România e grav bolnavă. Iar ”virușii” și ”bacteriile” sunt vreo

câteva zeci de mii. Nu au dimensiuni microscopice, ci sunt cu toții bipezi. Sunt ușor de găsit și de recunoscut. Îi găsiți în Parlamentul României, în primării și consilii județene, în instituțiile deconcentrate, în poliție, în jandarmerie și lista poate conti-nua. Sunt zeci de mii de ofi ciali, mai mici sau mai mari, numiți politic sau în baza nepotismelor, amantlâ-curilor și relațiilor sau „cotizațiilor”, ofi ciali pe care îi interesează doar cheltuirea banilor publici în interes personal și familial, ofi ciali plătiți cu salarii nesimțite - și da, aici îi includ și pe cei 13 parlamentari de Argeș - ca să nu facă mai nimic. Țara arde, iar infractorii - și nu mă refer doar la dezaxatul de la Caracal - omoa-ră sau comit infracțiuni pentru care scapă ieftin, iar parlamentarii sunt preocupați să își critice adversarii pe facebook, în loc să facă ceva concret pentru cei care i-au votat cu speranța într-o Românie mai bună, într-o Ro-mânie normală.

Iar ororile descoperite la Cara-cal și bâlbâielile, gafele și ne-

păsările polițiștilor, procurorilor și autorităților care au tratat în dorul lelii acest caz teribil arată încă odată superfi cialitatea instituțiilor statului. Instituții ai căror angajați își primesc salariile din bani publici ca să își facă treaba ca la carte, ca să fi e în slujba cetățenilor. Și, din păcate, nu e așa. Aproape în toate instituțiile publice, inclusiv în Argeș, sunt prea mulți funcționari, de la angajați din pri-mării până la polițiști, care tratează cu superioritate, sictir - și în destule cazuri fără a găsi soluții - pe cetățenii care vin cu diverse probleme.

În vreme ce prea mulți profesioniști, cu minți maxime,

sunt plătiți cu salarii minime, prea mulți ageamii au ajuns să câștige sa-larii uriașe și asta e una dintre marile probleme ale României. O Românie batjocorită, bătută, violată și furată constant de către o parte dintre cei care ar trebui să o iubească. Da, din păcate, sintagma ”România, te iu-

besc” nu e valabilă și pentru angajații din instituțiile publice. Pentru ei se potrivește mai degrabă sintagma ”România, fac ce vreau cu tine, pe banii tăi”.

Ce e de făcut? În primul rând, o schimbare din temelii a actu-

alei clase politice. Fără excepție sau diferențieri în funcție de partid. Pen-tru că nu există nici măcar un par-lamentar care să fi dovedit cu fapta că îi pasă de România sau măcar de județul care l-a ales. Iar constata-rea asta realistă și tristă se aplică în masă și pentru toți parlamentarii de Argeș. 13 parlamentari pe care mi-aș fi dorit să îi văd uniți în inițiative concrete pentru județ și pentru țară. Sincer să fi u, mi-e jenă cu toți par-lamentarii care reprezintă Argeșul atât de inefi cient. Și i-aș întreba ce inițiative concrete au avut pentru schimbarea legislației după ororile de la Berevoești sau crimele de la Ca-racal. Răspunde cineva?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Politicienii şi ofi cialii numiţi politic dăunează grav României

pag. 20

NR. 1306FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

7 - 13 august 201920 pagini 1,5 lei

Război între vicele Apostoliceanu şi Narcis Sofi anu:

„Domnul Sofi anu este penibil, probabil că e prieten cu domnul primar” pag. 3

DR. TIBERIU IRIMIA DĂ DE PĂMÂNT CU AUTORITĂŢILE LOCALE PRIVIND DEZASTRUL URBANISTIC DIN PITEŞTI:

„Situaţia Piteştiului este printre cele mai grave din România. Este oraşul cu aspect de comună” Doctorul Irimia a tri-mis o scrisoa-re deschisă „Jurnalului de Argeș”, în care critică argumentat haosul ur-banistic din municipiu

„Primăria Pitești nu a refăcut Pla-nul Urbanis-tic General de 20 de ani, ca să poată să constru-iască fără nicio regulă” pag. 6

Proprietarii de păduri din Pietroşani strâng semnături pentru demiterea lui Chiriloiu

pag. 5

Primarul Ionică nu e de acord cu declararea Pădurii Trivale arie protejată:„Eu nu vreau să o închid, să o căpăcesc, ca să nu te mai poţi nici măcar uita în pădure”

Începe Festivalul „Stonebird” de la Corbi

Localnici din Moşoaia, revoltaţi că patronul Restaurantului „Castel” le-a astupat canalul care colectează apele pluviale

Povestea fascinantă a antrenorului cu 22 de sportivi la Jocurile OlimpicePropunere inedită a „părintelui” Simfoniei Lalelelor, dr. ing. Ilarie Isac:„Piaţa Milea ar putea avea o denumire cât mai strălucitoare, şi anume Piaţa Simfoniei Lalelelor”

pag. 7

pag. 17

pag. 4

pag. 18

pag. 10-11

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Sorin Apostoliceanu și Narcis Sofi anu au început cruciada pentru Primăria Pitești. Deocamdată doar pe tărâmul cuvintelor și afronturilor.

Pe când și pe cel al faptelor pentru comunitate?

Din Din

Culise...Culise...

Liderul liberal Adrian Miuțescu într-o reinterpretare locală și redusă la maximum a discursului „I have a dream”

al lui Martin Luther King.

Am visat azi-noapte că tocmai câștigasem Primăria Pitești. La poker.

Prefectul Emilian Dragnea, confi rmând ca e un mare fan al comunicării... lipsă cu mass-media.

Băi, iar mă caută ziariștii ăștia insistenți! Ei n-au învățat că atât timp cât sunt eu prefect nu mai fac vreo

conferință de presă?

Sorin Apostoliceanu, fost primar in-terimar la Pitești, felicită fi rmele care s-au ocupat de regenerarea urbană, prăbușită chiar la Primărie: „Cum au reparat și podurile, nu ne așteptăm la nimic bun de la ei”. Cristian Gentea, președinte PSD

Pitești, se sperie și scuipă-n sân când afl ă de candidatura d-nei Gabi Zoană: „Voi câștiga greu. Cu 99%!!!”. Dănuţ Dinu, fost polițist, observă

prin recidivă continuitatea organului, că nu intervine nici când se vând țigări în Piața Ceair, nici când un copil din Galați are nevoie de ambulanță: „Nu îmi vine să cred ce a ajuns Poliţia...”. Dan Suciu, purtător de cuvânt la

BNR, accelerează pregătirile pentru adu-cerea aurului în țară înainte de Paștele Cailor: „Mai trebuie doar ca președintele Iohannis să semneze”.

Nicolae Brînzea, director la Institu-tul pentru românii de pretutindeni, jus-tifi că cele 90 de zile de concediu medical: „Doamna detașată a ales la fi nalul activi-tăţii să-și manifeste frustrările personale, denigrând Institutul, precum și întreg per-sonalul acestuia”. Narcis Sofianu, declarându-i pe față

vicelui Apostoliceanu cât de mult îl apre-ciază: „Domnul Apostoliceanu dovedește o crasă incompetență privind problemele le-gate de administrația publică”. Primarul Cornel Ionică, încercând

să ne convingă cât de mult iubește pădu-rea... administrativ: „Nu e niciun interes ascuns, nici interes imobiliar legat de Pă-durea Trivale”. Jurnalistul Dragoș Pătraru reconfi r-

mă „Starea Nației”. La propriu: „Avem un stat slab, cu instituţii incompetente. Nu mai există repere, valori, nimic”.

Cartea de vizită modernă a unei localităţi este reprezentată acum de cele expuse pe site-ul propriu, de regulă sub coordo-narea instituţiei administrative locale, însă, așa după cum nu de puţine ori am prezentat, sunt cazuri în care erorile sau infor-maţiile insufi ciente dăunează grav imaginii. Este și situaţia municipiului Câmpulung, care dispune de o pagină web cu Pri-măria la înaintare.

Sunt rubrici diverse, de la cea destinată administraţiei la cele referitoare la proiecte, oameni de seamă, evenimente, istoricul localităţii și informaţii utile. Nu lipsește o secţiune destinată mediului de afaceri locale, însă aceasta este afectată de ambele carenţe amintite anterior: erori și insufi cienţă. Capii munici-piului de ieri și de astăzi au con-siderat că doar treisprezece soci-etăţi comerciale dintr-un total de peste o mie sunt reprezenta-tive pentru a indica forţa econo-mică a Câmpulungului. Și sunt câteva exemple corect și înteme-iat expuse, precum Intex Prim, Ceramus (ambele societăţi im-plicate mult și în viaţa socială a municipiului), Romturingia, Nordex Food, Setro Metal

Group și Pentarom. Dar, din-colo de faptul că lipsesc fi rme afl ate în topul profi tabilităţii potrivit situaţiei din 2017 (No-bel Automotive Câmpulung, spre exemplu), pe lista celor 13 apare în mod surprinzător Vel-fi na SA. Axată pe producerea de dispozitive medicale, fi rma cu sediul în cartierul Grui a in-

trat în insolvenţă încă din anul 2013, procedura nefi ind fi nali-zată nici acum. Același este și cazul societăţii Montana MG, cea care deţine fosta Fabrică de Matriţe ARO, cererea de intrare în insovenţă fi ind acceptată de Tribunalul Specializat Argeș la începutul acestei veri.

Primăria Câmpulung prezintă mediul de afaceri cu fi rme în insolvenţă

Te crezi Narcis Gură de Aur, dar, dacă mă superi, bag în două secunde cinci postări pe facebook de nu te vezi! Doar știi că sunt Fast & Furious online!

Domnu Mușat, pe când un proiect cu fonduri nerambursabile pentru acoperirea în întregime a spațiilor verzi din Pitești cu

betoane?

Primarul Cornel Ionică vrea să facă un remake la Pitești după fi lmul „Splendoare

în iarbă”, intitulat ”Oroare în iarbă”.

ELECTRO-CUTARE

DNA va investiga mai multe retrocedări dubioase din Piteşti

DNA va începe din această lună să investigheze mai multe retro-cedări dubioase făcute la Pitești începând cu 2008, în special în centrul municipiului și în zonele adiacente. Procurorii anticorupție au cerut deja de la Primăria Pitești mai multe documente în acest sens. Surse autorizate ne-au con-fi rmat că în perioada următoare vor fi solicitate documente și de la alte instituții publice din județ. În orice caz, noua investigație nu cade deloc bine unor foști și actuali ofi ciali din Pitești, care credeau că anumite retrocedări pot fi uitate...

Şeful Poliţiei Argeş are emoţii pentru post

Șef al Poliției Argeș de mai bine de un an, comisarul-șef Tudorel Pieleanu are emoții pentru funcția de conducere pe care o deține. Fost partener de afaceri cu Carmen

Dan, cea care anul trecut, pe când era ministru de Interne, l-a și nu-mit în funcție, Tudorel Pieleanu ar putea fi schimbat după... schim-bările de la vârful Ministerului de Interne. Mai multe nume sunt în calcul pentru șefi a IPJ Argeș în acest moment. Numai că dori-torii de funcție importantă au un impediment: Tudorel Pieleanu a câștigat prin concurs funcția de inspector-șef al IPJ Argeș. Teore-tic, ar fi greu de schimbat. Practic, încurcate sunt căile politicii și ale intereselor... politice.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Senatorul Gheorghe Marin nu se îndură să se despartă de o sinecură.

Deputatul Ionuț Moșteanu, expert în postări online și mai puțin în fapte concrete pentru argeșenii

care l-au votat.Vicele Apostoliceanu,

lucrând la viitorul Piteștiului.

Sărut pe toată lumea și promit orice, numai să mai prind un mandat în Parlament.

Să vedeți ce forță o să am să postez pe Facebook platitudini după ce devorez bulzul

ăsta! Forța fi e cu mine!

Zice Narcis Sofi anu că nu știu ce e un smart city. Cum să nu știu? Doar am smart phone.

Mai trebuie altceva?

Bogdan SitaruRomânia s-a întors cu trei medalii de

la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale, competiţie desfășurată la fi na-lul lunii trecute în Slovacia. Și de această dată Argeșul a avut reprezentant meda-liat, Bogdan Sitaru, cel care de curând a fi nalizat studiile liceale la Colegiul Na-ţional „Dinicu Golescu” din Câmpu-lung, obţinând medalia de argint. Pentru performanța sa excelentă, ca și pentru fap-tul că din toamnă va fi student la Oxford, una dintre cele mai mari universități din lume, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe Bogdan Sitaru Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Colegiul „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş, decorat de Casa Regală

Casa Regală va conferi Crucea Regală Cole-giului Național ”Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, una dintre cele mai apreciate instituții de învățământ din județ. Decizia a fost luată de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, iar ceremonia de decorare va avea loc la o dată ce va fi stabilită ulterior.

Colegiul a fost fondat de către Florian Ștefănescu-Goangă în 1919 ca Școală de Vară a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și apare constant în topul celor mai bune licee din România. D.G.

Vinerea trecută, la ultima conferință de presă a PNL Argeș, consilierul local Narcis Sofi anu l-a atacat dur pe Sorin Apostoliceanu, viceprimarul Piteștiului.

”Domnul viceprimar Apostoliceanu nu înțelege ce înseamnă smart city, ce înseamnă un oraș normal. Smart city în-seamnă să dai aprobare să pui barăci pe spațiul verde?”, a declarat atunci Narcis Sofi anu, precizând că, în perioada în care a avut atribuții de primar (când Cornel Ionică era suspendat), Sorin Apostolicea-nu a semnat un acord pentru extinderea

unui magazin ce vinde produse naturis-te, de la 9 mp la 21 mp, două treimi din spațiu ajungând să fi e pe spațiul public în cartierul Eremia Grigorescu. Ulterior, primarul Cornel Ionică a dat notifi ca-re fi rmei respective să elibereze spațiul public. Drept urmare, fi rma ce deține magazinul și care a investit aproximativ 100.000 lei în modernizarea și extinde-rea sa a dat în judecată Primăria Pitești.

”Ceea ce a făcut domnul Apostolicea-nu nu e numai nelegal, ci și imoral. Pe baza nepriceperii domnului Apostoli-

ceanu, am ajuns iar să fi e dată Primă-ria în judecată. Domnul Apostoliceanu dovedește o crasă incompetență privind toate problemele ce țin de administrația publică. Vom solicita în Consiliul Local eliberarea din funcție a domnului Sorin Apostoliceanu în baza art. 152, alineatul 5, din Codul Administrativ, pentru că nu și-a făcut treaba cum trebuie”, a mai spus săptămâna trecută Sofi anu.

„Domnul Sofi anu, săracul, e în campanie la PNL, sunt patru candidați și el e pe locul șase deja”

Am stat de vorbă și cu viceprimarul Sorin Apostoliceanu legat de acuzele for-mulate la adresa sa de către Narcis Sofi -anu.

„Am fost în Centru, pe Calea București, în piață, peste tot sunt puse chioșcuri pe spațiul verde. Domnul Sofi anu e penibil. Probabil că e prieten cu domnul primar, de aceea nu și-a permis să îi spună nimic timp de trei ani și a găsit el o chestie că nu știu ce cu nu știu ce chioșc. Eu o să fac adresă către comisia din Primăria Pitești ce avizează chioșcurile ce funcționează pe spațiile verzi pentru a desfi ința respec-tivele chioșcuri. Am rămas cu gura căs-cată când am văzut afi rmațiile domnului Sofi anu. Asta e, s-a umplut de penibil, după părerea mea”, ne-a declarat Sorin Apostoliceanu.

L-am întrebat pe viceprimarul Piteștiului și dacă intenționează să îl acționeze în instanță pe Narcis Sofi anu pentru acuzele aduse la adresa sa în ca-drul conferinței de presă a PNL Argeș.

„Domnul Sofi anu nu merită să fi e dat în judecată. El, săracul, e în campanie la PNL, sunt patru candidați și el e pe locul șase deja. Probabil că încearcă să dea în cine e mai sus, ca să se vadă. Eu ar trebui să îl ignor. Dacă mă cobor la nivelul domnului Sofi anu, îl cresc pe el, știți cum e în politică. Îl las în pace să măcăne, să vorbească ce prostii vrea el. Vom vorbi instituțional”, mai precizează Sorin Apostoliceanu.

Denis Grigorescu

Război între vicele Apostoliceanu şi Narcis Sofi anu:

„Domnul Sofi anu e penibil, probabil că e prieten cu domnul primar” Săptămâna trecută, consilierul local liberal l-a atacat pe vice-

primarul Piteștiului, spunând că acesta a semnat un acord pentru

extinderea unui magazin pe spațiul verde din domeniul public

Ca replică, viceprimarul Apostoliceanu spune că sunt zeci de

chioșcuri amplasate pe spațiile verzi și că va cere desfi ințarea

acestora

USR a scos capul la CâmpulungDupă o activitate intensă în Capitală,

municipii reședinţe de judeţ și facebook, USR se avântă și în mijlocul poporului care i-a oferit un scor bun la alegerile europarlamentare din acest an. Așa se face că, după câteva luni de tatonare, la Câmpulung a răsărit o organizaţie loca-

lă a Uniunii Salvaţi România. Având în jur de cincisprezece membri, dar struc-tura organizatorică completă, fi liala este condusă de către Andreea Ionescu, cea care a anunţat că partidul are în inten-ţie efectuarea unei campanii agresive de interpelare a administraţiilor locale pe

tema investiţiilor și a cheltuirii banului public. Cum unii dintre membri provin din localităţile învecinate Câmpulungu-lui, aceștia se vor ocupa de constituirea de fi liale și în comunele muscelene.

C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Localnici din Moşoaia, revoltaţi că patronul Restaurantului „Castel” le-a astupat canalul care colectează apele pluviale

(...) Am făcut pe cheltuiala mea chestia asta, ca să drenez o zonă împuțită, că nu pot să-i spun al-tfel”, mai spune Laurențiu Roșu.

Nebuloasă. Ce spune viceprimarul cu atribuții de primar al comunei Moșoaia

Ofi cialii Primăriei Moșoaia în-chid ochii la problema inundării curților, despre care spun că n-au cunoștință și că au autorizat lu-crarea, despre care afi rmă că ar fi chiar benefi că localității.

Întrebat când a a fost autoriza-tă intervenția, viceprimarul cu atribuții de primar al comunei Moșoaia a precizat că documen-tul ar fi fost emis anul trecut sau cel mai devreme la sfârșitul anu-lui 2017. Asta în condițiile în care omul de afaceri Laurențiu Roșu

spune că a început lucrarea în urmă cu patru ani.

„Cred că în ianuarie anul trecut (n.red. - 2018) s-a dat autorizație sau în decembrie (nr. 2017), nu mai știu exact... Domnul Roșu a curățat canalul tot, a decolmatat, că era colmatat, dar a rămas ca-nalul intact, se scurge pe sub el... Scurgerea e aceeași, din contră, e mult mai bună. N-a afectat cu ni-mic, totul curge pe dedesubt. (...) Canalul nu e al nostru, aparține de Pitești”, spune viceprimarul cu artibuţii de primar al comunei Moșoaia.

Neconcordanța între informațiile oferite de ofi cialii Primăriei Moșoaia și dezvoltator ridică mari semne de întrebare cu privire la respectiva lucrare.

Izabela Moiceanu

Înainte de efectuarea lucrării pe care petenţii o contestă, pe aproa-pe toată lungimea sa, canalul avea 3 metri lăţime și făcea perfect faţă debitelor de apă, chiar și la cele mai abundente precipitaţii.

De la 3 metri lățime, la un diametru de doar 800 mm

După intervenţia pentru care Laurenţiu Roșu și-a pus în cap o parte dintre vecini, pe o distan-ţă de 50 de metri, apa nu se mai scurge decât printr-o biată con-ductă (tub) de nici un metru dia-metru (800 mm). Asta înseamnă pentru cei din zonă risc de inun-daţii.

„A construit aici două blo-curi, dar n-a avut destule locuri de parcare și a căutat să rezolve problema. Așa că s-a gândit să ne acopere canalul pe o distanță de 50 de metri. A pus niște tu-buri de 80-100 de centimetri în diametru, după care a asupat cu nisip, pietriș și beton. Și și-a pus acolo pubele de gunoi, probabil o să facă și parcare, că n-are su-fi ciente locuri pentru câte aparta-mente sunt. Pe noi, cei care stăm în zonă, ne afectează, că de la lu-

crarea asta încoace ne tot trezim cu gospodăriile inundate. Vă dați seama că una e ca apa să treacă printr-un canal de 3 metri lățime, alta e să treacă prin 80 de centi-metri. Normal că nu face față debitului de apă, dacă el a fost proiectat la o capacitate mult mai mare, acum câteva decenii. Când vin ploile, știți cum stă apa deasu-pra? Băltește! Nu sunt doar eu în situața asta, sunt și alți vecini, dar le e teamă să ridice problema”, spune Liliana Țârcomnicu, una dintre persoanele care au locuințe în zonă.

Și mai grav e că astuparea ca-nalului nu se va opri aici, pentru că, spun aceiași petenți, un alt proprietar de teren vrea să copie-ze rețeta pentru a-și lărgi spațiul, ceea ce ar însemna amplifi carea riscului de inundații.

Laurențiu Roșu afi rmă că a început lucrarea acum patru ani, primarul spune că autorizația s-a dat în urmă cu cel mult doi ani

Omul de afaceri Laurențiu Roșu recunoaște că a intervenit

pe canal, dar spune că a făcut-o cu autorizație de la Primărie.

„Da, s-a astupat cu aprobarea vecinilor și conform unui proiect și niciodată nu a inundat curțile vecinilor. Ei nu se racordează cum trebuie și e treaba dumnea-lor, asta este cu totul altceva. Ca-nalul inițial e făcut de Primărie. Eu am făcut doar o continuare a acelui canal, cu autorizație de la Primărie, cu documentație tehni-că, cu tot ce trebuie, dar ăștia sunt vecinii...”, a declarat, contactat de “Jurnalul de Argeș”, Laurențiu Roșu. Omul de afaceri recunoaște că Liliana Țârcomnicu nu este pe lista celor care și-ar fi dat acordul.

„Doamna este dincolo de canal. E la limita de hotar. Eu am as-tupat acel canal cu acceptul tu-turor vecinilor care erau în josul canalului, până la hotar cu doam-na Țârcomnicu. De la doamna Țârcomnicu, canalul este deschis ca înainte, n-are cum să vină apă mai multă la ea decât înainte. (...) Eu am astupat acum patru ani prima parte din acest canal și nimeni n-a zis nimic. S-au trezit acum, pentru că eu am prelun-git lucrarea până la limita hora-tului meu, cu acordul vecinilor.

Omul de afaceri Laurenţiu Roșu (patronul Restaurantului “Castel”) e arătat cu degetul pentru ame-najările făcute la Moșoaia, pe canalul care colectează apele pluviale, canal care trece pe lângă cele două blocuri recent construite de omul de afaceri. Reclamanții spun că, pentru a câștiga spațiu pentru amenajarea unor locuri de parcare, dezvoltatorul a astupat parţial canalul, diminuând considerabil debitul apelor pluviale și că, din acest motiv, apa se revasă, iar curţile le sunt inundate la fi ecare ploaie zdravănă.

„Ca să aibă el locuri de parcare, ni se inundă nouă curţile”, se plâng oamenii

Recent, în Statele Unite, la Hollywood - Los Angeles, a avut loc World Championship of Performing Arts, o competiție internațională de prim-rang, cu mii de participanți din zeci de țări. Din echipa României a făcut par-te și Miruna Ruxandra Ioniță, care are 10 ani și este cursantă a Cen-trului Cultural Mioveni și a Școlii Populare de Artă și Meserii Pitești. Miruna are un palmares impresio-nant de trofee și medalii obținute în urma participării la concursuri naționale și internaţionale.

Cu sprijinul Primăriei și al Cen-trului Cultural Mioveni, Miruna a participat de curând la World Championship of Performing Arts, organizat în Statele Unite ale Americii, făcând parte din echi-pa României. Această întâlnire

internațională unică pentru tinerii artiști, cât și pentru cei care aspiră la statutul de artist se desfășoară anual la Hollywood, capitala mon-dială a divertismentului. Cântăreți, muzicieni, dansatori, diverși artiști, actori și modele concurează în fața unui juriu format din reprezentanți ai industriei divertismentului de peste ocean, la acest Campionat Mondial al Artelor și Modelingu-lui.

Abia întoasă din SUA, Miruna Ioniță va participa la altă competitie internaţională - Concursul Miss & Mister Teen Global si Top Model Universe, unde este înscrisă la sec-ţiunile Muzică Românească (pop și folclor), Dans (modern și etnic fol-cloric) și Modelling.

D.G.

O tânără de la Centrul Cultural Mioveni a impresionat la Hollywood

Pe o distanţă de 50 metri, betonată pe deasupra (foto stânga), apa se

mai scurge doar printr-o conductă de 80 cm diametru, faţă de 3 m,

cât avea lăţime canalul

Zona neacoperită de beton

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Cetățenii din satul Gănești, comuna Pietroșani, au început să strângă semnături pentru demiterea șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Vă reamintim că oamenii au făcut nenumărate cereri pentru preluarea în pază, conform reglementărilor le-gale, a pădurilor de către ocolul silvic desem-nat, respectiv OS Domnești, însă acesta nu a făcut-o, iar de mai mulți ani pădurea a rămas a nimănui, iar hoții, cu jeep-uri și camioane, vin sistematic la furat, suprafața forestieră re-ducându-se, în timp, cu sute de hectare.

De doi ani se tot roagă oamenii din Pietroșani și cei din Coșești de Ocolul Silvic Domnești să le preia pădurile în pază, conform Ordonanței 864/2016, iar silvicultorii statului îi tratează cu sictir. Nu mai puțin de 240,36 hectare de pădure au dispărut în acest interval de timp, în care șeful Direcției Silvice Argeș, cel care ar trebui să apere patrimoniul verde al județului, se ocupă cu achiziționarea și vânzarea de tere-nuri la Vidraru, pe persoană fi zică. Oamenii au fi lmat măcelul făcut de hoți în pădurea de la Gănești și au trimis fi lmarea la Ministerul Apelor și Pădurilor, dar în afară de faptul că Garda Forestieră le-a dat dreptate, problema a rămas la fel. Iar codrul moștenit de la stră-buni, un fel de sat fără câini. Hoții își fac și în continuare mendrele în liniște în pădurile din Pietroșani și Coșești.

Tabelul pe care vi-l prezentăm în continuare, odată completat cu semnăturile tuturor pro-prietarilor, va fi înaintat premierului Viorica Dăncilă, alături de un memoriu.

A.C.

Proprietarii de păduri din Pietroşani strâng semnături pentru demiterea lui Chiriloiu

De un an, Consiliul Concurenței investighează o licitație din Pitești. Și asta deoarece există suspiciuni că cinci asfaltatori ar fi făcut o înțelegere între ei pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare a 13 străzi, în va-loare de 5,6 milioane lei, bani puși la bătaie de Administrația Domeniului Public Pitești.

Surse apropiate investigației ne-au de-clarat că aceasta va fi fi nalizată cu certitu-dine în această toamnă, până la sfârșitul lunii noiembrie. După ce investigația va fi terminată, raportul va fi trimis la Comisia Europeană, dar și celor cinci companii vizate: General Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Con-strucţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL. Ulterior, cele cinci companii din Pitești vor avea 45 de zile să depună observații legat de raportul investigației Consiliului Concurenței, după care vor urma audie-rile în acest dosar. Și de abia după ace-ea se va stabili dacă se va da sau nu vreo sancțiune.

Dosarul, deschis după o sesizare a ADP Pitești

Dosarul a fost deschis după ce în iulie 2018 ofi cialii de la ADP Pitești au făcut o sesizare la Consiliul Concurenței. Iată ce au scris ofi cialii de la ADP Pitești în sesizarea pe care au făcut-o la Consi-liul Concurenței anul trecut. Concret, reprezentanții ADP Pitești au precizat că cei cinci asfaltatori au depus oferte pen-tru toate cele cinci loturi „la valori foarte mari, apropiate de valoarea estimată, si-tuate între 93,87% și 99,99% din valoa-rea estimată. Față de aspectele analizate anterior, trebuie menționat comporta-mentul celor 5 întreprinderi concuren-te în cadrul altor proceduri de achiziții publice având același obiect, comparabile din punct de vedere al complexității, va-lorii și termenului de execuție a lucrărilor cu loturile din cadrul procedurii analiza-te, în cazul cărora au participat cu oferte individuale, iar valoarea la care au fost atribuite contractele a reprezentat între 54,70% și 79,88% din valoarea estimată a contractelor”.

Într-o informare a CNSC (Con-siliul Național pentru Soluționarea

Contestațiilor) se precizează negru pe alb cu ce oferte au venit cei cinci asfalta-tori raportat la valorile estimate. În toate cazurile, ofertele sunt aproape de prețul maxim.

Astfel, pentru lotul 1, cu o valoare es-timată de 650.794 lei, liderul de asociere Construct Steel Market a venit cu propu-nerea de 644.418,16 lei, ceea ce reprezin-tă 99,02% din valoarea estimată.

La lotul 2, având valoarea estimată de 1.237.511 lei, liderul de asociere Selca a venit cu propunerea de 1.226.399,65 lei, ceea ce reprezintă 99,91% din valoarea estimată de către autoritatea contractan-tă.

Pentru lotul 3, cu o valoare estima-tă de 1.240.586 lei, propunerea lideru-lui de asociere General Trust a fost de 1.164.594,37 lei, adică 93,87% din va-loarea estimată.

La lotul 4, a cărui valoare estimată era de 1.760.718 lei, liderul de asociere Comesad Drumuri a propus prețul de

1.729.181,18 lei, adică 98,21% din valoa-rea estimată.

Pentru lotul 5, cu o valoare estimată de 745.046 lei, liderul de asociere Con-struct Steel Market a propus prețul de 744.968,83 lei, adică 99,99% din valoa-rea estimată.

Din adresa depusă la dosar de Consiliul Concurenței rezultă că “valorile ofertate sunt foarte apropiate de valorile estimate stabilite pe fi ecare lot. Acest fapt determi-nă autoritatea contractantă să nu cheltu-iască efi cient fondurile alocate”.

Tot reprezentanții CNSC mai precizea-ză că “asocierea între acești operatori eco-nomici a determinat o restrângere (dena-turare) a concurenței, prin faptul că le-a permis să stabilească prețuri apropiate de valoarea estimată. Stabilirea unui lider diferit la primele patru loturi conduce la ipoteza anticoncurențială că aceștia și-au împărțit loturile, adoptând un comporta-ment coordonat”.

Denis Grigorescu

Investigaţia Consiliului Concurenţei despre Cartelul asfaltatorilor din Piteşti, fi nalizată în această toamnă

Doi musceleni au iniţiat o propunere de reducere a numărului de parlamentari

Un comitet de iniţiativă format din zece persoane a înaintat Consiliului Legislativ o propunere de modifi care a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Depu-taţilor, precum și pentru organizarea și func-ţionarea Autorităţii Electorale Permanente. În esenţă, propunerea vizează reducerea numă-rului de parlamentari, evidenţiindu-se faptul că acest lucru este conform opiniei publice, care a votat în acest sens la Referendumul din 2009, al cărui rezultat a fost ignorat de poli-ticieni.

În baza acestei propuneri, judeţul Argeș ar urma să aibă o reprezentare în Parlament for-mată din trei senatori și cinci deputaţi, faţă de patru cu nouă în prezent.

Printre cei zece iniţiatori se afl ă și doi mus-celeni: John Ion Banu, din Florida, Statele Unite ale Americii, dar originar din Stoenești - Argeș, actual lider al Partidului Naţiunea Română, și Speranţa Florea, o profesoară din municipiul Câmpulung. C.I.B.

Ordin de protecţie admis în parte pentru familia condamnaţilor triplei crime de la Stoeneşti

Afl at încă în derulare la Înalta Curte de Ca-saţie și Justiţie a României, procesul în cazul crimei de acum trei ani de la Stoenești încă determină luarea unor măsuri conexe. În această lună, rudele celor care au fost acuzaţi și condamnaţi au solicitat, pentru a cincea oară, să fi e protejate prin ordin judecătoresc. Faţă de dăţile anterioare, de data aceasta so-licitarea a fost acceptată în parte de Judecăto-ria Câmpulung. Dintre cei unsprezece pârâţi, doar cinci au primit interdicţie de a se apropia de reclamanţii din familiile Mărunţelu, Bu-drea și Durleci, dar și de reședinţele acestora. În plus, nu au voie să intre în contact telefo-nic sau prin corespondenţă cu cei care se simt ameninţaţi. Ceilalţi șase pârâţi, șase femei din familiile Tinca și Durleci, nu au mai primit de această dată interdicţiile instituite anterior.

Termenul de valabilitate a protecţiei este de șase luni, iar activitatea de supraveghere este realizată de poliţiștii de la Stoenești și Cetă-ţeni. C.I.B.

Armand Chiriloiu, din ce în ce mai contestat

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Doctorul Irimia a trimis o scrisoare deschisă ”Jurnalului de Argeș”, în care critică argumentat haosul urbanistic din municipiu

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU

PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL

ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI

NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL

PENTRU: BIROURI

CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCI-

ARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

„Primăria Pitești nu a refăcut Planul Urbanistic General de 20 de ani, ca să poată să construiască fără nicio regulă”

„Într-o societate urbană civilizată rostul structurilor administrative este de a asigura respectarea legii. Astfel se va cultiva respectul între locuitorii cetății.

Din păcate, acest deziderat ele-mentar este exclus cu bună-știință din activitatea edililor.

Planează impresia, pe bună dreptate, că această atitudine se datorează unor interese ascun-se. Chiar așteptăm să vedem care este primul partid politic ce se va implica real în problema urbanis-mului Piteștiului. Deși recunosc că așteptarea o aveam de la PNL sau USR, totuși curajul l-a avut doar PNL-ul.

Am fost plăcut impresionat de atitudinea domnului avocat Narcis Sofi anu, liderul consilierilor muni-cipali ai PNL, care a atacat frontal abuzurile din zona Serviciului de Urbanism al Primăriei Pitești.

La prima vedere, urbanismul nu e ceva de speriat, pentru că ne-am învățat să trăim așa zilnic. În fond (când începi să-l înțelegi și să-l compari cu lumea civilizată), urbanismul este una dintre cele mai mari probleme ale României. Practic, urbanismul trebuie con-siderat o problemă de importanță națională. Construitul haotic, fără nicio regulă a transformat țara într-un bazar pestriț.

Blocuri de 6-8-10 etaje între case cu un etaj. Case și blocuri în toate culorile, în toate stilurile arhitec-turale... Cineva trebuie să pună în ordine haosul creat.

Foarte grav este că nu se poate face revenirea la situația inițială. Va fi foarte greu de «reparat» orașul. Aproape nimic din ce s-a

construit nu poate să fi e considerat istorie peste 50 de ani.

Un nou plan urbanistic general trebuie făcut de urgență. Primă-ria nu l-a refăcut de 20 de ani, ca să poată să construiască fără nicio regulă. În baza unui plan zonal și unui plan de detaliu, la cererea primarului și a arhitectului-șef, cu avizul consiliului local, poți să construiești orice clădire oriunde în oraș, fără să ții cont de aproa-pe nicio reglementare urbanistică. Practic, în Pitești s-au creat legile urbanismului după bunul-plac al unor «privilegiați». Asta s-a dorit și din acest motiv nu s-a refăcut PUG-ul Piteștiului!!! Pe vremea comunismului, de exemplu, urba-nismul era impecabil... locuințe, spații verzi, parcări, magazine, locuri de joacă pentru copii, par-curi... sistematizare perfectă”, scrie doctorul Tiberiu Irimia.

„S-au dărâmat cu bună-știință la Pitești clădiri de patrimoniu”

Iată ce mai spune reputatul doc-tor în scrisoarea deschisă ce re-prezintă, totodată, un semnal de alarmă foarte argumentat privind dezastrul urbanistic de la Pitești.

„Situația Piteștiului este, indis-cutabil, printre cele mai grave din România. Piteștiul este orașul cu aspect de comună.

S-au dărâmat cu bună-știință clă-diri de patrimoniu, monumente. S-a demolat o mare parte din tot ce putea să dea valoare arhitectura-lă orașului, Piteștiul fi ind un oraș care oricum stătea prost la acest capitol. Practic, s-au șters și unele din puținele urme de cultură ale orașului.

Și vor spune voci: «Ce cultură a avut, domne', acest oraș?» ...Da! În general, aceasta e atitudinea con-ducătorilor orașului... Au șters is-toria orașului; ei nu înțeleg că fără

istorie nu existăm. Niciun oraș nu poate avea valoare dacă nu are istorie, iar dacă istoria nu e chiar importantă cum ne-o dorim, mă-car puteam s-o păstrăm, să-i dăm valoare și chiar să o creăm noi. Noi puteam să-i creăm povestea fru-moasă de care avea nevoie orașul.

Se puteau renova impecabil toate casele vechi cu valoare arhitectura-lă, monumentele, fără să ne uităm eroii care au modernizat România. Absolut nicio urmă de istorie nu trebuia demolată aici.

Dar ce să mai vizitezi în Pitești? Asta nu a înțeles Primăria... Că, în principiu, la Pitești poți să vizi-tezi... doar Mănăstirea de la Cur-tea de Argeș sau Vila Florica de la Ștefănești.

Piteștiul s-a transformat într un bloc enorm de beton, fără spații verzi, fără locuri de joacă pentru copii, cu parcele din Pădurea Tri-vale defrișate, fără treceri de pi-etoni, fără parcări și cu un trafi c auto deja blocat la orele de vârf. Dacă ați văzut serialul Cernobîl, cam așa arată orașul nostru. Oraș ancorat în dezinteres și impostură.

Faceți vă rog un exercițiu: căutați pe internet poze cu Piteștiul vechi și o să vedeți că Piteștiul vechi era mult mai frumos decât Piteștiul din 2019. Așa ceva este incredibil! Asta a reușit să facă Primăria și acoliții ei.

În situația creată, era de așteptat să apară procese în justiție.

Un recent exemplu este procesul cu fi rma Orentex, în care Primăria

trebuie să despăgubească societatea respectivă cu aproximativ 2,3 mili-oane euro.

Sper să fi e identifi cați de urgență adevărații vinovați pentru această dovadă de mare incompetență.

Aceștia nu sunt în niciun caz con-tribuabilii orașului, din banii căro-ra s-a plătit această despăgubire, păgubindu-se astfel orașul. Altfel, această hotărâre judecătorească nu va avea efectul educativ dorit și vinovații vor continua fără frică se-ria abuzurilor fără să-și asume vreo responsabilitate.

Eu îi sfătuiesc pe toți cei nedreptățiți să nu se mai lase intimidați și să se adreseze direct în justiție, pentru a pune capăt în acest fel haosului urbanistic din Pitești.

Din proprie experiență pot să vă spun că, deși lucrurile ar putea să fi e remediate de către Primărie, acest lucru nu se întâmplă în ac-tuala ei structură și veți fi complet ignorați. O să simțiți că nu existați.

Eu, deși în prima faza m-am simțit o victimă a Primăriei, am ales să fi u un adversar al nedreptăților.

Faptul că m-am născut în Pitești, că am ales să rămân și să profesez aici și că vreau să-mi cresc copiii într-un Pitești civilizat la nivelul exigențelor secolului al XXI-lea mă obligă la această luptă. Îmi doresc, ca și marea majoritate a concetățenilor noștri, să scăpăm de povara acestor profi tori de ocazie”.

Dr. Tiberiu Irimia

Universitatea din Pitești a încheiat, la 31 iulie, prima sesiune de admi-tere la cele șase facultăți, cu 1.518 candidați înmatriculați la pro-gramele de licență (788 la locurile subvenționate de la buget și 730 la locurile cu taxă) și 491 candidați la programele de master (198 - buget, 293 - taxă).

Iată mai jos situația candidaților înmatriculați la programele de licență:

Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie: 413 candidați (134 buget și 279 cu taxă); Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică: 381 candidați (205 buget și 176 taxă); Facultatea de Mecanică și Tehnologie: 221 candidați (113 bu-get și 108 taxă); Facultatea de Științe Economice și Drept: 215 candidați (137 buget și 78 taxă); Facultatea de

Teologie, Litere, Istorie și Arte: 173 candidați (103 buget și 70 taxă); Fa-cultatea de Electronică, Comunicații și Calculatoare: 115 candidați (96 buget și 19 taxă).

Situație candidați înmatriculați la programele de master: Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie: 243 candidați (51 bu-get și 192 taxă); Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică: 135 candidați (82 buget și 53 taxă); Facul-tatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte: 113 candidați (65 buget și 48 taxă).

Pentru sesiunea de înscriere din 2-10 septembrie au rămas 71 de locuri libere la buget și 1.534 locuri libere cu taxă pentru programele de licență și 246 lo-curi libere la buget și 2.484 locuri cu taxă pentru programele de master.

D.G.

Rezultatele admiterii la Universitatea din Piteşti, după sesiunea iulie: 1.518 candidaţi înmatriculaţi la licenţă, 491 la master

„Situaţia Piteştiului este, indiscutabil, printre cele mai grave din România. Este oraşul cu aspect de comună”

Dr. Tiberiu Irimia dă de pământ cu autorităţile locale privind dezastrul urbanistic din Piteşti:

Unul dintre cei mai constanți critici privind gravele pro-bleme de urbanism din Pitești, doctorul Tiberiu Irimia, a trimis o scrisoare des-chisă ”Jurnalului de Argeș”, scrisoare în care vorbește din nou argumentat despre haosul urbanistic din municipiu, haos girat cu bună-știință și de către autoritățile locale. Scrisoarea doctorului Tiberiu Irimia a fost moti-vată și de luarea de poziție a consilierului local Narcis Sofi anu, cel care săptămâna trecută a punctat cu date câteva dintre marile probleme de urbanism ale Piteștiului. Trebu-ie spus, de altfel, că mullți oameni, inclusiv personalități din municipiu, ne-au scris, ne susțin și ne roagă să continuăm campania ”Jurnalului de Argeș” împotriva haosului urbanis-tic din Pitești. Vă prezentăm în cele ce urmează scri-soarea deschisă a doctorului Tiberiu Irimia, scrisoare intitulată ”Adminis-trarea și asumarea responsabilității”.

(D.G.)

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Au trecut mai bine de nouă ani de la inițierea proiectului rezervației natu-rale Pădurea Trivale și peste doi ani de când Agenția de Mediu a cerut Primă-riei Pitești să clarifi ce neconcordanțele din documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată. Ofi ciali din Ministerul Mediului susțin că vor cere refacerea documentației și că ulterior, până la începutul toamnei, aceasta va fi trimisă Primăriei Pitești în vederea adoptării unei hotărâri de Consiliu Local pentru reînnoirea avizului pentru acest proiect mult așteptat. Numai că primarul Cornel Ionică nu e de acord cu declararea Pădurii Trivale drept arie protejată, acesta invocând mai multe motive în acest sens.

Ofi cialii Ministerului Mediului au cerut deja de mai mult timp autorităţilor locale de la Pitești o nouă hotărâre de consiliu local, act necesar declarării pădurii drept arie protejată, pe care municipalitatea re-fuză s-o iniţieze, tergiversând, astfel, fi na-lizarea demersului. Anca Crăciunaș, con-silier la Direcția Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, a solicitat în 2018 Primăriei Pitești să reînnoiască avizul dat de către Consiliul Local pentru declararea suprafeței din proiect drept arie protejată și s-a lovit de un refuz categoric, cu invo-carea unor motive discutabile.

Primăria Pitești a invocat în special niște cereri de restituire a terenurilor forestire, dar nu a putut nominaliza solicitanții.

Concret, Primăria Pitești răspunde ne-gru pe alb că nu deține o listă cu numele și datele de contact ale solicitanților care au depus cereri de restituire a terenurilor forestiere pentru care restituirea dreptului de proprietate s-a realizat sau urmează a se realiza pe fondul forestier propus pentru instituirea ariei naturale protejate.

Anca Crăciunaș, Ministerul Mediului: „Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aria protejată nu poate fi promovat fără o Hotărâre de Consiliu Local”

Anca Crăciunaș, consilier din cadrul Direcției Biodiversitate a Ministerului Mediului, care se ocupă de această pro-blemă de mai mulți ani, ne-a precizat și ce pași va face în perioada următoare legat de proiectul declarării Pădurii Trivale arie protejată. Un proiect la care se opune doar Primăria Pitești.

„Am trimis vineri, 2 august, o adresă la Direcția Silvică Argeș. Ultimul răspuns al lor a fost că acolo este pădure de stat și

că nu s-a restituit nimic. În adresa pe care le-am trimis-o săptămâna trecută i-am întrebat dacă au fost solicitări de retro-cedare în Pădurea Trivale și dacă s-a pus la dispoziția Comisiei Locale de Inventa-riere a Suprafețelor o suprafață de teren, conform legii. I-am întrebat în adresă și dacă din 2017, de la ultima lor adresă, a survenit vreo modifi care. Am cerut și celor de la Primăria Pitești niște date concrete, numai că ei m-au trimis la Direcția Sil-vică Argeș. O să iau de bun răspunsul pe care mi-l va trimite Direcția Silvică, pentru că Primăria Pitești neagă că ar avea vreo implicare. În baza răspunsului ce va veni de la Direcția Silvică, va trebui refă-cută puțin documentația, 2-3 chestiuni pentru declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. Voi da răspunsul Direcției Sivice către APM Argeș, iar cei de la APM trebuie să obțină avizul Academiei. După acest aviz, APM Argeș va înainta din nou documentația Consiliului Local Pitești pentru o nouă Hotărâre de Consiliu Lo-cal. Direcția Silvică Argeș ar trebui să răs-pundă repede. Ar trebui să dureze puțin refacerea documentației. Le voi cere celor de la APM Argeș să lucreze cu prioritate la refacerea documentației legat de declara-rea Pădurii Trivale drept arie protejată; nu e mult de lucru, până în toamnă ar trebui să fi e gata, putem face acest lucru. Sunt foarte curioasă să văd dacă Primăria Pitești va dori să reînnoiască prin HCL avizul dat de către Consiliul Local în 2012 pentru declararea suprafeței din proiect drept arie protejată. În orice caz, proiectul de Hotă-râre de Guvern privind aria protejată nu poate fi promovat fără acea Hotărâre de Consiliu Local, este specifi cat clar în lege”, a declarat Anca Crăciunaș pentru „Jurna-lul de Argeș”.

Cornel Ionică: „Sunt interese imobiliare în capul unora legat de Pădurea Trivale...”

Am stat de vorbă și cu primarul Cornel Ionică, acesta confi rmând că nu este de acord cu proiectul declarării unei părți din Pădurea Trivale drept arie protejată: „Nu e niciun interes ascuns, nici interes imo-biliar legat de Pădurea Trivale. Dar eu nu vreau să o închid, să o căpăcesc, ca să nu te mai poți nici măcar uita în pădure. Și asta pentru că tot mă gândesc că vom reuși cândva să o punem în valoare ca o zestre foarte importantă a piteștenilor și pentru a fi zonă de agrement în condițiile legii. În momentul în care vom face Pădurea Trivale arie protejată - am și eu dreptul la o părere - acolo se va mai putea interveni

doar cu Hotărâre de Guvern pentru ori-ce problemă, cât de mică ar fi ea. Și este cumplit de greu”.

Tot primarul Piteștiului mai spune, le-gat de proiectul privind declararea Pădu-rii Trivale drept arie protejată, că „aceeași opinie am avut-o dintotdeauna. Mai sunt niște probleme juridice ce trebuie rezolva-te și la care se lucrează. Nu înțeleg de ce presiunea e de sus în jos și nu este de la

noi, de la Primărie, dacă este o dorință. Voi îi sunați toată ziua pe cei de la Minis-terul Mediului și îi întrebați de Pădurea Trivale... Cei de la minister nu sunt ob-tuzi. Dar avem și noi această dorință și ne-am blocat pe undeva, privind crearea unei zone de drumeții în Pădurea Tri-vale, ne gândim la un moment dat și să facem o pistă de biciclete pe acolo. Sunt interese imobiliare în capul unora legat de Pădurea Trivale... Să spună cine face aces-te acuze dacă are cineva interese acolo... Dacă cineva e proprietar acolo și vrea să construiască ceva, să facă cerere, dar noi nu îi vom da avizul”.

L-am întrebat pe primarul Cornel Ioni-că și dacă, în cazul în care documentația va fi retrimisă la Primărie, se va da o Ho-tărâre de Consiliu Local pentru reînno-irea avizului privind declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. Iar aici edilul-șef al municipiului se contrazice parțial. După ce inițial ne-a spus că nu e de acord cu proiectul, primarul Cornel Ionică ne-a declarat: „Suntem deschiși constructiv. Analizăm orice adresă, în Consiliul Lo-cal, cu presă, cu toată lumea. Repet, Pă-durea Trivale este deja protejată și nu își va permite nimeni ca să o distrugă”.

Potrivit proiectului din anul 2010, su-prafaţa propusă din Pădurea Trivale ce urma să devină arie protejată era de 432,3363 ha și făcea parte din fondul fo-restier proprietate de stat.

Denis Grigorescu

„Eu nu vreau să o închid, să o căpăcesc, ca să nu te mai poţi nici măcar uita în pădure”

Primarul Ionică nu e de acord cu declararea Pădurii Trivale arie protejată:

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Premierul Chinei, prezent la un prânz ofi cial în Pitești

1966, iunie 22. Premierul Con-siliului de Stat al Chinei Populare, Zhou Enlai, vizitează orașul Pitești, prânz ofi cial, saloanele Restauran-tului „Argeș”.

Lucrări inițiale la Întreprinderea de Stofe Argeșeana

1967, aprilie 15. Lucrări inițiale în vederea realizării Întreprinderii de Stofe Argeșeana, Platforma In-dustrială Pitești-Nord, antreprenor general Trustul de Construcții In-dustriale Pitești. Prin privatizare SC Argeșeana SA, astăzi activitate productivă pentru alte domenii, ex-tinderea și modernizarea spațiilor, fi rmă germană, o nouă denumire.

Se înfi ințează Institutul Național de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Mărăcineni

1967, octombrie 1. Secția Pomi-cultură a Institutului Băneasa devi-ne Institutul Național de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Mărăcineni, Pitești, inițial în lo-calitatea Argeșel, directori, acade-mician Teodor Bordeianu, Con-stantin Ioniță, Ilarie Isac, Pârvan Parnia, Ion Duțu, Mihai Coman. Sediul actual (1972), proiectanți, C. Răuță, M. Ștef, I. Ionescu, Ghe-orghe Pacea, antreprenor general Trustul de Construcții Industriale Pitești. Astăzi bază funciară con-siderabil diminuată, retrocedarea terenurilor experimentale proprie-tarilor inițiali.

Restaurarea exterioară a Bisericii „Sfântul Gheorghe”

1968. Aplicând planurile arhi-tectului Ștefan Balș, se realizează restaurarea exterioară a Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Pitești, lu-crări interioare în 1974-1975, preoți parohi Marin Braniște, Ion Grigo-rescu.

Incendiul la Fabrica de Mobilă a Combinatului de Prelucrarea Lemnului

1968, octombrie 19. Primul in-cendiu de proporții pe Platforma Industrială Pitești-Nord, importan-te pagube materiale la Fabrica de Mobilă a Combinatului de Prelu-crarea Lemnului.

Construirea actualei clădirii a Facultății de Științe Pedagogice

1968-1970. Construirea actualei clădirii a Facultății de Științe Peda-gogice, strada Doaga, inițial pentru Liceul Economic, transferată apoi Institutului de Învățământ Supe-rior Tehnic (1 octombrie 1970), astăzi spații ale Universității din Pitești.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Zilnic ne trec prin mână bancnote, dar puțini sunt cei care cunosc povestea fabricării lor. Ei bine, Nicolae Săftoiu este cel care a dese-nat toate biletele de bancă ce au circulat după 1989 în România. În Lunca Gârții din comuna argeșeană Stoenești ajungi pe un drum de țară, ce șerpuiește de-a lungul Muntelui Păpușa, masiv înconjurat de apele Dâmboviței. La 20 km de Câmpulung Muscel, într-o casă țărănească, cu arhi-tectura tipic musceleană, a locuit ultimii 18 de ani din viață Nicolae Săftoiu.

M.I.

A refuzat să picteze portretele soților Ceaușescu

Pentru că a refuzat să picteze portretele soților Ceaușescu, înainte de Revoluție ”a făcut foamea”, croind fuste și rochii pentru Fondul Plastic. A absol-vit Facultatea de Arte Plastice în 1958. După 1989, un prieten l-a prezentat guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, și așa a ajuns să deseneze bancnotele României. Înainte de a desena prima banc-notă s-a găsit o unitate pentru toată suita ce avea să apară pe parcursul anilor. Astfel, s-a ho-tărât ca pe față să existe un por-tret și o fl oare, iar pe spate un simbol, un element de artă po-

pulară, care să aibă legătură cu personajul respectiv. În privința dimensiunilor, s-a mers pe ideea de progresie 3 cu 5 cm. Banc-nota de 1.000 de lei a închipu-it-o pe scara avionului, în drum spre Londra, unde se ducea să o transpună pe calculator. Atunci în România nu exista tehnica necesară. La prima întrevede-re cu guvernatorul Isărescu a refuzat să fi e semnat pe spatele bancnotei, considerând că nu el este autorul, ci toți cei 100 de specialiști care au lucrat la re-

alizarea ei. Această bancnotă a fost singura neaprobată de Gu-vern, așa cum a fost ea concepu-tă inițial. Bancnota de 2.000 de lei, prima din Europa tipărită pe plastic, a fost imprimată în Aus-tralia. Pentru că a fost nevoit să zboare 29 de ore cu avionul, Săf-toiu s-a lăsat atunci de fumat.

Ateneul în loc de Sfi nxArtistul desenase mai multe

variante pentru spatele banc-notei de 50.000: un urs, un fl uturaș de stâncă, un cerb, Ba-bele, Voronețul. S-a ales Sfi n-xul, însă atunci când a apărut pe piață, bancnota avea pe spate, ca și în prezent, Ateneul. Cineva din bancă a schimbat-o, pur și simplu. Săftoiu a refuzat să sem-neze mai apoi pentru această modifi care. ”Ăsta a fost motivul pentru care nu am mai făcut eu bancnota de 1.000.000, deși concepția grafi că îmi aparține, bancnota face parte dintr-o su-ită doar de mine creată”, a spus cu mulți ani în urmă Săftoiu. Artistul ține minte că pentru o bancnotă a propus portretul lui Titulescu, dar a fost refuzat pe motiv că ministrul de Externe ”ar fi fost homosexual”. Atunci când vorbește despre bancnota de 1.000.000 de lei, revolta gra-fi cianului se ridică la valoarea acesteia. Inițial, tot el a proiec-tat acest bilet de bancă. ”Mi-au cerut să reluăm Eminescu, din motive de economie, că portre-tul este deja făcut”, a mai spus Săftoiu. Între timp însă s-a renunțat la serviciile lui, banc-nota fi ind realizată de altcine-va. Grafi cianului i s-au coman-dat și desene pentru leul greu. Dar, ca și în cazul bancnotei de 1.000.000 de lei, nu a fost ni-ciodată plătit pentru machetele respective. Săftoiu nu a fost an-gajat al BNR, ci colaborator. Cei mai mulți bani i-a primit pen-tru bancnota de 500.000 de lei: 6.000 de dolari, pentru o muncă de doi ani.

Fabricarea banilor: „meșteșug, travaliu, ocnă”

„De la a face un desen și până la a ieși pe piață e cale lungă”, a mai spus Săftoiu. Realizarea unei bancnote începe însă de la grafi cian. El propune persona-jul, după ce se documentează la Biblioteca Academiei. ”M-

am chinuit la Blaga - are o față teribilă. Îl făceam în creion, la lupă, este foarte migălos. Dese-nam mai multe variante. Apoi discutam ce punem pe spate: o poartă românească, o furcă, o biserică. Mă consultam mereu cu oamenii”, a povestit grafi -cianul. După ce macheta este aprobată de conducerea băncii, ea este transpusă în calculator de un designer, care reface și compoziția - liniarizarea. ”După acest proiect se fac fi lmele, apoi plăcile pentru imprimare, se co-mandă portretul, care este și el gravat, liniarizat. Se comandă cernelurile și hârtia specială”, a explicat Săftoiu, precizând că nici el nu poate spune cu exac-titate toți pașii până la realizarea bancnotei fi nale: sunt peste 100 de oameni care muncesc la fa-bricarea acesteia. Apoi se adaugă elementele de siguranță, altele decât cele știute de toată lumea, invizibile, cunoscute doar de pa-tru-cinci oameni. ”La tipografi e nu ai voie să greșești niciun mi-cron, că-ți iese o bulibășeală. Se folosesc metri cubi de hârtie... Cineva de la serviciul siguranță, să știe toate detaliile, ar putea scrie o carte. E meșteșug, e tra-valiu, e ocnă”, a punctat artistul.

Nicolae Săftoiu, artist și agricultor

În ultimii 10 ani, Săftoiu nu a mai desenat bani, ci a pic-tat peisajele din jurul casei din Stoenești sau pur și simplu ima-gini după care alții fac povești. Împreună cu soția s-au numit agricultori. Au avut o grădină de fl ori și zarzavat, de aproxima-tiv 2.000 mp. Au cultivat salată, spanac, napi de patru feluri, cea-pă de toate soiurile, praz, bame, mazăre, fasole, soia, broccoli și varză de Bruxelles. Din recolta proprie menționăm mere, cireșe, prune, vișine, piersici, zmeură și căpșune. A avut o pasiune pen-tru fl orile: moțul-curcanului, alături de cârciumărese, crăițe, ochiul-boului și zorele. La București în ultima perioadă a mers foarte rar, pentru ca artis-tul să-și cumpere pensule, pânză și culori. Nicolae Săftoiu, grafi -cianul de la Stoenești care a de-senat bancnotele României, s-a stins din viață în anul 2017 în comuna Stoenești.

Sursa: informaţii selectate dintr-un articol mai amplu

publicat pe jurnalul.ro

Nicolae Săftoiu, grafi cianul de la Stoeneşti care a desenat bancnotele României

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință noutăţile editoriale existente în fondul său de carte.

Pentru cei care doresc să-și lărgească orizonturile cunoașterii sugerăm următoa-rele titluri de carte: David Christian, “Po-vestea originilor: O istorie mare a tuturor

lucrurilor” (București, Editura Replica, 2018); Erich von Däniken, “Zeii nu ne-au părăsit niciodată” (București, Editura Lifestyle, 2018); “Memorie culturală și spiritualitate românească: Personalități și acțiuni în sprijinul Marii Uniri” (Craiova, Editura Universitaria, 2018). Secţia pentru Tineret vă oferă o gamă

variată de noutăţi editoriale, dintre care

menţionăm: Soman Chainani, “Școala pentru Bine și Rău” (București, Editura Arthur, 2019); Jacqueline Davies, “Războ-iul limonadei” (București, Editura Arthur, 2017); Tom Fletcher, “Crăciunozaurul” (București, Editura Arthur, 2016). Iubitorilor de gastronomie le reco-

mandăm următoarele titluri: Laura Cosoi, „Rămâi la masă? Rețete de sufl et pentru cei dragi” (București, Editura Curtea Ve-che, 2014); Rudolf Jaeger, „Cuptorul cu legume. Construcție, utilizare, rețete culi-

nare” (București, Editura M.A.S.T. 2019); Laura Laurențiu, „Duminica la prânz” (București, Editura Curtea Veche, 2018). Pentru iubitorii de literatură sugerăm

următoarele titluri: Sébastien Japrisot, “O logodnă foarte lungă” (București, Editu-ra Nemira, 2018); Julian Barnes, “Tour de France” (București, Editura Nemira, 2018); George R.R. Martin, “Foc și sânge” (București, Editura Nemira, 2019).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Întâlnire cu scriitorul Cezar Mazilu la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 7 august, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, Centrul Cultural Pitești găzduiește o întâlnire literară cu scriitorul Cezar Mazilu, în cadrul proiectu-lui cultural-educativ sub genericul „Confl uențe literare”, coordonat de poeta Allora Albulescu, președintele Fundației Literare „Liviu Rebreanu”, acțiune organizată în parteneriat cu Fundația Literară “Liviu Rebreanu”.

D.G.

Trupa de teatru Robertto susţine un spectacol special

Joi, 8 august, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții va avea loc spectacolul muzical-literar-artis-tic sub genericul „Imperfecțiuni”, susținut de Trupa de teatru Robert-to, formată din copii și tineri care urmează cursul de actorie sub îndru-marea artistului Robert Chelmuș, la Centrul Cultural Pitești. M.S.

În Palatul Cărților, povestea a prins viață. Am citit, am făcut experimente, am desenat, am pre-zentat știri, am dat materialelor reciclabile viață și ne-am făcut noi prieteni. Cursurile și atelierele s-au desfășurat cu titlu gratuit, iar programul de activități a cuprins următoarele:

Laboratorul de distracţie – pe parcursul unei săp-tămâni, micuții au pășit cu uimire în lumea magică a experimentelor. Ele dezvoltă copiilor spiritul de observație, de investigare, capacitatea de a înţele-ge esenţa obiectelor și fenomenelor, capacitatea de prelucrare și de interpretare a datelor experimentale, stimulează interesul faţă de cunoaștere. Atelierul s-a adresat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani.

Fabrica de idei – atelier de creație, în cadrul căru-ia copiii au lucrat în echipă. Participanții au creat prin diferite tehnici diverse obiecte destinate jocului și au învățat astfel să prețuiască mai mult jucării-le, văzând cât efort se depune pentru realizarea lor. Atelierul s-a adresat copiilor cu vârsta cuprinsă între 8 și 10 ani.

Arta de a vorbi frumos și convingător – curs de dicție și intonație, care s-a adresat copiilor cu vârsta cuprinsă între 11 și 13 ani. Cum nu este niciodată prea târziu sau prea devreme să învățăm să ne ex-primăm corect, concis și clar, cursul a cuprins un program de exerciții practice, în care s-a pus accent pe elementele esențiale necesare vorbitului liber, precum vocea, exercițiile de respirație, gestionarea emoțiilor, postură și gesturi, ritm și rostire, creativi-tatea și argumentarea în contextul discursului.

Atelier de reciclare creativăReinventează - activitate în cadrul căreia copiii

și-au putut dezvolta creativitatea, imaginația, dar și abilitățile practice. Aceștia s-au exprimat liber, re-alizând diverse obiecte din materiale de lucru reci-clabile: cartoane, sticle din plastic, hârtie etc. Toate materialele au fost transformate în jucării, machete sau obiecte decorative. Atelierul a promovat un stil de viață responsabil, iar participanții la atelier au dezvoltat obiceiuri benefi ce pentru mediul înconju-rător. Atelierul s-a adresat copiilor cu vârsta cuprin-să între 8 și 10 ani.

Impactul pe care l-a avut cea de-a patra ediție a pro-iectului Biblioteca din vacanță asupra comunității argeșene a fost mare, având în vedere numărul cres-cut de participanţi (100 de copii) și de aprecieri ve-nite din partea părinţilor, dar și a copiilor înscriși.

Scopul cursurilor și atelierelor a fost de a-i implica pe tineri în diverse activităţi care să le stimuleze plă-cerea de a citi, creativitatea, inventivitatea, spiritul de echipă, de competiție și să le îmbogăţească volu-mul de cunoștinţe generale.

Până la urmă, ce poate fi mai frumos decât să îm-bini buna dispoziție cu vacanța? Mai bine spus – pasiune, vacanță, ateliere, cursuri și oameni frumoși – sună ideal, așa-i?

Promitem ca și pe viitor să vă încântăm cu activități și cursuri la fel de interesante.

Carmen Frîncu

Zeci de copii au participat la programul „BIBLIOTECA DIN VACANŢĂ”

De când a început vacanța de vară, la Biblioteca Județeană „Dini-cu Golescu” Argeș a fost agitaţie mare. Secția Tinerilor s-a deschis pentru copii cu Biblioteca din vacanță, un program creat special pentru ei, o alternativă inedită la „vacanţa în fața blocului”.

În perioada februarie – iulie, la Bibliote-ca Județeană Argeș s-a derulat proiec-tul „Ora să ȘTIM” (știință, tehnologie, inginerie, matematică), dedicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 10 ani. „Ora să ȘTIM” a fost o inițiativă națională, care a avut drept obiectiv încurajarea copiilor și stimularea interesului acesto-ra pentru lectură și STEM, prin activități de citit cu voce tare, experimente și sesiuni de întrebări, prin intermediul cărora cei mici au învățat despre mediul înconjurător.

Proiectul s-a bazat pe studii științifi ce care arată că, în special la vârsta școlii pri-mare, abordarea subiectelor și întrebărilor legate de știință, tehnologie, informatică și matematică (ȘTIM) au impact asupra mo-dului în care copiii se exprimă și a formă-rii abilităților lor de lectură. Activităţile au generat un interes deosebit față de comuni-carea verbală și alte forme de comunicare, deoarece participanții trebuie să identifi ce și să descrie fenomenele cercetate și să-și exprime gândurile și ideile. Implementarea proiectului „Ora să ȘTIM” în România a fost gestionată de către Fundația „Progress”. Benefi ciarii au fost bibliotecarii din 155 de localități din 12 județe din țară: Argeș, Bi-hor, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoa-ra, Prahova, Mureș, Neamț, Sălaj, Vâlcea și Vrancea.

La atelierele ȘTIM, pornind cu o lectură interactivă, întrebând și căutând explicații, copiii au descoperit noțiuni elementare des-pre lucrurile și fenomenele din jurul lor. Ei au lucrat în bibliotecă asemănător oameni-lor de știință: observând, adresând întrebări, formulând idei, ipoteze, experimentând, punând în practică ceea ce au descoperit și transmițând concluziile la care au ajuns.

În ultimele șase luni, 14 bibliotecari argeșeni, din localitățile Hârsești, Săpata,

Rucăr, Merișani, Aninoasa, Beleți-Negrești, Buzoiești, Lerești, Bradu, Topoloveni, Mușătești, Morărești, Leordeni și Pitești, au făcut din bibliotecile lor mici laboratoare în care copiii între 3 și 10 ani au fost liberi să exploreze teme din domeniile STEM cum ar fi : corpul uman și simțurile, sistemul so-lar, geografi a planetei, fauna și fl ora lumii, fi zica și chimia. Folosind ca sursă de energie mirarea celor mici și curiozitatea lor înnăs-cută, bibliotecarii au deschis cărțile, au citit și au experimentat alături de aproape 7.000 de copii, în cadrul a 460 de activități.

Finalul proiectului a fost marcat printr-un eveniment ce a avut loc la Muzeul Național

Cotroceni, unde au fost decernate diplome, în semn de recunoștință pentru implicarea activă a bibliotecarilor. Evenimentul a fost organizat de Fundația „Progress” în parte-neriat cu Deutsche Telekom Stiftung și a avut tema „Educație și tehnologie în mediul rural românesc”.

Proiectul „Ora șă ȘTIM” le-a oferit copii-lor o alternativă plăcută la modul tradițional de învățare. Ne dorim ca aceste comunități formate să continue realizarea activităților, să promoveze tehnologia STEM, pentru că astfel pot contribui la evoluția tinerilor din toată țara.

Gabriela Rădulescu

„Ora să ŞTIM” - fi nal de proiect

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT DIN STOC Ş

LA COMANDĂ

A ajuns pe meleaguri muscelene după școala primară făcută la Corbu, în Olt, în partea muntenească a judeţului. De fapt, tot un fel de Argeș, lângă Hârsești și Bâr-la, comuna natală fi ind inclusă un timp în Regiunea Argeș. Era cel mai mic dintre cei opt copii ai familiei Dumitrașcu, un pici premiant care alerga pe uliţele prăfuite din sat fără să știe că fuga îl va duce către per-formanţă. A terminat cele șapte clase pri-mare, a dat examen la Colibași și a ajuns elev tocmai la Grupul Școlar Minier din Câmpulung. Clasă de mecanică, practică la Pescăreasa, în cadrul Exploatării Mini-ere, dar prin 1959 s-au schimbat lucruri-le. „Eram prin anul trei când mai mulţi elevi ne-am revoltat: nu aveam ce învăţa în practică, așa că ne-au trimis la uzină, la IMM. Și ne-a prins bine, deja aveam cu-noștinţele de bază, ajunsesem să-i îndru-

măm noi pe oamenii de acolo. Uzina era la început, oamenii nu erau pregătiţi, așa că mă alegeam cu 25 de lei pe lună din leafa lăcătușului-mecanic, căruia îi ușu-ram munca”, povestește nea Ionică sau nea Nelu, acest din urmă apelativ fi ind folosit de cei care îl însoţesc deseori la pescuit. Pe Olt, bineînţeles!

În 1960 s-a gătat școala profesională, iar cu aprobare ministerială au ajuns la În-treprinderea Mecanică Muscel, ulterior ARO, zece mecanici pregătiţi la liceul de la Pescăreasa. Doar doi ani a durat activi-tatea lui Ion Dumitrașcu în câmpul mun-cii, fi indcă, în 1962, a plecat în armată, la Hunedoara. Au fost doi ani de muncă la IMM, au urmat doi ani de serviciu mili-tar... Dar între timp intervenise sportul. Atletismul, mai precis.

De la sărituri în înălţime, la sărituri peste garduri

Când a ajuns nea Ionică în Câmpulung nu exista nici liceul sportiv, nici club. Avea uzina echipă de fotbal, în rest activitatea era concentrată la un fel de școală sporti-vă, pe lângă Protoierie. A ajuns acolo după luni de antrenamente în sala de sport a fos-tului liceu de fete, acolo unde l-a ochit pro-fesorul Duţă sărind în înălţime. A ajuns pe mâna antrenorului Drăgan.

„Mă pregăteam pentru înălţime, la înce-put. Ajunsesem la 1,98 metri, pe zgură, și-mi amintesc și acum că aterizam în groapa de nisip de mă durea de nu mai puteam. Apoi, la o etapă orășenească, domnul Dră-gan nu avea oameni pentru toate probele, așa că m-a băgat la 110 metri garduri. Și culmea e că l-am bătut pe cel mai bun de atunci, iar apoi, pe judeţ, la Pitești, am scos 16 secunde. Era un rezultat bun pentru un începător, așa că am trecut pe probele de garduri, inclusiv 400 mg”, își amintește nea Ionică. Și a urmat o carieră de câţiva ani, în care nu a prins medalie la Naţio-nale, dar a învăţat multe lucruri care i-au folosit ulterior în cariera de succes ca an-trenor. A alergat și în armată, când a fost aproape de un transfer la Steaua, a jucat fotbal la Minerul Câmpulung, apoi s-a lă-sat. O perioadă lucrurile au tras către cari-era profesională.

A avut curajul să îl înfrunte pe Naghi

În 1964, după liberare, uzina se schim-base radical, apăruse linie completă de montaj, dar porţile păreau închise. Nu se mai făceau angajări, lucru pe care l-a afl at chiar de la legendarul director Victor Naghi, care a zis că-i dă transfer. Dar Ion Dumitrașcu l-a înfruntat, i-a spus că nu pleacă din locul în care a deschis ochii în meserie. Naghi s-a uitat lung la el, dar într-o săptămână l-a reangajat. Și în scurt timp a trecut de la lăcătușerie la reprezentarea uzinei în relaţia cu clienţii externi, pentru garanţie și control. Și, de fapt, a fost vorba doar de importatori din Republica Demo-

crată Germană. Erau doi germani cu care, povestește nea Ionică, „umblam peste tot, inclusiv la masă, la Piatra. Ei începeau cu whisky și Pepsi, apoi treceau pe șpriţuri și iar pe whisky, până la două noaptea. Le plăceau și mâncarea, și băutura noastră. Căpătaseră încredere în mine, dar mai fă-ceau și glume cum că ei iau M-urile de la noi cum luăm noi Trabantul de la ei: să le topească să facă altceva din ele”. Și așa s-au scurs alţi șase ani, timp în care Ion Du-mitrașcu nu a mai fost sportiv, dar a făcut Școala de antrenori de atletism.

O carieră de antrenor scurtă, dar evidenţiată

Poate întâmplarea, poate norocul, poate soarta... toate au făcut ca în anul 1970 să plece, prin transfer, de la uzină la Clubul Sportiv Muscelul, ca antrenor de atletism. „Am început cu o grupă în care îi aveam pe Georgescu, Pescaru, Bălan... Mircea Bălan venise de la Liceul Sportiv, după ce se îmbolnăvise de hepatită și-l dăduseră deoparte. În doar un an l-am scos campi-on naţional de juniori, la 400 metri plat”, rememorează Dumitrașcu începuturile ca-rierei sale de antrenor.

Ajuns și profesor cu jumătate de normă la liceu – ulterior a absolvit și Facultatea de Educaţie Fizică și Sport – nea Ionică spune că avea un stil de lucru care i-a fa-vorizat apropierea de copii și de sportivi. Contase mult faptul că, pe când concura la locurile naţionale, era numai ochi și urechi la modul cum activau marii antrenori de atletism. Și rezultatele au continuat și după primul an. Georgescu a ieșit campi-on la 100 și 200 metri plat, Pescaru la 10 și 20 km marș... Regretatul Liodor Pescaru, cel din mâna căruia a ieșit campioana de acum, Denisa Dragomir, încă deţine re-cordul naţional la 10 km marș. Și nu era ușor, în condiţiile în care, susţine Dumi-trașcu, „și atunci contau cluburile mari, se făceau aranjamente... deseori am discutat despre ele cu Mărășescu”. Dar toţi cei trei elevi ai săi au ieșit campioni balcanici în 1972, iar nea Ionică a ocupat locul 3 ca antrenor, pe ţară, după reprezentanţi de la

Povestea fascinantă a antrenorului cu 22 de sportivi la Jocurile Olimpice

Trei musceleni ale căror povești de viaţă le-aţi afl at în ultimul timp din „Jurnalul de Argeș” au devenit, în ultimii ani, Cetăţeni de Onoare ai municipiului Câmpulung: Cristina Chiriac, Bogdan Petry și Costin Oncescu. Iar un interviu programat în urmă cu ceva timp cu o altă personalitate a devenit, apoi, tot o discuţie cu un Cetăţean de onoare: profesorul Ion Dumitrașcu. Acum, la 77 de ani, nea Ionică, așa cum îi spu-neau sportivii de elită ai Muscelului, a făcut o trecere prin timpul vieţii sale pentru „Jurnal”. Nu mai puțin de 22 de sportivi pregătiți de Ion Dumitrașcu au ajuns să evolueze la Jocurile Olimpice.

Cred că trebuia

să fi e dirijaţi banii mai mult către ca-pitalul uman, în talentele sportive, să fi e atrași copi-ii către sport.

ă fi

Primind titlul de Cetăţean de Onoare al Câmpulungului

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Steaua și Dinamo. Și a rămas antrenor până în 1977, atunci când, din nou, soarta și rezultatele l-au urcat.

Cu „ajutorul” soţiei lui Dincă, a ajuns preşedinte de club

Duţă era președinte la Clubul Sportiv Muscelul, iar într-o zi i-a venit în vizită un prieten din Olan-da. A vrut să-l cazeze în Câmpulung, nu a găsit loc, așa că l-a dus la Cabana Voina. Povestește nea Ionică: „Din întâmplare, acolo era soţia lui Dincă, pe atunci primar al Bucureștiului, ulterior prim-vi-cepremier în regimul comunist, cu alţii din staff ul de partid. Prezenţa lor a deranjat, așa că nevasta lui Dincă i-a spus să se prezinte a doua zi la Partid. Și Duţă nu a mai fost președinte. Erau trei variante lu-ate în calcul, dar președintele Direcţiei de Sport de la judeţ a insistat pentru mine. Nu era intenţia mea să-i iau locul lui Duţă, dar asta a fost împrejurarea”.

Așa că Ion Dumitrașcu a preluat conducerea clu-bului în 1977. Urma să o predea 24 de ani mai târ-ziu, apoi să rămână o perioadă expert în cadrul CS Muscelul.

La început fi inţau patru secţii: atletism, box, lupte greco-romane și gimnastică. Peste ani au mai apă-rut bob și sanie, judo, volei și radio-amatorism. Iar munca lui nea Ionică s-a văzut...

În cei 24 de ani, Muscelul a avut 22 de sportivi par-ticipanţi la Jocurile Olimpice. Și nu oricum, fi indcă boxerul Mircea Fulger, actualul director al CS Mus-cel, a obţinut bronzul la Los Angeles în 1984. Apoi au mai excelat Anton Arghira, campion european la lupte, Viorel Ioana, bronz la Mondiale, Marian Ștefan, argint la Europene, la lupte, Olimpia Ni-colae... „Sunt foarte mulţi”, spune Dumitrașcu, iar medaliile sunt foarte multe la Mondiale, Europene, Balcaniade... De fapt, au fost, fi indcă timpurile s-au schimbat, la fel și rezultatele. „După Revoluţie nu mai aveam plan de venituri, au început cei de la mi-nister să sprijine mai puternic cluburile. Dar cred că trebuia să fi e dirijaţi banii mai mult către capitalul uman, în talentele sportive, să fi e atrași copiii către sport. Mai ales că au apărut și derapajele educaţio-nale, prea multe tentaţii nepotrivite. Și s-a simţit în rezultate chestia asta. Am mai contat pe plan inter-naţional o perioadă, apoi, gata! Am avut și sportivi care au abandonat cariera ca să plece la muncă în străinătate”, povestește cu regret nea Ionică.

Fulger, medaliat olimpic, Arghira, medaliat ca om

Întrebat care au fost cei mai buni sportivi ai Mus-celului, lui Ion Dumitrașcu îi este greu să facă o

alegere. Și este de înţeles acest lucru, la ce rezultate s-au obţinut de-a lungul timpului. Mircea Fulger e în top, era și normal, dar el stă alături de luptătorul Anton Arghira, actualul antrenor-coordonator al lotului olimpic al României și membru în Biroul fe-deral al forului naţional, atleta Olimpia Cataramă, judoka Vasile Pușcașu, boxerul Viorel Ioana, luptă-torii Marian Ștefan, Marian Sandu și Constantin Uţă, ultimul ajuns șef al Poliţiei Brașov. Spune nea Ionică și faptul că mereu și-a îndemnat sportivii să se ţină și de școală, și de cariera profesională, astfel că de la CS Muscelul au apărut zeci de profesori și ingineri care au fost sportivi de performanţă. Ca rezultat, susţine fostul președinte de club, Mircea Fulger este de remarcat, ca model de om și sportiv, pe de altă parte, evidenţiatul este Anton Arghira.

Politicianul cu doi nepoţiÎnainte să plece de la club, nea Ionică a intrat și în

politică. Asta se întâmpla prin 1996, atunci când Ștefan Dan, unul dintre prieteni, l-a atras către PD. „Pe atunci era președinte doamna Rolea, care era și consilier judeţean. Iar în 2000 a fost problema cu candidatura la primar. Eu am fost alesul partidului, dar Cîrstoiu lucra cu Buta, spera să îl aducă la noi, așa că a direcţionat voturile... Au fost rezultate rele atunci și m-au pus pe mine președinte și am refăcut organizaţia. Și iar a venit Buta și a luat organizaţia deja făcută, a devenit președinte cu sprijinul lui Bo-ureanu”, povestește Dumitrașcu slalomul făcut prin politică. A fost consilier local timp de trei mandate, până în 2016, și spune că, citez, „cel mai mult m-au deranjat aranjamentele, cum a fost cu Kaufl and-ul la Câmpulung”.

Acum e membru PNL, după transformările cu PD-L și fuziunea cu liberalii. „Puteam să plec cu Ordonanţa 55, am fost curtat de PSD, dar am con-siderat că nu te mai numești politician dacă treci de colo-colo. Dacă ai un crez politic, rămâi acolo. Am discutat atunci problema cu Călin Andrei”, spune nea Ionică.

A fost făcut Cetăţean de Onoare al Câmpulungu-lui, dar știe că și alte lucruri contează, nu doar poli-tica, sportul și administraţia. Își găsește timp de un pescuit cu fi ul, Viorel, inginerul care a fost desem-nat ani de-a rândul cel mai bun jucător de fotbal la competiţiile amicale organizate în Muscel, și dese-ori îl vezi la plimbare cu nepoţii, Ioana și Mihnea, care deja au crescut și încep să fi e mândri de omul înalt, cu părul alb, care îi însoţește pe bulevard.

Cătălin Ion Butoiu

Amintirile lui nea Ionică

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Nimeni nu vrea să cumpere celebra „limuzină“ ARO 304 folosită de Nicolae Ceauşescu

Fabricată în 1977 la uzina de la Câmpulung Muscel și folosită timp de mai mulți ani de Nico-lae Ceaușescu pentru multe vizite ofi ciale, inclusiv cea pe care Gorbaciov a făcut-o în România, ”li-muzina” ARO 304 nu și-a găsit până cum cumpă-rător, deși Fiscul a încercat să o vândă în repetate rânduri. Ultima licitație a avut loc în martie a.c., dar prețul mare, de aproape 30.000 de euro, nu a atras vreun cumpărător. Limuzina are 72.000 de kilometri la bord.

După Revoluția din decembrie 1989, mașina a ajuns în posesia SPP, iar în 2002 a devenit pro-prietatea controversatului om de afaceri Ovidiu Tender, afl at în prezent în închisoare.

Deși a mers și cu Dacia 1100, Dacia 1310 și Da-cia 2000 (un model fabricat în serie limitată, doar pentru protipendada comunistă), Ceaușescu a fost atașat cel mai mult de modelul ARO 304 de fabri-caţie specială. După Revoluţia din 1989 cele cinci sau șase autoturisme ARO 304/306 din garajul prezidenţial au intrat în dotarea Serviciul de Pază și Protocol (SPP), care le-a scos la licitaţie în 2002.

Unul dintre acestea (se spune că cel mai folosit de Ceaușescu) a ajuns în posesia controversatului om de afaceri Ovidiu Tender, iar un altul a fost câștigat iniţial chiar de uzina ARO, care nu a reu-șit însă achitarea acestuia în timp util, așa că a fost revândut ulterior.

Apoi, mașina a ajuns la Ministerul de Finanţe, fi ind pusă sub sechestru în urma anchetei penale și a procesului în care Ovidiu Tender a fost con-damnat la 12 ani de închisoare cu executare pen-tru spălare de bani. D.G.

Se caută soluţii pentru preluarea apelor pluviale la Bascov

Primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, a luat la pas zonele inundabile din localitatea pe care o păstorește pentru identifi carea celor mai vulnerabile și găsirea soluțiilor optime pentru ca-nalizarea pluvială.

„Vrem să găsim soluții de preluare a apelor plu-viale, să nu mai intre în curțile oamenilor în tim-pul ploilor abundente. Suntem în analiză pentru scoaterea la licitație pe SEAP a unei porțiuni de 1,7 km pe DN 7 și DN7C, zonă inundabilă. Este vorba despre satul Prislopu și o porțiune din satul Scheau, la granița cu Dobrogostea. Pentru asta avem întocmită o procedură de avizare, pentru că se impune aviz de la Drumurile Naționale”, ne-a declarat primarul Stancu. A.C.

Un nou motor pentru Duster

Săptămâna trecută, Renault a anunțat lansarea unui nou motor pentru modelul Duster, cel mai mic din gamă. Dacia Duster va avea în gamă un nou motor, 1.0 TCe 100, motor pe benzină, ce devine practic motorul entry-level al Duster. Pen-tru piața din Franța a fost anunțat la 12.490 euro, pe echiparea Acces, cea mai ieftină. Diferența față de alternativa cea mai ieftină diesel, Blu dCi 95, este de 2.200 euro, în timp ce diferența față de cel mai ieftin TCe 130, regăsit pe echiparea Essenti-el, este de 1.800 euro, în Franța. Asta înseamnă că, în România, ar putea fi introdus la același preț cu cel pe care îl avea Duster Sce 115, de 13.500 euro. Motorul Tce 100 este fabricat la uzina de la Mioveni încă de la sfârșitul lui 2018, dar el a fost trimis, pentru început, în fabricile în care se asam-blează Renault Clio, pentru a echipa acest model. Acum a venit și rândul mărcii Dacia, Duster fi ind primul model, dar vor urma Sandero, Logan și ce-lelalte modele din familia Dacia. Motorul va avea o cutie de viteze în 5 trepte și va avea un consum mixt de benzină, anunțat ofi cial de producător, de 5,5 litri/100 km. Dacia Duster va avea trei versi-uni alimentate cu benzină, începând cu TCe 100, și cele două versiuni de 1.3 litri, TCe 130 și TCe 150, dar și cele două motoare diesel, Blue dCi 95 și Blue dCi 115. M.S.

Modifi cări privind utilizarea caselor de marcat

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fi scale a termenelor prevăzu-te de lege de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic (art.10, lit.cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999) de sub prevederile Legii preve-nirii nr. 270/2017. Măsura este necesară deoarece operatorii economici care încal-că obligația de dotare cu noile dispozitive nu au motive obiective pentru neconfor-mare, în condițiile în care au fost emise autorizații de distribuție pentru aparatele de marcat care acoperă toate tipurile de activități economice, iar distribuitorii autorizați au stocuri de aparate de marcat noi. De asemenea, o mare parte dintre operatorii economici au achiziționat și instalat aparate de marcat cu jurnal elec-tronic, iar perpetuarea acestei situații ar duce la discriminarea operatorilor econo-mici corecți.

Marian Staicu

În această perioadă s-a reluat a treia oară procedura de selectare a fi rmei ce va realiza lucrările de retehnologizare a barajului de la Vidraru, după ce procedurile an-terioare au fost anulate din cauza prezentării unor oferte neconfor-me tehnic. Firme din Austria, Chi-na, Germania, România, Slovenia, Spania și Turcia sunt interesate de acest contract, a cărui valoare se ridică la peste 82 de milioane de euro.

Din numele fi rmelor făcute publice de către Hidroelectrica, Romelectro este singura companie cunoscută pe piața locală, celelalte fi ind companii străine, unele care nu au mai derulat niciun proiect în țara noastră.

Voith, un grup german de teh nologie prezent la nivel global, derulează afaceri în sectoare diferite, precum energie, petrol și gaze, transport sau automotive. În 2004, Hidroelectrica a încheiat un contract de retehnolo-gizare cu consorţiul austriaco-german

Andritz-Voith pentru centralele de pe Oltul inferior, respectiv Ipotești, Dră-gănești, Frunzaru, Rusănești și Izbi-ceni.

În cursa pentru retehnologizarea centralei de la Vidraru s-a mai înscris și consorţiul Romelectro - Litostroj Engineering. Litostroj Power, o com-panie din Slovenia, este și unul dintre constructorii hidrocentralei Stejaru, una dintre cele mai mari unităţi de acest tip din România, în anii 1950 și 1960.

În ceea ce privește grupul Romelec-tro, acesta este unul dintre cei mai mari contractori de proiecte energetice din România, cu afaceri de 336 de mi-lioane de lei în 2018, conform Minis-terului de Finanţe.

Un alt consorţiu înscris este format din GE Hydro France SAS - Elecnor Sa - Grid Solutions România. GE Hy-dro France SAS este o companie cu sediul în Franţa, care face parte din gigantul american General Electric.

Marian Staicu

Firme din şapte ţări vor să retehnologizeze barajul Vidraru

„De trei ani, de când sunt primar, în această comună cred că vreo 200 de cetățeni i-am angajat numai eu” Cât de benefic este pen-

tru comunitatea locală să aibă mari investitori în localitate?

- Este benefi c și pentru investi-tori, dar și pentru noi, pentru că aceștia plătesc taxe și impozite la autoritatea locală. Vreau să vă spun că nu avem șomeri în localitate. Eu pe Legea 416 am doar trei persoane, una care are o vârstă semnifi cativă și care nu poate să lucreze și mai am două fete: una este surdomută și una are în creștere un copil. În con-cluzie, în comuna Căteasca nu există șomeri. Știţi câţi cetăţeni din lo-

calitate sunt angajaţi la aceste firme?

- Nu știu exact să vă spun, dar de trei ani, de când sunt primar în această comună, cred că vreo 200 de cetățeni i-am angajat numai eu. Au venit la mine cu CV-ul, pentru că patronii ve-neau la Primărie și puneau afi șe de angajare și eu, la rândul meu, îi trimiteam unde trebuie. În afară de acești 200

care au fost angajaţi de cu-rând, puteţi să ne spuneţi câţi angajaţi există la aceste firme?

- Sunt foarte mulți, cred că sute de angajați. Pe lângă Fa-urecia, Arctic și Opsan, avem și fi rmele Martur și Kirchhoff . Mai mult decât atât, de curând

Faurecia se va extinde cu o nouă hală de producție. D-le primar, ce i-a atras pe

acești investitori în comuna Căteasca?

- În primul rând cred că zona, apoi condițiile și mă refer la gaze, apă, infrastructura, pen-tru că avem autostrada foarte aproape. Sunt mulțumiți de ce au la dispoziție în această co-mună și de aceea iată că se mai și extind. Cu cât contribuie la buge-

tul local aceste firme mari?- Faurecia, Opsan și Arctic

se afl ă într-un parc industrial, aparținând fi rmei CTP Park, care a cumpărat terenul și a fă-cut halele. Deci, sunt în chirie. CTP Park plătește autorizație de construcție etc. După ce se termină autorizația, impozitul vine la noi. De exemplu, Arcti-cul de la anul vine la noi... Cam cât au investit aceste

firme importante?- Nu știu, dar vă dați seama că

foarte mult. Ce perspective sunt?- În curând vom mai avea și alți

investitori, pentru că au început să-și manifeste interesul și alte societăți mari din țară. Există o fi rmă franceză din localitate care are o hală și intenționează să construiască alte două hale de producție și mă refer la cro-itorie, saltele, termopane etc. Avem investitori importanți și suntem mulțumiți că au ales comuna noastră.

Marius Ionel

Cinci mari investitori au făcut ca în comuna Căteasca să nu fi e niciun şomer

Faurecia, depozitul Arctic, producătorul de com-ponente auto Opsan, și fi rmele Martur și Kirchhoff au investit multe milioane de euro în comuna Căteasca în ultima perioadă de timp și grație acestor investiții s-a reușit ca această localitate să nu aibă în evidențe niciun șomer. Sute de oameni din Căteasca lucrează în prezent pe platformele industriale acestor societăți comerciale de top, ceea ce spune totul despre situația economică din zonă. Despre toate acestee lucruri ne-a vorbit într-un scurt interviu primarul comunei, Eugen Mira, cel care a lăsat să se înțeleagă că vor veni și alți investitori în Căteasca.

În locaţia CTP Park sunt mai multe companii de top

Eugen Mira, primar Căteasca:

În curând vom mai avea și alți in-vestitori, pentru că au început să-și manifeste interesul și alte societăți mari din țară.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Președintele-doctor Dan Manu știe că cine aleargă după o singură funcție împins de partid are șanse să o prindă.

Mi s-a făcut dor de Flacăra Centenarului, așa că m-am gândit să fac un micromaraton cu ea în mână din parcare până în birou. Ce ziceți, mă votați

pentru asta și în 2020?

În weekend, FC Argeș și-a sărbătorit campionii odată cu împlinirea a 66 de ani de existență și 40 de la câștigarea ultimului titlu. Trebuie spus că printre inițiatorii evenimentului, alături de autoritățile locale, s-a afl at și primarul Ion Dumitru de la Albota. Lăsând la o parte importanța, dar mai ales imaginea creată în jurul evenimentului, trebuie spus că masa festivă a fost, din câte se pare, suportată fi nanciar integral de către edilul de la Albota.

Zvonul săptămânii!

Gabriel Trandafi rescu anunţă revenirea în fotbal ca antrenor şi manager:„Anunţ apariţia FC Aripi Piteşti 2017, care va avea obiectiv Liga a II-a”

Profesorul Gabriel Trandafi rescu a împlinit săptămâna trecută frumoasa vârstă de 62 de ani, ocazie cu care și-a anunțat revenirea în fotbal ca antrenor și ca managerul unui proiect care s-ar putea să fi e unicat nu în România, ci în lume și care se va chema Consorțiu Calcio Integrato Aripi.

”Calcio Integrato înseamnă integrare prin fotbal. Acest consorțiu are mai multe diviziuni și anume sportul de performanță de la copii și juniori până la seniori, divizia a doua de copii și juniori care să facă mare performanță, copii care să ajungă la Liga I și loturile naționale, divi-zia a treia se referă la integrarea prin fotbal a copiilor romi, a copiilor autiști, a copiilor cu dizabilități, a copi-ilor cu defi ciențe. Anunț, cu toate că a fost înfi ințat în 2017, apariția Fotbal Club Aripi Pitești 2017, cu toate că până acum nu a avut activitate, iar de anul acesta va avea activitate în cadrul consorțiului mai sus amintit, de la nivelul de copii și juniori și până la Liga a IV-a seniori. Împreună cu prieteni din toată țara vom înfi ința o soci-etate pe acțiuni Aripi și toate cele 100 de acțiuni vor fi vândute. Această societate va asigura din punct de vedere fi nanciar o stabilitate. Proiectul este ca în primii doi ani să promovăm în Liga a III-a și după aceea încă doi ani să promovăm în Liga a II-a. Aici ne oprim, pentru că nu avem posibilități de Liga I. Proiectul este al meu și al lui Mihai Georgescu”, ne-a declarat Trandafi rescu. M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

REPREZENTATIVITATE! Medalie de bronz la baschet feminin 5x5, locul 5 la baschet masculin 5x5, locul 7 la baschet masculin 3x3 și locul 8 la baschet feminin 3x3 sunt rezultatele obținute la Europenele universitare de Pitești. În fotografi e, antrenorii Leo-nard Fleancu și Florin Cojanu.

Este mult sau este puţin 40 de ani de la câștigarea ulti-mului titlu al FC Argeș?

- Categoric este foarte mult. Tocmai din cauza asta ceea ce au făcut oamenii aceștia eu știu că este greu să egalăm noi, dar nici nu putem să nu încercăm să reînnodăm tradiția. E păcat de efortul lor și de setea de fot-bal a piteștenilor și argeșenilor! Ce șanse mai avem în pre-

zent să realizăm o astfel de performanţă?

- Nu știu! Să o luăm pas cu pas. În primul rând, eu sunt bucuros că putem să promo-văm. Bineînțeles că una este să poți să promovezi și alta este să și promovezi. Partea sportivă este a antrenorilor și a lotului de jucători... Cum se face că dintre

foștii campioni din 1979 ni-ciunul nu face parte din staff-ul FC Argeș? Unii, de exem-plu, sunt la CS Mioveni...

- Probabil că vă referiți la Telu Stancu sau Doru Toma... Cum vă explicaţi această

situaţie paradoxală?- Așa este. Este adevărat. Noi

vom încerca să aducem pe cât mai mulți alături de noi. După cum ați văzut, am și făcut-o și mă refer la Mihai Ianovschi, Viorel Moiceanu... Deci, încet-încet, vom aduce cât mai mulți alături de noi.

„Până astăzi eu am cinci contracte de sponsorizare. Din păcate, cinci sunt toate” Ce ne puteţi spune despre

sponsori? Este ceva concret?- Concret pot să vă spun par-

tea mea. Am promis și vă pot spune că până astăzi eu am cinci contracte de sponsoriza-re. Din păcate, cinci sunt toa-te. Până astăzi, dar nu a trecut nicio săptămână... Sunt fi rme din Pitești și o persoană parti-culară. Le puteţi nominaliza?- Nu este niciun secret. Ele

sunt la club... Vorbim despre promova-

re. Ipotetic vorbind, credeţi că autorităţile locale și câţiva sponsori locali pot susţine fi-nanciar echipa în Liga I?

- Nu. Pentru Liga I va fi nevoie de un fi nanțator. Un fi nanțator care să vină cu 51%... V-aţi gândit încă de acum

la acest aspect?- Cum l-am căutat anul tre-

cut, avem acum la dispoziție un an să-l căutăm și să-l adu-cem la club. Vor fi foarte im-portante și rezultatele echipei, pentru că, pe măsură ce vor veni rezultatele, vor veni și potențiali investitori. Cum comentaţi interesul

scăzut al piteștenilor pentru fotbalul de pe Stadionul “Ni-colae Dobrin”?

- Aici am o mare problemă. Inițial am zis că, dacă suntem de acord ca pe stadion să vină Steaua, Craiova, piteștenii vor reînvăța drumul către stadi-on. Din păcate... Cred că și acea perioadă lungă în care FC Argeș a fost într-un con de umbră și-a pus ampren-ta serios asupra acestui lucru. Sunt și destule legende pe aici prin Pitești... Trebuie să de-monstrăm că suntem altfel și că nu ne dorim altceva decât performanța. Ce le transmiteţi dv. su-

porterilor alb-violeţi cu oca-zia împlinirii a 40 de ani de la câștigarea ultimului titlu de campioană a FC Argeș?

- Le transmit faptul că eu personal și primarul munici-piului Pitești vom fi tot timpul alături de dânșii și îi rugăm să fi e alături de noi, ca să pu-tem să ajungem din nou acolo unde știu că își doresc și unde am fost odată și unde merităm să fi m.

FC Argeş: 66 de ani de existenţă şi 40 de ani de la câştigarea celui de-al doilea titlu de campioană

„Lumea pe afară se cățăra pe burlane ca să ne vadă pe noi”

Andrei Speriatu: „În primul rând, a fost o surpriză pentru toată lumea fotbalului pentru că să câștigi la Dinamo cu titlu pe masă, cum se spune, era foarte greu la momentul respectiv. Numai că, într-adevăr, noi la vremea respectivă aveam o echipă foarte bună și ne-a stat la îndemână să fa-cem acest lucru. Îmi amintesc că în momentul când am ajuns la Pitești a fost o nebunie totală. Îmi aduc aminte că am mers la Restaurantul «Argeș» pe vremea aia și lumea pe afară se cățăra pe burlane ca să ne vadă pe noi acolo. A fost atunci o efervescență mare în oraș, a fost toată lumea foarte mulțumită și mândră de succesul nostru și mă bucur că am făcut parte din acea echipă. Mă bucur că generația noastră a reușit să aducă acea mare performanță”.

„Îmi amintesc și acum de colegii mei așa cum erau atunci, așa tineri...”

Marin Radu II: „A fost o mare bucurie atunci și iată că acum a rămas aceeași mare bucurie. Lumea era bucuroa-să... Îmi amintesc îmbrățișările după meci, golurile pe care le-am marcat. Îmi amintesc și acum de colegii mei așa cum erau atunci, așa tineri... O echipă frumoasă, cu oameni minunați. Lumea i-a purtat pe brațe pe colegi, zeci de mii de oameni erau în Pitești pe străzi atunci. Cred că se mai poate repeta o astfel de performanță, dar depinde de modul în care se va organiza fotbalul în Argeș. De ce nu? Cui îi place fotbalul poate să facă performanță”.

„Dobrin i-a spus arbitrului să nu mai prelungească meciul, că oricum mai dăm goluri”

Augustin Eduard își amintește: „Anul 1979 pentru mine înseamnă câștigarea campionatului. Prima imagine care îmi vine acum în minte este cu nea Gicu Dobrin când a dat acel gol lui Anuței. Îmi amintesc că arbitrul voia să mai prelungească partida și nea Gică Dobrin i-a spus să nu mai prelungească meciul, că oricum mai dăm goluri. Și chiar așa s-a și întâmplat... La venirea în Pitești era o mare de oameni, am fost primiți la Primărie etc...”.

„A trebuit ca miliția să-i păcălească pe oameni că venim pe un drum, ca să putem veni pe altul”

Daniel Ionașcu: „Este o bucurie și o mare plăcere că am făcut parte din această echipă. Sunt mândru că am fost crescut de FC Argeș alături de ceilalți colegi ai mei. Mă bucur pentru toate realizările care au fost făcute la această echipă și de faptul că am făcut și eu parte din acest club minunat. Câștigarea meciului cu Dinamo a fost o plăce-re extraordinară. Îmi amintesc că în momentul când am ajuns la Pitești nu mai puteam să intrăm în oraș din cauza spectatorilor. Toate străzile de la intrarea în oraș erau pline cu oameni. A trebuit ca miliția să-i păcălească pe oameni că venim pe un drum ca să putem veni pe altul, ca să putem să ajungem în centru”.

„Pe stadionul lui Dinamo am fost susținuți de suporterii noștri și de cei ai Rapidului”

Ilie Bărbulescu: „Un eveniment foarte mare, mai ales că am câștigat cu Dinamo pe 24 iunie, ziua mea de naștere, atunci când am câștigat primul meu titlu cu FC Argeș. O zi pe care nu pot să o uit niciodată și care îmi aduce atâtea satisfacții împreună cu adevăratul FC Argeș. Îmi amin-tesc de nea Gică Dobrin, care a fost genial, și atmosfera extraordinară care s-a creat în tribună cu suporterii așa-zișii rapidiști piteșteni, o galerie imensă care a fost alături de noi, formată din suporterii noștri și cei ai Rapidului, care au venit și ne-au susținut”.

„Cei care sunt acum să fi e și ei chemați ca și noi în urma unor succese așa cum am avut noi”

Nicolae Radu III: „Cei care sunt acum să fi e și ei chemați ca și noi în urma unor succese așa cum am avut noi. Pentru mine a fost o bucurie cum nu am avut niciodată. Să ieși pe primul loc în țară... Ce se putea mai bine? Mulțumesc fotbalului, care mi-a dat multe... Mă mândresc că am fost alături de ce a fost mai bun în fotbalul românesc. Să dea Dumnezeu să mai repetăm aceste momente frumoase de acum înainte!”.

FC Argeș a sărbătorit weekend-ul trecut 66 de ani de existență și 40 de ani de la câștigarea celui de-al doilea titlu de campioană a României. Evenimentul a fost marcat așa cum se cuvine de toată sufl area fotbalistică argeșeană. La această dublă sărbătoare au participat fostele glorii alb-violete care au făcut din FC Argeș un brand pe plan național și internațional, o parte dintre foștii conducători care de-a lungul timpului au condus destinele grupării din Trivale și invitați de marcă. Cu această ocazie am realizat un interviu cu Cristian Gentea, președintele Consiliului de Administrație al clubului, și am vorbit cu foste glorii ale fotbalului piteștean despre momentul extraordinar din 1979.

Marius Ionel

CRISTIAN GENTEA: „Ceea ce au făcut oamenii aceştia este greu de egalat, dar trebuie să reînnodăm tradiţia”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii și asimilate sa-lariilor din activități independente, din drepturi de proprietate intelec-tuală, din activități agricole, silvi-cultură și piscicultură, supuse im-pozitului pe venit, benefi ciază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handi-cap, precum și de indemnizație lunară.

În prezent, indemnizația lunară este în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultime-le 12 luni din ultimii 2 ani anteri-ori datei nașterii copilului.

Cuantumul minim al acesteia nu poate fi mai mic decât suma rezul-tată din aplicarea unui coefi cient de multiplicare de 2,5 la valoarea

indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim nu poate depăși 8.500 de lei.

După împlinirea de către copil a vârstei de un an, persoanele care au optat pentru acordarea conce-diului pentru creșterea copilului au dreptul, la cerere, la concediu fară plată, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, iar perioada de acordare se stabilește de comun acord cu angajatorul.

Salariatul are posibilitatea să în-trerupă concediul și să revină la serviciu iar, în perioada în care ar avea dreptul să benefi cieze de con-cediul pentru creșterea copilului și indemnizația lunară aferentă, obține stimulent de inserție lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea co-pilului.

Dreptul salariatului la conce-diu pentru creșterea copilului dă naștere și altor drepturi și obligații în sarcina părților la contractul in-dividual de muncă, așa cum ar fi dreptul salariatului de a întrerupe concediul și de a reveni la serviciu, interdicția angajatorului să dispu-nă încetarea raporturilor de muncă în cazul salariaților care se afl ă în concediu pentru creșterea copilu-lui (interdicția nu este aplicabilă în situația concedierilor intervenite ca urmare a reorganizării judicia-

re sau a falimentului angajatoru-lui), precum și prelungirea acestei interdicții timp de 6 luni după re-venirea defi nitivă a salariatului în unitate.

Dacă postul pe care era angajat benefi ciarul concediului pentru creșterea copilului s-a desfi ințat, la întoarcere angajatorul e obligat să ofere un alt post, dar dacă nu exis-tă această posibilitate sau salariatul nu acceptă ofertele sale, îi poate da un preaviz de concediere de 20 de zile lucrătoare, în care să caute un alt loc de muncă.

Dacă persoana în cauză nu găsește alt loc de muncă, are drep-tul să benefi cieze de indemnizație de șomaj.

La data când părintele revine din concediu, contractul de muncă se reia în condiții similare, astfel că angajatorul trebuie să îi ofe-re același loc de muncă, aceeași funcție și același salariu.

Dacă salariile tuturor celor din societate au crescut între timp cu un anumit procent, iar salaria-tul întors din concediul pentru creșterea copilului nu ar avea parte de același tratament, atunci acest comportament este discriminato-riu.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Drepturile părintelui salariat la întoarcerea din concediul de creştere a copilului

Cercul de Cercetări Istorice „Preot Cpt. Gheorghe I. Cotenescu” și Asociaţia Urmașilor Persecutaţilor Re-gimului Comunist din România au organizat săptă-mâna trecută, la Cercul Militar Câmpulung, o nouă conferinţă naţională din ciclul „Centenar”, intitulată „De la Nistru până la Tisa cu Regimentul 9 Vânători.

Martirajul ofi ţerilor Dabija, Rasoviceanu și Cotenescu în închisorile comuniste”. A fost un eveniment care se încadrează în manifestăriler desfășurate în acest an pentru a marca eliberarea Transilvaniei, după Unire, și intrarea trupelor Armatei Române în Ungaria.

Potrivit profesorului Radu Petrescu Muscel, cel care a conferenţiat la Câmpulung și care, prin Cercul de Cercetări Istorice, organizează ciclul „Centenar”, mo-mentele de acum o sută de ani au fost marcate și la Beiuș, municipiu eliberat de Armata Regală Română. A fost și ocazia pentru a se conferi titlul de Cetăţean de Onoare Post-Mortem pentru doi ofi ţeri din Regimen-tul 9 Vânători, generalul Gheorghe Rasoviceanu și pre-otul căpitan Gheorghe Cotenescu. Decizia ardelenilor îl onorează pe preotul Gheorghe Cotenescu, profesor al Bisericii Ortodoxe Române în perioada interbelică, venind în completarea titlului atribuit deja de Consi-liul Local al Municipiului Câmpulung Muscel în anul 2013. Procedura este în curs de fi nalizare și în comuna Stoenești, dar suspendată din anul 2012 (localitate în care s-a născut și și-a petrecut o treime din viaţă), în municipiul Târgoviște și în Voinești - Dâmboviţa, sa-tul Izvoarele. C.I.B.

Triplă Cetăţenie de Onoare Post-Mortem pentru un preot căpitan muscelean din Războiul de Reîntregire şi Campania de Eliberare a Ardealului

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

O scrisoare care n-a mai ajuns la destinaţie

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Într-una din paginile Jurnalului de operaţii de la Di-vizia 3 infanterie din Pitești apare un raport special al Regimentului 30 Dorobanţi Muscel pentru decorarea sublocotenentului Ilie Cristea, post-mortem, cu Ordi-nul „Mihai Viteazul” clasa a III-a (cea mai înaltă dis-tincţie militară ce se acorda ofi ţerilor). Se menţionează că acesta căzuse eroic în fruntea plutonului său la ata-cul dat la Delniţkaia. Pe acest raport, comandantul di-viziei, generalul Ioaniţiu (viitorul șef de Stat Major Ge-neral) a scris doar trei cuvinte: „Merită cu prisosinţă”.

Faptul excepţional este că acest raport era însoţit de o scrisoare scrisă de erou pentru mama sa. Ea a fost purtată de erou timp de trei săptămâni în porthart-ul său, încleștarea luptei nedându-i posibilitatea de a o expedia:

„Octiabry1 septembrie 1941În atac

Scumpa mea mamă

Îţi scriu acum când în jurul meu cad vitejii fi i al Mus-celului în lupta Sfântă a Crucii contra iadului comunist. Obuzele se sparg, gloanţele șuieră și totuși nimic nu ne oprește. Înainte! Cu Dumnezeu pentru Victorie. Avioa-nele rusești ne seceră de sus cu mitralierele, brandurile ne curmă fi rul zilelor și totuși Odessa tot se apropie de noi, încet, încet. Încă 15 km și gata.

Mamă dragă, stau în groapă cu Icoana Dumitale îna-inte, te văd ca prin vis și tot ceea ce odinioară era al meu acum l-am uitat de tot, căci numai ce-i prea frumos se uită.

Mamă dragă, știi cât de bun cu toţii am fost.Acel ce vrea să vadă puterea lui Dumnezeu să vină aici

și Dumnezeu ne va ajuta să învingem, căci dreptatea bi-ruie minciuna… dar câte jertfe!... și câţi vor mai cădea!! Mulţi… Mulţi de tot.

Gândul meu numai la Dumnezeu este și acolo, la Câm-pulungul Muscelului, te văd, mămică, mergând la bise-rică să te rogi Celui Prea Puternic pentru mine, pentru viaţa mea.

De voi muri, Mamă, dacă Dumnezeu va vrea ca și ulti-mul copil ce ţi-a rămas să-l ia la El… nu mă plânge. Sus, în Ceruri, voi fi i la Lenuţa… sora mea… pe care am visat-o râzând chiar astăzi. E rău… așa mi-ai scris… corpul meu va fi înmormântat aicea în Ucraina, unde tot se mai aude cuvânt Românesc.

N-ai să mă poţi vedea și nici aduce la Câmpulung.Buna mea Mamă, fi i mândră că fi ul tău… a murit pe

câmpul de onoare în fruntea plutonului său, pentru legile lui Hristos și în Dreptate. Sublocotenentul Ilie Cristea, fi u de militar, nu putea muri altfel.

Din lumea cea de veci voi vedea o Românie fericită, Mare… așa cum Bunicii au visat-o… Te voi vedea pe tine, Mamă, gârbovită de durere, cu ochii orbiţi de la-crimi, plângând doi copii pierduţi în același an.

Și de va fi prea grea a lacrimii povară, scumpa mea Mamă, și sus în Ceruri vom fi iarăși laolaltă… iubin-du-ne!

Logodnicei mele, Lenuţei mele dragi, spune-i, Mamă, că voi veghea de sus asupra fericirii ei… că am murit apărând Ţara și pe ea… Să fi e mândră de mine. Am merit dragostea ei. Să se mărite cu unul care o va face fericită. Eu am iubit-o prea mult. Poate de aceea nu va fi a mea.

Spune-i lui Tăticu să crească pe Nelu, cu grijă să nu se stingă neamul nostru. Numele de Cristea să rămână mai departe, să-l facă și pe el ofi ţer al Crucii și Dreptăţii.

A muri pentru Ţara ta este o cinste de care nu toţi se bucură.

A fi pomenit de urmași cu fi ori în glas și în inimă este o onoare de care nu toţi sunt vrednici.

Fii mândră, Mamă, Tată și Logodnică. Fiţi mândri!Nu plânsul răscumpără moartea mea. Eroii nu se

plâng, ei se preamăresc!Adresa mamei:BUDULUCA MARIA, str. Muzeul Fundeni, nr.17,

Câmpulung Muscel”

N.B. Această scrisoare am găsit-o în porthartul sub-locotenentului Ilie Cristea, mort în fruntea plutonului 2 (Cp.5/R30 Dorobanţi Muscel), în ziua de 21 sep-tembrie 1941, în valea ce desparte Bolșaia Bostanara de Bolșaia Buniţkaia. Semnează comandantul Cp. a 5-a din R. 30 Dorobanţi Muscel, lt. FLOREA STAN.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă şi traduceri

emigrare temporară şi permanentă

CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

Subsemnatul Dascălu Nicolae declară pierdute documentele în original ale mopedului

proprietate personală. Se decară nule.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987.

Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110.

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză, nivel

mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter (pretabil birou/

cabinet medical), centrală termică

proprie, proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel.

0721776511

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

Primăria Comunei Rociu, organizează con-curs pentru ocuparea următoarelor funcţii pu-blice de execuţie vacante de: Consilier, clasa I, grad profesional superior – Compartiment cadastru, registru agricol, urbanism și arhivă- un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment achiziții publice - un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment buget, fi nanciar- contabil, impozite și taxe- un post; Referent, clasa III, grad profesional superior - Compartiment buget, fi nanciar – contabil, impozite și taxe- un post;

Concursul va avea loc în data de 19 august 2019, ora 10:00 - proba scrisă și 21 august 2019, ora 10:00 - proba interviu la sediul Primăriei comunei Rociu, judeţul Argeș.

CONDIŢIILE DE PARTICIPARE:- condiţiile generale, prevăzute de art. 54 din Le-

gea nr. 188/1999 (r2);

- studii universitare de licenţă absolvite cu diplo-mă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: știinţe inginerești, știinţe agricole și silvice, știinţe juridice, știinţe economice sau în specializările administraţie publică și știinţe politice.

- vechimea în specialitatea studiilor necesare ocu-pării postului – minim 7 ani pentru funcţia de consilier, clasa I, grad profesional superior și func-ţia de referent, clasa III, grad profesional superior, iar minim 5 ani pentru funcţia de Consilier, clasa I, grad profesional principal și funţia de consilier, clasa I, grad profesional principal

Bibliografi a se afi șează la sediul Primăriei Comu-nei Rociu, judeţul Argeș.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la Pri-măria Comunei Rociu - Secretar comisie concurs, în termen de 20 zile de la data publicării anunţului în Monitorul Ofi cial al României, Partea a III-a.

Relaţii suplimentare la Primăria comunei Rociu- telefon 0248688115.

PRIMĂRIA COMUNEI ROCIU, JUDEŢUL ARGEŞ ANUNŢĂ:

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relaţii, la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

SC TERRA CONSTRUCT LAND SRL, cu sediul în Pitești, str. Gării, nr.7, judeţul Argeș, prin cererea depusă la APM Argeș, a so-licitat autorizaţie de mediu pentru deșfășurarea activităţii de „Sortare agregate minerale, cod CAEN 0812” și „ Fabricarea betonului, cod CAEN 2363”, în comuna Dârmănești, sat Piscani, nr. 7, ju-deţul Argeș.Informaţii referitoare la prezen-

ta activitate, precum și eventualele sugestii și contestaţii se pot obţi-ne , despectiv depune, în scris, sub semnătură și cu date de identifi care la sediul APM Argeș, str. Egalită-ţii, nr.50, telefon 0248/213.099, în termen de 15 zile lucrătoare de la publicarea (afi șarea) anunţului.

La începutul acestei săp-tămâni s-a stins din viață, la onorabila vârstă de 85 de ani, Nicolae Leonăchescu, fost deputat din partea Par-tidului România Mare, Fi-liala Argeș. Înmormântarea va avea loc miercuri, 7 au-gust 2019, în localitatea na-tală Stroești, județul Argeș.

Nicolae Leonăchescu a fost deputat în legislaturile 1992-2004, ales în județul Argeș pe listele Partidului Româ-nia Mare. Pentru activitatea parlamentară deosebită i s-a conferit Ordinul Național Serviciul Credincios în gra-dul de Cavaler. În intervalul 10 decembrie 1957 - 15 sep-tembrie 2001 a fost cadru di-dactic universitar, profesor, 1977-2004, la Institutul de Construcții București, de-venit ulterior Universitatea Tehnică de Construcții din București. Doctor-inginer în Termodinamică tehnică și Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova, Leonăchescu a fost invitatul universităților din: Dres-

da (1971), Moscova (1977), Strasbourg (1991), Cham-bery (1994) și Chișinău (1991, 1994 și 2004). Fon-dator și președinte executiv (1972-1992) al Societății Cultural-Științifi ce Stroești-Argeș, (1990-1998) al Societății Române a Termo-tehnicienilor, Leonăchescu a fost și redactor-șef al revis-tei TERMNOTEHNICA (1993-1998), director al pe-riodicelor STROEȘTENII (1994-2004) și POSADA (1997-2004).

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

A murit Nicolae Leonăchescu, fost deputat PRM de Argeş

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

În perioada 9-11 august, în comuna Corbi se desfășoară a II-a ediție a „Stonebird”, cel mai mare festival rock din mediul rural din România. „Jurnalul de Argeș” este partener media al acestui eveniment. La „Stonebird” va concerta pe 9 august, în prima seară a festivalului, și trupa Timpuri Noi, una dintre cele mai îndrăgite formații românești.

De la înfi ințarea din 1983 până în 1991, Timpuri Noi a fost ceea ce se numește o trupă underground, în special datorită versurilor și subiectelor abordate în piese, considerate subversive de către regimul comunist. Trupa era interzisă la radio și tv, iar cluburile care îi găzduiau riscau să fi e închise, după cum spunea Dan Iliescu într-un interviu radio în 1997.

După 1989 și căderea comunismului, Timpuri Noi începe să își facă loc în cu-rentul principal al perioadei. Anii 1994 și 1995 sunt cei mai de succes pentru Tim-puri Noi, trupa fi ind descoperită și apre-ciată deopotrivă de media și de tineret.

Formația a fost prezentă la toate edițiile Festivalului Rock București, având onoa-rea să deschidă recitalurile unor nume importante cum ar fi : Ian Gillan și Uriah Heep (1992), Asia și Scorpions (1993), Saxon, Paradise Lost și Jethro Tull

(1994), Iron Maiden și Kreator (1995). Pe data de 20 mai 1994 Timpuri Noi este prima formație din România care apare unplugged într-un spectacol la Teatrul “Ion Creangă” din București (eveniment înregistrat și lansat apoi pe casetă).

În 1995 Timpuri Noi participă la Fes-tivalul RockMania, de pe Stadionul Național, în care au cântat în deschidere pentru Eros Ramazzotti, Joe Cocker și Rod Stewart.

Prima trupă românească cu videoclip difuzat de MTV Europe

În 1997, în cadrul concursului Decou-vertes de Rock a l’Est, organizat de Radio France Internationale, în colaborare cu MCM, Timpuri Noi concertează la gala laureaților alături de alte trei câștigătoare ale concursului care a reunit la start pes-te 260 de trupe din 23 de țări din Eu-ropa de Est. Această ocazie marchează și un record: prima trupa românească ce are un videoclip difuzat de posturile internaționale MCM și MTV Europe. Clipul a benefi ciat de puține difuzări, pentru că artiștii au refuzat să facă o piesă în engleză sau franceză.

Trupa se desparte în anul 2001. Într-un interviu acordat Heavy Metal Magazin

în 2002, Dan Iliescu dezvăluie motivul: disensiunile fi nanciare între Iliescu și re-stul membrilor, Iliescu considerând că un artist trebuie să câștige bani doar din mu-zică, nu și din activități conexe. Ceilalți membri aveau și joburi normale, Iliescu reproșându-le că se ocupă mai mult de asta decât de muzică.

Artan înfi inţează formația Partizan, cu care realizează albumul „Am cu ce” în primăvara lui 2002, iar Dan formează ZIDD, o trupă în care el cântă vocal și chitară. Partizan se bucură de un succes efemer cu piesa “Fata mea”, Zidd rămâ-nând puțin cunoscuți publicului. Cele două trupe au viață scurtă, iar Artan re-vine la Timpuri Noi în 2004.

Timpuri Noi revin în 2006 cu un nou album, „Back in Business”.

În 2009, Artan părăsește formația de-fi nitiv și pune pe picioare din nou trupa Partizan, împreună cu Răzvan Moldovan și alți doi membri, interpretând melodii din repertoriul Timpuri Noi și creații proprii.

Cu un sufl u nou, în luna iunie 2010 Timpuri Noi se relansează.

Începând cu anul 2015, formațiile Tim-puri Noi și Partizan încep să susțină mai multe concerte împreună prin țară.

Ce trupe şi solişti vin la Corbi

Ca și în 2018, când lista de invitați a fost una de top, în frunte cu Dave Evans, primul solist al legendarei trupe AC/DC, și în 2019 lista vedetelor ce vor concerta include multe nume sonore. Astfel, vor concerta, printre alții, David Reece, fostul solist al trupei Ac-cept; Cristi Minculescu, Valter&Boro; tru-pele Zob, Timpuri Noi, Bucovina și Dirty Shirt. La „Stonebird” Festival vor cânta și formațiile New Jersey (Italia), cea mai bună trupă-tribut Bon Jovi din lume, și Th e Rock, cea mai bună trupă-tribut AC/DC.

Programul completIată programul complet al Festivalului

“Stonebird”: scena principală – vineri, 9 august: Cristi Minculescu, Valter&Boro, Dirty Shirt, Timpuri Noi, New Jersey; sâm-bătă, 10 august: David Reece (Ex-Accept), Bucovina, Zob, Alex Calancea și Lupii, Th e Rock; After party, second stage – vineri, 9 august: Ţapinarii, Loud Inc; sâmbătă, 10 august: White Mahala. Duminică, 11 au-gust: concert matineu cu Mike Godoroja and Th e Blue Spirit.

Denis Grigorescu

Noi locuri de joacă la Bascov

Potrivit primarului Gheor-ghe Stancu, se afl ă în curs de fi nalizare proiectele privind înfi ințarea a patru noi locuri de joacă prin Grupul de Acțiune Locală. Este vorba despre satele Valea Ursului, Brăileni, Glâm-boc Deal și Scheau. De ase-menea, un alt spațiu de joacă, fi nanțat de la bugetul local, va lua fi ință în satul Glâmboc Vale.

A.C.

Săptămână de fi lm la Lereşti

În aceste zile, Ateneul „Sarmi-za Bilcescu Alimănișteanu” din Lerești găzduiește a IV-a ediţie a Festivalului de fi lm CineSat. Manifestarea este organizată de Asociaţia Culturală Lerești-Muscel, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografi ei, și benefi ciază de prezenţa unor ar-tiști și regizori de excepţie.

În fi ecare zi au loc proiecţii de fi lme, atât artistice, scurt-metraje și lungmetraje, cât și documentare. Și seara, de la ora 21.00, creaţiile cinematografi ce pot fi vizionate în aer liber. Joi va fi „Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor”, de Ema-nuel Pârvu, vineri, „Moromeţii 2”, de Stere Gulea, sâmbătă, „Parking”, în regia lui Tudor Giurgiu, iar duminică, în ulti-ma zi a festivalului, „6,9 pe Ri-chter”, de Nae Caranfi l. C.I.B.

Trupa Timpuri Noi concertează la Festivalul „Stonebird” de la Corbi

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

ce intenţionează să solicite de la ADMINISTRATIA NATIONALA „APELE ROMANE”, Administratia Bazinala de Apa ARGES- VEDEA aviz de gospodărire a apelor pentru „Canalizarea și epurarea apelor uzate menajere în comuna Mozăceni, judeţul Argeș – Rest de executat”

Prin lucrarile de realizare a retelei de canalizare ape menajere nu se vor aduce modifi cari calitative asupra apelor subterane si de suprafata. In procesul de executie nu vor rezulta ape uzate.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modifi cările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot con-tacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii și reco-mandări se pot adresa solicitantului la adresa:

- Primaria Comunei MOZACENI, jud Arges, tel. 0248/697282, reprezentata de doamna Liana Corina Duna – primar ;

- Administratiei Bazinale de Apa ARGES-VEDEA Pitesti, str. Campulung nr. 6-8, cod postal 0300, tel.0248/223449.

Această informare este efectuată de COMUNA MOZACENI, tel. 0248/697116, cod fiscal: 5010170

„Stimată Redacție!

Urmare a «Lecției de istorie» - Piața Mi-lea - elaborată de dl. profesor Carp în «Jur-nalul de Argeș» din 10 iulie 2019, vă rog să primiți din parte-mi propunerea pentru o denumire cât mai strălucitoare a «buricului târgului», anume Piața Simfoniei Lalelelor.

Să acordăm «Cetățenia de Onoare» unei manifestări înălțătoare care aproape de o jumătate de secol înnobilează viața comunității piteștene, sporind notorietatea acestor meleaguri pe meridianele lumii.

Să o încetățenim pentru veșnicie, ferind-o de convulsiile vremurilor «democrati-ce», prilejuite de schimbarea edililor (vezi 2019).

Alături de Stema Piteștiului, laleaua, să o plantăm, să prindă rădăcini...

Aici s-a născut Simfonia Lalelelor în 1978, în Casa solidarității sociale, ieșind în afară, invadând cu harul Dumnezeiesc al farmecului fl orilor actuala piață, care cu predestinație ar putea să-i poarte numele și chiar să o adăpostească din nou!

Ar trebui să facem mai mult pentru ca și comunitatea piteșteană (argeșeană) să se bucure nu numai de o manifesta-re cultural-tehnico-științifi că, dar și din punct de vedere al aspectelor economico-fi nanciare, turism ș.a.m.d., inclusiv pro-movarea internațională.

Încredințez ideea și îndemn valoroasa redacție a «Jurnalului de Argeș» (Gabriel Grigore, Cristian Vasile, Denis Grigores-cu, Marius Ionel, Alina Crângeanu) să nu pregete în a-i crea opinie favorabilă și în fi nal - «Piața Simfoniei Lalelelor».

N.B. O denumire cu deschidere spre cultură, spre spirit, spre armonie, spre lu-mină, s-ar putea înscrie și ca un element compensatoriu, de purifi care, opus «expe-rimentelor» întunecoase petrecute în seco-lul trecut în Pitești.

Vă mulțumesc!Ilarie Isac”

„Piaţa Milea ar putea avea o denumire cât mai strălucitoare, şi anume Piaţa Simfoniei Lalelelor”

Propunere inedită a „părintelui” Simfoniei Lalelelor, dr. ing. Ilarie Isac:

În perioada 8-11 august se va desfășura prima ediție a FESTI-VALULUI-CONCURS NAȚIONAL DE FOLCLOR „MIOVENI”. În concurs vor intra 8 grupuri din regiunile țării. De asemenea, alte grupuri de dansatori din Rusia și China vor urca pe scenă din postura de invitați speciali.

Cele opt grupuri care vor intra în competiție, desemnate în urma preselecțiilor, sunt: Ansamblul Balada Humorului, județul Suceava; Ansamblul Junii Brașovului, județul Brașov; An-samblul Junii Podgoriei, județul Arad; Ansamblul Mugurelul al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca; Ansam-blul Bărăganul, județul Călărași; Ansam-blul Someșul, județul Sălaj; Ansamblul Zestrea, județul Bacău; Ansamblul Doi-na Bascovului, județul Argeș.

Iată și câteva detalii legate de invitații speciali. Din Rusia va participa Ansam-

blul Boyarishnya al Centrului Cultural Istra, oraș afl at în zona administrativă a regiunii Moscova și care este înfrățit cu orașul Mioveni din anul 2007. Ansam-blul Boyarishnya va fi prezent la Mioveni cu un grup de 20 de tineri dansatori, care promit un inedit program artistic cu dan-suri tradiționale.

Din China, Asociația Internațională de Schimburi Culturale din Beijing – Chaoyang va participa cu 2 grupuri de dansuri tradiționale specifi ce din zona Mongoliei (GAOWA Dancing Ensemble) și din Beijing (Grupul Tribe Wildness Dancing Ensemble, din Yuanxiang), ală-turi de un renumit artist instrumentist, Cui Shan - un artist și instrumentalist național versatil, membru al Asociației Muzicienilor Chinezi, oaspete special al "Dream Th eater", "Live Comedy Show" și alte numeroase programe TV celebre în China.

Juriul festivalului va fi format din 5 spe-cialiști în domeniu, oameni de cultură și reprezentanţi ai organizatorilor. Patru dintre membrii juriului sunt Ileana Vie-ru, realizator de emisiuni la Radio Româ-nia, Constantin Enceanu, un simbol al muzicii populare oltenești, Doina Virgi-nia Ișfănoni, istoric și teoretician de artă, argeșeanul Cătălin Oancea, dansator și maestru coregraf.

Premiile Festivalului-concurs sunt con-sistente: Trofeul Festivalului: 8.000 lei; Premiul I: 5.000 lei; Premiul II: 4.000 lei; Premiul III: 3.000 lei; Mențiuni: 3 mențiuni x 1.500 lei.

De asemenea, prima ediție a Festivalului Dogarilor va fi integrată în cadrul mani-festărilor prilejuite de Festivalul Național de Folclor Mioveni în data de 10 august.

Evenimentele sunt organizate de către Centrul Cultural și Primăria orașului Mioveni. Marian Staicu

Opt ansambluri din toată ţara participă la Festivalul-concurs naţional de folclor „Mioveni”

Stropiri fi tosanitare la Piteşti până pe 27 august

În perioada 7-27 august se vor executa tratamente fi tosanitare prin stropiri cu mij-loace terestre contra bolilor și dăunătorilor plantelor. Aceste tratamente se efectuează la arborii și arbuștii ornamentali din parcurile, grădinile publice, aliniamentele stradale și în zonele verzi de pe raza municipiului Pi-tești.

Pe timpul efectuării tratamentului, popu-laţia este rugată să evite scoaterea animale-lor (câini, pisici) în parcuri și pe străzi timp de 2 ore, să protejeze rufele întinse în spaţi-ile deschise, să ţină geamurile închise și să nu blocheze accesul utilajelor care participă la această acţiune.

Tratamentul se va efectua în cartiere, pe timpul zilei, între orele 7:30 – 11:30, după următorul program: 07.08-08.08.2019 – Parc Prundu, b-dul

Petrochimiștilor, b-dul Republicii, cartier Tudor Vladimirescu; 09.08-12.08.2019 – Parcul Tineretului,

Calea Craiovei, str. Exerciţiu, str. Vasile Pîr-van, cartier Războieni; 13.08-14.08.2019 – Parc Central, str.

Maior Șonțu, str. Gheorghe Șincai, cartier Popa Șapcă, Parc Ștrand; 16.08-19.08.2019 – Zona Centru, Calea

București, cartier Traian, str. Mărășești, str. Teilor; 20.08-21.08.2019 – Parc Trivale, Parc

Făget, str. Nicolae Dobrin, b-dul Libertății, cartier Trivale; 22.08-23.08.2019 – Expo Parc, zona

Nord, Calea Bascov, b-dul Negru Vodă, Parc Lunca Argeșului; 26.08-27.08.2019 – Parc Lumina, Parc

Albina, b-dul Nicolae Bălcescu, cartierele Găvana II și III.

În caz de timp nefavorabil, perioada de efectuare a acestor stropiri se va prelungi cu numărul de zile improprii tratamentu-lui. Tratamentele vor fi efectuate dimineața, evitându-se orele cu temperaturi ridicate.

Marian Staicu

Fiul primarului de la Lereşti, 10 pe linie în clasa a XI-a

Zeci de elevi musceleni au fost premiaţi cu ocazia Zilelor Municipiului Câmpulung, rezultate de excepţie fi ind trecute în dreptul lor atât în cursul anului de școală, cât și la di-ferite competiţii naţionale și internaţionale. Printre aceștia s-a remarcat și Vlad Toader (stânga), cel care a fost unul dintre benefi ci-arii „Bursei seniorilor” acordate an de an de către Asociaţia „Generaţia ´83” a Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”. Vlad este fi ul primarului de la Lerești, Marian Toader, și a încheiat clasa a XI-a cu media 10. Având o mie de vise, pasionat fi ind de sport, băiatul de zece al primarului este motivat și de par-ticiparea la acţiuni voluntare și a început să înveţe limba coreeană. C.I.B.

Primaria comunei Micesti, judetul Arges, or-ganizeaza concurs de recrutare pentru ocupa-rea functiei publice de Inspector cadastru si topografi e, clasa I, grad profesional debutant la compartimentul Cadastru si Topografi e din cadrul Primăriei comunei Micești in data de 26 august 2019 - ora 10:00 - proba scrisă si 28 august 2019 - ora 10:00 - interviul, in cadrul Primariei comunei Micesti, sala de consiliu, etaj 1.

Conditii de participare la concurs: • Studii universitare de licență absolvite cu

diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență;

• Cunoștinte de cadastru și topografi e.

De curând am primit pe adresa redacției o scrisoare inedită semnată de dr. ing. Ilarie Isac, nimeni altul decât “părintele” Simfoniei Lalelelor. În această scri-soare adresată redacției “Jurnal de Argeș”, Ilarie Isac face o propunere foarte interesantă, și anume aceea ca Piața Milea să aibă o altă denumire. Este vorba de Piața Simfoniei Lalelelor. Principalul argument al d-lui Isac este acela că în această locație a luat naștere Simfonia Lalelelor în anul 1978. Redăm în conti-nuare în întregime scrisoarea semnată de dr. ing. Ilarie Isac.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

La solicitarea comunităţilor lo-cale din unele localități argeșene, deputatul liberal Dănuț Bica a cerut să se asigure fonduri pentru realizarea sau extinderea reţele-lor de canalizare și a stațiilor de epurare în comunele Boţești, Po-ienarii de Argeș și Valea Iașului, pentru modernizarea unor dru-muri comunale din Ciomăgești, Izvoru, Mozăceni, Poiana Lacu-lui, Ștefan cel Mare și Țițești și pentru construirea unei săli de sport în comuna Schitu Golești. Dănuț Bica: ”Propunerile PNL au fost respinse pentru că par-lamentarii de la PSD și ALDE au alte priorități decât cele de interes național și pentru că bu-getul este construit pe o minciu-nă, iar banii cu care se tot laudă guvernanții nu există. Amenda-mentele formulate de mine, de interes major pentru argeșeni, au fost respinse inclusiv cu voturile deputaţilor și senatorilor PSD și ALDE care au fost aleși în jude-

ţul Argeș. Aceștia s-au opus chiar și propunerii noastre de a asigura bani sufi cienţi pentru constru-irea Autostrăzii Pitești-Sibiu, demonstrând astfel încă odată că actualii guvernanți chiar nu vor să construiască prea curând această autostradă”. De aseme-nea, parlamentarul Dănuț Bica a mai consemnat într-un raport de activitate faptul că ”prezența mea în teritoriu s-a concretizat prin activitățile desfășurate în cadrul birourilor parlamentare deschise în municipiile Pitești, Câmpulung și Curtea de Argeș, audiențele acordate, participarea la diferite evenimente organiza-te în localitățile județului, în-tâlnirile cu reprezentanții unor organizații profesionale, vizitele la primării din județ, conferințele de presă susținute la sediile celor trei birouri parlamentare, parti-ciparea la emisiunile posturilor de televiziune locale etc.”.

M.I.

Deputatul liberal Dănuţ Bica:

„Amendamentele de interes pentru argeşeni au fost respinse de parlamentarii argeşeni de la PSD şi ALDE”

Trailerul fi lmului “Între Chin și Amin”, de Toma Enache, a strâns peste 12.000 de vizu-alizări la doar o săptămână după urcarea acestuia pe youtube. Filmul va avea pre-miera în toamnă și va ajunge în mai multe orașe din Ro-mânia, fi ind confi rmate până în prezent 21 de localități: București, Constanța, Tulcea, Slobozia, Năvodari, Pitești, Călărași, Cernavodă, Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Timișoara, Lugoj, Reșița, Caransebeș, Oravița, Moldova Nouă, Oțelul Roșu, Deva, Alba Iulia, Târgu Mureș.

“Între Chin și Amin” este un fi lm clasic, care aduce în fața spectatorilor o poveste tulbură-toare de viață, petrecută într-una din cele mai crunte perioade din istoria modernă - reeducarea din pușcăriile comuniste. Titlul aces-tuia reprezintă, de fapt, un vers dintr-o poezie scrisă de Toma Enache în anii '90.

„Chiar şi să asculţi adevărul despre ce s-a întâmplat la Închisoarea Pitești e greu şi dureros”

„«Între Chin și Amin» este un tribut adus celor care au cunos-cut suferința. Poveștile uluitoare de viaţă și de rezistenţă ale unor oameni fantastici, povești care au

luat naștere în perioada reeducă-rii, m-au determinat să fac acest fi lm. Am simţit că rezistenţa și tăria de caracter ale acestor oa-meni trebuiau mărturisite și într-un fi lm. Nimic legat de acest su-biect nu e ușor. Chiar și să asculţi adevărul despre ce s-a întâmplat acolo e greu și dureros. Chinurile și torturile la care au fost supuși acei oameni sunt de neimaginat, iar transpunerea lor într-un fi lm artistic nu poate fi nici ea ușoa-ră. Am considerat că este de da-toria noastră să povestim lumii, atât cât putem noi, despre aces-te adevăruri dureroase, despre suferințele îndurate de acești su-peroameni, despre puterea lor de a răbda și, în fi nal, de a ierta”, a declarat regizorul Toma Enache pentru “Jurnalul de Argeș”.

„Între chin și amin... Da... Așa a fost perioada istorică în care fi l-

mul nostru își are rădăcinile, așa am fost și eu atunci când Toma Enache mi-a propus să joc una dintre cele mai odioase fi ințe care a călcat în picioare istoria acestui popor. Am făcut-o pentru că am simțit că trebuie să lăsăm mărtu-rie, să ne cerem iertare pentru tot ce s-a întâmplat și nu trebuie să se mai întâmple. Amin!”, a decla-rat Constantin Cotimanis.

În rolurile principale îi puteți vedea pe Ana Pârvu, Vali V. Popescu, Kira Hagi și Constan-tin Cotimanis. Din distribuție mai fac parte: Ciprian Nicula, Ioachim Ciobanu, Laurențiu Stan, Csaba Ciugulitu, Victoria Cociaș, Teodora Calagiu Garofi l, Dragoș Stoica, Bogdan Sălceanu, Iany Panait, Remus Stănescu, Adrian Culețu, Mircea Taiss, Iu-lian Trăistaru, Armand Crișan, Ștefan Gota, Petrică Moraru, Alexandru Mereuță, Adrian An-ghel, Daniel Nițoi, Cătălin Bo-cârnea, Michael Szegedi, Stelică Murariu, Octav Bjoza, George Stanca, Daniel Sin, Alin Ailioaei, Tina Malamă, Tașcu Lala, Vlad Buzea. Cu participarea extraor-dinară a actorilor: Ion Dichisea-nu și Cezara Dafi nescu.

Filmul este realizat din fonduri private. “Între chin și amin” va fi distribuit de La Steaua Film Stu-dios.

Denis Grigorescu

Peste 12.000 de vizualizări pe Youtube ale trailer-ului fi lmului „Între Chin şi Amin”, inspirat de Experimentul Piteşti

Duminică, 4 august, a avut loc cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Folcloric Național “Brâul de la Boteni”, denumire sub care se desfășoară manifestările menite să marcheze identitatea culturală a comunei. Ca în fi ecare an, Festiva-lul “Brâul de la Boteni” a reunit ansambluri folclorice reprezentative din Argeș, dar și din alte județe ale țării, care și-au dat concursul pe scenă în fața a sute de localnici și vizitatori.

La eveniment au participat reprezentanți ai administrației publice, parlamentari, primari, consilieri județeni și locali. În zi de sărbătoa-re, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a fost alături de cetățenii comunei Boteni, oferind, cu acest prilej, Trofeul Argeșului primaru-lui Vasile Leau, ca reprezentant al comunității, pen-tru conservarea și promovarea tradițiilor muscelene.

Ani de-a rândul, manifestarea de la Boteni a înce-put să devină un reper important în cadrul manifes-tărilor tradiționale din Argeș și din țară. La inițiativa expresă a cadrelor didactice Ion Mihai Ghinescu

și Mihail Măgureanu, actualul director artistic al Ansamblului folcloric “Argeșelul”, cel mai longeviv director de cămin cultural din Argeș, în colaborare cu Centrul Creației Populare Argeș, s-a hotărât or-ganizarea manifestării “Brâul de la Boteni”, unde să fi e invitate toate formațiile care au inclus în re-pertoriul coregrafi c jocurile tradiționale aparținând familiei de brâuri. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înfi ințarea Căminului Cultural Boteni, iar cu această ocazie președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a înmânat Trofeul Argeșului di-rectorului Mihail Măgureanu.

Manifestările dedicate Zilei Comunei Boteni au continuat cu decernarea diplomelor de fi delitate pentru familiile care au împlinit 50 de ani de căsni-cie și pentru persoanele care au împlinit 90 de ani de viață. Festivalul Folcloric “Brâul de la Boteni”, ediția a XXIV-a, s-a încheiat cu un spectacol de muzică populară susținut de cei mai îndrăgiţi soliști consacraţi.

M.I.

Ziua Comunei Boteni a coincis cu sărbătorirea a 100 de ani de la înfi inţarea căminului cultural din localitate

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1306 (7 - 13 august 2019)

Lavinia Năstase, în căutare de interlocutori rezistenți.

Să vină cineva în sală repede, până nu fac o criză de isterie! Vreau să mă cert cu cineva, vreau să jignesc ca

pe vremuri la Primăria Ștefănești!

Tudor Pendiuc, sperând la o carieră administrativă în Africa.

Cum am interdicție la funcții publice în

România, mă tot bate gândul să candidez la o primărie în Botswa-

na. Am auzit că plătesc într-o monedă

interesantă.

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 7-13 august 2019. Primii sărbătoriți, pe 7 august, sunt actrița Mirela Cioabă, medicul Constantin Păun și Adrian Voica, liderul sindicatului SIPA Muntenia. Pe 10 august vor primi felicitările cuvenite avocatul Radu Cătăniciu, Mihai Oprescu, inspector general de stat la Inspecția Muncii. Pe 11 august vor închina o cupă de șampanie Ioan Marian Năstase de la AOA Argeș și profesoara Maria Badea de la Liceul ”Dinu Lipatti”. Nu în ultimul rând, pe 13 august va da de băut omul de afaceri Sergiu Mândreanu. Tuturor sărbătoriților ”Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Mirela Cioabă Radu Cătăniciu Mihai Oprescu

LA MULŢI ANI!

Un muscelean stabilit în Anglia se plimbă cu Dacia Duster fabricată la ARO

Lucian Popescu este un tânăr origi-nar din Muscel care lucrează în Marea Britanie, acolo unde este stabilit. Însă nu rezistă să nu revină pe meleagurile natale, acolo unde, în ultimul timp, se plimbă cu o mașină fabricată pe vremuri la ARO și exportată în Regat.

A găsit automobilul pe internet, unde era licitat, deși era extrem de degradat. „Am cumpărat-o și nici nu mi-a venit să cred cum arăta. Practic era distrusă”, povestește Lucian. „E un model ARO 10.1 vândut, pe vre-muri, de ARO în Marea Britanie sub denumirea de Dacia Duster Roaster”. Un an și ceva i-a luat să refacă mași-na, probleme fi ind cu timpul afl at la dispoziţie, dar și cu găsirea pieselor. „Cine le știe valoarea îţi cere mult, cine nu le are într-o stare mai rea”, spune tânărul despre aventura reface-rii automobilului. A reușit însă, mași-na arată ca nou-nouţă, iar acum vrea să mai cumpere una pe care să o re-condiţioneze. Un alt model, un ARO 244 mai nou, ca să fi e gama completă.

Modelul ARO 10 a fost exportat în Marea Britanie începând cu mijlocul anilor ´80 ai secolului trecut și până imediat după Revoluţie. Nu au fost multe exemplare trimise peste Ca-nalul Mânecii, iar englezii au inclus ARO Dacia Duster în rândul celor mai proaste mașini făcute vreodată.

Cătălin Ion Butoiu