescu a construit 2 hoteluri cu parter i etaj, fiecare cu o capacitate de

cca 100 paturi."

1

Dintre acestea a supravieuit pn n prezent doar Hotelul Nr.2,actualmente Hotelul Florilor de pe Aleea Trandafirilor.Partea estic a nucleului, cea dezvoltat de-a lungul Aleii Trandafirilor, strzilor

Libertii i Carol Davila, este alctuit din vilele construite n perioada anilor 1920-1940. Acestea, dintre care multe nc exist, s-au materializat ca urmare a nevoii delocuri de cazare create de boierul Bdescu prin construcia bazelor de tratament.

Aceste investiii sunt cele ce au determinat direciile drumurilor de-a lungulcrora au aprut casele particulare. Aceast tram stradal generatoare este singurullucru coerent palpabil rmas nou din trecutul antebelic al staiunii.

Stratul suprapus ulterior, cel al megaproiectelor hoteliere comuniste aaprut dup naionalizare i a avut ca scop creterea randamentului activitiistaiunii: diversificarea bazei de clieni a devenit posibil prin lrgirea isuplimentarea locurilor de cazare cu ajutorul rezolvrilor arhitecturale moderniste.

Att hotelul Olneti, ct i Parng i Livadia funcionau autonom fa de restulstaiunii, dup modelul impus n trecut de fostul proprietar: fiecare unitate are propriasa baz de tratament i restaurant.

Parcul central a fost pstrat aproape intact n perioada inseriilor din perioadacomunist.

1 1Monografia "Oraul Bile Olneti", Popescu Ion Al., Popescu Alexandra Elena i Soare Ion, pag. 544


25/87

25


Caracterul subzonei sBt este diferit: cu excepia locuinelor de pe falez, suntpreponderente construciile pentru uz sezonier (cabanele Diana, Silva i Afrodita),construciile improvizate din zona pieei, csuele de camping de pe faleza rului icele cteva cldiri cu regim de nlime mai mare (hotelul Bitu, complexul comercialde la strada Bilor, etc.).

sBI, subzona izvoarelor balneareCaracteristica principal a subzonei sBI este prezena aproape exclusiv a

factorului natural: pdurea de pe versanii adiaceni rului Olneti. Pavilioaneledestinate exploatrii izvoarelor sunt amenajate impropriu, iar unele dintre elereprezint un risc pentru persoanele n vrst din p.d.v. al siguranei n exploatare -rampe, scri.

Agresiuni

sBTp - subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejateCele mai vizibile agresiuni din sBTp sunt construciile hoteliere private realizaten ultimele dou decenii n zona central. Nici Hotelul Central i nici Hotelul Stogunu se nscriu ntr-un continuum armonios; din cauza acestora aspectul general este

predominant haotic. Lipsa de respect fa de caracterul localitii se constat i lanivelul interveniilor improvizate ce au fost autorizate n zona adiacent AleiiIzvoarelor (str. Mihai Eminescu).

Factorii generatori ai haosului vizual in pe de o parte de volumetria excesivide cromatica strident a faadelor celor dou hoteluri, precum i de caracterul

improvizat al standurilor comercianilor ce activeaz n piaa adiacent promenadei(i chiar i de-a lungul promenadei). Lipsa de adecvare a scrii implanturilorhoteliere la scara existentului este o alt problem ce ngreuneaz percepereavolumelor; acest lucru aduce elemente de tensiune i dezordine n descifrarea

peisajului urban. Principiul "politeii caselor" nu este nici el respectatn multiplesituaii: lipsa de coordonare optic i armonizare a construciilor nvecinate denotabsena contribuiei unui arhitect - valoarea spaiului public este grav afectat.

O tendin nociv observat este aceea care ine de renovarea vechilor cldiri cumateriale moderne perisabile.


Subzona sBtse prezint i ea dezordonat: att cele 3 cabane, ct i construciileadiacente rului Olneti din zona central a strzii Pieei au un aspect improvizat,neplcut. Locuinele de pe faleza rului Olneti se pot percepe dinspre Primrie; dinnefericire, i acestea sunt agresive cromatic i dau impresia unei aglomerri demateriale ce nu au nimic n comun cu restul localitii. Vegetaia din spaiile verzi acrescut necontrolat n aceast zon urban; nu s-au efectuat toaletri vizibile n

ultimii 25 de ani.


26/87

26

sBI - subzona izvoarelor balneare

n subzona sBIexist locuri de odihn i obiecte de mobilier urban nentreinute.n aceeai situaie se afl i parapeii. Aspectul nengrijit, coroborat cu prezenaocazional a vnztorilor ambulani constituie o agresiune vizual. Circulaia abuzivcarosabil, dei are frecven redus, exist, i perturb promenada pietonal.

ValoaresBTp - subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejateSubzona sBTpse prezenta, n urm cu doar 3 decenii, ca o estur urban n

care coexistau mici locuine, foste pensiuni i hoteluri moderniste de maridimensiuni. Echilibrul fragil al decorului urban fusese respectat cu eforturi despecialitii nsrcinai cu sistematizarea Bilor Olneti n perioada anilor `70-`80, nciuda directivei de a insera obiecte de arhitectur ce schimb scara (hotelurile Parngi Olneti).

Dup anul 1990, interveniile brutale (att demolri, ct i inserii) care auafectat cel mai mult peisajul urban al BilorOlneti au fost n aceast subzona. Deinc exist construcii valoroase punctual, ansambul urban al subzonei nu maireprezint un element valoros n sine. Scopul acestui regulament este creareaunui cadru care s permit atenuarea asperitilor spaio-volumetrice i oferireaunei structuri de reglementare viabil pentru viitor.

Se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice si de mediu natural n ansamblullor: trama stradala, fondul construit valoros (vernacular-tradiional/ ambiental, istoric,

arhitectural), caracteristicile parcelarului. Sunt permise interventii care conserva sipotenteaza valorile existente. Interventiile noi se vor face doar cu respectareaobligatorie a normelor impuse de prezentul regulament.

Se interzice comasarea proprietatilor, pentru a impiedica realizarea unor cladiride mari dimensiuni, care ar putea crea rupturi de scara: acest lucru s-a ntmplat dejai trebuie corectat.

Se interzice cedarea din suprafata verde a parculurilor pentru orice altefunctiuni. Parcurile trebuie s rmn spaii exclusiv plantate. Aceast prevedere seva detalia la capitolulZone verzi.

Prin asanri, se va favoriza recuperarea arhitecturii degradate: se doreteevitarea ridicrii de noi construcii pe parcelele deja construite i reducereaProcentului de Ocupare a Terenului - P.O.T.. Se vor urmari demolarea elementelor

parazitare i cresterea accesibilitii la cldirile principale. n nici un caz o cldireveche valoroas nu se va sacrifica pentru a face loc uneia noi.

Se va menine aspectul tradiional al locuinelor vechi aflate n subzona sBTp:se vor folosi tencuieli foarte deschise la culoare (variaii de alb), se va nlocui

nvelitoarea acoperiurilor cu materiale similare i se va evita inserarea de elementevizuale strine. Ramele tmplriilor noi vor respecta forma i culorile celor vechi.


27/87

27

sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)Construciile din subzona sBt sunt lipsite de valoare.

sBI - subzona izvoarelor balneare

Subzona sBI este valoroas prin lipsa interveniei antropice: se poate consideraun bun spaiu de relaxare datorit contactului nemijlocit cu mediul natural.

SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL

FUNCTIUNI ADMISE N sBTpa. minihoteluri;

b. vile turistice;c. mini-cazino n regim high-end;d. pavilioane pentru bai termale sau bai amenajate in cladirile destinate cazarii;e pensiuni de capacitate mica (pana la 10 camere), compatibile cu tinuta

arhitecturala a cldirilor existentef. galerie de artg. restaurante-concepth. spa-uri, centre de wellnessi. centre de tratament/ recuperare/ beauty

j. centre de training i conferine/ simpozioane amenajate in cladirile destinatecazarii;

k. hub-uri de afaceril. farmaciim. servicii financiar-bancare i de asigurrin. florrii n spaii comerciale existente sau etalaje mobile n msura n care nu

deranjeaz circulaia pietonal

FUNCIUNI ADMISE CU CONDIIONRIa. puncte de desfacere de mici dimensiuni pentru mrfuri de uz comun (i

produse alimentare) care s respecte o tipologie de signalectic i amenajare unitar

pentru ntreaga staiuneb. magazine mixte de capacitate mica (bcnii) cu respectarea condiiilor de lapunctul precedent

c. ceainrii, patiserii, simigerii, cafenele i cofetarii;d. restaurante i autoserviri;e. locuine - doar dac proiectul respect cu strictee proporia, volumetria i

cromatica locuinelor specifice subzoneif. ateliere de meteuguri tradiionale: artizanat, croitorie, pielrie, ceaprazrie

etc. cu condiia ca procedeele tehnologice specifice s nu creeze disconfort olfactiv,

fonic sau vizualg. cabinete medicale sau stomatologice, cu urmatoarele condiii:(1) functiunea sa fie amplasata in corpul cladirilor existente, de regula la parter;


28/87

28

(2) functiunea sa nu stanjeneasca vecinatatile - mai ales din punct de vederefonic;

(3) functiunea sa nu implice modificari ale arhitecturii exterioare sau aelementelor valoroase ale interiorului;

(4) sa nu afecteze vegetatia existenta;h. activiti de jocuri i pariuri, cu condiia respectrii regulamentului de

publicitate al staiunii i subordonarea faadelor ambientului strzii pe care

funcioneaz.i. sedii de instituii publice i servicii (nvmnt , cultur , sntate, culte);

condiia este organizarea de concursuri pentru soluii de arhitectur n vedereaobinerii de soluii adecvate esutului urban

j. spatii verzi pentru plimbare;k. mobilier urban pentru odihna si adapost temporar;l. cinematograf, teatru experimental, bibliotec multimedia/ mediatecm. activiti economice flexibile n construciile neterminate sau degradate;

scopul este permiterea ntreinerii construciilor i reconversia sau refuncionalizarea

lor. n situaia ultimelor 4 puncte (j;k;l;m), se precizeaz c este vorba de funciuniexistente i se admite extinderea sau schimbarea acestora doar dup aprobarea uneidocumentaii P.U.D./P.U.Z.

FUNCTIUNI INTERZISE

a. activitati care pot provoca degradarea cladirilor sau sunt incompatibile custatutul de zona protejata;

b. activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficulgenerat;

c. constructii provizorii de orice natura, inclusiv chioscuri si panouri publicitarede orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;

d. depozitare en-gros;e. depozitarea pentru vanzarea unor substante inflamabile sau toxice;f. activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice;

g. depozitari de materiale refolosibile;h. platforme de precolectare a deseurilor urbane;i. stationarea si gararea autovehiculelor in constructii multietajate (haha ;) );

j. lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice siconstructiile de pe parcelele adiacente; excepia o constituie instituiile statului careau ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri de teren, inundaii)

k. orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelelevecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice; excepia oconstituie instituiile statului care au ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri deteren, inundaii).

l. spaii prestri servicii de ntreinere personal (coafor, frizerie)m. magazine second-hand


29/87

29

FUNCTIUNI ADMISE N sBT

Existentea. locuire

b. cazare de orice tipc. comerciale

Propused. repararea/recondiionarea/consolidarea/ modernizarea construciilor existente.e. desfiinarea sau nlocuirea construciilor existente ; n situaia n care sedorete nlocuirea cu cldiri noi cu structur permanent, se vor pstraobligatoriu POT i CUT existente pe parcel.f. amplasarea de structuri demontabile pentru funciunile admise. Respectivele

intervenii din categoria celor provizorii i demontabile nu impun reglementri de tipPOT, CUT, regim de nlime.

g. camping organizath. faciliti demontabile pentru evenimente artisticei. pia de legume, eventual volant

j. trguri de produse biok. mici terenuri de sportl. orice construcie modulabil i demontabil cu rol de cazare low-cost (tip

bungalow)m. zone verzi amenajate peisager pentru loisirn. locuri de joac

UTILIZRI ADMISE N SBI

a. comer ambulant cu artefacte necesare celor ce urmeaz tratament ce implicconsumul de ape minerale, cu condiia ca acesta s se desfoare n tonete mobile

b. etalaje mobile pentru vnzare remedii naturistec. lucrrile de reparare, ntreinere sau nlocuire parial sau total a elementelor

constructive ale pavilioanelor izvoarelor

UTILIZRI INTERZISE N SBIOrice construcie ce nu este pavilion destinat exploatrii izvoarelor minerale,

indiferent dac aceasta este temporar sau permanent.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SICONFIGURARE A CLDIRILOR

sBTpCARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)Se mentin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor din zona

protejata. Parcelele se pot diviza in loturi alaturate de minimum 500 mp fiecare, cuasigurarea accesului carosabil la fiecare lot (servitute). Pentru lucrarile noi, lotul seconsidera construibil daca are suprafata minima de 500 mp, in acest scop fiindadmise comasari de loturi, intre limitele de 500-1000 mp ale lotului rezultat dupacomasare ( vezi Cap. II REGLEMENTRI COMUNE , Punctul 6 PARCELARE).


30/87

30

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENTAezarea cladirilor se va face retras cu 3 m de la aliniamentul strazii, de regul;

fatada cladirii va fi paralela cu acest aliniament. n cazul n care regimul de aliniere alfaadelor este identic cu aliniamentul, se va pstra regula locului.

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE SI

POSTERIOARE ALE PARCELELORn cazul n care pe una dintre limitele laterale ale parcelei exista calcanul uneiconstructii nvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim15 m de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage la o distantaegala cu jumatate din naltimea la corni, dar nu mai puin de 3 metri;

n cazul n care parcela se nvecineaza cu cladiri retrase fata de limitele lateraleale parcelei, noua cladire se va retrage obligatoriu fa de ambele limite laterale ale

parcelei la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3 metri;Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin

jumatate din inaltimea cladirii masurata la corni, dar nu mai putin de 5 metri; ncazul in care pe limita posterioara a parcelei exist calcanul unei constructiinvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan.

AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELCldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la

cornis a celei mai nalte dintre ele.

CIRCULAII SI ACCESEParcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim

3,0 m lime dintr-o circulaie public, n mod direct sau prin drept de trecere legalobinut prin una din proprietile nvecinate.

STAIONAREA AUTOVEHICULELORStationarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara

circulatiilor publice; n cazul c spaiile destinate parcrilor aparinnd hotelurilorexistente sunt insuficiente, se va introduce obligativitatea folosirii parcrii centrale(construit n parc!)

NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILORInaltimi admise n subzona sBTp: minimum 8 m, maximum 18 m la cornisa.Regim maxim de inaltime: S+P+4E+M.Inaltimea noilor constructii nu va putea depasi, totodata, cu mai mult de 3m

inaltimea cladirilor existente invecinate. Se admite realizarea unui elementarhitectural de colt care poate depasi cu 3 m inaltimea maxima verticala reglementata,desfasurat pe cel mult o treime din lungimea faadei.

In cazul cladirilor de colt, inaltimea permisa pentru strada principala poate ficontinuata si pe strada secundara pe o lungime de cel mult 10 m, dupa care seracordeaza la inaltimea corespunzatoare strazii respective.

Atunci cand o cladire noua este alaturata la calcan unei constructii existente cuacoperis, este recomandata preluarea pantei acoperisului, fara insa a depasi coamaacoperisului existent.


31/87

31

La cladirile mari existente, se admite renovarea fatadelor, cu pastrarea stiluluiarhitectural originar i fara supraetajari. Se vor contracta specialiti/ arhitecipentru lucrrile de renovare ale faadelor cldirilor antebelice.

Inaltimi admise n subzona sBtRegimul maxim de nlime: P+2E+M

Nu se va depi CUT maxim = 1

n subzona sBtse permite repararea/recondiionarea/consolidarea/ modernizareaconstruciilor existente. Este permis desfiinarea sau nlocuirea fiecreia dintreacestea. n situaia n care se dorete nlocuirea cu cldiri noi cu structur permanent,se vor pstra obligatoriu POT i CUT existente pe parcel.

Se permite amplasarea de structuri demontabile pentru funciunile admise.Respectivele intervenii din categoria celor provizorii i demontabile nu impunreglementri de tip POT, CUT, regim de nlime.

Prin nsumarea suprafeelor construciilor demolate de pe o parcel se poate

obine o suprafa ce poate fi exploatat economic (suprafa construibil). Pentruorice intervenie n aceast subzon se vor ntocmi obligatoriu documentaii deurbanism de tip PUZ sau PUD.

ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR (valabil sBTp i sBT)

Prin restaurarea cladirilor existente (inclusiv prin masurile de consolidare alestructurilor) se va pastra sau se va reveni la arhitectura initial a fatadelor.

Arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zoneinscriindu-se, nainte de toate, n scara definit de majoritatea cldirilor existente. ncazul locuinelor i pensiunilor, acoperisurile vor fi de regula n 4 ape, vor avea pantasimilar cu cea a cldirilor tradiionale existente, si vor fi acoperite cu i (dranisau indril), igl ceramic sau tabl plan fluit n culori nchise. Se interzicrezolvrile cu tabl profilat tip igl. Se accept rezolvri cu 2 ape, cu condiia cacele dou pante s fie simetrice, iar panta acoperiului s fie aceeai cu a cldirilortradiionale specifice zonei.

n virtutea principiului eficienei comerciale, hotelurile noi pot avea nvelitori cuforme diferite: se accept acoperirea n teras, acoperirea ntr-o singur ap i tratareaetajului ultim ca mansard urban/ penthouse.

Se interzic:a. imitarea stilurilor arhitecturale strine zonei sau folosirea materialelor

nespecifice zoneib.utilizarea tmplriei metalice din aluminiu sau material plastic pentru ui i

ferestre; se va folosi tmplria de lemn vopsit, eficient n timp i specific zoneic. utilizarea neacoperit a unor materiale care n mod tradiional au fost

acoperite cu paramentd. utilizarea tencuielilor rugoase tip strop sau calcio vecchio

e. utilizarea placajelor ceramice, sprturi din plci de marmur, crmidaparent; se vor folosi tencuieli lise


32/87

32

f. sublinierea diferenelor cromatice dintre elementele de soclu cu culoricontrastante

g. suprafetele vitrate de mari dimensiuni (pereti cortina) la faadeh. imitaiile de materiale naturale (ceramic cu textur de piatr/ lemn,

profilaturi din polistiren cu texturi minerale)i. utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice exterioare sau suprafete

metalice stralucitoare)

j. utilizarea culorilor stridentek. vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilorl. pastiele i mprumuturile din arhitectura oriental sau neo-clasic (balutrii,

excesele decorative, ornamentele de tip friz, ornamentele zoomorfe sauantropomorfe)

Daca cladirea este clasificata ca monument istoric, interventiile admise vor fiurmatoarele:

- consolidare si restaurare: se admit imbunatatiri ale confortului locuirii prin

amenajarea unor grupuri sanitare sau bai in spatiile existente.Daca cladirea este catalogata prin PUG ca avand valoare arhitecturala proprie,interventiile admise vor fi urmatoarele:

- consolidare si restaurare cu aportul specialitilor, pastrand cat mai mult dincaracteristicile originale; se pot aduce modificari de partiu interior care nu afecteazaaspectul exterior al cladirii.

Daca cladirea este catalogata ca avand valoare ambientala, interventiile admisevor fi, dupa caz:

- consolidare si restaurare,pastrand cat mai mult din caracteristicile originale;

- demolare si reconstruire integrala, pe perimetrul original al cladirii, cupastrarea identica a fatadelor i refacerea partiului interior, pentru a asigura unconfort modern;

- demolare si reconstruire prin extinderea perimetrului construit (respectivcreterea POT-ului) si/sau cu creterea regimului de nlime (respectiv a CUT-ului),in limitele permise de acest Regulament; arhitectura noii cladiri va prelua cel putin

panta acoperisului, materialul de acoperire (tigla sau tabla) si raporturile plin-gol alefatadelor fostei cladiri.

In oricare dintre situatiile de mai sus, se va proceda la asanarea incintei(parcelei) de construciile parazitare.

CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR (sBTp , sBT, sBI)

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; se va asiguraevacuarea rapida si captarea apelor meteorice n reteaua de canalizare.

Toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizatengropat. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit n locuri vizibile din circulatiile

publice i se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Se interziceamplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze pe

fatadele principale ale cladirilor. Se interzice montarea aparatelor de aer conditionalpe fatadele catre strad.


33/87

33

SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE (sBTp , sBT, sBI)

Spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate

si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp. Se recomanda ca pentru mbunatatireamicroclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea

terenului peste minimum necesar pentru accese. Se va avea n vedere subordonareaoricaror elemente de mobilier urban caracterului cladirilor si conditionarea realizariilor de aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.

Interventiile vor conserva caracterul actual al vegetaiei (esente, densitate,inaltime etc.). Curile interioare accesibile (vizual) publicului vor fi tratate ca plantatiidecorative.

MPREJMUIRI (sBTp , sBT)

Se va mentine caracterul existent al imprejmuirilor astfel:- se va acorda prioritate conservarii gardurilor existente; in caz ca este absolut

necesara refacerea lor, ele vor urma acelasi regim de avizare ca si interventiile asupracladirilor.

Gardurile spre strada vor fi transparente, cu inaltimea maxima de 1,5 metri;gardurile vor putea avea un soclu din beton sau zidrie de piatr (interzise aplicaiilede imitaii de piatr) de circa 0,60 m, partea superioara fiind realizata din profilemetalice sau lemn i vor putea fi dublate de gard viu;

- pentru a conferi o imagine unitar strzilor, se interzic rezolvrile cu panouridin fier forjat, policarbonat, profile din material plastic, monogramele, decoraiunilei toate adaosurile inutile pentru structura gardului;

- se ncurajeaz preluarea tipologiilor tradiionale de gard: mprejmuiri dinmateriale naturale prelucrate simplu n sistem uluc, sistem trafor lemn cu modelrepetitiv, etc.

SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZAREA TERENULUI

sBTp

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)POT maxim = 50%

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)Coeficient de utilizare a terenului (CUT) maxim: 3

Deoarece sBTp cuprinde instituii , servicii i echipamente publice diversificate,Procentul de Ocupare al Terenului(POT) i Coeficientul de utilizare al terenului(CUT) se individualizeaz pe destinaii, respectnd prevederile HGR 525/1996 cu

toate modificrile ulterioare , respectiv Regulamentul General de Urbanism ,Anexa2.


34/87

34

Astfel :Pentru UNITI DE INVMNTPrincipii:a. cuplarea, in masura posibilitatilor, a unitatilor de niveluri diferite (de ex:scoala + gradinita);

b. asigurarea spatiilor verzi si de joaca;c. favorizarea conlucrarii cu amenajarile sportive publice;

d. asigurarea accesibilitatii la transportul public;e. conlucrarea cu alte unitati de interes public.Reguli:a. evitarea terenurilor improprii construirii;

b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;c. asigurarea echiparii tehnico-edilitare;d. asigurarea conditiilor de igiena si protectia impotriva incendiilor;e. asigurarea parcajelor;Regimul de construire:

P.O.T.25%C.U.T.0.9H max. cornisa -10m (P+2E+M)Spatiu verde -min. 25% / incinta

Pentru UNITI SANITAREPrincipii:a. accesibilitatea la transport public;

b. vecinati linistite;

c. cuplarea unitatilor sanitare cu specializari diferite (dupa caz);d. posibilitatea conlucrarii cu alte tipuri de institutii si servicii publiceReguli:a. evitarea terenurilor improprii construirii;

b. asigurarea acceselor pietonale carosabile, diferentiate pentru personal sipacienti;c. echiparea tehnico-edilitara;d. retrageri necesare asigurarii conditiilor de igiena si de protectie impotrivaincendiilor;e. asigurarea parcajelor pentru public si pentru salariati;f. amenajarea spatiilor plantate;Regimul de construire:P.O.T.20%C.U.T.1.1H max. atic -18m (P+4E+M)Spatiu verde -min. 35% / incinta

Pentru UNITI DE CULTPrincipii:

a. accesibilitate la transportul public;b. vecinatati linsitite;c. cuplarea cu institutii administrative legate de practicarea cultelor


35/87

35

(dupa caz);d. conlucrarea cu unitati si servicii publiceReguli:a. amplasare in zone compatibile;

b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;c. echiparea, dupa caz, cu retele tehnico-edilitare;d. orientarea fata de punctele cardinale;

e. asigurarea parcajelor;f. spatii verzi si plantate.Regimul de construire:P.O.T.30%C.U.T.1.1H max. cornisa -10m (P+2E+M)Spatiu verde -min. 35% / incinta

Pentru UNITI SPORT I DE AGREMENT

Principii:a. accesibilitatea pietonala si carosabila, inclusiv la transportul public;b. cuplarea amenajarilor sportive;c. conlucrarea cu alte functiuni urbane .Reguli:a. amplasarea preferentiala in zone specializate;

b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;c. echiparea tehnico-edilitara;d. asigurarea parcajelor;

e. spatii verzi si plantate functie de tipul amenajarilor. Regimul de construire- zon pentru construcii :

P.O.T.50 % pentru construcii i amenajri sportive (complexsportiv, sli de antrenament , sli competiii sportive , patinoare artificiale,popicrii )C.U.T.1H max. -10m- zon pentru alei , drumuri i parcaje :

P.O.T.20 %- zon pentru spaii verzi :

P.O.T.30 %

CONDIII DE AVIZARE

Dat fiind importana zonei balneare turistice protejate sBTp , avizareadocumentaiilor n vederea autorizrii va fi precedat de ntocmirea documentaiilorde urbanism : PUD/PUZ.


36/87

36

CAPITOLUL 2L - ZON DE LOCUIRE i FUNCIUNICOMPLEMENTARE cu urmtoarele subzone:

2.1. sLiU - Subzona de locuire individual pe lot cu specific urban isemi-urban, ocazional mic comer

2.2. sLiR - subzona de locuire individuala pe lot, cu specific rural -satele Comanca, Tisa, Gurguiata, Pietris, Mosoroasa, Cheia, Olanesti Sat

2.3. sLC - Subzona de locuire colectiva in cladiri de inaltime redusaP+2P+4

GENERALITI: CARACTERUL ZONEIZona de locuit se compune din diferite tipuri de esut rural i urban ,difereniatedin urmtoarele puncte de vedere:

(a) funcional- caracterul locuinelor: individuale, semicolective , colective mici i medii;- caracterul esutului urban : omogen rezidenial cu echipamente publiceaferente,(b) morfologic:- tipul parcelarului:

- rezultat din evoluia localitii n timp,- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitii pe alte

terenuri (prin operaiuni simple de topometrie sau prin operaiuni urbanistice);

-

parcelri tradiionale , spontane ;- configuraia n raport cu spaiul stradal:- spontan ordonat n raport cu traseul liber (rezultat din evoluia n timp) al

strzilor, datorit efectului diferitelor reglementri urbanistice anterioare;- geometric ordonat n raport cu trasee prestabilite fie de tip strpungeri , fie de

tipul celor din noile lotizri sau din noile ansambluri;- difereniat sau nu n raport cu distana fa de strad a cldirilor de pe o

parcel (construcii principale construcii secundare anexe)- volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), nlime mic (P - P+2

niveluri), medie (P+3,4 niveluri) , mod de terminare al volumelor (teras, acoperi).(c) vechime: exprimnd att capacitatea locuinelor de a satisface necesitileactuale de locuire, ct i starea de viabilitate (uzura fizic a cldirilor de peste 60 aniconstituind, conform standardelor U.E., un prag n probabilitatea necesitiireabilitrii sau reconstruciei acesteia);

(d) calitatea construciei:definit prin arhitectura, partiul , calitatea materialelor,rezistena, nivelul de izolare termic, nivelul de dotare tehnico - edilitar a cldirilor,zonele de locuit pot fi incluse n zona protejat datorit valorii arhitectural urbanistice, pot fi viabile n raport cu cerinele actuale ale locuitorilor, pot fireabilitate pentru a satisface aceste cerine sau pot fi insalubre.

- tranziia ctre un alt tip de locuire, regim de construire i volumetrie;


37/87

37

- reconstrucia zonelor insalubre prin operaiuni de comasare i relotizare;- extinderea pe terenuri neconstruite, intravilane, a noi cartiere de locuine

individuale i colective mici pe baza u

regulament baile olanesti final

Documents