7/24/2019 Registrele Limbii r

http://slidepdf.com/reader/full/registrele-limbii-r 1/2

REGISTRELE LIMBII

  Sunt variante ale limbii (limbaje) adecvate pentru diferite situaţii de comunicare, la fel ca şistilurile (limbajele) funcţionale. Se deosebesc de acestea prin faptul că nu sunt specializate pentru unanumit domeniu de activitate, ci pentru diverse medii lingvistice.  Toate registrele (variantele) capătă individualitate prin raportare la LIMBAJUL STANDARD ( Limbajul exprimării neutre şi normate n limba !omună tuturor "orbitorilor . Limbajul standardeste mai curnd o abstracţiune, un construct ideal, deoarece nu poate e!ista un limbaj denotativ pur "n

 practica vorbirii).#$ Limbajul !ulti"at %!ult$ # varianta "ngrijită, cultă a limbii, care se conformează regulilor ortoepice,ortografice şi gramaticale "n vigoare la un moment dat.&$ Limbajul !olo!"ial %'amiliar$ # varianta cotidiană, limbajul conversaţiilor curente. $ste utilizat detoţi vorbitorii limbii, orict de cultivaţi ar fi aceştia, "n circumstanţele comunicării lejere din dialoguri,scrisori, notiţe personale etc. Trăsături%

& 'ndepărtarea de limbajul cultivat se poate produce "n grade variabile, mergnd pnă laasimilarea unor termeni argotici sau regionali.

& Spontaneitatea rezultată din caracterul neprotocolar, necenzurat, al e!primării.

& par cuvinte de uz familiar general (ca% acesta, mă, baftă, mersi, belea, chestie, pa, ciao etc.),diminutive, augmentative, termeni peiorativi, e!presii şi locuţiuni idiomatice, ticuri verbale (mă rog…, …nu?…, …ca să zic aşa…) şi clişee, interjecţii frecvente, forme verbale regionalesau populare.

& *ronunţia rapidă produce deformarea fonetică a cuvintelor+ mai ales finalul acestora rămnenerostit% tre’să, poa’să, ’neaţa etc.

& in punct de vedere sintactic, abundă e!primările trunc-iate, elipsele, inversiunile, dislocările.& $ste dominat simultan de funcţiile referenţială, e!presivă, emotivă şi fatică.

$!emplu% „ Te duci acolo la Internet Caf şi !orbeşti pe Internet" #i $ncepi să scrii ce%ţi trăsneşte ţie

 prin cap& cu c't eşti trăsnit mai tare, cu at't fata e impresionată mai mult şi !rea să%l !adă pă acela

 şmecheru’ care scoate poante pe bandă" (istracţia propriu%zisă de%abia aici $ncepe) $i dai $nt'lnire la

*ni!ersitate şi%l descrii p%un to!arăş de%al tău care ştii tu c%o să fie acolo la ora aia, iar tu te piteşticu alţii prin apropiere şi r'zi de cazi pe burtă, să mor io"+

($ Limbajul popular # varianta lingvistică indiferentă la normele limbii literare. Trăsături%& La nivelul pronunţării este cel mai desc-is sc-imbărilor fonetice.& *olisemie largă+ număr mare de cuvinte din fondul vec-i al limbii+ e!presii, locuţiuni şi zicale

 pitoreşti.& Simplitatea şi uniformitatea sintactică+ apar anacolutul, dezacorduri şi elipse, tautologii şi

repetiţii.& La nivel morfologic% forme de viitor popular (om !edea, oi putea), forme populare ale

 pronumelor demonstrative (ăla, aia, ăia, alea), adverbelor (ici, aci, aicişa, acolea )şiinterjecţiilor (!ăleu, ptiu ). nele conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale sunt utilizate "n alt

regim dect "n limba literară ( de dacă& dar numai că ).$!emplu% „ - (%apoi, coniţă, să nu !ă supăraţi că am cutezat, dar noi, dacă am auz't că umblaţi să

!indeţi moşia, ne%am tot chibzuit şi am socotit că de ce s%o $nstrăinaţi, că doar noi am muncit%o

totdeauna şi ne%om $n!rednici şi noi să…+ ( L. /ebreanu # .ăscoala ))$ Limbajul re*ional # are aceleaşi trăsături ca şi limbajul popular, dar apar elementele vorbiriiregionale, mai ales la nivel le!ical% „/ărg'nd pă drum or găs't o lupărie - c%aşe%i z'cea la noi pă

timpuri) lupărie, o groapă săpată rătund $n păm'nt ca o f'nt'nă - ş%acolo, $m fundu’ gropii, ţ'patie

diferite mortăşini"+

+$ Limbajul ar*oti! # este creat de utilizatorii săi ( grupuri delimitate, restrnse, de vorbitori) "nscopul de a nu fi "nţeleşi de către ceilalţi membri ai societăţii. 0onstituie o variantă lingvistică a unorcategorii sociale marginale ( delincvenţi, vagabonzi ), dar e!istă şi un argou al militarilor, elevilor,studenţilor ( "n acest caz, dorinţa de e!primare pitorească, amuzantă şi originală prevalează asupraintenţiei de secretizare a comunicării ). Trăsături%

1

7/24/2019 Registrele Limbii r

http://slidepdf.com/reader/full/registrele-limbii-r 2/2

& $ste limbajul care se perimează şi se renovează cel mai rapid ( de e!emplu, cuvinte ca biştari 2 bani sau curcan 2 poliţist au ieşit din uz "n argoul actual+ "n sc-imb, sunt de actualitate parai 2dolari sau moca 2 gratis).

& 0aracterul specific al argoului este realizat la nivel le!ical, celelalte niveluri ale limbiinediferenţiindu&se esenţial de limbajul popular sau familiar.

& 3ijloacele de inovare le!icală sunt variate% sc-imbarea sensului unor cuvinte din limbacomună ( uni!ersitate, incubator, mititica  "nc-isoare ), asimilarea de regionalisme sauar-aisme ( p'rnaie, reg. 4oală de pămnt52 "nc-isoare ), de termeni te-nici sau ştiinţifici(lunetist  2 informator, streptomicină 2 coniac ), "mprumuturi din alte limbi ( mai ales din limbaţigănească% a mangli  a fura, ţiflar  2 poliţist, din mag-iară% gabor  2 poliţist ), crearea dee!presii şi locuţiuni ( l%a ser!it la bon0ur  2 i&a furat din buzunarul de la -aină ), derivarea(ascultătoare 2 urec-e, diurnist  2 delapidator) etc.

& nii termeni argotici au intrat "n limba comună% mişto, a şparli, a ciordi, naşpa" ,$ Jar*onul # variantă delimitată prin folosirea abuzivă de elemente lingvistice străine+ este rezultatulintenţiei de a epata a vorbitorului şi generează un stil marcat de preţiozitate ( high%life, şarmant, full,

malşansă etc.).-$Limbajul ar.ai! # este varianta caracterizată prin prezenţa formelor fonetice, morfologice, le!icale

şi sintactice care au circulat "n limbă "ntr&o anumită perioadă şi care nu mai corespund normelor limbiiactuale.$!emplu% „Ia 1 oao şi le bate bine, apoi ia slănina făr de sorici dramuri 23 şi o tae mărunţel, supţire,

apoi o amestecă cu oaole bine şi, de nu !a fi slănina prea sărată, pune şi puţină sare, şi apoi le fă

 plăcintă cu făină bună" (upă ce le !ei pră0i, scoate pre o sc'ndură curată şi tae plăcinta fălii,

ung'nd, au altfel, cum $ţi !a plăcea, şi le aşază cu or'nduială $n tipsie, puind deasupra apă de

trandafir şi zahar" + ( /eţetă dintr&o vec-e carte de bucate)  6dentificăm% forme fonetice vec-i ( oao  ouă, sorici 2 şorici, supţire  subţire), un ar-aismmorfologic ( puind  ), ar-aisme le!icale ( dram - unitate de măsură pentru greutate, de # dacă, au #sau, tipsie - tavă ). in punct de vedere sintactic, construcţiile dramuri 23…o tae…o amestecă…le

 fă…le aşază cu or'nduială aparţin unui stadiu vec-i al limbii.

7bservaţie% Limbajul ar-aic are funcţii e!presive ( relief artistic) numai dacă este folosit intenţionatde către emiţător "ntr&un conte!t lingvistic modern. 'n fragmentul de mai sus, elementele identificatesunt ar-aisme "n raport cu limba actuală, dar nu au calitatea de mijloace e!presive, deoarececorespundeau, la vremea elaborării te!tului, limbii "n uz.

 

8