UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA BALTATESTI.MONOGRAFIE.

STUDENT: SERPOI ELENA

GEOGRAFIA TURISMULUIGRUPA 312

BUCURESTI2007

1

Statiunea balneoclimaterica Baltatesti. Monografie.

Judet NeamtAmplasare 47° lat. N, 26° long. ESuprafata 3773,7 haSuprafata intravilan 482 haSuprafata extravilan 3291,7 haPopulatie (2004) 4417 locAltitudine 420-500 mCod postal 617025Sate Valea-Seaca, Valea-AriniNr gospodarii 1450Nr locuinte 1465Nr gradinite 2Nr scoli 3Activitati zonale Agricultura  Agroturism  Cresterea animalelor  Comert  Prelucrarea lemnuluiActivitati economice Turism  Exploatarea lemnului  Productie de conserve  Prelucrarea cauciucului

2

Documentar, localitatea Baltatesti este consemnata la inceputul secolului al XVIII-lea, sub denumirea de mosia Baltatesti, proprietate a Mariei Cantacuzino.

1. Denumire

Denumirea localitatii Baltatesti este legata de faptul ca pe valea paraului Sarat existau in permanenta balti si iazuri, terenul fiind mlastinos. S-a mai emis si ipoteza ca denumirea ar fi legata de rasele de oi si vite cornute baltate, frecvent intalnite pe aceste meleaguri.

2. Despre localitate

Lemnul si vanatul padurilor, apele, poienile inverzite ce asigurau hrana oilor si vitelor, clima blanda a iernilor au constituit elemente determinante in dezvoltarea economiei acestor locuri. Deci nu intamplator aceste tinuturi au fost locuite din timpuri stravechi, asa cum o demonstreaza si rezultatele sapaturilor arheologice efectuate in imprejurimi, la Ghindaoani.

In Depresiunea Neamt, dupa formarea statului feudal, locuitorilor de origine autohtona romaneasca li s-au alipit altii in perioada feudalismului dezvoltat. Au avut loc de asemenea deplasari si de populatie romaneasca originara din Transilvania, ce se stabileste aici, la est de Carpati.

Acest fenomen se accentueaza in secolul al XVIII-lea, ceea ce duce la cresterea numarului de asezari si la marirea acestora; o contributie importanta o are imigrarea oierilor margineni pentru pasunile de toamna si iarna din zona extracarpatica de est.

La Baltatesti s-au stabilit astfel un numar crescut de margineni, ca de altfel la multe asezari din zona ca: Ghindaoani, Tutuieni, Oslobeni, cat si pe Valea Bistritei si in Podisul Moldovenesc.

La Baltatesti, in mijlocul secolului al XIX-lea, pe valea Sararurilor, se cultivau ogoare cu anison care se foloseau ca materie prima la farica de spirt din Cracaoani. De asemena se cultiva mult in si canepa. Se cresteau numeroase crape, se extragea huma si se ardea var.

Pe imasuri, la Osoiu, precum si in poiana Slatinei, erau tarle mari de oi si cirezi de vite baltate si boi.

In 1882, se construieste in comuna, localul de primarie cu trei odai, care va fi recosntruit in anul 1914.

In 1918, comuna Baltatesti era formata din satul cu acelasi nume, Valea Arini, Valea Seaca, Mitocul-Balan, avand in total vreo 3.000 de locuitori.

Existenta izvoarelor de ape minerale ale Baltatestilor se pierd in negura vremii. Cronicile vorbesc de utilizarea lor cu secole in urma, dar imprejurimea izvoarelor sarate si amenajarea de feredee (bai) au avut loc pe la inceputul secolului al XIX-lea.

Aflandu-se sub forma de „fantani de slatina”, primii care au inceput sa le cerceteze au fost principii Cantacuzini. In anul 1810, acestia le imprejmuiesc, cladind si doua baraci mari, unde aseaza cazi de lemn pentru scaldarea lor si a vizitatorilor din timpul verii. In toata Moldova se duce apoi vestea despre efectele binefacatoare ale Slatinei de la Baltatesti.

Pe atunci, statiunea era cunoscuta ca fiind mai ales a femeilor si copiilor, care veneau aici slabiti si bolnavi, dar, dupa utilizarea apelor, fie facand baie in cazi special amenajate, fie infasurandu-se in prosoape special imbibate cu apa sarata, isi ameliorau vizibil starea sanatatii.

La vremea aceea erau cunoscute trei fantani de sare: Olga, Elena si Gheorghe, denumite dupa numele familiilor ce le stapaneau.

Prima analiza a apelor minerale este facuta in anul 1839 de catre dr. U.Chihac si prof. Franz Humpel. Apoi, in 1850, Petre Poni, cunoscutul savant roman, le analizeaza si le stabileste compozitia chimica.

Cel care a „infiintat” de fapt statiunea balneara Baltatesti, de altfel si primul medic calificat al bailor, a fost dr. D.Cantemir, nascut in 1848 la Roznov – Neamt. El cumpara baile de la D.Stirbei, in 1878, bai ce erau situate intr-o cladire de lemn cu 24 odai si cu 6 „despartituri” pentru „feredee”.

3

La expozitiile internationale de la Paris (1901) si Bucuresti (1903, 1906), statiunea Baltatesti a obtinut medalia de aur pentru apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magnezice etc.

Dupa 1930, Baile sunt modernizate prin introducerea alimentarii cu apa calda la cazi, adusa prin tevi.

In anul 1938 se face o intensa popularizare a statiunii Baltatesti, care si-a castigat faima prin efectele curative ale bailor sale minerale. Pe atunci, statiunea dispunea de doua hoteluri, cinci vile si instalatii moderne pentru apa calda. Prospectele vremii recomandau apele in afectiuni ginecologice, reumatism articular si muscular cronic; guta, nevroze, rahitism, paralizii, precum si pentru tratamentul cailor respiratorii.

Prestigiul de care se bucura statiunea, datorita efectelor deosebite ale apelor minerale, a determinat Ministerul Afacerilor Interne ca la 2 iulie 1948, sa situeze statiunea Baltaesti imediat dupa Baile Felix si inaintea celor de la Covasna si chiar a statiunii Borsec.

Incepand din anul 1970, au inceput lucrarile de demolare a statiunii vechi si de construire pe baze moderne a actualelor bai si spatiilor de cazare si masa. Pana in 1968, baile de la Baltatesti au fost administrate de statiunea Slanic-Moldova, iar apoi de catre Consiliul Popular al Judetului Neamt.

In prezent, numarul populatiei Baltatestilor ajunge la aproximativ 4438 locuitori, fiind intr-o continua scadere, iar in compunerea comunei se afla satele Valea Seaca si Valea Arini.

Din punct de vedere etnic si confesional, locuitorii comunei sunt de nationalitate romana si de religie ortodoxa.

3. Asezare geografica

Statiunea Baltatesti, cunoscuta si sub denumirea de Baile Baltatesti, este situata in Depresiunea Neamt, in nord-estul judetului Neamt, intre orasele Piatra Neamt (resedinta de judet – la 34 km) si Targu Neamt (la 11 km).

Localitatea Baltatesti se afla adapostita intr-o vale de o mare frumusete, Valea Sarata, si poate fi gasita usor pe harta, intre colinele din sud-vestul Depresiunii Neamt, la trecerea spre Depresiunea Cracau.

Punctul geografic in care este situata statiunea este delimitat de intersectia paralelei 47007’ latitudine nordica cu meridianul de 26019’ longitudine estica, la o altitudine medie de 500 m.

Comuna Baltatesti este inconjurata de localitatile Netezi, Suseni, Ghindaoani, Cracaoani, Varatec si Sacalusesti.

4. Cai de acces

La Baltatesti se poate ajunge pe diferite artere de circulatie, pornind din toate colturile tarii. Orice drum modernizat impune fie trecerea prin municipiul Piatra Neamt, situat la sud de statiune, fie prin orasul Targu Neamt, la nord de aceasta.

Statiunea este traversata de drumul judetean D.N.15C, comunicatie care intra in sat dinspre Cracaoani, prin „Seaua Baltatesti (538 m)” si iese din spatiul intravilan, pe la poalele Dealului Buga, in locul numit „La Cosare”. In 1957, soseaua a fost betonata, pentru ca in 1970 sa fie asfaltata. Ea se desfasoara in lungul localitatii pe o distanta de 4,5 km.

Din Transilvania se poate ajunge in Baltatesti, trecand prin tinuturile Neamtului, pe doua cai: fie pe vaile Bistritei (pe la Toplita sau Vatra Dornei – Poiana Largului, iar de aici peste Stanisoara

la Targu Neamt sau prin Bicaz la Piatra Neamt) si Bistricioarei (prin Pasul Tulghes); fie pe la Cheile Bicazului si Lacul Rosu, printr-un peisaj de o rara frumusete.

Din Poiana Largului, calatorul se poate folosi la alegere de ruta Poiana Largului – Petru-Voda – Vanatori-Neamt – Targu Neamt sau, coborand pe fosta albie a Bistritei, acum lacul de acumulare Bicaz, sa treaca prin Bicaz – Piatra Neamt si de aici pe soseua spre Targu Neamt.

4

Cei care doresc sa ajunga din diverse puncte ale tarii la Baltatesti au de strabatut, pe cale ferata sau pe sosea, aproximativ 375 km din Bucuresti, 155 km din Iasi, 500 km din Constanta, 320 km din Cluj-Napoca, 270 km din Brasov, 95 km din Bacau etc.

5. Caracterizare fizico-geografica

5.1. Relieful

Statiunea Baltatesti, adapostita intr-o vale din marginea de sud-vest a Depresiunii Neamt, beneficiaza de conditiile naturale oferite de existenta unui relief colinar. In est, Dealurile Subcarpatilor se desfasoara pana la nivelul albiilor Moldovei si Siretului. In vest, depresiunea este strajuita de primele culmi ale Muntilor Stanisoarei.

Relieful pe care se desfasoara statiunea propriu-zisa are o configuratie de caus cu axa pe directie N-S, cu marginea din vest strajuita de culmile Stanisoarei, iar la est de un sir de dealuri domoale, prin care se face trecerea catre Podisul Moldovei. In sud, o sa larga situata la 538 m altitudine asigura legatura cu Depresiunea Cracau-Bistrita.

Culmile cele mai inalte din vecinatatea statiunii sunt: Mesteacan (954 m) spre vest si nord-vest; Magura la sud-vest; Sihla catre nord-vest; Corni (603 m) in sud-est.

Localitatea Baltatesti este adunata in intregime pe versantul de est al dealului Burla (475 m),rasfirandu-se apoi pe vaile paraielor ce o strabat; se intinde pe pantele in terase ale dealurilor (de la sud spre vest): Dealul Osoi (526 m); Vf. Pietricica Baltatesti (661 m); Padurea Mare (706 m); Dealul Bolovanu (592 m); Dealul Carpenului (606 m); Dealul Buga (404 m); Dealul Maga (465 m).

Depresiunea Neamtului, joasa si insorita, cu livezi, ogoare si fanete, pare ca s-a individualizat in perioada sarmatianului. Fundul depresiunii este acoperit cu depozite groase de depuneri aduse de suvoaiele si paraiele ce izvorasc din muntii din jur.

Formatiunile care intra in alcatuirea Depresiunii Neamt s-au acumulat in geosinclinale precarpatice, care in miocen au trecut prin faze de lacuri cu apa dulce, cu apa salmastra, sau lagune cu apa sarata.

Astfel, exista: Depozite de mare adanca si sedimentare linistita, cum sunt marnele si argilele helvetiene; Depozite de sedimentare rapida, cum sunt congloemratele burdigaliene; Depozite lagunare cu acumulari de saruri.

Atat dealurile din interiorul depresiunii sau cele din partea de est a acesteia, cat si fundul vailor principale sunt captusite cu pietrisuri.

5.2. Clima

Protejata de dealurile din jur, Burla si Coasa Crucii, statiunea Baltatesti beneficiaza de o atmosfera dominata de calm, la adapost de rafalele crivatului si ale altor curenti de aer rece.

Climatul regiunii este in general bland, temperat-continental, specific Subcarpatilor Moldovei.Temperatura medie anuala a aerului este de 8,20C; minima medie lunara este de -40C (ianuarie);

maxima medie lunara urca la +190C (iulie si august).Temperatura minima absoluta a fost inregistrata in ianuarie 1909: -29,10C, iar maxima absoluta:

+38,50C la 17 august 1952. Numarul zilelor fara inghet este de circa 200.Precipitatiile atmosferice inregistrate pe teritoriul localitatii Baltatesti totalizeaza, in medie

anuala, 650 mm. Cantitati maxime de precipitatii cazute in timp de 24 de ore, la Baltatesti, s-au inregistrat la data de 6 februarie 1953 (121,1 mm).

5

Precipitatiile solide, sub forma de zapada, incep sa cada, de regula, in prima jumatate a lunii noiembrie. Stratul se pastreaza intre 60-80 zile/an.

Vanturile ce bat in zona Baltatesti sunt relativ moderate, atat ca viteza si intensitate, cat si ca frecventa. Circulatia predominanta, impusa de configuratia reliefului (un culoar depresionar incadrat de munte si un sir de dealuri la est), este din sectorul nord-vestic si nordic.

Aerul este bogat in ioni negativi, este ozonat si are un efect tonifiant asupra organismului, ajutat fiind de faptul ca temperatura, umiditatea si presiunea atmosferica au valori medii moderate.

5.3. Hidrografia

Sub aspect geologic si hidrogeologic, statiunea Baltatesti are o situatie aparte, in sensul ca se afla situata in zona de contact a Subcarpatilor cu Podisul Moldovei, in vecinatatea liniei tectonice de incalecare, cunoscuta si sub numele de „falie pericarpatica”.

Sistemul hidrografic din zona comunei contribuie la fromarea paraului Topolita si este parte componenta a bazinului hidrografic al raului Moldova.

Prin localitatea Baltatesti curg trei paraie care impreuna formeaza paraul Sarata. Ele se alimenteaza din precipitatii atmosferice:

Paraul Sarat (Slatina) – izvoraste din versantul Dealului Mare (Corni); Paraul Prohodistea – isi aduna apele din Dealul Burla; Paraul Arini – din nord-vestul localitatii.

Principala caracteristica a sistemului hidrografic consta in faptul ca toate paraiele au o directie de scurgere dinspre sud-vest spre nord-est, cu exceptia paraului Zambresti, care parcurge drumul de la vest spre est.

Sub raport geologic, incepand cu cretacicul inferior, geosinclinalul carpatic este umplut cu sedimente de flis, alcatuite din gresii, microconglomerate, argile, calcare, marne si marnocalcare, sisturi. In miocen, la marginea geosinclinalului carpatic se acumuleaza depozite detritice fine, cu sare.

Miscarile orogenice amintite anterior s-au extins pe toata perioada cretacicului si paleogenului, concomitent cu procesul de sedimentare, dand nastere, in cadrul sinclinalului, unor roci de o mare varietate.

Interesul actual este starnit in zona de izvoarele minerale, legate de depozitele miocene, care provoaca mineralizarea puetrnica a a apelor subterane (Baltatesti, Oglinzi, Borlesti, Negulesti, Cuejdi), mineralizare care le confera proprietati terapeutice.

5.4. Vegetatia

Statiunea Baltatesti este situata intr-o regiune colinara acoperita in buna parte cu paduri mixte de tip central-european, in care predomina gorunetele.

Sub aspect floristic, zona face parte din provincia dacica, provincie care se intinde intre altitudinile de 200 si 1600 m.

5.5. Fauna

Localitatea Baltatesti, prin pozitia sa geografica, se caracterizeaza printr-o componenta faunistica strict delimitata de componenta vegetatiei. Limitele mai largi si nestabile totodata ale faunei se datoreaza mobilitatii mari a animalelor (mai ales insecte, pasari si mamifere), dar si distantelor mari pe care le pot parcurge intr-un sens sau altul in unitatea de timp. Fauna padurilor este destul de bogata, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi in cadrul aceleiasi specii, conditiile de mediu fiind deosebit de favorabile. Astfel, se intalnesc: cerbi, ursi, rasi, jderi, veverite, iepuri; ciocanitoarea neagra, ciocanitoarea cu trei degete, ciocanitoarea Mare, pupaza etc.

6

6. Resursele naturale

Baile Baltatesti, prin bogatele izvoare de ape minerale clorusodice, sulfatate, calcice, magneziene, bromurate si iodurate, de mare concentratie chimica, cat si prin existenta unir factori naturali favorizanti sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale, ginecologice, ale sistemului nervos si in maladii asociate.

Factorii naturali de cura folositi in terapia balneara sunt reprezentati de clima si apele minerale.

Clima

Statiunea Baltatesti se incadreaza in sectorul de clima continental-temperata, cu specific subcarpatic.

Temperatura, umiditatea si presiunea atmosferica au valori lunare medii moderate si nebulozitatea scazuta in timpul verii. Vanturile sufla periodic si slab din sectorul NV si V cu o frecventa mai scazuta decat in sectorul E.

Aerul statiunii, foarte bogat in ioni negativi, are un efect reconfortant asupra organismului, de sedare si tonifiere. Acest climat tonifiant, cu ierni balnde, in contextul unei altitudini de 475 m, nu supune organismul la eforturi de adaptare deosebite, indiferent din ce zona a tarii vine la tratament pacientul. Aerul curat si ozonat, clima blanda si linistea din jur influenteaza favorabil starea de sanatate, contribuind la accelerarea schimburilor respiratorii si la cresterea poftei de mancare.

Aerohelioterapia se recomanda bolnavilor in toate perioadele anului, in functie de starea de confort termic in timpul expunerii la aer si soare, cu indicatia ca expunerea corpului sa se faca in mod dozat.

Apele minerale

In zona Baltatesti exista un numar de 14 surse de ape minerale, cu proprietati terapeutice deosebite, de natura a constitui factori de cura externa si cura interna.

Renumele de care se bucura Baile Baltatesti este datorat efectelor bune ale acestora asupra starii de sanatate a organismului.

Din punct de vedere genetic, apele foarte sarate de la Baltatesti provin de la contactul depozitelor cuaternare cu formatiunea salifera. Caracterul sulfatat se datoreaza procesului de reducere a sulfatilor din gipsuri.

In perimetrul localitatii Baltatesti se intalnesc trei zone de emergenta de ape minerale sarate ce sunt captate prin puturi si fantani. O prima zona este cea din perimetrul statiunii balneare, a doua zona este situata pe paraul Sarat, iar ultima in valea Arini.

Statiunea Baltatesti exploatea si valorifica in prezent pentru baza de tratament urmatoarele izvoare:o Bazinul nr.1, alimentat de 3 izvoare proprii cu o mineralizare totala de 218.508 mg/litru, un debit

de 1 litru/secunda, iar temperatura de 90C;o Bazinul nr.2, alimentat de 2 izvoare proprii cu o mineralizare de 280.574 mg/litru, un debit de 0,5

litri/secunda, iar temperatura la izvor de 90C;o Sonda I IBF, cu o mineralizare totala de 287.481 mg/litru. Aceasta sonda impreuna cu izvoarele

bazinului 2 constituie cele mai mineralizate surse de apa din tara noastra, comparativ cu Ocna Sibiului – mineralizare totala de 230.185 mg/l; Govora – mineralizare totala de 251.557 mg/l; Sovata – mineralizare totala de 159.461 mg/l; Slanic-Moldova – mineralizare totala de 228427 mg/l, un debit de 2 l/s si temepratura la izvor de 90C.Cercetarile efectuate cu atomi marcati au demostrat o parte din actiunea unor cosntituenti chimici ai

apelor minerale asupra organsimului. Concentratia de clorura de sodiu a acestor ape, care nu este egalata de nici un alt izvor din tara, produce la nivelul pielii si in organism, dupa ce sarea se absoarbe prin tegumente, efecte de hiperemie cutanata, modificari osmotice, excitatia receptorilor cutanati etc.

Aceatsa actiune a sarii asupra organismului determina intensificarea proceselor de oxido-reducere si aparare generala a organismului (efect ergotrop).

7

Datorita calitatii deosebite a factorilor naturali de cura, statiunea Baltatesti ofera largi posibilitati terapeutice, incadrandu-se ca principala forma de tratament in:

o Surmenajul fizic si intelectual;o Staile de convalescenta;o Anemii;o Tulburarii de crestere la copii si rahitismul sechelar.

Sarea medicinala de Baltatesti

Renumita pentru eficacitate in ameliorarea multor afectiuni reumatismale si ginecologice, sarea medicinala de Baltatesti, clorurosodica, sulfatata, calcica, bromurata si magneziana, este un produs natural obtinut pe cale industriala prin fierberea si evaporarea apelor din izvoarele minerale.

Folosita in cura externa la domiciliu, sarea de Baltatesti constituie un excelent factor terapeutic natural foarte solicitat in primul rand pentru suferinzii ce n-au timp necesar pentru tratemt in statiune.

Cu sarea medicinala de Baltatesti se pot prepara la domiciliu bai concentrate, bai diluate si irigatii vaginale in fucntie de indicatiile terapeutice.

7. Resurse antropice

Statiunea Baltatesti ofera potentialilor turisti (sau vizitatorilor), numeroase posibilitati pentru efectuarea unor plimbari la obiectivele de interes turistic, balnear si de relaxare, de redescoperire a frumusetilor naturii.

Indiferent in ce directie isi vor indrepta pasii, vizitatorii vor intalni privelisti minunate, vor fi martorii unor obiceiuri inedite, vor admira portul popular de o rara finete, mesaj transmis prin timp de strabuni.

Ca principale obiectiev turistice se remarca: Parcul statiunii Baltatesti – bine amplasat, dispune de cai pietonale amenajate in serpentine

line, cat si urucusuri pieptise in trepte de beton. Din loc in loc sunt asezate banci pentru odihna, de unde se pot contempla in liniste dealurile dinspre rasarit, livezile bogate si zona fostelor bai.

De pe culme, de la altitudinea de 475 m, orizontul se deschide larg spre nord, unde se poate observa Cetatea Neamtului.

Fantanile de slatina (izvoarele nr.1 si nr.2) se afla la intersectia soselei nationale cu drumulspre Ghindaoani, pe dreapta drumului ce vine de la Targu Neamt, la intrarea in localitatea Baltatesti.

Izvoarele de apa minerala din aceasta zona sunt la mica adancime, prezentandu-se sub forma unor fantani largi, cu ghizdurile din barne de stejar. Permanent peste buza ghizdurilor, aflate la nivelul solului, se revarsa apa minerala ce curge la vale si imbogateste debitul paraului Sarat. De aici se pare ca provine si numele acestui parau: „sarat”.

„Codrii de arama” si „Padurea de argint” – situate la numai cativa km nord de statiune. Padurile au fost declarate rezervatie naturala impreuna cu intreaga zona in care se gasesc manastirile Varatec si Agapia (noua si veche), totalizand o surafata de peste 1000 hectare.

„Codrii de arama” se regasesc cu usurinta, la nici un kilometru departare spre nord de Manastirea Varatec, pe dealul Filiorul. Minunata padure, in suprafata de 9 ha, dominata de arbori de gorun de peste 130 de ani, a fost cutreieirata si de Veronica Micle, in vizitele dese facute aici calugaritei Anca Campeanu, mama sa.

„Padurea de argint”, constituita din mesteceni de peste 100 de ani, se afla spre sud-est de masivul Filiorul, la o departare de numai 600 m.

Muzeul memorial Vasile Conta – situat in satul Ghindaoani, com. Baltatesti. Aici s-a nascut filozoful Vasile Conta (1845-1882), profesor la Universitatea din Iasi, deputat si ministru al instructiunii publice, promotor al ideilor evolutioniste, personalitate marcanta a culturii romanesti.

Sanatoriul balnear "Dimitrie Cantemir" Baltatesti (capacitate cazare 550 locuri si baza de 8

tratament moderna pentru afectiuni reumatismale, ginecologice, cardiace si recuperare medicala).De la Baltatesti se pot face excursii la manastirile din apropiere (Varatec si Agapia), la Muzeul

Memorial "Ion Creangă" (Humulesti) sau la Cetatea Neamt (Targu Neamt).

8. Baza tehnico-materiala turistica

Baza turistica de cazare si alimentatie

Baile Baltatesti ocupa in intregime partea de sud a statiunii, si pun la dispozitie potentialilor turisti o gama variata de unitati de cazare, acestea incluzand: hoteluri, vile sau pensiuni turistice.

In anul 1938, capacitatea de cazare a statiunii Baltatesti era de 100 de camere. Statiunea a fost modernizata si extinsa in anul 1970.

Din 1993, statiunea a fost preluata de Ministerul Apararii Nationale , avand o capacitate de cazare de 450 locuri pe serie.

Complexul balnear Baltatesti dispune de 4 hoteluri de categorile I si II cu o capacitate de 500 de locuri:

- I (2 stele) – 3 hoteluri, avand o capacitate de cazare de 416 locuri pe serie;- a II- a (1 stea) un hotel, avand o cpacitate de cazare de 98 locuri pe serie.

Camerele sunt dotate cu 2 paturi, baie proprie, apa calda, TV cablu, radio si telefon. In incinta complexului este amplasat un teren de sport.

Cele 4 hoteluri pe care complexul le pune la dispozitia potentialilor sai turisti, si tuturor celor care vin sa se trateze aici, sunt:

Hotel Ozana ** - Baltatesti, jud. Neamt; Tel. 0233-244.017; fax. +40-233-245.299DOTARI SI FACILITATI: 85 locuri, apartamente, camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, piscina acoperita, sauna, masaj, teren de sport, bowling, dus, cada, tv, frigider;

Hotel "Baltatesti" ** - Baltatesti, jud. Neamt; Tel. 0233-244.017; fax. +40-233-245.299Hotelul Baltatesti este un hotel-restaurant de 2 stele construit in stil clasic cu servicii de calitate.CAPACITATEA DE CAZARE: 40 de locuri in 20 camere care pot fi folosite in regim de camere duble sau single.Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, televizor, cablu.DOTARI SI FACILITATI: room service; trezirea la ora solicitata; fax si telefon; distribuirea corespondentei; spalat si calcat lenjerie; parcare pazita; taxi.

Hotel "Topoliţa" ** - Statiunea BaltatestiStr. Florilor nr. 67Tel. 0233.244.017;0233.244.077CAPACITATEA DE CAZARE: 136 de locuri.

Hotel   "Narcisa" * - Statiunea BaltatestiStr. Florilor nr. 63tel. 0233 244017 CAPACITATEA DE CAZARE: 94 de locuri.

In cadrul acestora, masa este asigurata in regim de pensiune, intr-un meniu variat; de asemenea se pregatesc si meniuri regim pentru afectiuni diverse: diabet, afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale aparatului digestiv, afectiuni hepato-biliare.

Complexul de tratament balnear si de recuperare este dotat cu aparatura medicala si instalatii moderne:

o cabine de baie la cada cu apa clorosodica calda; o cabinete cu instalatii pentru electroterapie;o instalatii pentru afuziuni, dusuri scotiene, dus-masaj, aerosoli, tratament ginecologic si impachetari

9

cu namol de sediment;o cabinet de masaj manual; o sala de cultura fizica medicala si recuperatorie; o bazin de hidrokinetoterapie; o dus subaqual; bai galvanice; sauna.

Alaturi de Complexul balnear Baltatesti, in baza turistica de cazare sunt incluse si urmatoarele unitati:

Casa de odihna si pelerinaj "Sf. Cosma si Damian" 2 Margarete Str. Sarii nr. 1, Baltatesti, NeamtTelefon: 0232-27.69.07;0233-24.40.48Email: office@centruldepelerinaj.roWebsite: http://www.centruldepelerinaj.ro/cazare_ro.phpCAPACITATEA DE CAZARE:48 de locuri in camere cu 2, 3, 4, 5 paturi. Grup sanitar cu dus la fiecare etaj.1 apartament: living + camera cu 2 paturi, grup sanitar propriu;CAPACITATE RESTAURANT:50 persoane capacitate maxima

Cabana Stejaru *** - Baltatestistr. Stejarului Nr. 5. CAPACITATEA DE CAZARE: nr.total de locuri (persoane):12; nr.camere duble:6Toate camerele au baie proprie.Restaurant: numai pt clienti.FACILITATI: Incalzire: centrala proprie; apa calda permanent; bucatarie; terasa / restaurant; gratar; tv; telefon; internet; semnal GSM; curte; livada / gradina; ferma proprie; accept animale companieNumar locuri de parcare proprii: 3Alte facilitati: posibilitati de iesit la picnic, excursii la manastirile din nodul Moldovei, Cheile Bicazului, toate cu microbuz propriu.

Pensiunea Bilbor - Langa Posta (centru); Baltatesti, jud. Neamt; Tel. 0741195680;E-mail: bilbor.cazare@gmail.com;Web: http://www.cazarebilbor.cabanova.ro;DOTARI SI FACILITATI: Camere spatioase, curate, frigider, apa calda, tv, loc parcare masina, strazi foarte bune, obiective istorice de vizitat (in apropiere), stadionul Ceahlaul la doar 30 de km distanta.

Pensiunea "Codrin"** - Com.Baltatesti, Sat Valea Seaca Str. Varatec Nr. 191Tel. 0233 244469, 0741 922711CAPACITATEA DE CAZARE: la parter o camera cu pat dublu, la etaj: o camera cu pat dublu, o camera cu 2 paturi duble si 2 camere cu cate 1 pat dublu si un fotoliu-patFACILITATI: 2 bai cu cada si dus; sobe cu lemne la parter, etajul este fara incalzire; living cu TV (cablu); sala de mese cu 16 locuri; pensiune completa la cerere; alimente ecologice; 3 terase-balcon; curte, gradina mare cu gratar si o cabanuta; parcare cu 4 locuri; telefon, acoperire GSM.

Pensiunea "Daryus" - Com. BaltatestiTel. 0233 244099CAPACITATEA DE CAZARE: 14 locuri in 7 camere, baieFACILITATI: braserie cu program non-stop la parter, club, televizor.

Pensiunea "Ilinca" - Com. BaltatestiTel.: 0233.244269CAPACITATEA DE CAZARE: 4 camere duble, 8 locuri.FACILITATI: 2 bai, terasa, living, bucatarie; se ofera pensiune completa sau numai cazare.

10

Pensiunea "Stanca Alba" - Com. BaltatestiStr.Florilor nr 123CAPACITATEA DE CAZARE: 5 locuri in 3 dormitoare (1 single, 2 duble)FACILITATI: living, bucatarie, baie; centrala proprie - TV, telefon, internet, semnal GSM; curte, gratar, ferma proprie; se accepta animale de companie.

Baza de tratament

De-a lungul timpului, la Baile Baltatesti s-au obtinut rezultate bune in tratamentul diverselor afectiuni, dintre care sunt de amintit:

1. Afectiuni ale aparatului locomotor – in aceasta categorie sunt incluse:- Afectiuni reumatismale inflamatorii cronice;- Afectiuni disco-radiculare;- Bolile reumatismale cunoscute sub denumirea de artroze;- Afectiuni reumatismale abarticulare;- Afectiuni posttraumatice.

2. Boli ginecologice 3. Afectiuni neurologice – cuprind o gama larga de maladii, datorita afectarii fie \

nervilor periferici, fie unor cauze de natura incidentala:- Paraliziile si parezele radiculare, plexale;- Polinevrite de etiologii diverse dupa faza acuta;- Sindromul de coada de cal;- Poliradiculopatii sechelare;- Sechele dupa poliomielita.

4. Afectiuni asociate:- Boli vasculare;- Afectiuni dermatologice;- Boli profesionale;- Boli endocrine;- Bolile paratiroidelor;- Bolile testiculare;- Bolile hipofizei.

Pentru punerea in valoare a factorilor naturali de care dispune statiunea, in ultimii ani s-a creat o noua baza de tratament, prin amenajari si dotari cu aparatura medicala si instalatii moderne:

- 75 cabine de bai la cada cu apa clorurosodica calda, situate toate in pavilionul central, construit de asa natura incat sa asigure un circuit lipsit de orice risc de contractare a unor afectiuni acute respiratorii, mai ales in sezonul rece;

- 10 cabinete cu instalatii, unde se executa numeroase proceduri electroterapeutice, ca: bai de lumina, generale si partiale, raze infrarosii, solux, raze ultraviolete, magnetodiaflux, ionizari si ionogalvanizari cu diferite substante medicamentoase, bai galvanice pentru celulare, diatermie cu unde scurte, curenti diadinamici;

- Instalatii pentru afuziuni, dusuri scotiene;- Instalatii pentru aerosoli;- Instalatii pentru tratament ginecologic, care se face cu ape minerale la diferite

temperaturi;- Instalatii si paturi aferente impachetarilor cu parafina;- Cabinet pentru masaj manual;- Sala de cultura fizica medicala si recuperatorie, dotata cu aparatura si instalatii pentru

recuperarea mai ales a sechelelor posttraumatice si neurologice, ca si a deficientelor reumatismale de tip degenerativ sau inflamator cronic;

11

- Un bazin modern de hidrokinetoterapie, cu o capacitate de 85 mc, construit in panta, cu posibilitati de a regla atat gradul de imersie (presiunea), cat si cel termic.

Alimentatia dietetica

Tratamentul dietetic in statiune este asigurat pe baza recomandarii medicale, prin pregatirea zilnica a unor meniuri variate de regim alimentar pentru bolnavii cardiovasculari, cei cu afectiuni ale tubului digestiv si ficatului, sau boli asociate (diabet, obezitate). De regula, aceste meniuri asigura un regim de crutare adecvat. In cazuri de exceptie, medicii prescriu dieta bolnavilor individualizat, stabilind atat puterea calorica cat si compozitia si modul de pregatire al meniurilor.

Tratamentele prescrise de medici, alimentatia dietetica corespunzatoare, odihna activa, inotul in bazin, turismul si alte activitati placute, practicate aici, conduc atat la tratare, cat si la cresterea rezistentei pentru efort fizic, psihic si profesional, in munca si in viata de familie si societate.

Baza turistica de agrement

Statiunea pune la dispozitia turistilor sai o gama variata de modalitati de petrecere a timpului liber, prin: cluburi, jocuri de ping-pong, sah, remy, subsah, o biblioteca cu zeci de mii de volume, Sali de lectura, un cinematograf cu 300 de locuri, sala de spectacole si de dans si alte dotari.

9. Infrastructura generala si turistica

Cai de comunicatie

In statiunea Baltatesti se afla sosele si drumuri clasate si neclasate, pe sate, dupa cum urmeza:- In satul Baltatesti: 35 drumuri si o sosea cu o lumgime de 47.350 km;- In satul Valea Arini: 9 drumuri cu o lungime de 11.300 km;- In satul Valea Seaca: 21 drumuri cu o lungime de 28.350 km;- In satul Mitocu Balan: 2 drumuri cu o lungime de 7.000 km;- Total: 94.000 km.

Pe soseaua judeteana Piatra-Neamt – Targu-Neamt, ce trece prin mijlocul satului Baltatesti, circula automobile, si autoboze avand circultie regulata, de 3 ori pe zi, intre localitatile aratate mai sus. De asemenea., in timpul sezonului de bai, circultia regulata a autobuzelor C.F.R. pe traseul Tg.Neamt – M-rea Agapia – M-rea Varatec – Baile Baltatesti si retur, este de 2 ori pe zi.

Linie de drum de fier normal nu exista. Insa, linie de drum de fier ingusta, servind la exploatarea materialului lemnos este pe valea Cracacaului, intre Magazia si Cracaoani, linie ce trece prin Mitocu Balan.

In timpul sezonului de bai, 1 iunie – 15 septembrie, in comuna exista un serviciu telegrafic ce deserveste publicului vizitator, iar in restul anului este agentia telefonica.

Telecomunicatii

Considerata ca fiind o comuna de centru prin asezarea sa geografica, in 1908, prin intermediul primariei, localitatea Baltatesti a fost legata telefonic de orasele Tg.Neamt si Piatra Neamt.

Postul telefonic de la primarie era deservit de un telefonist angajat si de secretarul comunal. Plata convorbirilor telefonice se facea la Tg.Neamt.

Cu incepere din 1999, locuitorii beneficiaza de serviciile telefoniei digitale de tip Alcatel.In decembrie 2000, la Romtelecom erau conectati peste 1000 de abonati. Numarul posesorilor de

telefon a crescut considerabil, dupa anul 2002, atunci cand oamenii au inteles utilitatea telefoniei mobile.

12

Retea sanitara

In 1848, in Baltatesti exista medicul conacului care avea in ingrijire familia mosierului, iar localnicii beneficiau numai de tratamente babesti. La nevoie, medicul putea fi gasit doar la Tg.Nemat sau Piatra Neamt.

In 1930, in comuna s-a infiintat Circumscriptia Sanitara Medicala, deservita fiind de medicul Angelor Dargenta si agentul sanitar George Platon, tatal academicianului profesor doctor in istorie Gheorghe Platon.

In 1948, s-a infiintat Casa de nasteri, dar dupa 38 de ani de functionare, acest punct de maternitate a fost desfiintat datorita lipsei fondurilor financiare.

In 2004, afectiunile aflate in evidenta sunt urmatoarele: 895 boli cardiovasculare; 65 boli neuropsihice; 55 diabet; 112 boli respiratorii; 20 cancer.

In 1953, la Baltatesti s-a infiintat un punct farmaceutic, care a functionat intr-o incapere a unei familii, iar dupa 7 ani, a fost mutat in locul fostei scoli primare a satului.

Cu incepre din 1990, in cadrul procesului de privatizare, s-a infiintat S.C. DUCA S.R.L. – Farmacie si activitatea specifica a inceput sa se desfasoare intr-o cladire proprietate personala, recent ridicata, situata intre Primarie si fosta Cooperativa Ozana.Sanatoriul balneoclimateric si de recuperare medicala „Dr.Dimitri Cantemir”

La Baltatesti, cu rezultate bune, functioneaza o statiune balneara de recuperare medicala, care a preluat activtatea fostelor Bai.

Retea culturala

La 1 aprilie 1920, in Baltatesti a inceput sa functioneze un camin cultural denumit „Spiru Haret”. Tot atunci, pe langa caminul cultural a luat fiinta si o biblioteca.

In perioada 1941-1945 intreaga activitate a caminului a incetat. Arhiva si mobilierul au fost distruse de trupele aflate in tranzit prin comuna.

Dupa razboi, organizatia din comuna a partidului comunist a pus bazele noului camin cultural. Ulterior, prin dezvoltarea miscarii culturale de masa, denumita generic „Cantarea Romaniei”, s-au infiintat formatii de artisti amatori (brigazi de agitatie, de teatru, formatii de dansuri populare).

Intre anii 1960-1970, in comuna au fost trei cinematografe, cu o proiectare zilnica a filmelor artistice, documentare, stiintifice sau de actualitate. Biserica si cimitirul din Baltatesti

Pentru mentinerea credintei si educarea religioasa in spiritul dogmei crestine, in comuna exista trei biserici, cate una in fiecare sat. Cimitirul este situaut pe dealul dintre Baltatesti si Valea Arini. Are o cladire, cu doua incaperi, ce serveste de capela.Casa de odihna si pelerinaj

In anul 1956, Mitrolpolia Moldovie si Bucovinei a dat in folosinta Casa de Odihna si Pelerinaj „Sf. Cosma si Damian”. Asezamantul este situat in imediata apropiere a Sanatoriului balneofizioterapeutic si de recuperare Baltatesti si dispune de conditii optime de cazare (50 de persoana in camere de doua, trei si patru locuri).

Pentru petrecerea timpului liber, turistii au la dispozitie o mica biblioteca dotata cu carti de literatura religios-laica si televizor. Aici se organizeaza intruniri, seminarii, diverse cursuri si excursii cu caracter spiritual-ecumenic.

10. Circulatia turistica

In sezonul de iarna–primavara, statiunea Baltatesti este ocupata in proporţie de 55–60 la suta, iar in intervalul iunie–septembrie procentul de ocupare depaseste 90 la suta.

13

11. Directii de dezvoltare a ofertei tursitice

In planul de dezvoltare al statiunii balneoclimaterice Baltatesti sunt incluse urmatoarele proiecte de investitii:

Reabilitarea centrului comunei; Asfaltarea unui drum comunal; Extinderea alimentarii cu apa potabila; Amenajarea parcului central; Alimentare cu gaz metan; Extinderea sediului Primariei.

Zona in care este situata statiunea ofera oportunitati. In imediata apropiere se afla manastirile Varatec si Agapia, apoi, la distante acceptabile, Cetatea Neamtului, Humulestii lui Creanga, manastirile Neamt, Secu si Sihastria. Dar pentru ca turistii sa poposeasca in aceasta statiune, proiectele viitoare, de dezvoltare a statiunii, si implicit a ofertei tursitice, ar trebui sa vizeze in principal imbunatatirea conditiilor de cazare.

Bibliografie: Ailincai V.; Roman E. – „Radacini la Baltatesti”, Editura Alfa, Piatra Neamt, 2005; Bara I.; Costras V.; Radulescu R. – „Baile Baltatesti”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982; Brandus C.; Grasu C. – „Valea Moldovei”, Editura Pentru Turism, Bucuresti, 1991; Davidescu G; Onofrei T. – “Orasul Targu-Neamt si imprejurimile. Natura, om, turism”, Editura

“Egal”, Bacau, 1998; Internet.

14