M A R T A M A R I N E S C U . H I M U S I ' F D L I C I A V A N T . $ T E F

Datoriti unificdrii vielii economice, politice ;i culturale a statelor grece$ti,

n inglobarea lor in statul lui Alexandru cel Mare, se formeaz[, pebaz'a dialec-

ui atic, limba comund greacd, numitd de greci rorvrl. Lirnba rotvtl s-a bucurat de

ared. rispindire; prin ea comunicau intre ele popula{iile din Balcani, Asia Micd,

ipi in imensul imperiu al lui Alexandru; in rorvr1 au scris Polibiu, Plutarh, Ar-

n. Lucian etc.perioada medie sau bizantind se intinde din secolul al Vllea e.n. pini in secolul

XVlea e.n. Din secolul al XVIJea e.n. pini in zilele noastre se vorbe;te neo-

)aca sau greaca modernd.

t

FONETICA

ALFABETUL GREC

Limba greacl are scrierea fonologicl, literele alfabetului noteazia fonemele, adicisunetele care servesc la diferenlierea sensurilor intr-un complex sonor dat.

Scrierea cu litere, ca semne ale sunetelor, pe care o intilnim azi in mai multetipuri de alfabete, igi are obirgia in alfabetul grec. Aceastd scriere este rezultatulunor eforturi milenare pe care le-a depus omenirea in drumul ei spre civiliza{ie.

Omul pegterilor, nu atit pentru desfitare cit pentru a semnala multipleleprirnejdii care il ameninfau, isi acoperea perelii'locuinlelor, pe care i le ofereanatura, cu tot felul de desene. Acele desene, prin care el incerca sI comunice seme-nilor sdi o anumitd realitate din lumea inconjurdtoare, constituie un fel de pre-istorie a scrierii, cunoscuti in qtiinf[ sub numele de pictografie. Semnele picto-grafice redau mai mult sau mai pulin exact aspectul formal al obiectelor care pot fipercepute cu simlurile. Ele nu pot transmite idei decit foarte rudimentare.

Din pictografie, dupi un gir lung de epoci, s-a dezvoltat ideografia. ldeogra-mele noteazd nofiunile, ceea ce inseamnd un pas uria; spre abstractizare. Inventa-torii ideogramelor sint egiptenii. De la egipteni. scrierea ideografici a fost luatide popoarele cananeene; ele au redus simlitor semnele si le-au adaptat la notareaconsoanelor, creind scrierea silabic6.

Dupd o ipotezia, suslinut5 de majoritatea invdlalilor pinl de curind, fenicienii,popor de negustori, au fost cei care au dus scrierea din Asia Micd grecilor insulari,de unde s-a rispindit la toli grecii; de aci, mulli i-au considerat pe fenicieni inventa-torii scrierii.

Dupi descifrarea inscrip{iilor cretane in linearul B din secolele XV-XIII i.e.n.,s-a emis teoria cd atit alfabetul grec cit qi scrierea <fenicianti> s-au dezvoltat dinideogramele egiptene, prin intermediul Cretei.

ln mod sigur, grecii au sdvirqit o adevdratl revolufie epigraficl inventind scriereacu litere.

Cel mai vechi alfabet grec poa$i numele de alfabet cadmean 1. Urme ale al-fabetului cadmean se gdsesc in special in insula Thera, deoarece aici au zdbovitfenicienii cel mai mult, dupd cum spune legenda.

Din alfabetul cadmean s-au dezvoltat mai multe alfabete locale (vreo treizecila numdr), care au fost folosite concomitent. Cu tirnpul, alfabetul ionic, cuprinzind

I DupI numele legendzrrului Cadmos, care a venit in Grecia in fruntea fenicienilor.

t74 MARIA MARINESCU-HIMU SI FELICIA VANT-STEF

doulzeci gi patru de semne, a fost adaptat de toate cetdfile grecegti, fiind consideratcel mai potilvit. La Atena, acest alfabet a fost introdus sub arhontatul lui Euclid,in 403 i.e.n.

Iatd descrierea alfabefriui:^t

i . . .J lltereI martI

"o.".p. Ilatrne I

denumirea I

a.n. in s.. Observafii

y inainte de guturale (y,K, X, 6) se pronunfd nvelar

C la sfir$itul cuvintelor, oin celelalte cazuri

ABfAEzHoIK

MN

oIIPETYoXYfi

op

v6

rn$ , 0

L

K),p

o

p

t

u(p

ryc)

b

8 _ 2ez;rhI

I

tnn

opr

tf

n h

khnc

o

alphabetagammadeltae psilonzetaetathetaiotakappalambdamynyxio micronpirhosigmatauy psilonphikhipsio mega

ci)"tpcrFiiro1(rpp(r66)"to6 Vrl"6v(iroflro$frroidltaronno),ripF6op0vSqrd prrp6vniPd)oilltttto0i ryil"6vAiXiVi6 pb1a

CLASIFICAREA SUNETELOR

Dintre cele doudzeci qi patru de litere ale alfabetului grec, gapte noteazd vocale,gaptesprezece, consoane,

Vocalele se deosebesc prin timbru qi cantitate. Din punctul de vedere al timbru-lui, in greaci existd cinci vocale: a, e, o, i si y (il); din punctul de vedere al cantitdtii,fiecare vocale poate fi lungi sau scurtd. Sunetele a, i, si / nu au semne speciale,dupl cantitate; astfels, 1, D noteazd gi vocalele lungi gi vocalele scurtecorespun-zdtoare; suretele e gi o sint redate prin r, o, cind sint scurte, prin 4 gi rl, cindsint lungi. ln felul acesta, pentru cinci vocaie, in greacd existd ;apte titeie. t

t D9 fapt vocaleie scurte € gi o au doud serii de vocale lungi corespunzitoare: lungi deschise,1 gi ro 9i lungi inchise, at gi ou provenite din contrac{ie qi din lungiri compensatorii.

t75, t

. l i

I1t 'I

L IMBA ELENA

Literele r qi u marcheazd ;i semivocalele j (ca in iarnd) gi g (ca in dau), dupd"disparifia celor doud litere: "I (iod) gi F (digamma sau vau).

Diftongii sint forma{i dintr-o vocald si o semivocald. Existd diftongi proprii,cind se pronunfd ambele elemente ale diftongului; c,1 (:ai), er(:ei;, or(:ei;,u1 (:ii), ou (: au), eu (: eu), ou (: u, la origine : ou)1 qi diftongi improprii,formali din vocalele lungi Z, I Si crr cu r subscris (in cazul literelor mici): q, r1,q); adscris (in cazul literelor mari): Ar, Hr, Or; in cazul diftongilor improprii,nu se pronun{d decit primul element al diftongului.

Consoanele se subimpart in

oclusive:

labiale guturale dentale

surde

sonore

aspirate

l ichide: 1", p

nazale: p, v

siflantd: o

duble: dentald, ( (: 6S sau o.6)guturali, 6 (: rg)labial[, V (: rq)

LEGE.A. CONSOANELOR FINALE

Cuvintele grecegti nu se pot termina decit in vocald, in consoanele v, q, p sauin consoanele duble y, (. Apar citeva exceptii, dar ele sint numai in scris; in vor-bire sint rostite impreuni cu cuvintul urmitor (exemplu ork oi6o (nu gtiD), o0I6tr <nu ci>, ir rtq X6pog <din tard> etc.

r Dar semneleergiou nu noteazd totdeauna diftongi, ci gi vocalele elung inchis gi o lunginchis, spre deosebire de q gi o care noteaze E gi a deschise.

Existi gi diftongi in -u cu primul element lung: du, rlu, ou; ei se intilnesc rar, limba tindesi-i elimine prin scurtarea vocalei.

()

(

\ 1 . \ l i l \ , \ \ A l i i N l S C t ; ' l l t I \ U $ l I : l : l - l ( l l . \ V A N ' f - $ i E F LIMBA ELENAI 7ti t7 i

PRONUN'TAREA GREACA

Existir doud feluli do pronuntalrc a limbii elene:reuc'hlinieuui ;i erasnricd.Rostirea reuchlinianir iqi trage numele de la savantul umanist gcrman Reuchiin

flrt55-1522). Acesta a rirspindit in Germania pronunlarea modernl a elenei,

aga cuul a invir{at-o el in ltalia dc la grecii refugiafi in urma caderii Constantinopo-

lului sub turci. Aceastit prorrunfarc are ufmitoarelc particularitati: t. L)' Tl, n, cr;i

or sc citesc i; crt se citestc- c; eu;i cu sc pronun{n el'9i a/' inaintc de consoani surdi,

rl si nv. inaintc de cortsoanli sonol'at sau de vocalS.Rostirea erasnricii se datoreazir savantului olandez Erasmus din Rotterdanr

( t...167-1536), carc a pornit de la icleea cii atcnienii secolului al V-lea i.e.n. trebuie

sri l i pronunlat a$a ctrm au scris. Dnci.i in antichitate s-ar f i rostit ca in greaca mo-

dcrrri i , ar apdrea unels urrne ale acestei pronun{Iri in inscripli i . Dar asemenea urme

lipscsc. Gramaticii greci vechi chiar specificd pronun{area unof,a dintre semnele

iri disculie, astfel. de pilda. cir 11 este egal cu e i e. u cu !/, apoi cu i i. dar nu cu l.

1,Iai rnuli decif atit, apol'onia vocalicii l,einol, iitnov, )"€)ro[7r0 n-ar fi avut nici un

191 cjacd. et qi ot s-at it pt.t.t.tnfat tot i. De fapt, e este fali de q ca o fafd de or, adici

repreziltd varianta lungii a aceluiagi sruret. in afarir de acestea, transcrierea cuvin-teior grece;ti in latini duce la aceeasi concluzie si anume ci in antichitate se pronunta

u;".i- se scria. Acestea sint argumentele principale atluse de-Erastnus. in facultd-qiie rroastre pronunlareil reconrandatit este aceasta din urmi. 1

oul,-1,4p-6qv; dac[ a doua consoani este r, F, V, p, ambele consoane trec insilaba a doua: 6n)"ov == 6-nxov, rs0vdor : r€-Ovd-or. La Homer, oclusiva cusonanta sint heterosilabice: 6n-1,ov, ts0-vd-ot. cuvintele compuse cu prepozitiese despart in elementele componente : &v-tytuo, 6rc-1,einal.

xPUNCTUATIA

- lt-r greaci existti pu'ctql (.) ii virgula (,), cu aceeagi valoare ca in lirnba romdnd.Spie deosebire de semnele de -punctualie din romdni, ingreacd mai existd: .,,r d;;sus ('), care echivaleazd..cu doud puncte sau cu punctlivirguli ai"ro-anai *aicxist?i punct si virguli_(;), care in greacr este semnul.intre6drii,;i uportroiJ(,j,care inlocuiegte o vocald suprimati la sfirgitul cuvintului, prin aga-nurnita eliziun6.

I

SPIR IT ILE *

Cuvintele cale iucep cu vocali i, diftong sau p primesc pe inil ialS un setnil.numit spirit. Spiritele sint de doud feluri : spirit aspru (') cu valoare de h, 9i spirit l in('),care nd se pronunli. Literele mici poartd spiritul deasupra (6); l i terele mari, instinga ('O); diltongii, pc al doilea eletnent (o[). SLrnetele u 1i p, init iale, primesctotdeauna spirit aspru (1, p). Exenrple: t iv0pc'xog (<om)). oiroq, <;asi>. i invoq((son.!n)). prltc'tp. ..retor",

'A0qvd <zei1a Atena>.'E),itrq ,.rElada> .Cuvintele crr inil ialavocai ic i , in conrpuse . p icrd spi r i tu l : e ivut , dar ncpai ' " r . r .L c tc . ln in ter ior . getn!nata p poaltr:r spirit pp.

DESPAR'TIREA iN SII,ABE

O consoani intre doui vocale trece in silaba a cioua: yuy"l se desparte in si-' labc: yu-1{ . Douir consoane intcrvocai ice se c iespart in doul : ou}") ' t lPbr lv :

I lalir, <Je exenrplu, cum sc citegte accl:r1i text in celc dcuir variantc: Ai 'A0frvar

*v tfl'Atrtrcil 'eiorv. 'fo ije cioru cu)ro n6rpa ioriv dv ne8irl naploLrcouprfvrl xr!rc}"c.0. in citirea

ter . rchl in iand: . .1- l { : Athine en t i At t i l ( i is in. To de ast i af to petra est inenpedio per i icumeni" ,ln c i t i rea erasmici r : . , i la i Athenai en te At t i l<e eis in. ' fo de ast i i auto petra est in cn pedio per io i -cumcnc kiiclo".

sr: scu fte azii :

ACCENTTILV

in greacd, cuvintele poartd accent muzical sau tonic, constind din ridicareatonului silabei pe care se afld. Numai ultimele trei silabe poartii accent. Existd. treifeluri de accent: ascu{it ('), care poate sta pe ultimele trei iilabe, indiferent de can_tilaje, (:{erple.: dvOprrrnoq, 90.oq, ciya06g); grav ('), .urc rle n*mai pe ultimasitaba si inlocu^iegte accentul .ascufit cind nu urrneazi'nici un semn de punctualie(exernp[:

-riyoOoq riv0prrlnog); circumflex (-), care std numai pe ultirnele doudsilabc, totdeauna cu vocale lungi'sau diftongi,(exemple: odlpo, Aopeio6, 'A0nvd).

Pentru fixarea accentului unui cuvint, se 1ilie seainl de caniitatea ultimei sitaU6.Dacd ultima silabd are

.v.ocald lungd, nu poate stq accent ascu,;it pe antepenultima,ni.ci circttmflex pe penultima.Dacdultima silabd are vocald truin, penult'ima, lungi'ri ,c'<:enrucrtd, occentul va fi circumfe.r (legea penultimei lungi accentuate).

Exemple: Sdrpov, dar Srilpou <dar>civ0pronoq, dar crvOprbnou (om)).

Cuvintele flexibile isi modificd accentul astfel:-- acccntul ascutit de pe antepenultima trece pe penultirna dacd ultirna silabd

sc l r . rngeqtc:

${r},u.oou, dar $o},croo.Iq (mare))Sirorcr, dar 8rraiotv <drepti>

accentul asculit devine circumflex dacd, stind pe

no),itqg, dar nol"ira <cetti{ean>lcirpc. dar 16pcr <tard>

1: r - l21 l l

penul t i rna lungd, u l t ima,

t78 MARTA,MARINdscU-Htrrru $ l FELIcIA VANT-STEF

- accentul ascufit devine circumflex daci sti pe ultima lungi, la cazurile

oblice:

ryu1f1, dpr VDXflg <suflet>dl.qOf1g, dar d).r10o09 <<adevdrat>regol,{, dar reqc},flq (cap>

- accentul circumflex devine asculit daci std pe penultima silab6, iar ultima

se lungegte:

6drpov dar 8rbpou <<dar>K0po6 dar K0pou <<CYrus>

- accentul circumflex devine ascufit dacd std pe penultima, iar cuvintul se

lunge;te cu o silabi in Plus:

odrpc, dar o6Potog (corp))

npdypa, dar nPaYPutog <lucru>

{

CUVINTE ATONE

In greacd existd cuvinte neaccentuate sau atone, care se sprijind fie pe accentul

cuvintuiui urmdtor, qi, in acest' caz, Se numesc proclitice, fie pe accentul cuvintului

precedent, in care caz se numesc enclitice.

Proclitice sint zece la numdr:

adverbul de negalie: o0 (o0r, o01)conjuncliile: 6q : ca, ei : dacdprepozi l i i le : 8v: in , la , e iq: in , la ' dr (dO: d inarticolul: 6, f1, oi, oi,

Enclitice sint unele forme ale pronumelui personal: pou' pot' pt' ooD' oot'

os; pronumele indefinit 'clq, Il,,6ineva, ceva"; indicativul prezent al verbuluieipi <sinil ;i qrlpi ((spun);-adverbele indefinite ca nE(DCr ((cumva)' 9i particulele:yt, $ev, Kt, Tt, fiep, Tot etc,

Encliticele se comportd fatd de cuvintul accentuat pe care se sprijind in felulurmitor:

a) dacd" accentul cuvintului anterior se afld pe silaba finald, accentul grav

devine ascuiit, iar encliticul nu primeqte accent:

dyc06q 6otr <<este bun>>np{ oe <<te cinstegte))

b) dacd, accentul cuvintului anterior este ascu{it pe antepenultima qi circum-flex pe penultima, cuvintul accentuat mai primegte un accent asculit pe finald:

dv0pr,lr6q r1q (un om oarecare>odpri tl (un corp oarecare)

LIMBA ELENA

c) dacd accentul cuvintului anterior este ascufit pe penultima silabd, encli-ticul bisilabic primegte un accent pe finald:

gi)"og ioti <este prieten<<pil,or ttv6q <nigte prieteni>

N o t i r. Cind se intilnegte un proclitic cu un enclitic, procliticul primegteun accent ascu{it:

rbq gi re devin i6ore <inciDoi gi te devin oUre <nici>6 si 5e devin 66e (acestaDoi gi 6c devin oi6e <accstia>I gi 6e devin ii6e (aceasta))oi Si 6e devin o16e (acesteaD

Deci in cazul intilnirii unui proclitic cu un enclitic nu se aplici legea penultimeilungi accentuate.

FENOMENE FONETICE

In cursul vorbirii au loc o serie de modificiri ale sunetelor, pricinuite in ceamai mare parte de contactul cu sunetele invecinate. Existd insd qi unele schimbdrinecondilionate de pozifia sunetului intr-un complex sonor dat, ca de pildl alter-nanlele vocalice.

Cele mai importante fenomene fonetice din limba eleni sint: alternanlelevocalice, scurtlrile 9i lungirile de vocale, rezolvarea hiatului, rnodificdrile conso-nantice in coatact sau la distan{6. Si le cercetdm pe rind.

r. ALTERNANTELE VOCALICE

Sint schimbdri calitative si cantitative ale vocalei dintr-un morfem.2 Cel maides se intilneqte alternanfa vocalei din rdddcind gi din silaba predesinenliald.3Variantele alternanlei se cheamd grade apofonice: vocala e reprezintigradul n&mal,vocala o constituie gradul flexionar, iir lipsa vocalelor e qt o se Cheami gradul

, r Fiecare capitol de giamatici va aduce gi ultele observa{ii privitoare la particularitS{ile

oe accentuare soecifice.2 Morfenrui este o parte constitutivd a cuvintului: ridlcind, afix gi desinen{6." sltaba care precede desinenta.

179

l 8 l

{

IiII,l

#fi1l

r80 A1ARIA MARTNESCU.HIMU SI FELICIA VANT.STEF

zero. Dacd' vocalele care alterneazl au cantitatea lung5, gradul apofonic respectivse cheamd lungit sau gradul plin lung.

Exemple de alternanle:

}"sin-o/l,s-l,o w-u I't -Xw- ovne i 9-opar/n€-ror$u/d-nr0-6p11 v

ln aceste exernple, alternanla este e io/ zero; acesta este cazul cel mai obiqnuit.

LIMBA ELENA

Scurtarea in hiat

O vocald lungd inainte de vocald devine scurtd. ln timp ce aceastd schimbarefoneticl constituie o lege in latin5, in greacd ea apare doar dialectal. Pentru ci celmai des se inti lneqte in dialectul ionic, ea se mai numegte Ei scurtare ionicd. Iaticiteva exemple:

Hdt. vfeq, fafa de atic vfleq <cor[bii i>,Hdt. ltepo6tov < {'ftrepotlcov <*ilspoorov <al pergilor>;ion. (6q, fa{i de atic (tr.rt1 <via!5>Hom. fipoo;, faliat dc atic i iproog <al eroului>.

Lungirea pentru a se evita mai mult de trei silabe scurte consecutiv

Fdrd a fi o lege care si cuprindd toate cuvintele, existd in greacd tendin{a de aevita mai mult de trei silabe scurte consecutiv. De aceea, in anumite cuvinte,una dintre silabele scurte igi lungesc vocala. Acest fapt se constatd cu regularitate.la comparalia adjectivelor cu tema in -o1.

De exemplu, adj. oog6q <inlelepD are comp. oo<ptb-tepoq, sup. oorpcb-totoq;adj. 6e(r6q <de dreapta) are comp. 6e[tciltepog, sup. 6e(rril-toto6.adj. ve6q <tindr> are comp. verb-repoq, sup. verb-tctog.

Lungirea compensatorie

Este lungirea unei vocale scurte drept compensa{ie pentru cdderea uneia dincele doud consoane care urmeazd (cu exceplia geminatelor2). Vocalele i ;i ; se lun-gesc in r g i n ; d>a. g i r l ; o>oD; t>st .

Iatd citeva exemple:

Ac. pl. *oi-vq>hom. 6i6 <ob>; *r100-vg>i1$ug <peqtil>; D. pl. *novt-ot>ndot <ttt-turor>; aor. *e-<pnv-ou>6tpqva <am aritat>; particip. aor. pas. *l.u-$evt-q>Iu$etq

<dezlegab>; particip. aor.a. *Tvovt-qs; yvofg <cunoscind>; Ac. pl. l,6yovq>1,6-youg <cuvinte> etc.

Metatezz cantititii

Este schimbarea cantitilii intre doud vocale invecinate. Astfel, de exemplu,fa{d de forma homericd Boor},floq <al regeluil>, dialectul atic prezintd o formd

1 r.. comparafia adjectivului, p. 216,2 Geminatele sint doui consoane identice in contact; reducerea lor la una singuri nu pro-

voacd lungire compensatorie.3 Dintr-un grup de trei consoane, prin asimilare (ca aici -vt-q>vo-q) gi reducerea gemi-

natei, se ajunge la un grup de doui consoane vq din care una v cade gi lungeqte compensatlvvocala prccedentf,.

Alte exeinple:

sau

ri-$r1-pr/ $rrr-po;/ t i-9a-pev6i-6opri 5[-6o-pev

6aiprov/ 3ui;rov-oqrorpr1v/ notp6v-og

ln aceste exernple apare alternan{a q/ al e; at o; q le.

ln flexiunea nurrrelui cel mai des alterneazi vocala lungl cu scurta corespunzatoare.Alternanlele vocalice au rol morfologic; ele creeazd distinc{ii intre temele

temporale la verb, intre cazuri, la nume; de aci ele constituie asa-numita flexiuneinternL, care inso{egte flexiunea <<externd>>, adicd flexiunea cu a-iuic,rul desinenlelor.

Dlgi bine reprezentate. alternan{ele vocalice nu mai constituie in greaci. ocategorie productivd; numai unele cuvinte vechi, mogtenite din indo-europeanimai comportd apofonie vocalicd.

2. SCURTART !;I LUNGIRI DE VOCALE

Am vdzut cii vocalele pot sd fie lungi sau scurte. Cantitatea unei vocale semodi f ic i ins i in anumite condi t i i b ine c leGrminate.

Scurtarea unei yocalc potririt cu legen lui Osthoff

O vocald lungir. urmatl de osau ptus -o. - , devine vocai i scur td

>F

sonantd (tr, p, p, v, *i gi *g)plus o oclusivicorespnnzdtoare. Astfel, de exemolu:

vuUg ,vd.^ig <corabie> ; t,veuvrarq > veuvidrg <tinerilor>jJdYq, Bou6 <bou>; *l.oyr,rtgi ),6yorq <<iuvintelor>Au-un-vr-oq> ),u-96-vr-og <al celui dezlegat>;Tvco-vr-r> yv6-vr-r <<celui care cunoagte> etc.

182 MARIA MARINESCU.HIMU SI FULICIA VANT-STEFLIMBA ELENA

Crasa

Este contracfia silabei finale a unui cuvint cu silaba inigiald a altui cuvint,in hiat. Regulile de contopire a vocalelor, in crasd, sint in general aceleagi ca incazul contrac{iei; dar r se subscrie numai dacd s-a gdsit in al doilea cuvint (roi eira) r{ra) qi dispare dacd s-a aflat numai in primul (roi 6dv> x&v). Rezultatul con-tracliei poartd deasupra un semn ('), numit coronis.

Iatd citeva exemple:

o dvqp> dvrlp <birbatub>rd 6vopo> roflvopa <numele>rcai 6ni>xdni <qi pe>,roi 6>1riit <9b> (plus articolul)tq dl.l.o>r&l"l,o <celelalte) etc.

Eliziunea

Este cdderea vocalei finale in fala unei vocale iniliale. Dac[ aceastd. inilialdpoartd spirit aspru, oclusivele care ajung in contact cu spiritul aspru, in urma eli-ziunii, aspird corespunzdtor.

Exemple de eliziune:

d)"},d 6yrb devine &1.)"' dlrb <<dar eu>rcrrd arjtdv devine ror' o0t6v <dup5 el>oiire dv devine offt'dv <nicb>our< 6otr 6n<rlqlo0rc do$'drcoq <e cu neputin!5 sb. Dupd cum reiese

gi din exemple, locul vocalei elidate se marcheazd printr-un apostrof.Prepozifiile, deveirite prefixe ale verbelor, elid vocala finald in hiat, in afard de

nepi, np6 si dp<pi.

183

c.u me.tatezd,. Bcoil,6rrrE, d_eci _vocalele q $i o gi-au schimbat intre ele cantitateadevenind e gi ol. Alte exemple: hom. 16l,11o9 >>a

-oragului<, atic n6l,ecrrq, ion. l,noi(popor), atic l,edtE. etc.

3. REZOLVAREA HIATTILUI

Hiatul constl din intilnirea a doud vocale. Deoarece atit in interiorul cuvin-tului cit ;i intre cuvinte pronun{area a doud sau mai multe vocale consecutive estegreoaie, limba a gisit mai multe posibilitnli de a evita hiatul. Rezolvarea hiatuluiin greacd este de mai m.ulte feluri: prin diftongare qi contracfie, in interiorul

";;i*tului, prin -v eufonic, eliziune gi crasd, intre doud cuvinte.

Sinereza

Este evitarea hiatului .prin diftongare; cele doud vocale aflate in hiat se rostescimpreund, intr-o singurd silabd. Astfel, de exemplu:

la optativ *tr-,9e-r-p-sv>tr-$ei-pev (am pune)); *6r_6o_r_pev> 6r_6oT_pev<am da>; *Bootl,e-r>

Buorl"el <regelui>> etc.

Contractia

Este contopirea a doud vocale in hiat din interiorul aceluiagi cuvint, avindca rezultat o vocal5 lungd. Constatdm urmitoare-le r"g"ri g"""turi a" "o"iru"ii",vocalele de acelagi timbru gi inchidere se contrag in vofala iunle

",, timbrul qi in_

ch ide rea e lemen te lo r componenre (ad i cd i + i > i ; i + z > o ; a * u=>a ; o 1o) ou_1: ru lung inchis) ; "

+ u- .? er ( :e lung inchis) ; q + r t ! n ,o, + o,>o, .Ovocal5 scurtd plus r sau u se diftongheazd., o 'ocald lungd il subscrie pe r.rln dialectul atic, 6 este mai puternic in contraclie decit i qi decft e;

-d, ina-

inte de r iese invingdtor-asupra lui ri, dar cind se afld dupd r este invins de il^11u^ "t*u?^ exemplef 'A'r1voa> aelua or"iF At;;;-?",, vo's <minte>;f_1i^1, rpi).er <iubeste>; 'Epp6oq > ,Eppflg <izeul Herm.rr;-iipo-r>ripa <cin_steste) etc.

--,-lt'ulr1r-ul contracliei va purta accentul circumflex, daci a fost accentuatdprtma vocald (rruo-rrl>r,rp6), accent ascufit, dacd a fort u"""nirratd a doua vo-cald (trpo-6ror ) truutor);i n9 va purta accent, dacr nici una din vocalere con_trase nu au fost accentuate ("it o_;;;adl.

, I{.i{i4

t, . 1

{

Astfel: &vu-ypdrgopeto-Bdl.l"crnepr-Bol,l.ronpo-po),l"ro

<inregistrez>, dar impf. dv-6ypogov;(arunc in altd parte), dar impf. pet-68o1,1.ov;((arunc in jur>, dar impf. nepr-6Bol.l.ov;((arunc inainte>>, dar impf. npo$pol.l,ovr.

Uneori, mai rar, se elideazd iniliala vocalicd a cuvintului urmltor, in loc definala cuvintului precedent. In acest caz eliziunea este inversd. Astfel de exemplu:td ttft inrlropeiv <a nu da inapoi> ) ro pr1 "ntlropeiv.

I Aspira{ia articolului a trecut asupra ini{ialei, transformindu-l pe x in 1; r nu se subscriofiind in primul cuvint, cr * o :.' ro.

2 ln forma nporipol"l,ov s-a petrecut contractia celor dou6 vocale in hiat(o*e > ou);. deoa-rece npd gi prii,Irrr sint doui cuuinte distincte, contracfia poartd coronis, fiind consideraticrasd.

r Pentru amdnunte, vezi fiecare categorie gramaticali care comporti contractii.

I 8 4 A 1 A R I A M A R I N E S C U . H I M U S I F E L I C I A V A N T . S T E F

Evitarea hiatului prin -v eufonic

Hiatul se mai poate evita prin adiugarea consoanei -v la sfirsitul clrvin-tului terminat in vocali. Deoarece acest -v elimind hiatutr gi deci servegte laimbundtd{irea pronun!6rii, el se cheamd eufonic (pentru faptul cd se pune lasfir;it de cuvint, el se mai numegte -v 6<pe),ruottr6v).

Exemple: 76vog <neam>>-, ropa[ <corb>, ypaOg <babd>, Ba,or],e0g <rege>, o.ib6<pudoare>>, g),6y <vinb etc. puor).eO <(o, rege)), yp*U <o, britrinor:ct{}oi (.(r. c0r-'}\ ' ingere< etc.

L l , \1 l l ; \ E I .EN. \ l i

Astfel, de pild5: o16e eioiv ffvOptonorl.el,6raorv dv0p6nouqo0r 6otrv dpoprdverv

<acestia sint oameni>,<au dezlegat oameni>,(nu se poate gresi>>,

rri. inrtrl8ero. doreud.rcsorv oi riv0pornor <oamenii au procuratcele necesare>.

4. MODIFICAR,I CONSONANTICE

ln cadrul consoanelor au loc de asemenea o selie de modificiri pricinuite depozigia consoanei intr-un complex sonor. Dintre consoanele care sint cel mai pufinstabile in greacd 9i care produc multe modificdri in contact cu alte sunete sintsiflanta o si semivocalele j gi -F.

Comportarea lui o J gi F

In pozilie inifiali urnate de vocal5, 61--, J- qi F- cad lasind spirit aspru,pierdutin unele cuvinte in cursul evolu{iei limbii.

Astfel, de exemplu: *otorrlpr (v. lat. sisto) ) <lotr1pr> ((a aleza)>, *jrjrlpr>lqpr(a arunca)); Ffroq>Eroq <an>.

in pozil ieintervocalicd, o,,Igi Fcad,ldsindvocalele in hiat; dupl ciderea lui -o-gi 7'-, vocalele rdmase in hiat se pot contrage, gi in dialectul atic ele se contragintotdeauna; dupd clderea lui -f'- nu se contrag decit vocalele al cirorreztltat este er.

Exemple: *yeveq-oq>y6veog> yevouq (<al neamuluil>;*ruer$oj-o6>ner96og>ner$o0g <al regeluil>;*Boorl,qF-oq>Boorl,floq>Boor),6c06 <al regeluil> ;*Boorl"r1F-r> Booll,fl-r> poorl,ei <regelui>;

In pozitie finald, -q se menline dupd orice sunet, "I gi ,F se glsesc doar dupi vocald,formind diftong cu vocala precedentde.

Oclusiye Ei nazale inainte de -o-.

ln combinalie cr,r oclusive.si .c'"r nazal9, sif lanta -o- se ciovede$te in pozil ittare, menfinindu-se. ln general si oclusivele se mentin inainte de -o-, cu exceptiroclusivelor dentale, care sint asimilate total de -o-, iar geminata (-oo.-i

'st

reduce apoi; de aci, mai simplu, spunem cd dentalele inainte de -o- cad. La feca oclusivele dentale, si sonanta nazald. dentalS -v- cade inainte de o. Cdderea oclu.sivelor dentale inainte de o nu provoaci lungirea comJlensatorie a vocalei precedente.

- Oclusivele labiale plus sif lanta o creeazd consoana dubld> ry: *ApuB-g>-ApuV <arab>; *g)"eB-or>q),erpi <vinelon>; *Bl"en-oro>

B)"ey<o <voi vedea> j 'rru<p-osrot> $tnyeror <isi va iumorminta>.

- Oclusivele guturale plus -o- formeazii consoana dubld (: itcy-oco>tir.(ro<voi aseza>; 'Fyuvarr-or> yuvor(i <femeilor>; *rpt1-e> $pi[ <par>.

- oclusiveie dentale urmate de -o- se asirnileazd total cu o, apoi cei doi oose reduc la unul. Astfel, de exernplu: *lcrprt-q> *Xupro-g> 7,oprg <gra!ie>; i.oreuc6-ool> r:rceuriooor> oreudoo <r.oi pregdti>; *ner$-oco> xne ioool> neiocrl; <voicon v inger>.

- Grupul derrtalic -vr- cade inainte de -o-, cu lungire compensatorie a vo-cale i precedente: r ls t , o>ou, d>c, U>0.

Astfel, <le' exernplu : 'tluu9e-vt-q > l-u0e[q <<dezlegat>>,'FLeovt-or > l.6ouor <leilor>,' ryryuvr- ;>

T iyuq <ur ia9>>,'r6srrcv[-vr--(> 8crrcvuq <ardtind>.

- Nazala dentalir -v cade inainte de sigma cu gi fdrd compensalie.De exemplu: 6otpc,tv, 8aipovog <divinitate> la D. pl. *6oipov-or> Doipoor; nor-pr1v, norpfvog <pdstor>, D. pl. 'rnor;r6v-or>. norp6or; darl,6yoq,-ouAc.pl. ' , ' l ,o-yo-vE > i"6youq.

Oclusive, lichide ;i nazale urmate de j

Oclusivele urmate de j suferd urmdtoarele transformdri:Oclusivele labiaie plusT dau grupul nr. Astfel, de exemplu:

*rcpug-jol> Kpu?xro <a ascunde>;'Fxl.en-jco > r<l,6nrol <a fura> ;+B)"up-jrrl>

Bl.drrco <<a vdtdma> etc.

Oclusivele guturale si dentale surde gi aspirate plusT au ca rezvltat ooftr.

De e;remplu: *gu},arc-jo> gul"dooro/<pul,d,rr<rr <<a pazl>>;+topaX-jrrl> topnoo<rl/toputr<o <atulburu;*iper-jor > ip6oo<rl/ip6rrrrr <a visli>;

II

Il1 Consoana o - se mentine in pozi{ie iniliali 9i in interior de cuvint daci se sprijini pe o

oclusivi sau pe un alt o. Astfel: orotoq ,,agezat", iorqpr ,,a ageza" etc.- -

2 Consoana 4dup5 o vocald qi inainte de o consoani, devine al doilea element al diftongului,la fel-ca in pozitie finald. Interconsonantic ;i final dupi consoan5, j Si F devin vocalele r-gi u-Astfel:* poorl,nF-g >-9sorl€6€; *poorl.4F> paorl.e$; *iXQF-g > i1Qriq; *i10F > iX06; *n6l,j-g) n6ltg; *nolj > nol,r. *rcopu$-jco> ropr.'oocrr/roputtrrr (apunecasca).

MARIA \4ARINESCU-HIMU q-I 'L'" '^JYJ"I1 8 6

Oclusivele guturale ;i dentale sonore urmate de j se

na dubli (.

Astfel:<a rdpi>;(a socoti(;<a pregiti<.

transformi in consoa'

*dpnol-jo> &Pru(to*vopr6-j<o> voP[(co*oreua6-jo >oreud(rrr

Lichidele p 9i nazalele v precedate- d" o' ^:'

' $i urmate de j suferl fenomenul

m e t a t e z e i , l a l i n v e r s a r i i c e l o r d o u i c o n s o a n e i n c o n t a c t : - p t - ' v t - > - 1 p - ' - t v - 'Iati citeva exemPle:

*rco$op-jco> roQc(ptrl <a curdfi>>;*uep-iar poipo <soartd>;* ioglo"- iu , , '90eip<rr <a d is t ruge>:-{ff irp-iA r' btanetPa <exPerien{6> :-i"ou-fi, ).6orvs <leoaicd>;-ay*oi-ja, tiyrorva <braf indoit>;*"jy-16ri reivrtl <a intinde>.

Lichida 1,, urmatd de j, asimilea zd tolal pe j' avind ca rezultat l'tr'

"dYYel.-jo> dYl6l')'<r* Bul.-jto > Bril.l,rrr*otel.-jro> ot6l,Ico

Astfel:(a anuntaD;(a arunca));<<a trimite>.

Asimilarea

Este fenomenu l fonet icpr incareseex t indune le t rds i tu r ia r t i cu la to r i ia le.rn.ri-roo"i asupra altui sunetinvecinat sau din apropiere.

Astfel: - ,-rx

':ate devin surde- lnainte de o consoand surdd' consoanele sonore qt aspu

corespunzitoare, adici p, <p devin n-; l' i'de'in r' Exemnll fate de tptB-or

<<macin>>, adjectivut *rUli corespunzlto' "lt"-"ptn-t6g <care poate fi mdcinaD;

din radicalul rpug- ,,;^;;;rr;a;>, adjectivul ver6al esie rpun-t6q,*:1:: p-1?:-:

ascuns); din radicalul ta1- <a Pule,. a .aqeza>>', "dl-ttti;:1.-":rbal este roK-ro6

<<fixat>>; din radicalut?ptil npat'i ouiiuul plural esie *$prr-oi scris $pr(i'

- Inainte de o consoand sonord, "oiroun"t"

surde Ei aspirate devin so'

nore corespunzdtoare, adicd n, rp devin ""p;;;;;;;"..i Eiemple: r1q $i

numeralul cardinal C^rA ,i,"0,.;' riumeratut !.Oiitdi este 6p6opoq ,,al gaptelea".;

fa[6 de Tpoqro ,,scriu", existd forma^yptiiiAnv "sgriin-$"i]j1 de 6rtrb "oPt"'

existd 6y6oog ,,al optulea"; fafl de 8rrbriro ,,u'mdresc" apare forma 6rcoyp6g

urm[rire",

r Recapitulind, metateza este, agadar, in-versarea locului a dou6 sunete in contact sau schim-

barea intre doui vocale;;;;td4riil. irif"l, "-r,"u-.it > polvro; n6lqog > n6?r"sroq'

LIMBA ELENA

- Inainte de o consoanl aspiratd, consoanele surde 9i sonore aspird cr

respunzdtor, adicd n, B devin 9; K, Y de^vin 1' Exemple: de la verbul tp6n-

,,iiiot"" apare forma B-tp69-0qv ,,am fost intors"; de la radicalul l'op- :

verbului l,opBevol ,,prind* existd forma 6-1'r19-01v "am

fost prins"; form

u"it"re *6-<puior-0nv devine prin asimilare d-gul.ri1-9nv ,'am fost pdzit", 9i fot

.u-ir-roy-gr1v devine i-to1-oqv ,,am fost a;ezaf". SpiriJul aspru asimileaz

asemindtor consoana precedentd peta 6out(l devine pe$-' icrutQ ,,cu sine'

lnainte de p, orice labiall devine p, orice guturali devine 1, orice den

tal6 devine o' ExemPle:

*ypag-jro*toy-jro*oreuo6-jto

,,scriu",,asez,,pregdtesc",

y6-1pop-pot#.-ray-Pandoreuoo-Pcr

Nazala dentali- v

,,s-a scris despre mine",

,,am fost a$ezat";

,,am fost PregItit".

lnainte de cientald, v se menfine: 6v-6uro ,,scufund"

inainte de labiald, v devine p: dv-poivco> dppoivt'r ,, intru"

iirainte de i, sau p, v se asimileazd total, devenind )" sau p: ouv-}'op-

pcrvro> oul.Loppdvro ,, iau impreunS"; ouv-pinto' ouppinto "arunc

im-

preund"inainte de guturald, v devine nazald' velard 9i se scrie y:

ouv-1rop6to > oullrop6trl ,'merg impreun["'

Disimilarea

Este fenomenui fbnetic prin care douS consoane identice sau asemdndtoare

se diferenliazd in trdsdturile lor articulatorii' Astfel:

- d e n t a l d i n a i n t e d e o a l t l d e n t a l d s e s c h i m b d i n . - o : f a ] . ; d d e n e i $ ( ) ( c o n -

vin-e> apare fo.n.,u *"-ner$-$qv care, prin disimilare, devine i-neio-$qv <am fost

"orl*ui"rr; *e-oreuu6-9qv> d-oreucro-$qv <am fost pregdtiil;

- dou[ aspirate in silabe consecutive se disimileazd prin inlocuirea primei

aspirate cu surda corespunz5toare: fald de s6rrl <jertfesc> apare forma 're-$0-gnv'

care. prin disimilare, ievine i-ru-$r1v <am fosi jertfit>; fald de qefyro <fug>>'

forma 'r'q6-<peuyo devine prin disimilare n6-<peul-o <am fugit>'

Notd. Dacd radicalele monosilabice cu iniliala t, terminate in aspiratele rp' 11,

piertl aceste aspirate in cursul flexiunii, aspirafia trece asupra inilialei: "rptx'\

,devine $pil <piu, tdq-jol devine O&ntr'l <<ingrop>>'

l 8 i MARr. { A IATt lNESCU-HIMU SI I "ELtCIA \ rA i \ iT -$TEi r

Epenteza

Este jntercatrarea intre doui consoane sonante a unei consoane oclusive, pentrua ugura pronuntarea. Astfel, intre -pp-, -pl.- se intercaleazd' B (deci o labiald,pentru cd qi grupul sonantelor confine o labiald, p), intre -vp-, (-vl,-)1 se interca-leazl 6 (deci o dentall, pentru ci grupul sonantelor conline o dental[, v).

De exemplu: *yopp6qr TupBp6qxpfpl.oru> p6pBl.olrct*dvp6E> dv8p66

<<ginere>r;<am venit>;<bdrbal>

r Pentru grupul -v1,- l ipsesc exemp'els.

MORFOLOGIA

PIRTILE DE VORBIRE FLEXIBILE

ln limba greacir existl zece pdrfi de vorbire: articolul, substantivul, adjectivrpronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepozilia, conjunc{ia gi interjeclia.

Dintre acestea, articolul, substantivul, adjectivul, pronumele gi numeralformeazd clasa numelui, adicd a acelor pdr{i de vorbire care se caracterizeazd" ptcategoriile gramaticale ale cazului, numdrului gi genului; flexiunea acestoracheamd declinare. Verbul formeazd o clasd aparte, cancterizatd. prin categoritgramaticale ale modului, timpului, diatezei, aspectului, numdrului; flexiunea vebului se cheamd conjugare. O parte a numeralului, adverbul, prepozilia, conjunc!9i interjeclia sint pdrli de vorbire neflexibile.

NUMELE 1

Numele se grup;azd dupd tem[2 in trei declindri: declinarea I are tema -declinarea a I[-ir are tema -o, declinarea a III-a are fie temd consonaniicS, fie tenvocalicd.

Fiecare declinare are cinci cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ qi vocatiele au, in principiu, valoarea cazurilor din limba rom0ni, cu excepfia faptuluiprin cazurile oblice 3 greaca exprimd qi complementele circumstanfiale, cu sau fIprepozilie. Greaca, in cele cinci cazuri mogtenite din indo-europeanS, a fuzion;i funcliile altor cazuri dispirute. Astfel, genitivul a preluat gi funclia ablativulrcare indici punctul de plecare in spaliu qi in timp; dativul a insumat qi valoar'instrumentalului, care exprimd mijlocul prin care se face o acliune, gi a locativlui, care redd locul ;i timpul desf5guririi acliuniia.

1 in clasa numelui intri gi unele forme verbale: participiul gi adjectivele verbale.z Tema este rirddcina plus un suflx.3 Cazuri oblice sint toate in afara nominativului, care este caz drept;a Pentru valoarea cazurilor v. Sintaxa cazurilor, p. 316