regia naŢionalĂ a pĂdurilor – romsilva › revistapresei › pdf › rp_27_04_2017.pdfcontinua...

- REVISTA PRESEI – Întocmit: Cristina Măgureanu/B.C.R.E./A.C.D.G.

Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA Str. Petricani, nr. 9A, sector 1, cod 023841, Bucureşti, România,

Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28

GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI!

REVISTA PRESEI 27 APRILIE 2017

Pa

ge1

=================================================

REVISTA PRESEI 27 aprilie 2017

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Șoseaua Petricani nr.9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841 telefon: 004/ 021/ 317.10.05; fax: 004/ 021/ 316.84.28 E-mail: [email protected] Pagina web: www.rosilva.ro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

CUPRINS

PRESA CENTRALA ..................................................... 3

Tema: Romsilva ..................................................................................................................................... 3

OMV Petrom a plătit peste 1,07 miliarde de lei statului român, anul trecut (Sursa: Economica.net) ..... 3

Tema: Anchete ...................................................................................................................................... 4

Fosta şefă de cabinet a lui Chiuariu, acuzată de favorizarea făptuitorului după ce şi-a schimbat declaraţia în instanţă, în procesul retrocedărilor de păduri din Bacău (Sursa: News.ro) .......................................... 4

PRESA LOCALA .......................................................... 7

Tema: Anchete ...................................................................................................................................... 7

Lotul prăduitorilor de pădure de la Buzău invocă Ordonanța ministrului ”Altă întrebare!”(Sursa: Ziarul de Vrancea) ............................................................................................................................................... 7

Tema: Lemn de foc ................................................................................................................................ 9

Tema: Arii Protejate ............................................................................................................................ 10

Tăierile progresive – degradarea pădurilor din Parcul Național Domogled – Valea Cernei (Sursa: Stiri din Banat) ...................................................................................................................................................... 10

Continua dezastrul ecologic din Parcul National Domogled - Valea CerneiDefrisarile continua pe toate vaile afluentilor Cernei, din Parcul National! (Sursa: Radio Timisoara) .................................................. 13

Avem pădure, ce facem cu ea? (Sursa: Argument.ro) ............................................................................ 14

Glad Varga (PNL): Va supun dezbaterii proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale! (Sursa:ARQ) ...................................................................................................... 15

Proiectul "Sistem Energetic Inteligent in arii protejate" implementat de Politehnica ieseana (Sursa: Buna Ziua Iasi) .................................................................................................................................................. 16

Un parlamentar din Arad lupta pentru protejarea PADURILOR din GORJ! (Sursa: Impact de Gorj) ...... 17

Ecoturismul, deschis cu Cheile Nerei (Sursa: Caras Online) .................................................................... 18

Tema: DS Suceava ............................................................................................................................... 19

Campania de impaduriri de primavara (Sursa: Monitorul de Suceava) .................................................. 19

Pădurar cercetat pentru că a prezentat un aviz fals pentru un transport de lemne (Sursa: Obiectiv de Suceava) .................................................................................................................................................. 20

Tema: DS Bistrita Nasaud .................................................................................................................... 21

Cu un puiet nu se face pădure, dar cu peste 2 milioane de puieţi…(Sursa: Mesagerul Bistrita) ............ 21



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

Împăduriri integrale pe 430 de hectare din Bistriţa-Năsăud!(Sursa: Rasunetul) .................................... 21

Tema: DS Gorj ..................................................................................................................................... 22

Vanatorii de trufe. Cine poate scormoni in Gorj dupa diamantele pamantului (Sursa: Pandurul) ....... 22

Tema: ONG .......................................................................................................................................... 24

Asociaţia de Turism şi Ecologie pentru Tineret Zimbrul Carpatin atrage atentia asupra unui proiect devastator (Sursa: Jurnal de Arges) ........................................................................................................ 24

Fii şi tu voluntar pentru a ajuta la un mediu mai curat (Sursa: Delta Tulcea) ........................................ 26

Tema: Subventii .................................................................................................................................. 26

APIA a primit Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor 9Sursa: Cuvantul Liber) ........................................................ 26

DELICTE SILVICE ...................................................... 28

Peste 1.600 mc material lemnos s-au taiat ilegal, anul trecut, in Bistrita-Nasaud (Sursa: Mesagerul de Bistrita Nasaud) ....................................................................................................................................... 28

Bistriţa-Năsăud: Aproximativ 430 de hectare împădurite integral în această primăvară, potrivit Gărzii Forestiere(Sursa: Agerpres) .................................................................................................................... 28

Dosare penale pentru Movilişu (Sursa: Obiectiv Argesean) ................................................................... 29

PRESA CENTRALA

Tema: Romsilva

OMV Petrom a plătit peste 1,07 miliarde de lei statului român, anul trecut (Sursa: Economica.net)

OMV Petrom a plătit statului român, anul trecut, peste 1,07 miliarde de lei, în timp ce în Kazakhstan au mers peste 40,6 milioane de lei, reiese dintr-un raport al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Cea mai mare sumă, de peste 579,6 milioane de lei, a fost plătită României pe redevenţe.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge4

De asemenea, circa 438,7 milioane de lei au reprezentat impozite pe venit şi producţie, iar 56,9 milioane lei impozite pe taxe precum licenţe, închiriere, înregistrare şi altele.Către Kazakhstan, din cele peste 40,6 milioane de lei, circa 37,3 milioane de lei reprezintă impozite pe venit, producţie sau profit şi 3,33 milioane de lei - taxe (licenţe, închiriere, înregistrare şi altele).

În total, spre cele două ţări au mers peste 1,11 miliarde lei.

Din punct de vedere al categoriei plăţilor, în România cei mai mulţi bani au mers la bugetul de stat, respectiv 1,01 miliarde de lei, 39,05 milioane de lei către Romsilva, 14,2 milioane de lei la consilii locale, 3,21 milioane de lei la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi 444.000 lei la Conpet./ http://www.economica.net/omv-petrom-a-platit-peste-1-07-miliarde-de-lei-statului-roman-anul-trecut_136864.html#ixzz4fRfKXMRX

http://www.bizlawyer.ro/stiri/tranzactii/omv-petrom-a-platit-peste-107-miliarde-de-lei-statului-roman-anul-trecut

https://www.investingromania.com/ro/stiri/stiri-agerpres/omv-petrom-a-pl-tit-peste-1-07-miliarde-de-lei-statului-rom-n-anul-trecut

Tema: Anchete

Fosta şefă de cabinet a lui Chiuariu, acuzată de favorizarea făptuitorului după ce şi-a schimbat declaraţia în instanţă, în procesul retrocedărilor de păduri din Bacău (Sursa: News.ro)

Elena Catrinel Florescu, fosta şefa de cabinet a fostului ministru Tudor Chiuariu, este acuzată de favorizarea făptuitorului după ce în instanţă şi-a schimbat declaraţia dată la DNA în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, dosar în care sunt judecaţi, între alţii, Viorel Hrebenciuc şi fiul acestuia.

Audiată că martor în dosarul retrocedărilor de pădure în care este judecat Viorel Hrebenciuc, Elena Catrinel Florescu a spus că nu îşi mai susţine o declaraţie dată la DNA deoarece atunci când a fost audiată era obosită şi că procurorul i-a pus întrebări privind fostele locuri de muncă.

“Îmi menţin doar prima declaraţie. A doua nu, deoarece a fost dată sub presiune. Am dat o declaraţie după câteva ore de aşteptare. Totul a scăpat de sub control (...) Am fost



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge5

chemată în biroul procurorului şi ameninţată, apoi întrebată dacă am un avocat care să vină în două ore. Mi s-a sugerat prin diverse întrebări, am fost determinată să dau această completare de declaraţie. Am fost determinată să spun mai multe aspecte despre parcursul meu profesional. Am fost obligată să detaliez aspecte din prima declaraţie cu privire la contractul de asistenţă juridică încheiat de casă de avocatura unde îmi desfăşor activitatea şi Paltin Sturdza”, a susţinut, marţi, la instanţa supremă, Elena Catrinel Florescu.

Întrebată de judecător ce lucruri neadevărate a fost obligată să scrie în declaraţia de martor, fosta şefa de cabinet a lui Tudor Chiuariu şi actual director la biroului său de avocatură a arătat că i s-au sugerat diverse aspect legate de stabilirea onorariului pentru a reprezenta interesele lui Sturdza în procesul de retrocedare.

“În prezent sunt director executiv al societăţii de avocatură Chiuariu şi Asociaţii. În declaraţia de la DNA am relatat cum s-a desfăşurat încheierea contractului de asistenţă juridică între asociaţia noastră şi Paltin Sturdza. De la colegul meu Cristian Stănescu am primit documentaţia. Onorariul se calculează conform statutului profesiei de avocat. Aşa a fost stabilit onorariul. S-a discutat şi despre cheltuielile cu acest caz (…) Am fost determinată să spun că Tudor Chiuariu mi-a zis să fac acest calcul al onorariului. Nu Chiuariu a stabilit valoarea contractului”, a mai susţinut martorul.

Întrebată în instanţă unde a mai lucrat înainte, Catrinel Florescu a spus că a avut “mai multe activităţi în sfera juridică", iar cu Tudor Chiuariu colaborează din 2007, fiind directorul său de cabinet la Ministerul Justiţiei: "Colaborez cu Chiuariu din 2007. La Ministerul Justiţiei eram directorul său de cabinet. Apoi am fost detaşată la Guvern, consilier la cancelaria primului ministru. Ulterior, în Parlament, am fost consilierul domnului Chiuariu”.

Întrebată despre contractul de asistenţă juridică semnat de firma de avocatură a lui Chiuariu cu Paltin Sturdza, Florescu a spus: “Am aflat că vom avea un nou client. Am făcut calculul onorariului. Eu am stabilit onorariul conform unui calcul standard. Chiuariu nu mi-a cerut să trec o anumită suma sau să trec anumite activităţi. Când am încheiat contractul nu am vorbit cu el referitor la onorariu”.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge6

La întrebarea cine a ales notarul care ar fi trebuit să legalizeze viitoarea tranzacţie de terenuri, Florescu a susţinut că nu ştie cine a ales notarul. “A fost întâlnire cu doamna notar Laura Iuliana Scântei. A fost prezenţa şi ea la un moment dat la întâlnire. Este notarul cu care colaborăm, nu-mi amintesc cine a ales notarul”, a mai susţinut fosta şefa de cabinet a lui Tudor Chiuariu.

La finalul audierii, procurorul de şedinţă a anunţat că, în urma acestor declaraţii, va deschide pe numele femeii dosar penal pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 25 mai, când vor fi audiaţi alţi martori.

În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimise în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău. În acest dosar sunt judecaţi şi Gheorghe Paltin-Sturdza, beneficiarul pădurilor din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, fostul şef al Romsilva Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Matasel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor şi Alina Suciu. Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin-Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani.

Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme offshore pentru a ascunde provenienţă banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge7

după ce Sturdza a reuşit să între în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure. / https://www.news.ro/justitie/fosta-sefa-de-cabinet-a-lui-chiuariu-acuzata-de-favorizarea-faptuitorului-dupa-ce-si-a-schimbat-declaratia-in-instanta-in-procesul-retrocedarilor-de-paduri-din-bacau-1922402126112017041416928546 http://adevarul.ro/news/eveniment/fosta-sefa-cabinet-chiuariu-acuzata-favorizarea-faptuitorului-si-a-

schimbat-declaratia-instanta-procesul-retrocedarilor-paduri-1_590084925ab6550cb8915c38/index.html

http://revista22.ro/70262251/consiliera-lui-chiuariu-acuzat-de-favorizarea-infractorului-dup-declaraiile-

din-instan.html

PRESA LOCALA

Tema: Anchete

Lotul prăduitorilor de pădure de la Buzău invocă Ordonanța ministrului ”Altă întrebare!”(Sursa: Ziarul de Vrancea)

Inculpații din dosarul ”jafului” de 5000 ha de pădure de la Buzău au invocat neconstituționalitatea OUG 14/2017 privind anularea celebrei OUG 13 u o altă inculpată a cerut încetarea procesului penal ca urmare amnistiei sau prescripției Celebra OUG 13 a fostului ministru al justiției Florin Iordache face ”valuri” în mai multe dosare penale care privesc infracțiunea de abuz în serviciu. O astfel de situație a intervenit la termenul din 18 aprilie, la Curtea de Apel Ploiești, în dosarul 298/42/2015, unde este judecat, printre alții, și fostul șef al ITRSV Vrancea, Alexandru Lefter, cu privire la obținerea frauduloasă a 5000 ha pe raza județului Buzău. Unul dintre inculpați a solicitat la termenul respectiv încetarea procesului penal. ”Respinge ca prematur introdusă cererea formulată de inculpata Buleandră Maria privind încetarea procesului penal în temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 alin.1 lit. f) teza a II-a Cod procedură penală”, se arată în încheierea de ședință a instanței prahovene. Conform art 17, alin 2 ”În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal” iar art. 16 alin 1 lit f. se referă la situația în care ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: (…) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică”. Tot la termenul din 18 aprilie,



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge8

inculpații au invocat neconstituționalitatea OUG 14/2017, cea care anulează celebra OUG 13/2017 a ministrului Ciordache. ”În baza disp. art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2017, în raport de disp. art.15, art.61 şi art.73 şi 126 din Constituţia României”, se mai indică în încheierea de ședință din data de 18 aprilie a Curții de Apel Ploiești.

Dosar penal cu multe VIP-uri

Conform procedurii, sesizarea Curții Constituționale, care poate fi o procedură de durată, nu împiedică judecarea fondului, motiv pentru care instanța ”acordă un nou termen de judecată la data de 30 mai 2017, orele 9,30 în vederea continuării administării probatoriilor”, după cum se mai indică în aceeași încheiere de ședință. În dosarul care a ajuns pe rolul instanței prahovene la data de 15 aprilie 2015, respectiv acum doi ani, au fost trimiși în judecată, pentru fapte de corupție și asimilate faptelor de corupție, precum abuzul în serviciu, mai multe persoane printre care omul de afaceri Gheorghe Ceteraș, fostul prefect al județului Buzău, Paul Beganu, judecătorul Neculae Toader de la Judecătoria Pătârlagele, Ion Irimia, fost angajat al Romsilva, Alexandru Lefter, fostul șef al ITRSV Focșani, dar și alte persoane, în legătură cu retrocedarea ilegală a suprafeței de peste 5000 ha pe raza județului Buzău. Alexandru Lefter a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, fiind unul dintre cei 12 inculpați pentru care procurorii au sesizat instanța cu rechizitoriu, după ce fostul șef al ITRSV Focșani a cerut în mai 2011 de la afaceristul Gheorghe Ceteraș suma de 25.000 euro și a primit 15.000 euro, în scopul semnării și aplicării ștampilei instituției menționate pe un titlu de proprietate pentru cele 5000 ha retrocedate ilegal. (G. SAVA) / http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588842975-lotul-prC483duitorilor-de-pC483dure-de-la-buzC483u-invocC483-ordonanta-ministrului-E2809DaltC483-C3AEntrebare21E2809D.html



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge9

Tema: Lemn de foc

Printre iniţiatori se numără senatorul PSD de Suceava loan Stan şi deputatul PSD Emilian Havrici Senatorul PSD de Suceava loan Stan şi deputatul PSD de Suceava Emilian Harvici au iniţiat, împreună cu liderul PSD Liviu Dragnea şi mai mulţi parlamentari social-democraţi un proiect de lege prin care se asigură necesarul de lemn de foc pentru populaţie. Deputatul PSD de Suceava Emilian Havrici a explicat că prin proiectul de lege depus miercuri, la Parlament, se asigură lemnul de foc necesar populaţiei, dar şi posibilitatea exploatării de către persoanele fizice a unui volum de până la 5 mc pe an, de hectar, din pădurea proprietate personală, pentru asigurarea încălzirii. El a mai declarat că legea prevede şi că plata pazei pădurii se va face de la bugetul de stat pentru persoanele fizice, proprietari de pădure de maxim 30 ha, care au contracte cu ocoalele silvice de stat. Mai mult, Havrici a spus că prin lege se înăspresc sancţiunile pentru tăierile ilegale, el considerând ca benefică înăsprirea pedepselor. Deputatul Emilian Havrici a mai spus că săptămâna viitoare va intra în dezbaterea



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

0

plenului şi Legea 171 privind contravenţiile silvice, care va reglementa domeniul forestier pentru a se reduce pagubele provocate pădurii. Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, în baza Planului de administrare şi management pentru perioada august 2016 - iulie 2020 al Directorului General al RNP - Romsilva, a fost elaborată Metodologia privind stabilirea comunităţilor locale care au nevoie de lemn de foc din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. 'Acţiunile întreprinse până la această dată au fost de identificare a comunităţilor locale care au nevoie de lemn pentru foc, centralizarea acestora şi stabilirea volumului maxim de lemn pentru foc ce poate fi pus la dispoziţie de către regie în anul 2017. Astfel, la nivel naţional au fost identificate 3683 comunităţi locale, în raza a 2.035 unităţi administrativ-teritoriale, care depind în asigurarea lemnului pentru foc destinat încălzirii locuinţelor, din pădurile statului" se arată în document. Astfel, s-a stabilit că volumul total de lemn pentru foc necesar încălzirii locuinţelor, evaluat împreună cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, este estimat la 7.153 mii mc. Necesarul de lemn de foc necesar încălzirii locuinţelor populaţiei, conform Institutului Naţional de Statistică, era în anul 2009 de 19,45 milioane tone, iar volumul mediu de lemn pe picior recoltat anual este de circa 18 milioane mc, iar, din acest volum, în prezent se poate asigura circa 70% din necesarul de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor. Legea urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Tema: Arii Protejate

Tăierile progresive – degradarea pădurilor din Parcul Național Domogled – Valea Cernei (Sursa: Stiri din Banat)

Romsilva, condusă de “specialiști în silvicultură”, atentează în mod planificat la siguranța națională prin legalizarea degradării și distrugerii resurselor naturale din Parcul Național Domogled – Valea Cernei care conform legii, acesta are scopul protecției și conservării ecosistemelor. În anul 2017, RNP și-a propus să taie peste 11.900 metri cubi de arbori cu vârsta de 130 – 170 ani preponderent fag din văile Vlăsia Mare, Vlăsia Mica și culmea Radocheasa. Aceste păduri de valoare deosebită sunt situate în zonele sălbatice ale parcului național fiind foarte posibil păduri virgine, cvasivirgine și seculare. Pentru silvicultori însă, aceste păduri nu înseamnă altceva decât tăieri progresive 1 și bani, foarte mulți bani …..



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

1

În afară de aceste văi, se exploatează pe absolut toate văile afluenţilot Cernei din parcul naţional, inclusiv lângă rezervaţia UNESCO Iauna-Craiovei. Administrația parcului național din cadrul Romsilva, condusă de mult prea mulți ani de către silvicultorul Ioan Gașpar, a realizat un plan de management al parcului național care permite și favorizează exploatarea forestieră a celor mai bătrâne păduri din cele mai sălbatice locuri. Pentru a avea o zonă de protecție strictă și integrală cât mai mare a inclus majoritatea stâncăriilor, versanți abrupți și pajiști unde oricum nu se efectuau exploatări forestiere, manipulând astfel opinia publică în cel mai josnic mod cu putință! Planul de management a fost realizat de firma SC EPMC Consulting SRL prin Silviu Megan silvicultor, fost director al Parcul Național Domogled – Valea Cernei și a fost aprobat de Ministerul Mediului unde secretar de stat pentru păduri era silvicultorul Erika Stanciu. Amenajamentul silvic a fost realizat de ICAS în mod nejustificat, fără a încadra corect pădurile în categoria funcțională, a fost recepționat de silvicultorii din Comisia Tehnico – Economică Romsilva și aprobat de silvicultorii din autoritatea pentru păduri. Exploatarea pădurii este scoasă la licitație de Direcția Silvică Mehedinți din subordinea Romsilva iar exploatarea va fi realizată probabil de o firmă de succes din zonă. Cei implicați știu de ce! Controlul este realizat de Garda Forestieră, adică de silvicultorii proveniți din Ocoalele Silvice care nu întotdeauna au avut punctul forte moralitatea. Parcurile naționale ocupă o suprafață de 1,3% din România iar silvicultorii și grupurile de interese din domeniul exploatării forestiere recurg la toate mijloacele posibile pentru ca zi de zi să exploateze și aceste păduri de interes național ale românilor. Ministerul Mediului nu ia măsuri concrete pentru protejarea reală a parcurilor naționale, întârzie înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și nu acționează pentru administrarea efectivă de către stat a ariilor naturale protejate de interes național.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

2



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

3

http://stiridinbanat.ro/2017/04/27/taierile-progresive-degradarea-padurilor-din-parcul-national-domogled-valea-cernei/

Continua dezastrul ecologic din Parcul National Domogled - Valea CerneiDefrisarile continua pe toate vaile afluentilor Cernei, din Parcul National! (Sursa: Radio Timisoara)

GEC Nera atentioneaza ca ROMSILVA, condusa de specialisti in silvicultura, atenteaza in mod planificat la siguranta nationala prin legalizarea degradarii si distrugerii resurselor naturale din parcurile nationale Domogled Valea Cernei si . In sudul Banatului, in acest mod a procedat ROMSILVA in cazul parcurilor nationale Domogled - Valea Cernei si Cheile Nerei - Beusnita, In Parcul National Domogled - Valea Cernei care, conform legii, are scopul protectiei si conservarii ecosistemelor, RNP Raomsilva si-a propus in anul 2017 sa taie peste 11.900 metri cubi de arbori cu varsta de 130 - 170 ani preponderent fag din vaile Vlasia Mare, Vlasia Mica si culmea Radocheasa. Aceste paduri de valoare deosebita sunt situate in zonele salbatice ale parcului national fiind foarte posibil paduri virgine, cvasivirgine si seculare. Pentru silvicultori insa, aceste paduri nu inseamna altceva decat taieri progresive 1 si bani, foarte multi bani .. In afara de aceste vai, se exploateaza pe absolut toate vaile afluentilor Cernei din parcul national, inclusiv langa rezervatia UNESCO Iauna-Craiovei. Administratia Parcul National Domogled - Valea Cernei din cadrul ROMSILVA, condusa de mult prea multi ani de catre silvicultorul Ioan Gaspar, a realizat un plan de management al parcului national care permite si favorizeaza exploatarea forestiera a celor mai batran e paduri din cele mai



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

4

salbatice locuri. /http://radiotimisoara.ro/2017/04/27/continua-dezastrul-ecologic-din-parcul-national-domogled-valea-cernei/

Avem pădure, ce facem cu ea? (Sursa: Argument.ro)

GEC NERA continuă să se războiască cu autoritățiile și cu factorii responsabili în conservarea ecosistemelor. În opinia reprezentanților ONG-ului orăvițean, Romsilva, condusă de „specialiști în silvicultură”, atentează în mod planificat la siguranța națională prin legalizarea degradării și distrugerii resurselor naturale din parcurile naţionale Domogled Valea Cernei şi Cheile Nerei - Beuşniţa,

Potrivit consilierului pentru relaţii publice din cadrul GEC NERA, Doina Mărgineanu, în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, RNP Raomsilva și-a propus în anul 2017 să taie peste 11.900 metri cubi de arbori cu vârsta de 130 – 170 ani, preponderent fag, din văile Vlăsia Mare, Vlăsia Mica și culmea Radocheasa. Aceste păduri de valoare deosebită sunt situate în zonele sălbatice ale parcului național fiind foarte posibil păduri virgine, cvasivirgine și seculare.

„Administrația Parcul Național Domogled – Valea Cernei din cadrul Romsilva, condusă de mult prea mulți ani de către silvicultorul Ioan Gașpar, a realizat un plan de management al parcului național care permite și favorizează exploatarea forestieră a celor mai bătrâne păduri din cele mai sălbatice locuri. Pentru a avea o zonă de protecție strictă și integrală cât mai mare a inclus majoritatea stâncăriilor, versanți abrupți și pajiști unde oricum nu se efectuau exploatări forestiere, manipulând astfel opinia publică în cel mai josnic mod cu putință! Planul de management a fost realizat de firma SC EPMC Consulting SRL prin Silviu Megan silvicultor, fost director al Parcul Național Domogled – Valea Cernei și a fost aprobat de Ministerul Mediului unde ministru era d-na Cristina Paşca Palmer iar secretar de stat pentru păduri şi responsabil direct pentru planurile de management era silvicultorul Erika Stanciu.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

5

Exploatarea pădurii este scoasă la licitație de Direcția Silvică Mehedinți din subordinea Romsilva iar exploatarea va fi realizată probabil de o firmă de succes din zonă. Cei implicați știu de ce!

Controlul este realizat de Garda Forestieră, adică de silvicultorii proveniți din Ocoalele Silvice care nu întotdeauna au avut punctul forte moralitatea”, se arată în comunicatul de presă al GEC NERA, semnat de Doina Mărgineanu.

Reprezentanții ONG-ului spun că în cazul Parcului Naţional Cheile - Nerei Beuşniţa situaţia este aproape trasă la indigo. Cristina Paşca Palmer şi Erika Stanciu, la cererea RNP Romsilva, au refuzat în 2016 o varianta de plan de cu o puternică argumentare ştiinţifică făcută de Universitatea de de Ştiinţe Agricole Timişoara şi prin intermediul "specialiştilor" din minister şi RNP Romsilva au modificat aceasta varianta astfel ca in varianta aprobata de plan de management apare o zonă de protecție strictă și integrală foarte mare cu aceleaşi stâncării şi versanți abrupți.

„Parcurile naționale ocupă o suprafață de 1,3% din România iar silvicultorii și grupurile de interese din domeniul exploatării forestiere recurg la toate mijloacele posibile pentru ca zi de zi să exploateze și aceste păduri de interes național ale românilor.

Ministerul Mediului nu ia măsuri concrete pentru protejarea reală a parcurilor național și nu acționează pentru administrarea efectivă de către stat a ariilor naturale protejate de interes național”, se mai arată în comunicatul de presă al GEC NERA./ http://www.argument-cs.ro/content/avem-padure-ce-facem-cu-ea

Glad Varga (PNL): Va supun dezbaterii proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale! (Sursa:ARQ)

Glad Varga (PNL): Va supun dezbaterii proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale! In aceasta saptamana am definitivat proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale! Desi, conform legislatiei in vigoare, periclitarea, gestionarea ilegala, degradarea sau distrugerea fondului forestier reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale, taierile ilegale continua. Inca de la inceputul anului, au existat o serie de actiuni ale ONG-urilor, care au semnalat situatii de taieri ilegale de paduri la nivel national. In



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

6

Parlament, actuala coalitie de guvernare se indreapta cu pasi marunti catre decimarea tuturor masurilor luate anul trecut pentru inasprirea contraventiilor silvice. In acest context, consider ca este necesar un demers legislativ ferm, respectiv interzicerea exploatarii masei lemnoase in parcurile nationale, in anumite conditii. Supun asadar dezbaterii publice proiectul de lege de mai jos si va invit sa imi transmiteti observatiile/comentariile/propunerile dvs. la adresa de e-mail: [email protected] pana la data de 15 mai 2017. Parcurile Nationale vizate de aceasta lege: Semenic - Cheile Carasului (Caras-Severin), Retezat (Hunedoara), Piatra Craiului (Arges Brasov), Muntii Rodnei (Bistrita-Nasaud Maramures Suceava), Muntii Macinului (Tulcea), Defileul Jiului (Gorj Hunedoara), Domogled - Valea Cernei (Caras-Severin Gorj Mehedinti), Cozia (Valcea), Cheile Nerei - Beusnita (Caras-Severin), Cheile Bicazului - Hasmas (Harghita Neamt), Ceahlau (Neamt), Calimani (Bistrita Harghita Mures Suceava), Buila-Vanturarita (Valcea) Proiectul de lege poate fi consultat aici: http://gladvarga.ro/wp-content/themes/gladvarga/assets/pdf/Proiect_lege_impadurire.pdf In urmatoarea perioada demersul meu va consta in: -dezbatere publica pe tema proiectului de lege -dezbatere in comisia de specialitate a PNL -intregistrarea proiectului legislativ in forma finala Comunicat PNL Arad/ http://www.arq.ro/glad-varga-pnl-va-supun-dezbaterii-proiectul-de-lege-privind-interzicerea-exploatarii-masei-lemnoase-din-parcurile-nationale/14029

http://newsar.ro/glad-varga-pnl-va-supun-dezbaterii-proiectul-de-lege-privind-interzicerea-exploatarii-masei-lemnoase-din-parcurile-nationale/

Proiectul "Sistem Energetic Inteligent in arii protejate" implementat de Politehnica ieseana (Sursa: Buna Ziua Iasi)

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi (TUIASI) implementeaza proiectul "Sistem Energetic Inteligent in arii protejate", finantat de Mecanismul SEE (Granturile SEE) 2009 -2014. Proiectul este implementat in parteneriat romano-norvegian. Partenerii proiectului sunt: Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea Politehnica din Timisoara, Administratia Bazinala de Apa SIRET- Bacau, RNP ROMSILVA –



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

7

Administratia Parcului Natural Vanatori Neamt, SINTEF Energy Research din Trondheim - Regatul Norvegiei si Universitatea Tehnica-Stiintifica a Norvegiei (NTNU Norwegian University) din Trondheim - Regatul Norvegiei. Proiectul mai sus mentionat este un proiect de cercetare in domeniul energiei si vizeaza cresterea gradului de utilizare a potentialului energetic din surse regenerabile in zone izolate, situate in special in arii protejate, prin utilizarea surselor energetice de putere mica pentru potentarea unei surse de energie de putere mai mare. Zona vizata pentru desfasurarea cercetarii este zona Schitului Boulet, din Parcul Natural Vanatori, comuna Cracaoani, judetul Neamt./ https://www.bzi.ro/proiectul-sistem-energetic-inteligent-in-arii-protejate-implementat-de-politehnica-ieseana-603112

Un parlamentar din Arad lupta pentru protejarea PADURILOR din GORJ! (Sursa: Impact de Gorj)

Glad Varga parlamentar din partea PNL Arad va supune dezbaterii proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale! Acesta a definitivat proiectul de lege privind interzicerea exploatarii masei lemnoase din Parcurile Nationale. Deoarece taierile ilegale continua in mai toata Romania, Glad Varga de la PNL a decis sa ia atitudine! Inca de la inceputul anului, au existat o serie de actiuni ale ONG-urilor, care au semnalat situatii de taieri ilegale de paduri la nivel national. In Parlament, actuala coalitie de guvernare se indreapta cu pasi marunti catre decimarea tuturor masurilor luate anul trecut pentru inasprirea contraventiilor silvice. In acest context, consider ca este necesar un demers legislativ ferm, respectiv interzicerea exploatarii masei lemnoase in parcurile nationale, in anumite conditii. Supun asadar dezbaterii publice proiectul de lege de mai jos si va invit sa imi transmiteti observatiile/comentariile/propunerile dvs. la adresa de e-mail: [email protected] pana la data de 15 mai 2017, a spus, intr-un comunicat, Glad Varga. Luptati pentru protejarea padurilor! Parcurile Nationale vizate de aceasta lege: Semenic - Cheile Carasului (Caras-Severin), Retezat (Hunedoara), Piatra Craiului (Arges, Brasov), Muntii Rodnei (Bistrita-Nasaud, Maramures, Suceava), Muntii Macinului (Tulcea), Defileul Jiului (Gorj, Hunedoara), Domogled - Valea Cernei (Caras-Severin, Gorj, Mehedinti), Cozia (Valcea), Cheile Nerei - Beusnita (Caras-Severin), Cheile Bicazului - Hasmas (Harghita, Neamt), Ceahlau



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

8

(Neamt), Calimani (Bistrita, Harghita, Mures, Suceava), Buila-Vanturarita (Valcea)./ http://www.igj.ro/social/un-parlamentar-din-arad-lupta-pentru-protejarea-padurilor-din-gorj.html

Ecoturismul, deschis cu Cheile Nerei (Sursa: Caras Online)

ONG-uri şi instituţii ale statului au semnat un parteneriat pentru

declararea zonei ca destinaţie de profil. În această lună a fost depusă către

Ministerul Turismului aplicația pentru recunoaşterea și declararea zonei Cheile Nerei ca

destinație de ecoturism. „Acest important pas pentru

dezvoltarea turismului din Banatul Montan a fost posibil prin eforturile susținute din

ultimii trei ani ale organizațiilor WWF-România, Asociația de Ecoturism din România

(AER) și RNP-ROMSILVA Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, care

au reușit să aducă împreună pentru un scop comun autorități, ONG-uri și furnizori de

servicii și produse locale“, se precizează într-un comunicat al WWF România.

Zona propusă pentru destinația de ecoturism este parte a Parcului Național Cheile

Nerei – Beușnița și se concentrează pe zonele cu atracție turistică mare din raza

localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Șopotu Nou,

Lăpușnicu Mare. Deși cu o întindere relativ mică, zona este plină de valori inestimabile

naturale și culturale, printre obiectivele turistice regăsindu-se: Cheile Nerei, Cascada

Beușnița, Lacul Ochiul Beiului și Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul

de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Muzeul etnografic din Sasca Montană,

Mănăstirile Călugăra și Nera, Cetatea Medievală Socolari sau vechiul drumul roman.

În luna martie 2017 a fost încheiat un acord de parteneriat pentru a concretiza viziunea

comună ca această zonă să capete statutul oficial de destinaţie de ecoturism, emis de

Ministerul Turismului. „Acest lucru este necesar pentru promovarea valorilor culturale

şi naturale ale zonei Cheilor Nerei, pentru dezvoltarea infrastructurii şi a produselor

de turism într-un mod responsabil, cu respect şi atenţie faţă de capitalul natural. Cheile

Nerei au un potenţial natural enorm iar în acest moment sunt departe de a atinge

capacitatea lor de exploatare care să aducă dezvoltare în comunităţile locale“, mai spune

documentul amintit.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

9

Un website dedicat îşi propune să fie un instrument în sprijinul vizitatorilor, precum şi

al celor care desfășoară activităţi şi servicii de ecoturism în zonă

– http://www.visitcheilenerei.ro. „Ne dorim ca acest lucru să se întâmple în armonie

perfectă cu o strategie de dezvoltare care să ţină cont de cerinţele şi pretenţiile tuturor

celor implicaţi, iar parcurgerea etapelor până la recunoaşterea oficială a destinaţiei ne va

da posibilitatea să valorificăm punctele forte şi să lucrăm asupra punctelor slabe”,

declară Vasile Constantin, directorul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa./

http://www.caon.ro/ecoturismul-deschis-cu-cheile-nerei/1822133

Tema: DS Suceava

Campania de impaduriri de primavara (Sursa: Monitorul de Suceava)

Campania de impaduriri de primavara, care este inca in desfasurare, in mai multe zone ale judetului, a fost marcata la Ocolul Silvic Rasca printr-o actiune de impadurire cu voluntari, pe o suprafata de teren care anterior avea alta categorie de folosinta, astfel padurea fiind extinsa. ;S-au plantat in jur de 4.500 de puieti, cu o schema de 40% molid, 40% brad, 10% frasin si 10% paltin de munte. La activitatea de impadurire au participat in jur de 150 de persoane, o parte fiind de la Scoala de subofiteri si jandarmi de la Falticeni, scolile gimnaziale Rasca si Bogdanesti, Politia din cele doua comune si reprezentanti ai primariilor Rasca si Bogdanesti, a declarat Ciprian Costan, seful Ocolului Silvic Rasca. Plantarea s-a facut sub stricta observare si indrumare a silvicultorilor, care au facut si demonstratii tehnice. ;A fost o actiune de succes, pe placul tuturor participantilor. Cu unii avem vechi relatii de colaborare, altii, precum Politia, au participat pentru prima oara, dar cu siguranta vor reveni anii urmatori, considera seful de ocol. Terenul pe care s-au plantat cei 4.500 de arbori avea anterior alta categorie de folosinta, fiind incadrat la fonduri cinegetice, dar, ca urmare a actiunii de impadurire, s-a extins suprafata forestiera a judetului.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

0

Ocolul Silvic Rasca administreaza 13.520 de hectare de padure./ https://www.monitorulsv.ro/Local/2017-04-26/4500-de-arbori-plantati-cu-voluntari-din-Politie-Jandarmerie-si-administratie-la-Ocolul-Silvic-Rasca

Pădurar cercetat pentru că a prezentat un aviz fals pentru un transport de lemne (Sursa: Obiectiv de Suceava)

Un bărbat din Marginea a fost prins în trafic în timp ce transporta ilegal lemn în valoare de 10.000 de lei > acestuia i s-a confiscat materialul lemnos şi a fost lăsat fără camionul în valoare de 40.000 de euro > în sprijinul şoferului a venit un pădurar de la OS Marginea, care a prezentat un aviz de însoţire primar fals > La data de 24 aprilie 2017, la ora 05.37, în cadrul activităţilor dispuse la nivelul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 3 Marginea pe linia prevenirii si combaterii activităţilor ilegale din domeniul circulaţiei, depozitării, prelucrării şi comercializării materialelor lemnoase, o patrulă de poliţie din cadrul Postului de Politie Volovăţ a oprit pentru control pe DN 17A, pe raza comunei Suceviţa, camionul Mercedes Benz care transporta material lemnos, respectiv lemn rotund răsinoase şi se deplasa spre comuna Marginea. Şoferul a fost legitimat în persoana lui Vasile Mihailă, de 47 de ani, din comuna Marginea. Acesta a prezentat poliţistului documentele vehiculului şi cele personale, declarând faptul că nu are documente legale pentru lemn. Fiind făcute verificări, a rezultat că pentru lemnul transportat de autoutilitara mai sus menţionată nu este înregistrat niciun aviz de însoţire. Poliţiştii i-au cerut şoferului să transporte lemnul la locul de depozitare aparţinând Ocolului Silvic Marginea, pentru a fi descărcat. De asemenea, s-a solicitat sprijin de specialitate de la IPJ Suceava - Biroul de Combatere a Delictelor Silvice, precum şi de la Garda Forestieră Suceava. După ce camionul a fost dus la locul menţionat, la ora 07.50 s-a prezentat acolo Mircea Căun, de 42 de ani, din comuna Marginea, pădurar în cadrai Ocolului Silvic Marginea, care a prezentat avizul de însoţire primar emis la ora 06.15, după data identificării de către patrula de poliţie. In urma inventarierii lemnului s-a constatat că şoferul transporta cantitatea de 31,47 mc lemn rotund răşinoase, care a fost predat în custodie pe bază de proces-verbal maistrului silvic din cadrai OS Marginea. Cum lemnul a fost transportat fără provenienţă legală, societatea comercială la care era angajat bărbatul a fost sancţionată contravenţional cu 5.000 de lei, iar lemnul în valoare de 10.000 de lei a fost confiscat. De asemenea, s-a procedat la indisponibilizarea autoutilitarei în valoare de 40.000 de euro, proprietatea SC Camarc SRL Marginea, care a fost lăsată în custodie Direcţiei Silvice Suceava. în acest caz a fost întocmit un dosar penal în care pădurarul de 42 de ani este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de 'fals material în înscrisuri oficiale" şi 'uz de fals". (.)



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

1

Tema: DS Bistrita Nasaud

Cu un puiet nu se face pădure, dar cu peste 2 milioane de puieţi…(Sursa: Mesagerul Bistrita)

O suprafaţă de aproape 430 ha a fost împădurită integral în Bistriţa-Năsăud în primăvara acestui an, în jur de 25 ha fiind proprietate publică a statului, restul - proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale. în total, au fost plantaţi peste 2,1 milioane de puieţi. Reprezentanţii Gărzii Forestiere Judeţene Bistriţa-Năsăud au mai anunţat, în şedinţa Colegiului Prefectural de miercuri, că tot în această primăvară s-au executat completări în plantaţiile înfiinţate în anii trecuţi, pe o suprafaţă de 72,93 ha, cu peste 100.000 de puieţi, majoritatea proveniţi, la fel ca cei folosiţi la împăduririle pornite de la zero, din pepinierele Direcţiei Silvice Bistriţa, ale Ocoalelor silvice private, respectiv din pepinierele private de pe raza judeţului. în toamnă va urma o nouă campanie majoră de împăduriri, vizată fiind o suprafaţă de 40 ha de pe raza comunei Budeşti, reprezentând terenuri agricole degradate, incluse într-un perimetru de ameliorare.

Împăduriri integrale pe 430 de hectare din Bistriţa-Năsăud!(Sursa: Rasunetul)

Peste două milioane puieţi plantaţi în primăvara anului 2017, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost executate împăduriri integrale pe o suprafaţă de 429,39 ha din care 24,91 ha sunt proprietate publică a statului şi 404,48 ha proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale, fiind plantaţi peste 2,1 milioane de puieţi, potrivit datelor transmise de Garda Forestieră Judeţeană Bistriţa-Năsăud. Potrivit sursei citate, au fost făcute completări în plantaţiile înfiinţate în fondul forestier în anii anteriori, pe o suprafaţă de 72,93 ha (2,48 ha proprietate publică a statului şi 70,45 ha proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale), unde au fost plantaţi peste 100.000 de puieţi. Programul de regenerări la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud a inclus 1318 hectare, din care 469,39 împăduriri integrale, 72,93 ha - completări, plus regenerări naturale pe o suprafaţă de 771 ha. în topul împăduririlor, sunt Ocolul Silvic Bistriţa Bârgăului - 56,38 ha, urmat de OS Dealu Negru - 55,4 ha, OS Valea llvei - 50,35 ha, OS Tihuţa - Colibiţa - 41,88 ha şi OS Izvorul Someşului - 31,15 ha. Marea majoritate a puieţilor folosiţi pentru executarea acestor lucrări au fost produşi in pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Bistriţa, ale ocoalelor silvice private şi în



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

2

pepinierele private din raza judeţului nostru. 'în perioada 15 martie-15 aprile, cu ocazia Lunii plantării arborilor, în judeţul BistriţaNăsăud s-au desfăşurat o serie de acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii precum şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, cu participarea unor instituţii publice, ONG-uri şi voluntari. Astfel de acţiuni s-au desfăşurat pe raza comunelor Sânmihaiu de Câmpie, Miceştii de Câmpie, Romuli, Şanţ, Telciu, Feldru, Galaţii Bistriţei, Poiana llvei etc.", se arată în comunicatul Gărzii Forestiere Bistriţa-Năsăud. în toamna anului 2017 sunt prevăzute a se efectua împăduriri pe o suprafaţă de 40 ha terenuri agricole degradate constituite întrun perimetru de ameliorare, amplasat pe raza comunei Budeşti. în cazul perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate existente pe raza judeţului, finanţate din fonduri bugetare şi din fondul de ameliorare a fondului funciar, personalul Gărzii Forestiere acordă asistenţă tehnică de specialitate, propune şi avizează formulele de împădurire în concordanţă cu condiţiile staţionale, cu gradul şi tipul de eroziune, execută recepţia lucrărilor de împădurire, a lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor, efectuează controlul anual al regenerărilor, constată şi evaluează eventualele pierderi provocate de calamităţi. După realizarea "reuşitei definitive", plantaţiile respective sunt incluse în fondul forestier naţional, sunt predate în pază şi administrare unui ocol silvic autorizat, iar beneficiarii investiţiilor sunt unităţile administrativ-teritoriale proprietare a terenurilor respective.

Tema: DS Gorj

Vanatorii de trufe. Cine poate scormoni in Gorj dupa diamantele pamantului (Sursa: Pandurul)

Doua tone de trufe pot fi recoltate in acest sezon din padurile din Gorj. Directia Silvica va organiza o licitatie pentru cesionarea dreptului de recoltare a celor mai scumpe ciuperci din lume. Cei care vor reusi sa castige contractul ar putea face o mica avere in doar cateva zile. Preturile la care sunt comercializate aceste delicatese sunt uriase, ajungand chiar si la cateva mii de euro/kilogram. Nu se poate inscrie insa oricine la licitatie, spun reprezentantii Directiei Silvice Gorj. Trufele, denumite si ;diamantele pamantului, dat fiind faptul ca sunt considerate alimente de lux si se gasesc cu greutate, cresc si in padurile, de deal, din judetul Gorj. Au fost identificate astfel de zone cu precadere in padurile ocoalelor silvice Targu Jiu si Motru, dar pot fi intalnite cam in orice padure de fag, stejar si gorun, spun reprezentantii Directiei Silvice. Trufele se dezvolta pe radacinile arborilor si tocmai de aceea sunt greu de gasit.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

3

Ciuperci scoase la licitatie Directia Silvica Gorj va organiza in data de 5 mai o licitatie publica pentru cesionarea dreptului de recoltare a ciupercilor din padurile judetului. Directia Silvica a aprobat deja recoltarea a 49 de tone de ciuperci comestibile precum hribi, ghebe, galbiori. Pentru cele 2 tone de trufe va fi organizata licitatie separat si nu oricine poate participa. ;Documentele pentru inscrierea la licitatie trebuie depuse la noi, la DS Gorj, pana in data de 5 mai, ora 12. Se pot inscrie la licitatie agentii economici care depun mai multe documente: cerere de inscriere, certificat de inregistrare si constatator de la Registrul Comertului, sa aiba in domeniul de activitate comercializarea si achizitia ciupercilor comestibile si sa nu aiba datorii fata de Directia Silvica sau alte subunitati ale Directiei Nationale, a declarat Ionut Paunescu, directorul tehnic al Directiei Silvice Gorj. De regula, la licitatia pentru cesionarea dreptului de recoltare a trufelor se inscriu intre 4 si 6 societati. Acestea nu trebuie sa fie neaparat din Gorj, spun cei de la Directia Silvica. Cert este ca dupa ce incheie contractul pentru dreptul de recoltare a trufelor, societatea castigatoare trebuie sa solicite si sa obtina autorizatie de mediu pentru a putea trece la recoltarea acestor ciuperci. Cum pot fi gasite trufele Trufele cresc preponderent in padure, in sol, sub straturi groase de frunze moarte, la o adancime cuprinsa intre 5 si 40 de centimetri, dar pot fi gasite si pana la 50 centimetri adancime. Pentru a fi gasite, cautatorii folosesc caini antrenati in acest sens. ;Pe ocolul pe care il gestionam sunt trufe, pe zona Dumbrava, dar mai multe sunt la Ocolul pe Targu Jiu. Cautatorii folosesc caini pentru a identifica cioatele unde sunt trufele respective. De-a lungul anilor am intalnit oameni care au venit fara avizul Directiei, dar le-am spus sa plece si nu au mai revenit, a explicat Ion Taerel, seful Ocolului Silvic Tismana. Si cainii dresati pentru gasirea trufelor costa multi bani. Sunt anunturi pe site-uri de vanzari unde un astfel de patruped este vandut cu sume cuprinse intre 1.000 si 10.000 de euro. Alimente de lux Pretul unui kilogram de trufe ajunge si la cateva mii de euro. Exista trufe care, in functie de marime, ajung si la sute de mii de euro, in urma unor licitatii. Pe internet exista si o bursa de trufe (cumpartrufe.ro). Din cauza preturilor mari, trufele sunt achizitionate in general de restaurantele si magazinele de lux din strainatate. Trufele romanesti ajung, de regula, in vestul Europei, in tari precum Italia sau Germania./



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

4

http://www.pandurul.ro/articol/vanatorii-de-trufe-cine-poate-scormoni-in-gorj-dup_89811.html

Tema: ONG

Asociaţia de Turism şi Ecologie pentru Tineret Zimbrul Carpatin atrage atentia asupra unui proiect devastator (Sursa: Jurnal de Arges)

Asociaţia de Turism şi Ecologic pentru Tineret Zimbrul Carpatin a lansat o campanie împotriva proiectului unui investitor turc de a construi o nouă fabrică pentru producerea plăcilor pe bază de lemn în sudul ţării. în mai multe adrese către autorităţile competente din domeniu, asociaţia arată foarte clar că este necesară controlarea imediată a investiţiei Yildiz Entegre de la Oarja şi verificarea tuturor documentelor care ay stat la baza autorizării acestei investiţii. In ciuda importanţei proiectului pentru dezvoltare a zonei, Asociaţia.consideră că întreaga procedură care a precedat obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru această fabrica a fost făcută fără respectarea legislaţiei româneşti şi europene, iară a lua in considerare minime norme de mediu naţionale şi europene ^i cu lipsa totală de transparenţă a autorităţilor locale pentru care subiectul acesta este unul tabu. Cum este posibil ca, în România anului 2017, autorităţile de mediu să accepte realizarea unei asemenea platforme iară niciun fel de studiu de impact asupra pădurilor româneşti? In plin scandal referitor la defrişări masive, la faptul că România a pierdut în ultimii ani sute de mii de hectare de pădure, acceptarea pasivă a încă unei investiţii care va produce 3 milioane de mc de plăci pe an şi va tăia păduri întregi din România înseamnă atentat la siguranţa publică. Nimeni nu s-a întrebat ce se va întâmpla cu pădurile româneşti într-o piaţă în care există deja mai mulţi investitori mari care distrug pădurile ţării şi, dimpotrivă, autorităţile locale s-au bucurat de câteva sute de locuri de muncă pentru o companie care va scoate tot profirul din ţară şi va distruge şi mai mult mediul din România. Instalaţia propusă prezintă un risc major pentru sanătatea populaţiei din zonă chiar dacă acest lucru a fost ascuns cu dibăcie de investitorul turc în spatele unei umbre de legalitate care este cu atât mai periculoasă. Nicăieri în documentaţie nu se vorbeşte despre intenţia investitorului de a deschide aici o fabrică de formaldchidă, substanţă cancerigcnă aşa cum a fost ca declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Totuşi, iniţial, Yildiz a comunicat faptul că doreşte să investească într-o asemenea instalaţie fără de care, de fapt, nu poate să producă la Oarja. Mai mult, plăcile care se vorproduce la Oarja nu se pot produce fără răşini ureo formaldehidice foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea umană. Asociaţia Zimbrul Carpatin a arătat punctual modul în care autorităţile române au ignorat cu desăvârşire în procesul de autorizare legislaţia română si europeană în



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

5

domeniul protecţiei mediului. Răspunsul autorităţilor a fost însă că totul a fost făcut perfect legal chiar dacă nu există un studiu de impact asupra pădurilor româneşti, un studiu de impact asupra sănătăţii în zonă, iar documentele care au fost depuse în procedură nu respectă legislaţia şi nu cuprind toate etapele de dezvoltare ale proiectului. Cel mai îngrijorător este însă faptul câ statul român permite dezvoltarea încă unei unităţi de producţie cu impact semnificativ asupra pădurilor ţării. In condiţiile în care în România dispar în fiecare zi mii de hectare de pădure, în condiţiile în care rezervaţiile naturale şi pădurile virgine sunt în pericol, în condiţiile în care se ştie la nivel dc minister că lemnul ilegal este un fenomen dc masă în România, autorizarea unei noi unităţi dc producţie peste noapte fără o consultare corectă şi fără verificarea la sânge a documentaţiei este un adevărat atentat la siguranţa naţională. Cu atât mai îngrijorător hind raptul că niciuna dintre autorităţile sesizate, dc la minister la agenţia locală dc protecţia mediului şi la preşedinţie nu reacţionează la sesizările realizate. Asociaţia dc Turism şi Ecologic Zimbrul Carpatin solicită public autorităţilor locale si naţionale să stopeze imediat investiţia de la Oarja şi să solicite investitorului să refacă documentaţia în conformitate cu normele legale în domeniu. De asemenea, solicită Ministerului Mediului să trimită corpul dc control pentru a verifica modul în care a fost realizată procedura de autorizare luând în considerare următoarele aspecte: 1. Nu s-a realizat un studiu dc impact al pădurilor româneşti pentru a se vedea dacă mai este loc pentru o investiţie dc acest tip în România. Considerăm acest lucru un atac la siguranţa naţională şi solicităm tuturor autorităţilor în drept să reacţioneze. 2. Nu s-a realizat un studiu dc impact asupra stării de sănătate a populaţiei din zona ca urmare a dezvoltării industriale propuse. 3'. Nu s-a realizat evaluarea proiectului hn întregimea lui. Nu prezintă ce va conţine etapa a doua a proiectului, deci nu ia în considerare impactul proiectului, în întregul său, asupra mediului şi a sănătăţii umane, ci doar impactul etapei 1. 4. Nu s-a luat in considerare impactul cumulat al proiectului asupra mediului şi sănătăţii umane din zonă, întrucât nu s-au luat în considerare emisiile dc poluanţi ale altor operatori industriali din zonă. Trebuie solicitat investitorului un studiu cumulativ dc dispersie a poluanţilor, ţinând cont de emisiile existente ale celorlalţi operatori industriali din zonă. (Dc exemplu, în comuna Oarja există inclusiv un incinerator funcţional care co-incincrează deşeurile menajere împreună cu alte deşeuri cu putere calorifica mai ridicată). 3. Nu se fac precizări privind riscurilc ^/sau obligaţii din punct dc vedere 6. Nu se menţionează limitele avute în vedere/propuse pentru emisiile de poluanţi în aer (după punerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice). Nu se respectă limitele BAT în domeniu. lonuţ Codrea, Preşedinte ATET Zimbrul Carpatin



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

6

Fii şi tu voluntar pentru a ajuta la un mediu mai curat (Sursa: Delta Tulcea)

Joi, 27 aprilie, începând cu ora 9.00 poţi lua parte la activitatea de ecologizare a mediului. Locul de întâlnire este Poligonul, de lângă pădurea de la Bididia, şoseaua Tulcea-Agighiol Ca în fiecare an, organizaţiile care militează pentru un mediu curat organizează la Tulcea o campanie de ecologizare a pădurilor din jurul oraşului şi nu numai. Şi în acest an campania este dedicată 'Zilei Pământului", care a fost sărbătorită sâmbătă, 22 aprilie în întreaga lume. Asociaţiile 'Prin Mediu Trăim", 'Anim AU Delta", 'Centrul de Psihologie Delta Dunării", în parteneriat educaţional cu Ocolul Silvic Rusca, APM Tulcea, Garda de Mediu şi cu susţinerea şi implicarea JT Grup Tulcea, organizează o acţiune de ecologizare a unor zone din oraş, prin care se urmăreşte cultivarea sentimentului de respect şi dragoste faţă de natură. Datorită condiţiilor meteo extreme din această perioadă, acţiunea din acest an este programată pentru joi, 27 aprilie, începând cu ora 9.00 şi sunt invitaţi să participe la această acţiune toţi iubitorii de mediu curat. Punctul de întâlnire fiind Poligonul, de lângă pădurea de la Bididia, şoseaua TulceaAgighiol. 'Numai prin puterea exemplului putem schimba ceva şi asta ne dorim noi să facem, să schimbăm mentalitatea oamenilor care aruncă deşeurile la întâmplare fără a se gândi la consecinţele pe care acestea le au asupra mediului şi în cele din urmă asupra sănătăţii noastre. în anii trecuţi spre exemplu am transportat trei camioane de moloz şi multe alte tone de deşeuri casnice, care dacă ar fi rămas acolo nu ar fi adus nici un bine populaţiei", au precizat organizatori evenimentului. Această activitate de ecologizare este prima din acest an, dar nu şi ultima, organizatorii îşi propun să iniţieze astfel de activităţi pe întreaga perioadă a anului.

Tema: Subventii

APIA a primit Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor 9Sursa: Cuvantul Liber)

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in perioada 25 aprilie, ora 11:00 - 15 mai 2017, ora 16:00 (prima sesiune), primeste Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor, aferenta Masurii 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor, SubMasura 15.1 Plati pentru angajamente de silvomediu din cadrul PNDR 2014 - 2020.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

7

Odata incheiata perioada de depunere mentionata mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificari din partea solicitantilor pana la data de 31 mai 2017, ora 16 00. Aceasta Schema de ajutor de stat care contribuie la p riorit atea Uniunii Europene in materie de dezvoltare rural Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor legate de agricultura si silvicultura este implementata de APIA, toate documentele necesare accesarii fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org .ro Depunerea Cererii de Sprijin se realizeaza pe suport de hartie la Centrele Judetene sau al Municipiului Bucuresti al APIA. Aceasta va fi insotita de avizul Garzii Forestiere si de documentele specificate in Ghidul solicitantului. Solicitantul sprijinului financiar trebuie sa indeplineasca conditiile de eligibilitate si criteriile specifice prevazute in schema de ajutor de stat si detaliate in Ghidului Solicitantului Alocarea financiara pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro. Selectia Cererilor de sprijin in cadrul sesiunii se efectuea conform prevederilor Regulamentului de rganizare si unctionare al procesului de selectie si al procesului de verificare a contestatiilor aprobat prin rdinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA. Anuntarea rezultatelor selectiei se va face prin notificarea beneficiarilor de catre Centrele Judetene APIA ca urmare a publicarii pe site a Raportului de selectie preliminar aprobat de catre directorul general al DGDR - AM PNDR. Anexa va prezentam o serie de informatii generale cu privire la acest sprijin financiar Facem precizarea ca beneficiarii schemei de ajutor de stat Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite - submasura 8.1 Impaduriri si crearea de suprafete impadurite vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor - submasura 15.1 Plati pentru angajamente de silvomediu numai dupa executarea ultimei lucrari de intretinere a plantatiei./ http://www.cvlpress.ro/26.04.2017/ieri-apia-a-primit-cererile-de-sprijin-pentru-accesarea-schemei-de-ajutor-de-stat-servicii-de-silvomediu-servicii-climatice-si-conservarea-padurilor/



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

8

DELICTE SILVICE

Peste 1.600 mc material lemnos s-au taiat ilegal, anul trecut, in Bistrita-Nasaud (Sursa: Mesagerul de Bistrita Nasaud)

Peste 1.600 mc material lemnos s-au taiat ilegal, anul trecut, in Bistrita-Nasaud Personalul Garzii Forestiere Judetene Bistrita-Nasaud cu atributii de verificare a efectuat, anul trecut, 376 de controale privind respectarea regimului silvic, intocmind 134 de procese verbale de constatare a unor contraventii. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 388.900 de lei. S-au efectuat un numar de 23 controale de fond si partiale in suprafete din fondul forestier national din raza judetului, fiind identificat un volum de material lemnos taiat ilegal de 1.641,26 mc, cu o valoare a pagubei de 408.093,71 lei, iar in 30 de cazuri au fost sesizate organele de cercetare penala in vederea continuarii cercetarilor , potrivit datelor prezentate joi de reprezentantii institutiei, in cadrul Colegiului Prefectural. In urma actiunilor desfasurate anul trecut s-a dispus confiscarea faptica a 332,93 mc de material lemnos, precum si a sumei de 1.033.455,07 lei, reprezentand contravaloarea a 4.317,58 mc material lemnos (confiscat valoric)./ http://www.mesagerul.ro/2017/04/26/peste-1600-mc-material-lemnos-s-au-taiat-ilegal-anul-trecut-bistri-nasaud

Bistriţa-Năsăud: Aproximativ 430 de hectare împădurite integral în această primăvară, potrivit Gărzii Forestiere(Sursa: Agerpres)

Aproximativ 430 de hectare de teren au fost împădurite integral în această primăvară, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, fiind plantaţi peste 2,1 milioane de puieţi, potrivit raportului Gărzii Forestiere prezentat, miercuri, în şedinţa Colegiului Prefectural. Din cele 429,39 hectare împădurite în cadrul campaniei "Luna pădurii", 24,91 hectare sunt proprietate publică a statului, iar restul sunt proprietate a primăriilor. Ocoalele silvice pe raza cărora s-au făcut cele mai extinse împăduriri integrale sunt Bistriţa Bârgăului (56 hectare), Dealu Negru (55 hectare) şi Valea Ilvei (50 hectare). În plus, s-au executat completări în plantaţiile înfiinţate în fondul forestier în anii anteriori pe o suprafaţă de circa 73 hectare, dintre care doar aproximativ 2,5 hectare sunt proprietate a statului, fiind folosiţi în total peste 100.000 puieţi. Marea majoritate a puieţilor folosiţi pentru executarea acestor lucrări a fost produsă în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Bistriţa, ale ocoalelor silvice private şi în



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

9

pepinierele private din judeţ. În toamna acestui an, sunt prevăzute împăduriri pe o suprafaţă de 40 hectare terenuri agricole degradate, constituite într-un perimetru de ameliorare amplasat pe raza comunei Budeşti. AGERPRES/(AS - autor: Tina Ţucui, editor: Oana Popescu)

Dosare penale pentru Movilişu (Sursa: Obiectiv Argesean) Pârtieee! Vin procurorii! Dosare penale pentru Molhnsu Dan Mânu aruncă vina pe alte instituţii în cazul dezastrului de la Molivişu. ITRSV a făcut un control în zonă, iar inspectorii au descoperit tăieri masive ilegale de arbori şi construcţii ilegale de clădiri. Pentru a drege busuiocul, preşedintele CJ Argeş aruncă vina pe inspectorii de la Garda Forestieră Ploieşti susţinând că nu s-au ocupat cum trebuie de controale. Inspectorii URS*: '9.000 mp defrişaţi ilegal" Staţiunea de ski de la Molivişu crează de ani buni probleme Consiliului Judeţean Argeş. După ce au fost nevoiţi să dea banii înapoi la Uniunea Europeană, consilierii judeţeni sunt în situaţia să meargă să dea cu subsemnatul după controalele ITRSV. Inspectorii au descoperit suprafeţe uriaşe de pădure defrişate ilegal, dar şi faptul că CJ Argeş a încălcat legea din cauză că nu au împădurit zonele afectate în doi ani. 'Au fost constatate tăieri ilegale de arbori în zona pârtiei Molivişu. A fost afectată o suprafaţă de 9.000 mp prin defrişarea vegetaţiei forestiere fără drept (ilegal), decopertarea stratului de pământ de la suprafaţă, terasarea surprafeţei defrişate şi decopertate, realizarea de construcţii ilegale în zonă. Pe această suprafaţă a fost amplasată fundaţia staţiei de plecare a instalaţiei de transport prin cablu şi doi stâlpi ai instalaţiei. Suprafaţa afectată nu face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional a celor 11,4 ha necesară realizării pârtiei de schi, scoatere care a fost aprobată prin H.G. nr. 448/2014. Au fost constatate tăieri ilegale de arbori, ca urmare a lucrărilor efectuate la drumul forestier Dosul Ghiţului/Molivişu, pentru lărgirea acestuia. Acest drum forestier, a cărui suprafaţă a fost retrocedată comunei Are fu, a rămas ca mijloc fix în inventarul Ocolului Silvic Vidraru - Direcţia Silvică Argeş. Suprafaţa de 11,4 ha adusă în compensare, în urma scoaterii definitive din fondul forestier a suprafeţei necesare construirii pârtiei de schi Molivişu, nu a fost împădurită în două sezoane de vegetaţie de la data aprobării scoaterii, fiind încălcate atât prevederile Codului Silvic, cât şi ale hotărârii de guvern" arată inspectorii ITRSV. De pe pârtie, la anchetă După concluziile inspectorilor ITRSV, cazul Molivişu se mută la Parchet, unde procurorii vor deschide dosare penale. 'Sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni (tăieri ilegale de arbori, reducerea fondului forestier), urmând a se încheia procese verbale de sesizare din oficiu şi constituirea de dosare penale, care vor fi instrumentate de poliţiştii în cauză, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş" Mânu aruncă vina pe_



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

0

inspectorii Gărzii Forestiere După constatările inspectorilor, preşedintele CJ Argeş susţine că vina nu aparţine instituţiei pe care o conduce ci inspectorilor de la Garda Forestieră Ploieşti care sunt vinovaţi pentru că nu şi-au făcut treaba. 'Noi facem pe detectivii pentru că instituţiile care trebuiau să facă acest lucru, care sunt salarizate din banul public, nu l-au tecul!". Potrivit preşedintelui, în data de 20 februarie. Consiliul Judeţean Argeş a înaintat către Garda Forestieră de Mediu Ploieşti o adresă prin care solicita un răspuns legal de modul în care s-au făcut defrişările în zona GH1ŢU - MOLIVIŞU, zona Pârtiei de Schi Molivişu, existând suspiciuni că, în zonă, s-au făcut defrişări ilegale. La două luni de la înaintarea adresei, Garda Forestieră de Mediu Ploieşti a răspuns Consiliului Judeţean Argeş, confirmând suspiciunile.

regia naŢionalĂ a pĂdurilor – romsilva › revistapresei › pdf › rp_27_04_2017.pdfcontinua...

Documents