planul de managementplanul de management al parcului nacional domogled-valea cernei 2 1.2. scopul _i...

Planul de Management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei

CUPRINS Capitolul I Introducere şi context………………………… ............................pag.1

1.1. Scurtă descriere a planului……………………… ........................pag.1 1.2. Scopul şi categoriile de arii protejate……………… ...................pag.2

1.2.1. Scopul şi încadrarea generală…………………...............pag.2 1.2.2. Categoria de arie protejată………………………… ..........pag.3

1.3. Bazele legale……………………… ………………… ....................pag.3 1.3.1. Baza legală a planului de management……...................pag.3 1.3.2. Înfiinţarea şi funcţionarea parcului şi a structurilor de administrare...........................................................pag.3

1.4. Procesul de elaborare a planului………………… ................... ...pag.4 1.4.1. Elaborarea planului de management………...................pag.4 1.4.2. Aprobare şi revizuire…………………… ..……......………pag.4

1.5. Proceduri de modificare a Planului……………..........................pag.5 1.6. Procedura de implementare a planului…………........................pag.5

Capitolul II Descriere………………… ……………… .…………… . …........…. pag.7 2. 1. Descriere generală……………………………………… .. . ......... . pag.7 2. 1. 1. Localizare……………………………………… ..….......... pag.7 2. 1. 2. Dreptul la folosinţă şi administrare…………… .........…. pag.10 2. 1. 3. Resurse de management şi infrastructură….….. . ........pag.10 2. 1. 4. Limitele şi zonarea internă a parcului………..….. ........ pag.11 2. 2. Descrierea Mediului Fizico-Geografic……………… .....…...…… pag.16 2. 2. 1. Geologie…………………………… .…………… ..............pag.16 2. 2. 2. Geomorfologie…………………………………… .............pag.17 2. 2. 3. Clima………………………… ………………… .................pag.19 2.2.3.1. Topoclimatul de vale lungă........................................pag.20 2.2.3.2. Topoclimatul de vale îngustă.....................................pag.20 2.2.3.3. Topoclimatul cheilor..................... .................. ............pag.20 2.2.3.4. Topoclimatul de culmi principale înalte.....................pag.20 2.2.3.5. Topoclimatul de culmi principale joase.....................pag.21 2.2.3.6. Topoclimatul de versanţi însoriţi, acoperiţi cu pădure.....................................................................pag.21 2.2.3.7. Topoclimatul de culmi secundare................................pag.21 2.2.3.8. Topoclimatul de versanţi umbriţi, acoperiţi cu pădure.......................................................................pag.21 2.2.3.9. Topoclimatul de pajişti secundare pe versanţi însoriţi.................................................................................pag.21 2.2.3.10. Topoclimatul suprafeţelor calcaroase.........................pag.22 2. 2. 4. Hidrologia…………………… ………..………… .................pag.22 2.2.4.1. Principalele surse de ape termominerale.....................pag.23 2.2.4.1.1.Grupa 7 Izvoare Calde şi forajul Crucea Ghizelei......pag.23 2.2.4.1.2. Grupa Hercules.......................................... ............pag.24 2.2.4.1.3. Grupa Diana...........................................................pag.25 2.2.4.1.4. Grupa Neptun..................................................... ....pag.25 2.2.4.1.5. Grupa sudică (Vicol-Fabrica de Var)..............................pag.26 2. 2. 5. Soluri………………………………… …......…….............. ...pag.27


2. 3. Descrierea Mediului Biotic………………………… ...........................pag.29 2. 3. 1. Flora …………………… ....................................................pag.29 2. 3. 2. Vegetaţia…………………………………………… .........… pag.32 2. 3. 3. Fauna……………………………… …………......................pag.36 2. 3. 4. Habitate……………………… ………………… ...................pag.42 2. 4. Aspecte Culturale, Folosinţa Terenului în Trecut…………… ..........pag.43 2. 4. 1. Mărturii arheologice şi istorice existente în zonă............. pag.43 2. 4. 2. Semnificaţie şi interes pentru zonă………………………… .........pag.43 2. 4. 3. Folosinţa terenului şi gospodărire în trecut…...............…pag.44 2. 5. Aspecte Socio-Economice, Folosinţa Terenului în Prezent............pag.46 2. 5. 1. Comunităţi locale…………………… ……….......................pag.46 2. 5. 2. Factori interesaţi…………………………………… .............pag.48 2. 5. 3. Folosinţa terenului şi a resurselor naturale în prezent ....... pag.48 2. 5. 4. Turism şi utilizări recreative, dotări…………......................pag.49 2. 5. 4. 1. Căi de acces în Parcul Domogled-Valea Cernei..................…................pag.49 2. 5. 4. 2. Posibilităţile de cazare…….………. ....................pag.50 2. 5. 4. 3. Amenajări turistice pentru recreere şi servicii........................…...................pag.50 2. 5. 4. 4. Categorii principale de vizitatori……. ….............pag.51 2. 5. 5. Activităţi educative şi dotări…….…………… . ...................pag.52 2. 5. 6. Activităţi de cercetare şi dotări…………… .….................…pag.52 Capitolul III Scopul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi principalele obiective de management……………………………………………… …............pag.54 Capitolul IV Evaluarea………………………………………………… .......……... pag.55 4. 1. Evaluarea biodiversităţii şi a aspectelor legate de cercetare…......................... ................................……............ …pag.55 4. 2. Evaluarea peisajului şi a mediului fizic………………… . ........... . ...pag.57 4. 3. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere………............ . pag.61 4. 4. Evaluarea aspectelor legate de comunităţile locale.. ……..............pag.64 4. 4. 1. Evaluarea tezaurului cultural……… . ………........... ….... pag.65 4. 5. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică.................................................…pag.68 4. 6. Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din parc.............................................................................pag.69 4. 7. Evaluarea capacităţii de management……………… ........……....…pag.72 4. 7. 1. Evaluarea factorilor de influenţă/limitatori…. …............... pag.73 Capitolul V Acţiuni………………………… ……………………… . . ........…….... pag.74 Capitolul VI Monitorizarea implementării planului de management……....................................................... .........…pag.100 Anexe…………………………………………………………………… ...................pag.105 Bibliografie…………………………… ....................................................….....…pag.168

Planul de Management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei _______________________________________________________________________

1

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a fost înfiinţat în anul 1990, preocupările în ceea ce priveşte activitatea de ocrotire a naturii în acest spaţiu fiind mult mai vechi. Alexandru Borza în 1932 este cel care a concretizat, pentru prima oară într-un cadru legislativ şi informal favorabil conservării naturii, stabilirea primelor rezervaţii ştiinţifice de pe teritoriul României.

Statutul de Parc Naţional, îi conferă Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, dreptul şi obligaţia de conservare a biodiversităţii şi de dezvoltare durabilă a turismului, ţinând cont totodată de unicitatea peisajelor şi a comunităţilor de pe suprafaţa parcului.

Prezentul plan de management a fost elaborat cu concursul factorilor implicaţi în desfăşurarea diverselor activităţi de pe suprafaţa parcului, în scopul de a defini un cadru de dezvoltare armonioasă, în concordanţă cu obiectivele pe care trebuie să le aibă în vedere un parc naţional. Perioada pentru care s-a întocmit acest plan este de 5 ani, modul în care urmează a se interveni în implementarea sa fiind unul participativ (toţi factorii interesaţi se vor exprima cu privire la implementare (în cadrul Consiliului Consultativ).

Managementul trebuie să fie unul de tip integrat, care să poată asigura corelarea tuturor datelor şi evenimentelor de orice fel de pe suprafaţa parcului, asigurând astfel coerenţa necesară în luarea deciziilor cu privire la această arie protejată.

Deşi s-au scris foarte multe lucrări ştiinţifice despre varietatea mare de plante, animale şi nu numai, toate aceste date nu pot să garanteze conservarea biodiversităţii din acest spaţiu decât prin înglobarea lor într-un plan de management. Numai astfel, se reduce considerabil riscul de „a pierde” din biodiversitate în perioada de timp imediat următoare.

În trecut, turismul de orice fel nu a fost bine reprezentat pentru acest spaţiu, dar în următorii 5 ani această activitate va căpăta cu siguranţă alte valenţe. În scopul creării unei infrastructuri turistice corespunzătoare, acest plan de management va oferi suportul informaţional necesar, în concordanţă cu obiectivul principal al unui parc naţional – acela de conservare a biodiversităţii.

În general, constituirea unui parc naţional se face în aşa fel, încât să nu existe comunităţi de oameni în zona desemnată astfel. Ca o excepţie de la regulă, în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei întâlnim mici comunităţi umane care îşi desfăşoară activitatea tradiţională în conformitate cu „dezideratul de Parc Naţional”.

Prezenţa acestor comunităţi nu face altceva decât să ofere un model de convieţuire durabilă cu natura în interiorul unei arii naturale protejate, însăşi existenţa acestei biodiversităţi ridicate fiind datorată parţial oamenilor. Pierderea acestor aşezări cu iz arhaic ar duce la modificări de peisaje şi chiar de ecosisteme, într-un mod total şi poate iremediabil.

Planul va sta la baza activităţii Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de Parc.


2

1.2. Scopul şi categoriile de arii protejate

1.2.1.Scopul şi încadrarea generală Conform prevederilor OUG nr. 57/ 29.06.2007 (art. 5, alin. 2 - anexa nr.1) privind

regimul ariilor protejate naturale, PNDVC face parte din categoria parcurilor naţionale, „ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice”.

Parcurile naţionale corespund categoriei UICN II şi sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional.

În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin prezentul plan de management.

1.2.2.Categoria de arie protejată Suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este de 61. 211 ha (în

proiecţie stereografică 70 datum Dealu Piscului 1970). Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei va iniţia împreună cu

sprijinul Consiliului Ştiinţific al Parcului procedura de desemnare a unei anumite suprafeţe din Rezervaţia Naturală Domogled ca Rezervaţie Ştiinţifică (parcelele 113B – 122 mai exact 328 ha) corespunzătoare categoriei I UICN - arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură.

De asemenea, se propune includerea peşterilor termale Grota cu Aburi, Avenul lui Adam, Peştera Hercules, Peştera de la Despicătură, Peştera Diana şi Peştera Sălitrari în Clasa A – „peşteri de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional” şi se constituie ca rezervaţii ştiinţifice.

Relaţia între obiectivele de management şi categoriile de arii protejate definite mai sus este redată în tabloul 1. 2. 2., deciziile manageriale trebuind să respecte ordinea de priorităţi.

1. 2. 2. Relaţia dintre obiectivele de management şi categorii Obiectiv de management I II Cercetare ştiinţifică 1 2 Protecţia sălbăticiei 2 2 Protecţia diversităţii speciilor/genetice 1 1 Menţinerea serviciilor 2 1 Protecţia trăsăturilor naturale/culturale - 2 Turism şi recreere - 1 Educaţie - 2


3

Utilizarea durabilă a resurselor ecosistemului - 3 Menţinerea atribuţiilor cultural tradiţionale - - Legenda: 1 - obiectiv primar, 2 - obiectiv secundar ,3 - obiectiv potenţial aplicabil ,- - obiectiv neaplicabil

1.3. Bazele legale

1.3.1.Baza legală a planului de management Elaborarea Planului de Management s-a făcut în baza OUG 57/29.06.2007, art.21 alin.1 şi alin.3. De asemenea, trebuie menţionat că prezentul plan de management a fost elaborat şi în temeiul Contractului de Administrare încheiat între MMGA şi RNP – Romsilva. 1.3.2. Înfiinţarea şi funcţionarea parcului şi a structurilor de administrare a) Înfiinţare: - Comisia Monumentelor Naturii –1973 – propune înfiinţarea a 11 parcuri din ţară, printre care şi Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.

- Ord. 7/1990 MAPPM privind înfiinţarea a 13 parcuri naţionale în România; b) Funcţionare:

- Legea 137/29. 12. 1995, art. 55 privind protecţia mediului – republicată, completată şi modificată prin OUG 91/2002;

- Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic; - Legea 310/2004 - Legea Apelor; - Legea 26/24. 04. 1996 Codul Silvic; - Legea 120/2004 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului

forestier naţional; - HG 314/12. 06. 1998 privind actualizarea limitelor amenzilor prevăzute în Legea

protecţiei mediului 137/1995; - HG 427/2004 pentru aprobarea instrucţiunilor cu privire la circulaţia materialelor

lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund; - Legea 72/2002-Legea Zootehniei; - Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului; - Legea 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

– Secţiunea a-III-a Zone Protejate; - Legea 31/03. 04. 2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; - Ordinul MMGA nr. 380/2008 privind constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului

Naţional Domogled-Valea Cernei; - Ordinul MMGA nr. 939/2005 privind constituirea Consiliului Consultativ al Parcului

Naţional Domogled-Valea Cernei; - HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi

parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;


4

- Ordinul 552/2003 al MAPAM, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

- Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate;

- Legea 265/2006, din 29. 06. 2006 privind protecţia mediului.

Componenţa Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este stabilită legal şi este redată în anexa I la prezentul plan de management.

Componenţa Consiliului Consultativ al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este stabilită legal şi este redată în anexa II la prezentul plan de management.

1.4. Procesul de elaborare a planului

1.4.1. Elaborarea planului de management Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei a fost întocmit

de echipa Administraţiei prin consultarea Consiliului Ştiinţific al Parcului şi ţinând cont de propunerile şi obiecţiile formulate de către membrii Consiliului Consultativ. În acest sens au fost studiate o serie de lucrări ştiinţifice cu privire la aria protejată şi au fost colectate date de la primăriile pe raza cărora se află comunităţile locale din parc şi limitrofe suprafeţei parcului, precum şi de la instituţiile care îşi desfăşoară aria de competenţă pe suprafaţa parcului.

Fiecare membru al echipei a avut de elaborat anumite capitole repartizate, acestea fiind discutate în atelierele de lucru organizate pentru definitivarea planului de management.

1.4.2. Aprobare şi revizuire Planul de management se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în urma obţinerii următoarelor avize: − avizul Consiliului Ştiinţific, − Consiliului Consultativ de administrare şi − Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate. Revizuirea Planului de Management se va face o dată la 5 ani.


5

1. 5. Proceduri de modificare a Planului Planul de management al PNDVC este documentul oficial al unui proces continuu,

care în timp face posibilă realizarea unui management eficient, productiv şi adaptabil, pe termen lung, în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Procesul de elaborare al planului de management trebuie să fie astfel conceput, încât să fie adaptabil, să poată fi modificat, ţinut la zi şi având componente ce pot fi ajustate ca reacţie la circumstanţele care apar.

Motivele pentru care se impune adoptarea unui management adaptabil sunt: - mediul în continuă schimbare;

- schimbările cauzate de diverse fenomene naturale imprevizibile pot duce la reconsiderarea modului de conservare a biodiversităţii;

- activităţile antropice desfăşurate pe suprafaţa parcului; - modificarea intensităţii influenţei factorilor socio-economici.

Planul de management joacă rolul unui ghid, a unui instrument şi a unui stimulent pentru ca echipa de management a parcului să lucreze eficient pentru realizarea unui scop clar, permiţând astfel flexibilitate în procesul de decizie. Planurile detaliate de acţiune se elaborează anual de către APNDVC, cu aprobarea Consiliului Ştiinţific, având la bază prevederile Planului de Management şi luându-se în considerare situaţia curentă atât de pe teritoriul Parcului, cât şi în ceea ce priveşte resursele de management.

Pe parcursul implementării Planului de Management al PNDVC, competenţa aprobării schimbărilor care se impun revine astfel:

1. Autorităţii centrale pentru mediu când modificările sunt la nivel de obiective, acţiuni, sau la nivelul regulamentului de funcţionare, cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secţiunea 1. 4. 2. ;

2. Consiliului Ştiinţific, dacă modificările se referă la priorităţi, aspecte legate de cercetare şi conservarea biodiversităţii;

3. APNDVC dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual. Propunerile de modificare ale planului de management pot fi generate de structura de

administrare, de ONG-uri, de administratorii sau de proprietarii de terenuri de pe suprafaţa parcului, precum şi de diverşi specialişti (cercetători ştiinţifici).

1. 6. Procedura de implementare a planului Implementarea planului de management al Parcului Naţional Domogled-Valea

Cernei se realizează de către Administraţia Parcului, conform acţiunilor prevăzute în planurile de lucru anuale.

Întocmirea planurilor de lucru anuale se realizează în trimestrul patru al anului premergător şi se aprobă de Consiliul Ştiinţific cu consultarea în prealabil a Consiliului Consultativ, privind activităţile ce pot interesa principalii factori din parc.

Atunci când, între Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi Consiliul Consultativ, apar divergenţe privind anumite acţiuni, Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a lua deciziile finale, cu privire la aceste activităţi.


6

Activităţile din planul anual de lucru se implementează/organizează astfel: Ø De către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin

responsabilii de activitate, din cadrul echipei de administrare. Ø Prin contracte de colaborare în care sunt implicaţi voluntari, ONG-uri, servicii

publice; Ø Prin contracte ferme cu persoane fizice (cercetătorii ştiinţifici) sau persoane

juridice (instituţii specializate, ONG-uri).

Activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi supravegheate de către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, asigurându-se în acest fel că acestea se încadrează în prevederile planului de management. Stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile şi persoanele implicate în aceste acţiuni şi a modului cum acestea îşi organizează activităţile revine Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.


7

CAPITOLUL II. DESCRIERE

1.5. Descriere generală

2. 1. 1. Localizare Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul Jud. Caraş-Severin, ocupând suprafaţa de 23. 185 ha şi în vestul Jud. Mehedinţi ocupând suprafaţa de 8. 220 ha şi respectiv în vestul Jud. Gorj cu o suprafaţă de 29. 806 ha. Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. Suprafaţa PNDVC este de 61. 211 ha şi este cuprinsă între latitudinile nordice de 440 50 şi respectiv 450 16 ”10 ׀ şi longitudinele estice de 220 23 ”50 ׀ şi respectiv 220 ”50 ׀51 .”35 ׀ Acces Accesul în PNDVC este în principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orşova, Timişoara, Caransebeş, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroşani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr. Severin-Orşova-Băile Herculane pe DN 6(E 70) până la staţiunea Băile Herculane şi apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Timişoara-Caransebeş pe DN 6(E 70) până la Băile Herculane şi apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de Aramă pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua variantă de la intersecţia în localitatea Apa Neagră prin DJ 671 Apa Neagră-Padeş-Cloşani-baraj Valea Mare, la ieşirea din satul Cloşani către Valea Mare km 14,700 aflându-se limita PNDVC. Dinspre Petroşani-Lupeni-Câmpul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50. De menţionat că DN 66A stabilit prin HG 540/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 338 bis care porneşte din Petroşani pe traseul Lupeni-Câmpul lui Neag, pătrunde prin pasul Jiul-Cerna în PNDVC la km 50, coboară la Izvoarele Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfăşoară pe contur lac până la baraj Iovanu, continuă prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj în Caraş-Severin la km 100,9, apoi după cca 300 m intră în Jud. Mehedin ţi până la km 109 unde se intersectează cu DN 67D. De remarcat că între km 50 şi km 59 drumul este momentan impracticabil. DN 67D vine de la Baia de Aramă, intră în PNDVC în Culmea Mazdronia la km 66, coboară în Valea Cernei unde se intersectează cu DN 66A la km 76,830, continuă pe Valea Cernei până la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde este şi limita Parcului. Accesul în PNDVC se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin şi Orşova prin DJ Iloviţa-Bahna-Podeni, apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Topleţ din


8

DN 6 prin drumul forestier Bârza–Balta Cerbului, iar dinspre Caransebeş-Timişoara prin DJ Plugova-Globul Rău-Cornereva. În interiorul PNDVC există o reţea de drumuri forestiere după cum urmează: Nr. Crt Indicativ

drum Denumire drum Lungime în padure Lungime

în afara Total km

O. S. Băile Herculane

UP III Baile

1 DE002 Contur baraj 7,6 0,4 8 2 DE003 Acces baraj 0,4 0,6 1 UP IV Topenia 1 FE16 Topenia Mică 8 - 8 2 FE21 Topenia Mare 3,7 - 3,7 UP V Iauna Cv 1 FE17 Iauna 11,4 0,1 11,5 2 FE18 Iauna Mică 6,5 - 6,5 3 FE19 Cruşoveanu 2,8 - 2,8 4 FE20 Legătură Topenia 3,5 - 3,5 5 FE22 Bobot 1 - 1 6 FE23 V. Craiovei 9,1 - 9,1 7 FE24 Nermeş 6,4 - 6,4 8 FE25 Craioviţa 2,1 - 2,1 9 FE26 Frasin 2,3 - 2,3 UP VI Domogled 1 DE003 7Izvoare-B. Prisaca 0,1 0,2 0,3 2 FE027 Bârza-Balta Cerbului 16,5 3,6 20,1 3 FE028/D208 Muşuroaie 3,3 - 3,3 4 FE029/D207 Şaua Padinei 3 - 3 5 FE030/D206 Coşiu 2,4 - 2,4 6 FE031/D205 Femea I 1,1 - 1,1 O. S. Baia de Aramă UP VIII Olanu 1 Arşasca 2,24 - 2,24 2 Valea Seacă 10 - 10 3 Olanul 6,1 - 6,1 4 Gâsca-Mihoc 7,2 - 7,2 5 Pârâul Lung 4,6 - 4,6 6 Olănelul 4 - 4 7 Stârminosul 2,6 - 2,6 8 Stârminosul prel. I 5 - 5 9 Stârminosul prel. II 0,9 - 0,9 10 Dosul Cernei 2 - 2 11 Curmezişa 7 - 7 UP IX Balmeş 1 Dosul Cernei 2 - 2 2 Naiba 10,6 - 10,6 3 Vânătorul 1,2 - 1,2 4 Balmeş 10 - 10 UP X Ivanul


9

1 Dreapta Ivanul 8,75 - 8,75 2 Ivanul 7,3 - 7,3 3 Mocirliu 1,1 - 1,1 4 Scăriţa 3,42 - 3,42 5 Versant dr Cerna 4,97 - 4,97 6 Stânga Ivanul 5,06 - 5,06 UP XI Cernişoara 1 Cărbunele 3,99 - 3,99 2 Rădoteasa 1,7 - 1,7 3 Cernişoara 6 - 6 4 Stoicănel 11,38 11,38 5 Scurtul 3,39 - 3,39 6 Măneasa 1,3 - 1,3 O. S. Motru UP I Motru Sec 1 Ogaşul Fântânii 1,9 - 1,9 2 Valea Pietrei 3,2 - 3,2 3 Dobrota 7,3 - 7,3 4 Capra 2,1 - 2,1 5 PCM. Sec-SamDobr 2,7 - 2,7 6 Văratec 1,2 - 1,2 7 Şişmanul 3,2 - 3,2 UP II Motru Mare 1 Scărişoara 3,9 - 3,9 2 Păltinei 3,1 - 3,1 3 Purcăreţa 1,7 - 1,7 4 Valea Fântânii 1 - 1 5 Mileanul 3 - 3


10

2. 1. 2. Dreptul de folosinţă şi administrare Drepturi de proprietate

PROPRIETAR ADMINISTRATOR CATEGORIA DE TEREN

SUPRAFATA (ha)

Statul Român RNP-Romsilva Buc.

Fond forestier 45 397,48 ha

Statul Român Administraţii Publice Locale

Intravilan Păşuni Păduri Fâneţe Neproductiv

350 ha 10 563 ha 12 ha 1646 ha 115 ha

Total statul roman

58 083 ha

Persoane fizice Diverşi Terenuri agricole gospodării Păduri Fâneţe

440 ha 264,18 ha 1758 ha

Total 2 462 ha Persoane juridice Diverşi Zone ocupate de

amenajări hidrotehnice Luciuri de apă, râuri Drumuri

271 ha 200 ha 195 ha

Total 666 ha TOTAL GENERAL

61 211 ha

Fondul forestier este administrat pe baza amenajamentelor silvice în vigoare, indiferent de forma de proprietate. Intravilanul localităţilor este administrat, pe baza planurilor urbanistice generale şi a legislaţiei în vigoare. Administraţia păşunilor este făcută de proprietari, atât în baza legislaţiei în vigoare cât şi în baza unor reguli interne. Administraţia PNDVC a fost mandatată să gospodărească Parcul în baza contractului înregistrat la RNP-Romsilva Bucureşti sub nr. 66/21. 05. 2004 şi la MMGA sub nr. 745/22. 05. 2004. 2. 1. 3. Resurse de management şi infrastructură Sediul administraţiei PNDVC este în Băile Herculane, Str. Trandafirilor, Nr. 48, Sc. 1, Ap. 2, Jud. Caraş-Severin, iar centrul de vizitare al Parcului este în Băile Herculane Str. Piaţa Hercules în clădirea Hotelului Ferdinand. Administraţia PNDVC este o subunitate a DS Reşiţa care îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu OS Băile Herculane şi OS Mehadia-din DS Reşiţa, OS Baia de Aramă şi OS Tarniţa-din DS Mehedinţi şi OS Padeş-din DS Tg. Jiu. Personalul din APNDVC se compune conform HG 230/4. 03. 2003 din: Ø Director al Parcului; Ø Şef pază şi investiţii;


11

Ø Economist; Ø Responsabil relaţii cu comunităţile şi educaţie ecologică; Ø Biolog; Ø Specialist în tehnologia informaţiilor (IT); Ø Agenţi de teren (14).

2.1.4. Limitele şi zonarea internă a parcului A. Limitele PNDVC Limita nordică, începe în Vârful Paltina (2149,1 m) şi merge spre vest pe culmea munţilor Godeanu prin vârfurile Galbena (2161 m), Micuşa (2179,6 m) şi Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formează limita nordică a bazinului Cernei [VI-2]. Limita vestică, continuă pe acelaşi interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Drăguţului până în Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergând pe culmea principală a Munţilor Cernei prin Vârfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlaşcu Mic (1734 m) şi Zglivăr (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Pârşului, prin borna 180 din UP V Mehadia - O. S. Belareca şi Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboară pe Dosu Frăsincea în Ogaşul lui Mihai, mergând pe acesta până la borna 195, de aici urmând limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge în Valea Topla la borna 242, de unde urcă spre Vârfu Suliţa până în borna 239. În continuare merge spre sud-est pe culme până în borna 247, iar de aici spre sud pe lizieră, trece peste Valea Vârtopu prin borna 246 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, iar de aici urcă pe culme până în Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Munţilor Cernei. Limita se continuă pe Culmea principală a M-ţilor Cernei, prin Poiana Lungă, Vf. Cicilovete (1129,5 m), Poiana Cicilovete (1142,6 m) şi Culmea Mare (927,6 m) până în borna 45 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, mergând pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, până la borna 444 din acelaşi UP V Mehadia - O. S. Belareca, din apropierea confluenţei Cernei cu Belareca [VI-2. 12]. Limita sudică, porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinişca şi Băile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici întorcându-se pe malul drept al râului Cerna, până la intrarea acestuia prin staţiunea Băile Herculane, de unde urcă pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 6A, pe care îl urmează până în apropiere de intersecţia acestuia cu DN 67 D, de unde urcă pe dealul Stoghirului (469 m) şi continuă pe Cracu Fâsii şi Culmea Padeşu prin Vârfurile Padeşu (709 m) şi Creasta Cocoşului (911 m). Limita sudică se modifică astfel: porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinişca şi Băile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici întorcându-se pe malul drept al râului Cerna, la intrarea acesteia prin staţiunea Băile Herculane, de unde urcă pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 67, pe care îl urmează până în apropiere de intersecţia acestuia cu Ogaşul Feregari, urcă pe ogaş până la borna 241, trece pe la baza peretului de sub vârful Colariu până la borna 415 şi borna 416, iar de aici pe sub abruptul calacaros până în pârîul Pecinişca prin fosta


12

carieră de calcar până în borna 309, continuă pe limita u.a. 150 prin bornele 308, 310, până în vârful Creasta Cocoşului (917m). Limita estică, continuă din Creasta Cocoşului intrând în culmea principală a Munţilor Mehedinţi pe la est de Masivul Domogled, Ciotul Pietrii (1227,9 m), Culmile Cârligelor, Piatra Cosuştei, Culmea şi Vf Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana şi Culmea Beletina, Culmea Obârşia până în Vf. Poiana Mică (1179,2 m). Se continuă pe Parâul Capra [VII-1. 36. 2. 1] şi apoi pe Motru Sec [VII-1. 36. 2] până la limita localităţii Motru Sec, limită pe care o urmează până la confluenţa văii Târnicioara cu Motru Sec. De aici urcă pe valea Târnicioara până în şaua dintre Cornetu Musteica şi Dealul Măgura, de aici intrând pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Musteica, pe care o urmează până în borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 şi 28 până la borna 25, trecând înapoi pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 si 54, până la borna 76 din UP II Motru Mare - O. S. Padeş. De aici continuă pe malul stâng al Motrului până la confluenţa cu Valea Mileanului, pe care urcă până sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrând pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmează linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Şarba (1742,5 m), Şerbota şi Soarbele până în Vârful Paltina (2149,1 m). B. Zonarea internă a parcului În conformitate cu prevederile O.U.G. 57 / 2007, Parcul Naţional Domogled Valea Cernei se împarte în patru zone după cum urmează:

1. Zona cu protecţie strictă este constituită din parcelele 109,112,113, 114, 115,116, 117, 118, 119, 120, 121, 122 din UP. VI Domogled, O.S. Băile Herculane şi are o suprafaţă de 498 ha.

2. Zona de protectie integrală include parcelele şi subparcelele forestiere 1-80, 84-87, 93-96, 100, 101, 111, 118-130, 135-143, 147 din UP III Băile Herculane a OS Băile Herculane, 1, 2, 8-12, 30-45, 62-65, 77-79, 111-113, 116-118 din UP IV Topenia a OS Băile Herculane, 1, 49-78, 108-151 şi golul alpin Opleşata din UP V Iauna Craiovei a OS Băile Herculane, 1-22, 31-41, 52, 53, 57-70, 79-89, 101, 106-110, 112-150 din UP VI Domogled a OS Băile Herculane, 179-181, 183, 186-188, 193, 196, 198, 199, 201, 207, 213-215, 217-225, 227, 242-245, 302-304,311,319, 320 cu pajiştile aferente dintre Râmnuţa Vânătă şi Râmnuţa Mare şi abruptul geanţului Hermanului din UP VIII Olanu a OS Baia de Aramă, 16, 75, 77, 79-86 din UP IX Balmeş a OS Baia de Aramă, 96, 107-111, 114, 115 din UP X Ivanu a OS Baia de Aramă, 11-20, 31-38, 46-48, 75-93, 94E, 107-113, 124-129, 131-140, 141, 142, 143, 149, 150, 159-161 din UP XI Cernişoara a OS Baia de Aramă, 110-134, 197-213 din UP V Bela Reca a OS Mehadia, 65, 66 din UP V Coşuştea a OS Tarniţa, 105, 107-110, 115-151, 153-235 şi zona crovurilor Cernei din UP VI Vârful lui Stan a OS Tarniţa, 178-180, 187, 189, 190-208 din UP I Motru Sec a OS Padeş, 3-11 din UP II Motru Mare a OS Padeş.

În cadrul zonei de protecţie integrală se fac următoarele modificări: − la OS Baia de Aramă se va scoate parcela 96 din UP X Ivanu; − la OS Baia de Aramă se introduc următoarele parcele: 19, 20, 22, 24, 26, 28, 30,

32,34,36,38,43,44,46,48,50,52,54,56,58,60,63,65,75,76,78,80,82,84,86,88,90,92,96,97, 99, 101, 103, 105, 109, 110, 120,121,123,125,127,160,161,163,164 din UP VIII


13

Olanu; parcelele 46 şi 47 din UP IX Balmeş; parcelele 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36,41,42,43,44,45,46,47,48,81 din UP X Ivanu.

Suprafaţa zonei de protecţie integrală este de 21.812 ha 3. Zona de conservare durabilă este constituită din parcelele din fondul forestier care nu fac parte din zona de protectie integrală şi restul suprafetelor care nu sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă respectiv păduri particulare, enclave, golurile alpine, fâneţe, păşuni, lacurile de acumulare. În cadrul acestei zone, parcelele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau intergală în care se execută doar anumite lucrări conform art.22 alin.8,lit.j, sunt următoarele:81, 88, 89, 90, 91, 92, 99, 102, 110, 112, 113, 117, 131, 133, 134, 144, 145 din U.P. III Băile Herculane, O.S. Băile Herculane; 4, 5, 13, 20, 21, 22, 23, 26, 27, 29, 46, 47,50,61,66,76,80,108,109,110 din UP IV Topenia, O.S. Băile Herculane; 2,3,33,34,41,43,44,45,47,48,79,80,81,83,101,102,106,107,152,153,155 din UP V Iauna Craiovei, OS Băile Herculane; 23, 24, 25, 27, 28, 30, 42,5 1,54, 56, 71, 77, 78, 90, 91, 100, 102,105, din UP VI Domogled, OS Băile Herculane; 18, 21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 42, 45, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 64, 66, 74, 77, 79, 81, 83, 85, 87, 89, 91, 93, 95, 98, 100, 102, 104, 106, 108, 111, 118, 122, 124, 126, 128, 156, 157, 158, 159, 162, 165, 178, 184, 185, 189, 190, 191, 192, 194, 195, 197, 200, 202, 204, 206, 226, 228, 241, 246, 301, 306, 308, 312, 315, 317, din U.P. VIII Olanu, O.S. Baia de Aramă; 1,6,9,10,14,15,17,43,44,45,48,66,67,68,73,74,76,78 din U.P. IX Balmeş, O.S. Baia de Aramă; 1, 3, 24, 25, 37, 40, 49, 50, 106, 112, 113, 119, din U.P. X Ivanu, O.S. Baia de Aramă;3, 4, 10, 21, 22, 30, 39, 40, 45, 49, 52, 69, 70, 71, 72, 74, 95, 96, 102,106,114,120,121,122,123,130,144,146,148,151,154,158,162,163 din U.P. XI Cernişoara O.S. Baia de Aramă; 91,94,138,139,141,177,181,182,184,186,188 din U.P. I Motru Sec, O.S. Padeş; 12,14,23,24,25 din U.P. Motru Mare, O.S. Padeş. În această zonă se remarcă o suprafaţă de pădure valoroasă din punct de vedere biologic şi peisagistic, situată în UP V Iauna Craiovei O.S. Băile Herculane, u.a. 162 şi 163 pe o suprafaţă de 9,6 hectare în care se impune respectarea unor măsuri speciale de conservare:

- denumirea suprafeţei respective: FĂGETE SECULARE DIN VALEA CRAIOVEI

- delimitarea pe teren prin marcarea limitei pe arbori, a unei benzi oriozontale cu vopsea de culoare galbenă. La această acţiune vor participa reprezentanţi de la Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei cât şi reprezentanţi de la O.S. Băile Herculane.

- Încadrarea suprafeţei în amenajamentul silvic în tipul funcţional TI – păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii

- Montarea unui panou informativ care conţine date despre flora şi faună, scurt istoric, reguli de vizitare a acestuia.

- În acestă suprafaţă se interzic următoarele activităţi: • recoltarea de material lemnos sub orice formă • recoltarea de produse accesorii de orice natură • depozitarea deşeurilor de orice natură • turismul necontrolat • orice altă activitate fără acordul Administraţiei Parcului Naţional

Domogled Valea Cernei. O suprafaţă de 2000 mp din u.a. 2B şi 1000mp din u.a. 2D , UP X Ivanu O.S.

Baia de Aramă va fi scoasă din zona de conservare durabilă pe perioada unui an


14

de zile, timp în care se va extrage fierul vechi din acea zonă, urmând ca sfârşitul perioadei să treacă din nou în zona de conservare durabilă şi va fi redată fondului forestier. Suprafaţa zonei de conservare durabilă este de 38.334 há din care parcelele limitrofe au o suprafaţă de 6.856 há. 4. Zona de dezvoltare durabilă

Zona de dezvoltare durabilă a fost împărţită în mai multe zone care au fost denumite după numele unităţii de producţie în apropierea căruia se găsesc sau din care fac parte.

a) Zona de dezvoltare durabilă Cernişoara cuprinde 5 perimetre de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 50,3 ha începând de la Cheile Cernişoarei până la Plaiul Bulzului. Se remarcă perimetrul Izvoarelor Cernei care este constituit din Lunca Cernişoarei, între Chei şi Coada lacului de acumulare Ivanul. Limita acestei zone începe de pe malul drept al Cernişoarei şi continuă la o distantă de 50-100m faţă de liziera pădurii, se suprapune pe anumite locuri peste limita de intravilan a comunei Padeş, şi ajunge la Izvoarele Cernei, pe care le ocoleşte la o distanţă de 100 m de acestea. Continua tot la o distanţă apreciabilă de limita pădurii pe partea dreaptă a drumului de contur lac Ivanul până la coada lacului unde trece pe partea stângă a acestuia şi se întoarce spre Cheile Cernei mergând pe limita zonei inundabilă, încadrează construcţiile existente până la podul peste Cerna. De aici urmează drumul forestier pe malul stâng al Cernei cuprinzând Lunca Cernei şi continuă până la Cheile Cernei unde trece pe partea dreaptă. Celelalte 4 perimetre continuă de la coada lacului Ivanul până la Plaiul Bulzului şi sunt de o parte şi alta a drumului de contur lac. Nu sunt unite între ele au mărimi diferite şi includ conacele comunităţilor din zonă.

b) Zona de dezvoltare durabilă Ivanul este formată din 3 perimetre, în suprafaţă totală de 1,6 ha începând de la Plaiul Bulzului până sub coronamentul Barajului Ivanul, versantul drept al lacului de acumulare.

c) Zona de dezvoltare durabilă Balmeş în suprafaţă totală de 8 ha, formată din 2 perimetre, cuprinde teritoriul fostului bloc administrativ al coloniei de la Barajul Ivanul, cu terenurile aferente, precum şi poienile aparţinătoare locuitorilor din Cerna Sat.

d) Zona de dezvoltare durabilă Olanul, formată din 10 perimetre în suprafaţă de 94 ha cuprinde intravilanul satului Cerna-Sat, com Padeş (78ha). Limita acestui perimetru începe de la Cheile Corcoiei, pe partea dreaptă a drumului DN 66A (de la baraj la Cerna Sat) merge pe deasupra grădinilor locuitorilor din Cerna-Sat până la intersecţia cu drumul forestier Olanul unde trece pe cealaltă parte a drumului înconjoară lunca Cernei şi continuă prin spatele caselor şi a grădinilor pe partea dreaptă a Cernei, până la Cheile Corcoaiei. Celelalte perimetre includ zone de intravilan şi extravilan care aparţin locuitorilor din comuna Obârşia Cloşani şi sunt răspândite de o parte şi alta a drumului DN 66A, până la intersecţia cu DN 67D.

e) Zona de dezvoltare durabilă Iauna Craiovei cuprinde suprafaţa de la cabana de la km 36 ce precum şi terenurile aferente acesteia. Suprafaţa este de 4,5 ha şi este administrată de Ocolul Silvic Băile Herculane.

f) Zona de dezvoltare durabilă Topenia are suprafaţa de 7 ha, cuprinde 6 perimetre, şi aici se remarcă intravilanele cătunelor Taţu, Ineleţ, Scărişoara, Cracul Teiului, Cracul Mare. Acestă zonă include casele şi grădinile de pe partea dreaptă a Cernei a locuitorilor ce aparţin de comuna Cornerva.


15

g) Zona de dezvoltare durabilă Băile Herculane, este constituită din 4 perimetre cu o suprafaţă de 386 ha. Aici distingem intravilanul cătunelor Prisăcina (227 ha) şi Dobraia (104 ha) şi zone de pe malul drept al Cernei şi lacului de acumulare Prisaca. Limita ecestei zone merge pe lânga liziera pădurii din U.P. III Băile Herculane şi cuprinde casele răspândite a locuitorilor comunei Cornereva.

h) Zona de dezvoltare durabilă Domogled are o suprafaţă de 26 ha constituită din 21 perimetre aflate pe ambele părţi a drumului DN67 D. Începe de la Pensiune Dumbravă cu zona de campare din vecinătatea acesteia, se continuă cu câteva proprietăţi aflate pe partea dreaptă şi stânga a drumului până la căsuţele Gorjanu, de aici este întreruptă până în apropiere de Barajul Prisaca. Aici se formează un perimetru mare ce cuprinde, casele de pe partea dreaptă a drumului, coronamentul barajului, ştrandul de la 7Izvoare Calde, Campingul de aici administrat de O.S. Băile Herculane, şi câteva proprietaţi. Alte perimetre de dezvoltare durabilă sunt la Uzina Electrică, în apropierea traseului de la Crucea Albă, la Ferigari şi intravilanul comunei Pecinişca care ţine din localitate până în apropierea fostei cariere de piatră de la Pecinişca.

i) Zona de dezvoltare durabilă Vârful lui Stan cuprinde proprietăţile private, păşunile şi fâneţele care nu sunt în zona de protecţie integrală din U.P. VI Vârful lui Stan şi are o suprafaşă de 5,8 ha.

Drumurile forestiere, industriale şi publice de pe teritoriul parcului conform tabelului de la paragaraful 2.1.1 sunt încadrate în zona de dezvoltare durabilă şi au o suprafaţă este de 149 ha.

Suprafaţa totală a zonei de dezvoltare durabilă din parc este de 732 ha Zonarea interioară a parcului se regăseşte materializată pe hartă în anexa nr. 14

C. Destinaţia terenurilor În raport cu tipul de administrare se pot distinge următoarele zone: Ø Fond forestier proprietate de stat administrat de cele 5 ocoale silvice de pe raza

Parcului:OS Mehadia şi OS Băile Herculane – DS Resiţa, OS Baia de Aramă şi OS Tarniţa – DS Mehedinţi şi OS Padeş – DS Gorj.

Ø Fond forestier propietate privată, provenit din pădurile retrocedate la Legea 18/1991 şi Legea 1/2000, administrat de proprietar pe baza studiilor de amenajare elaborate de agenţi economici autorizaţi în acest sens

Ø Intravilanul localităţilor Ø Terenuri agricole Ø Gospodării particulare Ø Păşuni Ø Fâneţe Ø Lacurile de acumulare Prisaca şi Ivanul, diverese construcţii hidrotehnice Ø Terenuri proprietate a diverşilor agenţi economici

PNDVC cuprinde următoarele rezervaţii distincte:

• Judeţul Caraş-Severin -Rezervaţia Domogled - Oraşul Băile Herculane (2. 382,8 ha) -Coronini – Bedina - Oraşul Băile Herculane,


16

Comuna Mehadia (3. 864,8 ha) -Iauna - Craiova - Comunele Cornereva şi

Mehadia (1. 545,1 ha) -Belareca - Comunele Cornereva şi

Mehadia (1. 665,7 ha) -Pestera lui Ion Bârzoni - Comuna Cornereva (0,1 ha) • Judeţul Mehedinţi -. Vârful lui Stan - Comuna Isverna (120,0 ha) -Valea Ţesna - Comuna Balta (160,0 ha) • Judeţul Gorj -Piatra Cloşanilor - Comuna Padeş,

(inclusiv peşterile Cloşani satul Cloşani (1. 730,0 ha) si Cioaca cu Brebenei)

-Ciucevele Cernei - Comuna Padeş, satul Cerna-Sat (1. 166,0 ha)

-Peştera Martel - Comuna Padeş (2,0 ha) -Cheile Corcoaiei - Comuna Padeş,

satul Cerna-Sat (34,0 ha) Toate rezervaţiile mai sus amintite sunt incluse în zona de protecţie integrală a parcului. 2. 2. Descrierea mediului fizico - geografic

2. 2. 1. Geologie Aspectul general al reliefului şi configuraţia reţelei de văi se datoresc unei evoluţii îndelungate, desfăşurate în condiţiile unei alcătuiri geologice foarte variată. Formaţiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N –V a parcului este dominată de masivul Munţilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principală cât şi culmile secundare dinspre Cerna sunt alcătuite din şisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise, micaşisturi şi gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei şi până la obârşia Cernişoarei peste şisturile cristaline se aştern petice din cuvertura sedimentară formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârsta permiană. Sectorul nordic al Munţilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) până la Valea Iutei are aceeaşi alcătuire din plăci metamorfice. În această zonă Munţii Cernei prezintă înălţimi de peste 1700 m (Vf Vlaşcu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente până în V. Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioară. Sunt scoase în evidenţă formele sculptate în calcare şi conglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.


17

Această zona aparţine domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din şisturi cloritoase verzi, gnaise granulare şi amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului şi Culmea Mare. Acest complex este străbătut de granitele de Cerna pe care le constatăm la nord de Băile Herculane între 7 Izvoare Calde şi V. Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice şi neozoice. Munţii Mehedinţiului care însoţesc râul Cerna pe partea stângă sunt constituiţi până la sud de Arşasca din formaţiuni cristaline şi sedimentare care aparţin însă domeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic şi sunt reprezentate de un complex amfibolitic (serie de Drăgşanu) şi de cuarţite, calcare cristaline, filite negre grafitoase. În zona dintre Arşasca şi Pecinişca cristalinul autohton se întinde pe suprafeţe mai reduse şi este alcătuit din şisturi cuarţitice cu sericit şi biotit, şisturi micacee (în V. Arşasca), precum şi din gnaise fin granulate şi amfibolite la sud de Pecinişca. Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebeş este format din paragnaise cu biotit, granaţi, disten şi intercalaţii de cuarţite şi micaşisturi constituit în două fâşii înguste între Văile Ţăsnei şi Madvedului şi respectiv Pecinişcăi şi Valea lui Roşeţ. Sedimentarul de la Cernişoara până la Arşasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, şisturi argiloase roşii, marno-calcare. În zona Arşasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, şisturi argiloase, gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt. În lungul Cernei între cristalinele getic şi danubian se află o fâşie calcaroasă care se lăţeşte spre obârşia Cernei şi alcătuieşte relieful de ciuceve şi geanţuri, caracteristică aparte a acestei văi. În zona inferioară a bazinului Cernei, de o parte şi de alta a râului, formaţiunile calcaroase sunt dispuse sub formă de fâşii aproape paralele cu Cerna, între ele apărând intercalate petice de alte roci constituind un adevarat mozaic litologic. Zona superioară a bazinului este reprezentată printr-o mai mare uniformitate litologică. În concluzie, trebuie menţionat faptul, că toate formaţiunile geologice pe care se desfăşoară bazinul Cernei sunt puternic cutate şi faliate.

2. 2. 2. Geomorfologie Valea Cernei are înfăţişarea unui culoar longitudinal care separă două şiruri de munţi deosebite prin trăsăturile lor orografice. Pe partea dreaptă a văii se desfăşoară şirul Munţilor Godeanu şi Munţii Cernei în continuare până la confluenţa râului Cerna cu Belareca. În masivul Godeanu predomină culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor, distingându-se două trepte de relief: o treaptă înaltă situată la peste 2000 m ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă între 1400 şi 1200 m altitudine pe versantul sudic al masivului ce dă aspect de amfiteatru. Văile sunt de regulă mai largi la obârşii, apoi se îngustează căpătând formă de V, iar afluenţii Cernei cu obârşii în masiv au direcţii aproape perpendiculare pe Cerna. Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice întreruptă de şei din ce în ce mai joasă spre sudul masivului.


18

Între Vf. Paltina şi Godeanu înălţimea se menţine la peste 2000 – 2250 m, vârfurile şi şeile se succed cu mici varietăţi ce nu depăşesc 200 m: Paltina-2149 m, Şaua dintre Paltina şi Scurtu-2040 m, Vf. Scurtu-2090 m, Gârdomanu-2077 m, Şaua Galbena-1993 m, Vf. Galbena-2194 m, Stâna Mare-2113 m, Şaua dintre Micuşa şi Stâna Mare-1988 m, Piatra Scărişoara-2191 m, Mocirliu-2106 m, Godeanu-2229 m, Olanu-1990 m. Munţii Cernei reprezintă o continuare a Munţilor Godeanu, însoţind Cerna pe partea dreaptă pe aproximativ 40 km, de la Valea Olanului până la confluenţa acesteia cu Belareca. De la Valea Olanului până la Valea Bedinei întâlnim o treaptă înaltă formată dintr-o succesiune de înalţimi între 1500 – 1800 m: Vlaşcu Mare 1668 m, Vlaşcu Mic 1733 m, Zglivăr 1708 m, Vf. Tufii 1584 m, Arjana 1512 m. Relieful se aseamănă cu cel din Godeanu, culmile fiind rotunjite în plan transversal, pe când în profil longitudinal prezintă forme neregulate ca urmare a succesiunii de şei şi vârfuri cu altitudini variabile. La sud de Valea Bedinei întâlnim o treaptă mai joasă care se termină cu înălţimi de până la 500 m (Culmea Seseminului) ca parte terminală a Munţilor Cernei, sub formă de grui. Culmile sculptate în sedimente greso-conglomeratice, în erupţii şi în calcare, sunt mai scurte şi cu profil în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentate de ape, cu abrupturi calcaroase care adăpostesc multe peşteri şi uneori pe alocuri cu adevăraţi pereţi inaccesibili. Munţii Mehedinţi însoţesc Cerna pe partea stângă având înălţimi ce se menţin în general între 1000 – 1200 m, excepţie făcând Vf. lui Stan (1466 m) şi Piatra Cloşanilor (1421 m) care depăşesc cota de 1400 m. Versantul stâng al Cernei este mult mai îngust decât cel drept dând bazinului un aspect de covată asimetrică cu marginile date de cele două culmi. În partea de nord a munţilor Mehedinţului între Şaua Turcineasa şi Valea Arşasca culmea propriu – zisă a Cernei are aspectul unei culmi înguste unde suprafeţele netede sunt legate prin şei mai joase de suprafeţele uşor ondulate în care apar o serie de mameloane. Versanţii sunt fragmentaţi de pâraie cu frecvente rupturi de pantă, abrupţi şi greu accesibili dinspre Valea Cernei, trecerea peste munte făcându-se prin şaua de sub Cioaca Înaltă. Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400-600 m fragmentat de văi carstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste, greu accesibile. În această zonă se întâlnesc cele mai variate şi mai frumoase forme carstice, câmpuri de lapiezuri, acele şănţuleţe variate ca formă, doline, văi seci şi polii ce apar în forma unor depresiuni (Beletina, Poiana Cerbului, Poiana Muşuroaie), chei (Ţăsna, Jelărău, Feregari), cascade (Cociu), ponoare, peşteri. La sud de Balta Cerbului culmea calcaroasă se menţine la înălţimi de peste 1100 m, fiind formată din mici masive legate între ele prin şei. În această zonă se distinge masivul Domogled (Domogledul Mare 1105 m şi Domogledul Mic 1099 m), cea mai importantă creastă perpendiculară pe Cerna. Caracteristică deosebită a Văii Cernei este prezenţa unor şiruri de înălţimi care însoţesc valea, când pe o parte, când pe cealaltă şi se numesc ciuceve şi respectiv geanţuri.


19

Ciucevele se înscriu în peisaj ca mici masive calcaroase şi însoţesc mai întâi Cernişoara, apoi Cerna, pe partea stângă şi dupa aceea pe dreapta scăzând treptat ca altitudine. Geanţurile, asemănătoare ciucevelor se află începând de la Cerna Sat (Geanţul Corcoaiei), până dincolo de Valea Arşasca, având înălţimi în jur de 900 m şi dominând valea cu diferenţe de nivel de 400-500 m, fragmentate de văi înguste şi chei sălbatice. 2. 2. 3. Clima

Prin poziţia sa geografică, bazinul Cernei este supus predominant circulaţiei atmosferice de vest şi sud-vest. Astfel, cu excepţia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Munţilor Godeanu şi parţial al Munţilor Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masă de aer umed şi cald de origine mediteraneană şi oceanică, care determină valori mai crescute ale temperaturii aerului, decât în restul ţării. În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidenţiat de frecvenţa averselor însoţite de descărcări electrice. Ciclonii mediteraneeni transportă aerul umed, care la întâlnirea cu munţii din bazinul Cernei, dă naştere la precipitaţii orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie, când cad ploi abundente. În perioada rece se face simţită şi acţiunea anticiclonului siberian, care determină uneori producerea ninsorilor şi a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durată şi intensitate redusă. Faptul că Valea Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existenţa a numeroase abrupturi, în unele locuri adevăraţi pereţi stâncoşi, gradul de acoperire cu vegetaţie determină pe suprafaţa parcului o serie de topoclimate. Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine până la 168 m în zona Băile Herculane, determină o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 00 C pe înălţimile Munţilor Godeanu, până la aproape 110 C în partea inferioară a bazinului. La Băile Herculane, cu toate că ne aflăm în plină regiune de munte, temperatura medie multianuală este de 10,50 C la fel ca în Câmpia Română, Dobrogea Centrală şi Câmpia Crişanei. Variaţia în înălţime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul, chiar de la o lună la alta, diferenţele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

Fluctuaţia altitudinii izotermelor s-a făcut resimţită atât în formarea solurilor, cât şi în etajarea vegetaţiei, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a pădurilor de fag direct sub vegetaţia etajului alpin. Caracteristic zonei este că primăverile sunt mai timpuri şi că trecerea de la iarnă la primăvară se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece şi cald. Prelungirea procesului de desprimăvărare şi înaintarea lui treptată spre partea superioară a bazinului se manifestă favorabil în alimentarea reţelei hidrografice din topirea treptată a zăpezii. Precipitaţiile variază în funcţie de altitudine fiind mai accentuate la înălţimile 1600-2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scăzute şi aerul mai puţin umed eliberează cantităţi reduse de precipitaţii. Repartiţia anuală a precipitaţiilor prezintă două maxime şi două minime anuale, datorită influenţei oceanice şi mai ales a celei mediteraneene. Influenţa mediteraneană este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei şi


20

mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi înălţimile bazinului superior de până la 1200-1300 m.

„Efectul de vale” face ca momentul producerii maximului de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior. Diferenţele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generală şi deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, lărgirile din bazinul superior şi dispunerea perpendiculară a culmilor secundare determină o mare varietate a condiţiilor climatice, ceea ce indică existenţa mai multor topoclimate.

2. 2. 3. 1. Topoclimatul de vale largă În dreptul localităţii Pecinişca, Valea Cernei se lărgeşte până la aproape 1 km,

altitudinea coborâtă de 140-180 m, deschiderea către sud, sud-vest şi adăpostul înălţimilor calcaroase din est, determină un topoclimat caracterizat printr-o medie anuală a temperaturii de 10,50 C, cantităţi de precipitaţii reduse ca medie de 760 mm. Desprimăvărările sunt foarte timpurii, uneori apărând chiar în ultima decadă a lunii februarie. O variantă a topoclimatului de vale largă apare şi în lărgirile din bazinul superior Lunca Cernişoarei, Iovanu, Balmeşu, Cerna Sat aflate la altitudini de peste 500 m. Aici apar fenomene föhnale, în versiuni termice, viscolele se resimt rar, dar brizele de munte sunt o permanenţă.

2.2.3.2 Topoclimatul de vale îngustă

Acest tip de topoclimat caracterizat de temperaturii mai scăzute şi umezeală mai mare este tipic văilor în formă de V întâlnite atât de-a lungul văii Cernei cât şi a afluenţilor ei. Acest climat este determinat de fenomenele de umbrire şi a inversărilor de temperatură, la care se adaugă şi altitudinea de peste 200 m în partea inferioară şi până la 1000-1200 m.

2.2.3.3.Topoclimatul cheilor

Datorită faptului că în aceste zone soarele pătrunde rareori şi pe suprafeţe reduse se

menţine în permanenţă un climat rece şi umed, roua, bruma, îngheţul fiind fenomene de maximă frecvenţă şi intensitate. Diferenţele termice dintre pereţii umbriţi şi cei însoriţi provoacă microcurenţi de compensaţie, care dau senzaţia de răcoare.

2.2.3.4.Topoclimatul de culmi principale înalte

Este caracteristic culmilor din nord şi nord-vestul bazinului, zonele fiind situate la

altitudini între 1600-2200 m şi acoperite de păşuni alpine, subalpine şi montane şi numai în partea inferioară pădurea de foioase urcă până la culme.


21

Circulaţia de aer este foarte activă, cu schimb continuu de aer cald şi rece. În aceste condiţii inversiunile termice nu se pot forma deoarece aerul rece şi greu se scurge pe partea către văi şi depresiuni. Temperatura medie anuală se menţine în jurul valorii de 00 C, iar condiţiile sunt favorabile apariţiei precipitaţiilor orografice astfel că, la altitudini de peste 200 m, cantitatea medie de precipitaţii este de 1100 mm.

2.2.3.5.Topoclimatul de culmi principale joase

Datorită altitudinii mai coborâte de sub 1500 m, temperatura medie anuală este de 20 C, iar cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 800-100 mm. În aceste zone s-au format soluri mai profunde şi mai puţin acide care au parcurs instalarea compactă a pădurilor de fag, excepţie făcând zona dintre Vârful lui Stan şi Pecinişca unde suprafeţele de calcare determină schimbări în cuvertura de soluri, iar alături de fag apar masivele de Pin negru de Banat şi tufărişuri termofile.

2.2.3.6.Topoclimatul de versanţi însoriţi, acoperiţi cu pădure

Este cel mai reprezentativ topoclimat din bazinul Cernei, acoperind suprafeţe de la 150 m altitudine până la 1500 m şi corespunde pădurilor de foioase cu expoziţie sudică, sud estică şi sud-vestică. Temperatura medie anuală este între 20 C - 60 C, iar cantitatea de precipitaţii este destul de ridicată, de 800-100 mm anual, datorită maselor de aer maritim care vine din direcţia sud-vestică. 2.2.3.7.Topoclimatul de culmi secundare Este determinat de poziţia perpendiculară a acestei culmi pe cursul râului Cerna, precum şi de direcţia dominantă a vântului în lungul culoarului-culmile sunt însorite, pădurea fiind pe alocuri tăiată şi înlocuită cu poieni. 2.2.3.8.Topoclimatul de versanţi umbriţi, acoperiţi cu pădure

Versanţii împăduriţi cu expoziţie nordică, nord-estică şi nord-vestică, datorită umbririi primesc o cantitate mai mică de căldură. Temperatura medie anuală în această zonă este de 1-20 C iar umiditatea este mai mare decât pe versanţii sudici şi apar frecvent fenomene de ceaţă, brumă şi îngheţ. Pădurile sunt însoţite în această zonă de multe plante umbrofile. 2.2.3.9.Topoclimatul de pajişti secundare pe versanţi însoriţi Apare acolo unde omul a defrişat pădurea de versanţii cu expoziţie sudică, sud-estică şi sud-vestică.

Topoclimatul este caracterizat printr-o insolaţie puternică, temperatura de sol fiind mai mare decât în pădure. Expunerea permanentă la vânt determină contraste termice mai accentuate.


22

2.2.3.10.Topoclimatul suprafeţelor calcaroase

Substratul calcaros predomină în sectorul inferior al bazinului bine conturat, dar apare pe suprafeţe mai mici şi în sectorul superior. Calcarele apar sub formă de vârfuri piramidale, culmi ascuţite, versanţi şi pereţi cu diferite grade de înclinare şi acoperire cu vegetaţie.

Suprafaţa calcaroasă apare pe suprafeţe reduse, majoritatea versanţilor slab şi moderat înclinaţi fiind acoperiţi cu un strat subţire de sol pe care s-au instalat pajişti şi pe culmi tufărişuri scunde.

2. 2. 4. Hidrografie şi hidrogeologie Reţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit, îngust şi asimetric al râului Cerna cu afluenţii lui. În general reţeaua hidrografică este foarte variată, atât ca aspect cât şi ca regim, fiind influenţată de diversitatea litologică a bazinului. Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar după venirea slavilor a căpătat numele care este actual şi astăzi. Cerna propriu – zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte sub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternic asimetric, marea majoritate a afluenţilor fiind pe partea dreaptă. Afluenţii mari ai Cernei având lungimi între 8-10 km îşi au obârşia în Munţii Godeanu la altitudini mari (Cărbunele format prin unirea pâraielor Cărbunele şi Rădoteasa; Iovanul format prin unirea pâraielor Mocirliu şi Scăriţa; Balmeşul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olănelul, Pârâul Lung şi Sterminosul). Între Balmeş şi Olanu sunt două pâraie scurte Naiba şi Curmezişa. În zona Munţilor Cernei bazinul îşi menţine forma asimetrică, principalii afluenţi aflaţi în aceasta zonă: Mihalca, Iauna (fomată prin unirea pâraielor Iauna Mare cu Iauna Mică), Topenia, Naneşul, Iuta, Prisăcina şi Bedina îşi au izvoarele la altitudini cuprinse între 1300-1700 m şi debite relativ constante şi fără pierderi subterane. Versantul stâng al bazinului Cernei prezintă două zone diferite determinate de structura geologică. Partea de nord prezintă cele mai lungi cursuri permanente ale pâraielor, dar cu lungimi ce nu depaşesc 3-4 km cei mai importanţi afluenţi fiind: Râmnuţa Mare, Râmnuţa Mică şi Arşasca unită cu Ogaşul Dracilor. Jumătatea de sud prezintă o reţea hidrografică slab dezvoltată, văile având cursuri de apă temporare cu pierderi mari în patul văilor. În această zonă sunt caracteristice văile seci şi văile oarbe. O caracteristică deosebită a râului Cerna este curgerea rectilinie pe o distanţă mare, precum şi unghiurile de confluenţă de cca 90◦. Trebuie menţionat faptul că pe râul Cerna s-au construit două baraje, două lacuri de acumulare:Barajul Prisaca cu un volum de cca 14 mil. mc apa şi Barajul Cerna cu un volum de 120 mil. mc apa care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.


23

Râul Cerna are o alimentere mixtă şi anume 54% din apele subterane şi 47% din apele de suprafaţă, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unele sectoare între apele subterane şi cele de suprafaţă. Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltraţie, care pătrund în zonele de fractură până la 1200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, apoi ies la suprafaţă în malurile Cernei. Apele minerale, în special cele din zona staţiunii Băile Herculane, prezintă de regulă debite constante, sunt ape termale cu temperaturi de 40-60◦C, sulfuroase, clorurade, sodice, calcice, hipotone şi conţin oligominerale. Ele au determinat încă de pe timpul romanilor organizare staţiunii Băile Herculane cu recunoaştere internaţională la ora actuală. 2.2.4.1. PRINCIPALELE SURSE DE APE TERMOMINERALE Zăcământul termal şi mineralizat de la Băile Herculane se descarcă printr-un număr de 24 de surse, dintre care 14 sunt izvoare iar 10 sunt foraje. Variaţiile de compoziţie chimică, radioactivitate şi temperatură ale acestora de la nord spre sud, căile de acces spre suprafaţă şi poziţia în cadrul văii, uşurează separarea lor în cinci grupe distincte. 2.2.4.1.1. Grupa Şapte Izvoare Calde şi forajul Crucea Ghizelei

Forajul Crucea Ghizelei. Este o sursă aparte datorită amplasamentului său, dar

şi proprietăţilor fizico-chimice. Forajul este situat în extremitatea nordică a zăcământului, pe malul stâng al Cernei, a traversat o stivă de calcar cu o grosime aparentă de peste 500 m în care probele hidrogeologice au pus în evidenţă proprietăţi acvifere bine diferenţiate.

Din punct de vedere chimic, apa forajului este constant bicarbonatată-calcică, cu mineralizare foarte redusă (0,25-0,45 g/l), singura de acest tip din zonă.

Şapte Izvoare Calde, dreapta. Cele peste 20 de iviri naturale de apă

termominerală, eşalonate pe un front de aproape 50 m, variate ca debit sunt situate în versantul drept al Cernei, în apropierea malului, expuse inundaţiilor la ape mari.Ieşirea la zi a apei se face pe contactul tectonic dintre granitul de Cerna şi calcarele mezozoice, fapt care explică şi debitele totale de peste 2 l/s.

Din punct de vedere chimic, apa izvoarelor este clorosodică-bicarbonatată calcică, slab sulfuroasă, cu mineralizaţie scăzută (0,55-0,76 g/l).

Şapte Izvoare calde, stânga. Se află pe malul opus, la cca 300 m în aval, apariţia

lor fiind determinată de acelaşi contact tectonic granit-calcar. Ivirile apar la zi din granit, pe un front de 20 m. Ecartul de variaţie este de 1,5 l/s (0,1-1,6 l/s).

Din punct de vedere chimic, apele acestor iviri aparţin tipului clorosodică-bicarbonatată calcică, slab sulfuroasă cu mineralizaţie scăzută (0,65-0,74 g/l).


24

Forajul Scorilo. Este situat la 85 m aval de izvoarele anterioare, în versantul

stâng al Cernei, deasupra cotei de inundaţie. A traversat depozite cuaternare groase de 2 m, menţinându-se apoi numai în granite până la adâncimea finală de 549,5 m. Apele acestei surse sunt, clorosodice-bicarbonatate calcice, slab sulfuroase, cu mineralizaţii foarte reduse (0,65-0,85g/l).

2.2.4.1.2. Grupa Hercules

Cuprinde 4 izvoare la care au fost surprinse cele mai mari variaţii de debit şi

temperatură, două dintre acestea, Hercules şi Apollo, însumează ele singure debitele cumulate ale tuturor celorlalte surse la un loc.

Izvorul Hercules. Este cel mai important ca debit, dar are cele mai instabile

proprietăţi fizico-chimice. Apare din peştera cu acelaşi nume. În alimentarea resurgenţei, un rol foarte important revine calcarelor jurasic superioare din Sinclinalul Cernei. Ecartul de variaţie a debitelor este de 94,8 l/s. Mineralizaţia totală variază între 0,29-2,51 g/l, caracteristicile apei trecând de la bicarbonatată-calcică la clorosodic-calcică.

Izvorul Hygeea. Punctul de izvor este situat pe contactul tectonic dintre calcarele

jurasic superioare şi stratele de Iuta şi se găseşte la 40 m aval de Izvorul Hercules, pe acelaşi versant, la numai 0,8 m altitudine absolută. Debitul şi temperatura au variaţii în acelaşi sens cu cele ale Izvorului Hercules. Captarea defectuoasă a sursei determină pierderea apei pe lângă incinta construită în vederea unor utilizări balneare. Apa izvorului aparţine tipului clorosodică-calcică, bromiodurată slab sulfuroasă.

Izvorul Apollo I. Emergenţa este localizată în incinta pavilionului Apollo şi este

captată prin amenajarea unui bazin etanş peste punctul de izvor. Ieşirea “la zi” se face pe contactul tectonic dintre calcarele Jurasicului superior cu marnocalcarele barremian-apţiene (stratele de Iuta). Prin compoziţia sa chimică apa izvorului aparţine tipului clorosodic-calcic, bromiodurat, sulfuros, cu concentraţii cuprinse între 3,2 şi 3,6 g/l.

Interceptarea traseului natural de alimentare a izvorului cu ocazia săpării unei fundaţii la 65 m amonte de Apollo I a creat o nouă ieşire a apelor la versant, ieşire care a preluat cea mai mare parte a debitelor. Caracteristicile chimice ale apelor s-au păstrat, dar mineralizaţia a scăzut stabilizându-se în jurul valorii de 2,65 g/l.

Izvorul Apollo II. Este captat într-un bazin de beton cu înălţime de cca. 4 m, din

care este exploatat prin pompare. Izvorul de la Despicătură. Este situat la baza zidului de regularizare a albiei

Cernei, la 8 m aval de Peştera de la Despicătură, aflându-se de cele mai multe ori sub oglinda apei.

Concluzii asupra surselor din grupa Hercules: ü Ca urmare a condiţiilor hidrogeologice de apariţie şi a circulaţiei prin calcare

sau la contactul acestora cu stratele de Iuta, debitele izvoarelor din această grupă sunt mari comparativ cu ale altor surse termominerale. Aportul


25

descendent de apă rece determină creşteri de debit cu scăderi corespunzătoare de temperatură

ü Variaţiile de debit-temperatură sunt mari la Izvorul Hercules şi se atenuează spre sud, adică spre zona de alipire a sinclinalului la graben

ü După deschiderea Izvorului Apollo II şi a dezafectării barajului din gura Peşterii Hercules, debitul şi temperatura apei acestuia au scăzut progresiv, faptul poate fi explicat prin deranjarea echilibrului termic dintre rocă şi apă, ca o consecinţă directă a creşterii vitezei de curgere şi a epuizării unor rezerve care nu se mai pot reface.

Este grupa în care interferenţa hidraulică dintre apa celor două structuri (sinclinal şi graben) şi dintre cele două tipuri de apă care se amestecă (descendentă-rece-nemineralizată şi ascensională-termală-mineralizată) este maximă.

2.2.4.1.3. Grupa Diana

Este alcătuită din patru izvoare (Diana I, Diana II, Diana IV, Hebe) şi forajul Diana

III, situate în zona centrală a staţiunii vechi. Izvoarele Diana I+II. Punctele de emergenţă se găseau într-o cavitate naturală de

mici dimensiuni, dezvoltată în malul drept al Cernei la 11 m altitudine relativă, pe un aliniament tectonic clar (Falia Diana) care pune în contact stratele de Iuta cu calcarele jurasic-superioare. Variaţiile de chimism se încadrează între 4,39 g/l şi 6,27 g/l, apele păstrându-şi nemodificat caracterul clorosodic-calcic, bromiodurat, sulfuros.

Izvorul Diana IV (Izvorul de Picioare). Este situate în albia Cernei, în zona

inundabilă, ivirea apei făcându-se din marnocalcare Forajul Diana (Diana III). Este amplasat pe falia Diana, în malul drept al Cernei şi

a fost săpat până la 260 m adâncime, unde a interceptat fundamental granitic, a traversat formaţiuni cuaternare şi marnocalcare (0-100 m), menţinându-se apoi în calcarele malmneocomiene (100-240 m) şi în calcarele spatice ale Doggerului (240-259 m).

Izvorul Hebe. Este un izvor captat în subsolul băilor Hebe, pe contactul calcar-

marnocalcar. 2.2.4.1.4. Grupa Neptun

Include izvoare (Venera I, II, Neptun III) şi foraje (Neptun I+IV şi Neptun II) situate pe falia Neptun, falie care afectează marnocalcarele barremian-apţiene. Sursa Neptun I+IV. Este formată din două foraje diferite care interferează hidraulic: ü Neptun I, forat până la 276 m ü Neptun IV, forat cu talpa la 350 m adâncime. Orizontul cel mai productive este

situat şi aici în baza calcarelor, între 242-325 m.


26

Apa este de tip clorosodic, bromiodurat, sulfuroasă, cu mineralizaţii totale care variază de la 5 g/l la 6,64 g/l. Nu s-a stabilit existenţa unei relaţii între debit şi mineralizaţie, dar ecartul de variaţie trebuie considerat şi aici ca fiind efectul unei diluţii cu ape carstice.

Forajul Neptun II (Anteu). Este situat în malul drept al Cernei, pe planul faliei

Neptun. Debitele au caracter pulsator datorat unei scurgeri difazice (apă+gaze). Apa izvorului aparţine tipului clorosodic, bromiodurat, sulfuros, cu mineralizaţii

cuprinse între 6,16-6,86 g/l. Izvorul Neptun III (Argus). Emergenţa este situată pe aceeaşi falie, la numai 8 m

distanţă de cea anterioară dar la o cotă mai ridicată. Calităţile chimice ale apei sunt identice cu ale celorlate surse din grupă, mineralizaţia totală variază între 6,17g/l şi 6,46 g/l.

La aceste surse se mai pot adăuga două izvoare ale căror puncte de emergenţă sunt situate tot pe planul faliei Neptun, dar în versantul stâng al Cernei.

Venera I. Este amplasat în subsolul unui pavilion balnear, inaccesibil pentru

măsurători curente. Venera II. Apare la nivelul albiei inundabile, cu debit aproximativ de 0,05 l/s şi

concentraţii în săruri minerale de 6,36-6,92 g/l. 2.2.4.1.5. Grupa sudică (Vicol-Fabrica de Var)

Forajul Traian. A fost executat în 1969 în malul stâng al Cernei până la

adâncimea de 577,5 m. Apa sursei aparţine tipului clorosodic, bromiodurat, sulfuros, cu mineralizaţie totală care variază în funcţie de debit între 7,56 g/l şi 8,43 g/l.

Forajul Decebal. A fost executat până la adâncimea finală de 597,7 m, apa sursei

fiind de natură clorosodică, bromiodurată sulfuroasă, cu concentraţii de săruri minerale de 7,69-8,58 g/l.

Forajul 4579 (stadion). A fost executat până la adâncimea de 800 m şi a

traversat succesiv aluviuni formaţiunea de Wildflisch (0-125 m), gresiile şi calcarele cretacic-jurasice şi granitul. Apa este clorosodică, bromiodurată sulfuroasă, cu concentraţii de săruri minerale de 7,93-8,96 g/l. Forajul 4578 (Fabrica de Var). Forajul a fost executat până la adâncimea de 921 m, apa având un conţinut de săruri minerale care variază între 7,85-8,34 g/l. Apa aparţine tipului clorosodică, bromiodurată sulfuroasă. Concluziile care se desprind din prezentarea surselor termominerale sunt: ü Toate izvoarele naturale sunt situate pe falii (sau în imediata apropiere), falii care

pun în contact calcarele cu formaţiuni impermeabile


27

ü Atât la izvoare cât şi la foraje, cele mai mari debite se obţin pe seama calcarelor, proprietăţile acvifere ale acestora nu sunt omogene

ü Partea superioară a granitului are proprietăţi acvifere realizate pe seama unei fisuraţii deschise

ü Între sursele din grupele Hercules, Diana şi Neptun există interferenţe hidrodinamice

ü Gradienţii geotermali relevaţi de foraje au valori foarte diferite, de regulă cresc spre sud

ü Mineralizaţia totală creşte constant spre sud, sursele din nord au cele mai mari variaţii, iar cele din sud cele mai reduse

ü Debitele şi temperaturile obţinute prin foraje s-au diminuat cu 15-50% la intervale care au variat de la câteva luni la câţiva ani după darea în exploatare a forajelor.

2. 2. 5. Solurile În condiţiile unei uniformităţii litologice, prin predominarea pe de o parte a grupei de şisturi cristaline asociate cu roci eruptive şi cu roci sedimentare vechi (gresii, conglomerate), iar pe de altă parte marnocalcare şi calcare învelişul de sol este relativ uniform şi suferă modificări altitudinale în general regulate. Principalele grupe de soluri întâlnite în cuprinsul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se pot clasifica astfel:

1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune şi brune acide (BP, B);

2. Soluri brune podzolite şi brune acide (BP, Bo); 3. Soluri brune şi soluri brune podzolite (BM, BP); 4. Soluri brune acide (Bo); 5. Soluri brune acide şi soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe); 6. Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale şi soluri brune

podzolice feriiluviale (AB); 7. Podzoluri humico-feriluviale şi soluri podzolice brune feriiluviale(P); 8. Rendzine (negre şi brune), soluri brune şi roca la zi; 9. Soluri aluviale şi aluviunile.

1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale, podzolice), soluri brune şi brune

acide (BP, B) ocupă o fâşie relativ îngustă pe malul drept al Cernei, la vest, nord-vest de Băile Herculane unde urcă până la 900 m. Ele au substrat rocile metamorfice, constituite din micaşisturi, paragnaise şi migmatite metatectice, prin alăturarea cărora s-au format depozite aluviale şi deluviale fine şi de mare grosime cu o cantitate mare de lut şi argilă care favorizează desfăşurarea proceselor argiloiluviale.

2. Solurile brune podzolite şi soluri brune acide (BP, Bo) apar ca asociaţii între 900 şi 1400 m ocupând o suprafaţă mică şi discontinuă, pe versanţii cu expoziţie estică ai culmii Arjana şi văii Prisăcinei.

3. Solurile brune şi solurile podzolite (argiloiulviale BM, BP) ocupă o suprafaţă redusă ca o fâşie îngustă pe cumpăna de ape dintre Belareca şi Cerna, şi anume Culmea Mohornicului şi Culmea Mare (928 m), apariţia lor fiind legată de


28

suprafeţele relativ netede şi slab înclinate cât şi de substratul de roci metamorfice (micaşisturi şi paragnaise) şi sedimenatre (conglomerate, gresii, şisturi argiloase).

4. Solurile brune acide (Bo) sunt cele mai răspândite dintre tipuri de sol întâlnindu-se începând de la altitudinea de 150 m până la 1450 m. Intercalările masive a calcarelor fac ca arealul lor să fie discontinuu, dar cea mai mare suprafaţă se află în amonte de confluenţa Cernei cu Topenia, unde ocupă ambii versanţi până aproape de Obârşia Cernişoarei. Suprafeţe mai restrânse se întâlnesc în extremitatea sud-estică a bazinului Cernei şi la nord de Băile Herculane. Arealul lor este caracteristic unui climat umed şi răcoros, în tot timpul anului, şi este ocupat de păduri de foioase (fag şi stejar) şi izolat de răşinoase (Pin negru). Profilul acestor soluri este bine dezvoltat atingând în unele locuri grosimi de 80-100 cm, iar uneori din cauza condiţiilor locale şi eroziunii apare izolat roca la zi.

5. Solurile brune acide şi solurile podzolice feriiluviale (Bo, Bfe) fac tranziţia către podsolurile humico-feriiluviale din etapa subalpin, desfăşurându-se sub forma unui brâu relativ continuu între 1450 şi 1600 m altitudine. Actualmente ele sunt situate sub păduri de fag dar înainte au fost păduri de molid. Profunzimea şi permeabilitatea lor, precum şi conţinutul redus de schelet au permis dezvoltarea fagului în bune condiţii.

6. Soluri brune acide subalpine, podzoluri humico-feriiluviale şi soluri brune podzolice feriiluviale (AB) apar ca un complex sub pajiştile subalpine între 1600-1800 m altitudine fiind însoţite de înţelenire secundară. Pe ele întâlnim vegetaţie de Pinus montana ssp. Mugo Juniperus Sibirica, Vaccinium Myrtillus şi Vaccinium Vitis Idaea precum şi pajişti subalpine cu Nardus Stricta, Festuca Supina, etc.

7. Podzolurile humico-feriiluviale şi solurile podzolice brune feriiluviale (P) acoperă versanţii şi culmea înaltă din vestul şi nordul bazinului Cernei la altitudinea de peste 1750 m până la vârfurile cele mai înalte din etajul alpin al masivului Godeanu şi Oslea. Ele sunt caracteristice climatului umed şi rece din zonele montane înalte, specifice subetajului molidului şi jneapănului, dar se întâlnesc adesea sub pajişti alpine, unde relieful este mai puţin fragmentat.

8. Rendzine (negre şi brune), soluri brune şi roca la zi sau format datorită apariţiei masive a calcarelor în bazinul inferior cu precădere versantul stâng tehnic, precum şi în bazinul mijlociu şi superior sub forma unor culmi înguste. Rendzinele apar în condiţii de teren fragmentat pe culmi şi versanţi puternic şi moderat înclinaţii iar solurile brune la baza versanţilor slab înclinaţi. Rendzinele sunt ocupate de tufărişuri şi uneori de păşuni şi fâneţe slab productive. Caracteristic pentru arealul acestui complex este apariţia frecventă a rocii la zi, respectiv a calcarelor sub formă de creste înguste, de abrupturi sau grohotişuri la baza versanţilor puternic înclinaţi.

9. Solurile aluviale şi aluviunile se întind ca sectoare mai largi în care s-au format lunci şi terase. Cele mai mari suprafeţe sunt cuprinse între cheile Cernişoarei şi confluenţa cu Iovanu, la confluenţa Cernei cu Balmoşu, între confluenţele cu Naiba şi Valea Craiovei, între confluenţa cu Bedina şi Şapte Izvoare Calde şi între Băile Herculane şi confluenţa cu Belareca. Ele sunt soluri cu un conţinut ridicat de substanţe nutritive fiind favorabile atât fâneţilor cât şi culturilor agricole, ceea ce a determinat fixarea unor aşezări umane atât ca localităţi cât şi ca sălaşe şi conace înşirate de-a lungul râului Cerna.


29

2. 3. Mediul biotic 2. 3. 1. Flora Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând circa 1110 specii, de plante vasculare (superioare) din care 66 specii (aparţinătoare la 23 familii) sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei existând specii rare necunoscute în alte părţi ale ţării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornuţul bănăţean), Lamium bithynicum (urzica moartă originară din Bithynia). Diversitatea florei luxuriante din această regiune a atras botanişti străini încă de la sfărşitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780). Bogăţia inegalabilă a florei din acest areal a fost descoperită de Kitaibell în1800 când recoltează primele holotipuri ale acestor meleaguri. Lui Rochel îi revine meritul de a fi extins reţeaua cercetărilor floristice în zona banatului descriind primele noutăţi floristice. Lucrări publicate în baza cercetărilor efectuate în această regiune aparţin lui Rochel (1828), Schuster (1829), Schwarzott (1831), Heuffel (1858), Degen (1901), Hayek (1912-1916). Datorită condiţiilor staţionale deosebite – relief calcaros – şi-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp. serratifolia (ciuboţica cucului bănăţean), Hypericum rochelii (pojarniţa lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc. Atât Domogledul cât şi valea mijlocie şi cea inferioară a Cernei constituie refugiul pentru cca. 110 specii de origine mediteraneeană şi balcanică. Printre cele mai rare specii se regăsesc: Aristolochia pallida (mărul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului) – 110 specii mediteraneene - . Ruscus aculeatus specie întălnită pe suprafaţa parcului naţional, apare în OUG 57/2007 – specii de plante şi de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management - .

De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum şi Leucobryum glaucum sunt trecute în anexa OUG 57/2007, pentru a căror prelevare şi exploatare sunt necesare măsuri de management. Totodată Cladonia L. subgenus Cladina se întâlneşte sub forma următoarilor taxoni: Cladonia fimbriata, C. f. var. simplex, C. chlorophaea, C. ch. f. costata. Analiza areal-geografică a florei din parcul naţional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr. de 110 specii (10%) se întălnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), dominând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%). În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociaţii vegetale descrise 9 sunt endemice locale dintre care amintim: As. Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. În afara celor 9 cenotaxoni de bază se mai întălnesc doi cenotaxoni cu statut sistematic superior: alianţa Micromerion pulegi


30

şi Danthonio-Brachypodion, ce amplifică valoarea ştiinţifică sub raport biologic, geobotanic şi ecologic al regiunii. Pajiştile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de următoarele specii Juniperus sabina (cetină de negi), Juniperus communis nana (ienupăr), Pinus montana (jneapăn) şi Vaccinium myrtillus (afin). Totodată pajiştile alpine au în componenţă multe graminee ca Festuca rubra (păiuşul roşu), Festuca supina etc. Pe teritoriul parcului naţional există specii de plante sub protecţie strictă oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: Nigritella nigra (sângele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-întălnit pe locurile stâncoase din etajul alpin -, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus (brânduşa galbenă).

Intens cercetată din punct de vedere al micromicetelor, zona Domogled-Valea Cernei a fost mai puţin studiată din punct de vedere al macromicetelor. O contribuţie esenţială la cunoaşterea macromicetelor a avut-o Fr. Bubak care, în lucrarea “Ein Beitrag zur Pilzflora von Ungarn” apărută în 1907, publică 43 macromicete de aici. O contribuţie mai modestă a avut-o Fr. Hazslinszky (1872, 1885) care prezintă însă 6 taxoni de ciuperci, şi anume: Nitilinidium lineare xineare Rehm. , Tapesia fusca Ters. , Tapesia anomala Pers. , Hypoxylon fuscum Tul. , Hysterium fraxini Pers. , Fomes fomentarius (L. ) Kicks. , şi Volvaria bombycina Schaeff. În 1981 A. Pop prezintă 75 macromicete dintre care 46 noi pentru zonă. În prezent conspectul macromicetelor din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde 104 taxoni. Marea majoritate a ciupercilor identificate în zona sunt specii cu arie de răspândire mare, dar putem menţiona şi câteva specii importante pentru aria protejată şi anume: Lanzia echinophila (Bull. ex Fr. ), Korf Syn. Rutstroemia echinophila (Bull. ex Fr. ) Hohn. , Omphalotus olearius (DC. ex Fr. ) Sing. , Oudemansiell longipes (Bull. ex St. Amans) Moser, Lentinellus ursinus (Fr. ) Kuhn. , Lactarius aspideus (Fr. ).

Cercetările lichenofitice întreprinse pe Mt. Domogled evidenţiază prezenţa a 317 taxoni de licheni (266 specii şi 51 taxoni inferiori speciei) instalaţi pe stânci, sol, scoarţa arborilor). Lichenii inventariaţi se încadrează la 65 de genuri, 33 familii şi 10 ordine ale Cl. Ascolichenes. Dintre aceştia, un număr de 81 specii şi 9 taxoni inferiori speciei aparţin subcl. Pyrenocarpeae, iar restul de 185 specii şi 32 taxoni inferiori speciei aparţin subcl. Gzmnocarpeae. În total 186 taxoni sunt saxicoli (58,675%), 111 corticoli (35,016%), 14 tericoli (4,416%), 5 muscicoli (1,578%) şi un taxon instalat pe Polyporus (0,316%). Având în vedere posibilitatea lichenilor de a se instala (este vorba de afinităţi ecologice), mai uşor pe stâncile calcaroase decât pe cele silicioase sau granitice, raportul dintre lichenii saxicoli este următorul: 112 taxoni calcicoli (35,331%), 32 taxoni indiferenţi faţă de PH-ul substratului (10,095%), 30 taxoni acidofili (9,464%) şi 12 taxoni specifici stâncilor umede sau inundate (3,785%). Factorii ecologici influenţează nu numai colonizarea unui substrat oarecare cu licheni, ci şi alcătuirea internă şi aspectul extern al acestora formându-se anumite tipuri biologice. Astfel, predominant este talul hemicriptofit epipetric şi epifit – 174 taxoni (54,89%), urmat de cel endolitic şi hipofloidic – 61 taxoni (19,24%). Reprezentarea celorlalte tipuri morfologice de tal, în ordine descrescândă este următoarea: hemicriptofit epifit de tip Parmelia – 22 taxoni (6,94%), hemicriptofit de tip Collema – 19 taxoni (6%), hemicriptofit de tip Peltigera – 14 taxoni (4,42%), hemicriptofit de tip Placodium – 7 taxoni


31

(2,21%), hemicriptofit de tip Baeomyces – 5 taxoni (1,58%), camefit de tip Cladonia – 4 taxoni (1,26%), hemicriptofit de tip Anaptychia – 1 taxon (0,31%). Datele referitoare la formele biologice lichenice indică stadiul de evoluţie al vegetaţiei saxicole, astfel ştiindu-se că primele forme vegetale carese instalează pe stânci sunt lichenii endolitici şi epipetrici cu crustă externă şi constatându-se predominanţa lor, se poate concluziona că vegetaţia lichenică saxicolă se află în stadiul primar de evoluţie. Dintre speciile mai importante de licheni inventariate în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei menţionăm: Amphoridium insculptoides Stein. – specie rară, Amphoroblastia herculana Serv. – specie endemică, Verrucaria praeviridula Nyl. – specie endemică, V. csernaensis Zsch. – specie rară, V. rechingeri Serv. – specie endemică, Involucrothele congregata Serv. – specie rară, Belonia herculina Keissl. – specie endemică, Coniocybe polyporaeum Nyl. – specie endemică, Arthonia petrensis Nyl. – specie endemică, A. psimythodes Nyl. – specie endemică, Opegrapha farinosa Hepp. – specie endemică, O. atra var. reticulata (DC. ) Schaer. – specie rară, etc.

Baza prezentelor cercetări o constituie atât cercetările proprii (voluntariat ştiinţific, voluntariat divers – studenţi de la Universitatea Anhalt din Germania, studenţi de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, studenţi de la Facultatea de Biologie din Bucureşti, profesori cercetători de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, profesori cercetători de la facultatea cât şi datele existente în literatura de specialitate (Studiul de Fundamentare al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, Flora şi Vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Nicolae Boşcaiu, 1971, etc.). Din conspectul sistematic rezultă un total de 213 specii încadrate la 105 genuri şi 50 familii. În cadrul acestora numai un număr de 37 specii aparţin la clasa Hepaticae (17,37%), restul de 176 specii fac parte din clasa Musci (82,63%), speciile de Sphagnum lipsind, ele fiind elemente acidofile. Dintre acestea un număr de cca 30 specii sunt rare sau foarte rare în brioflora României, dintre care unele deosebit de rare la noi, precum: Colejeunea rossetiana şi C. calcarea dintre Hepaticae, Fissidens osmundoides, F. rufulus, Weissia rutilans, Philonotis arnelli, Campylium calcareum, Cirryphyllum cirrosum, Rhynchostegiella tenella, etc, dintre Musci. Menţionăm în acelaşi timp că predomină elementele calcifile (cca 41%), urmate de cele indiferente(cca 30%) şi aproape în aceeaşi proporţie de elementele acidofile (cca 29%). În cadrul hepaticilor însă, predomină elementele acidofile (cca 51%) faţă de calcifile (cca 19%) şi indiferente (cca 30%). Totuşi, pe ansamblul elementelor, situaţia întâlnită reflectă aproape fidel proporţia între suprafaţa calcaroasă predominantă şi micile iviri ale rocilor silicioase. Există un număr de 8 grupe mari de elemente fitogeografice redate în ordine descrescândă, astfel: boreale, boreal-montane (inclusiv temperate) şi boreal-temperate cu 84 de specii (39,44%), eurimediteraneene (inclusiv mediteraneene), eurimediteraneene-montane, eurimediteraneene-temperate, mediteraneene şi submediteraneene, submediteraneene-montane cu 41 de specii (19,25%), eurioceanice, eurioceanice-montane (inclusiv temperate) şi eurioceanice-temperate cu 27 de specii (12,68%), cosmopolite (inclusiv temperate) şi subcosmopolite cu 15 specii (7,04%), mediteran-atlantice (şi invers), eurimediteraneean-subatlantice (euriatlantice), submediteraneene-atlantice (euriatlantice) şi euriatlantice-submediteraneene cu 16 specii (7,51%), temperate şi temperat-montane cu 13 specii (6,10%), atlantic (subatlantic)-montane, euriatlantice-montane şi subatlantice-boreale cu 7 specii (3,29%), arctic-alpine şi subarctic-subalpine cu 6 specii (2,82%). Un număr de alte 4 specii aparţin la tot atâtea diverse alte elemente (1,88%).


32

Predomină grupul elementelor boreale la care adăugând şi puţinele specii din grupul celor arctic-alpine, avem un procentaj de 42%, în schimb creşte numărul elementelor din grupul mediteraneene, oceanice şi atlantice, care însumează un procentaj de cca 43%. Dintre speciile rare şi periclitate putem menţiona: Cephaloziella divaricata (Sm. ) Schiffn. , Colejeunea rossetiana (Mass. ) Schiffn. , Atrichum angustatum (Brid. ) B. S. G. , Fissidens rufulus B. S. G. , Dicranum spurium Hedw. , Tortella inclinata (Hedw. ) Schimp. , Weissia rutilans (Hedw. ) Lindb. , Hypnum vaucheri Lesq. , etc. Începând cu anul 2004 s-au organizat voluntariate ştiinţifice inventariându-se flora, microfauna şi chiropterele din zona Prisăcina. Datele obţinute în urma acestor acţiuni se regăsesc în baza de date a Administraţiei.

2. 3. 2. Vegetaţia

Prin extinderea bazinelor secundare, cursul Văii Cernei cuprins în teritoriul parcului naţional se desfăşoară într-o amplitudine altitudinală de aproape 2000 m, cuprinzând toate etajele de vegetaţie din ţara noastră – cu excepţia stepelor. Astfel, în zona externă a masivului străbătut de Valea Cernei se extinde etajul colinar care coincide într-o mare măsură cu aria potenţială a stejărişelor termofile şi cu cea a grupărilor lor de substituţie. În flancul munţilor grupările vegetale ale etajului colinar se învecinează cu făgetele submontane. Numeroase asociaţii din acest etaj prezintă un remarcabil interes fitosociologic cuprinzând diverse relicte şi endemite. Dintre pădurile acestui etaj una dintre cele mai reprezentative este asociaţia Tilio Tomentosae-Quercetum petraeae-cerris Soo 1957 apartenentă alianţei Quercion farnetto Horvat 1954. Întinderi largi ocupă şi asociaţia zonală Quercetum farnetto-cerris care constituie o prelungire în nordul Dunării a gârniţetelor cu cer din Peninsula Balcanică. Într-un stadiu de degradare această asociaţie zonală evoluează spre Quercetum farnetto-cerris carpinetosum orientalis (Knapp 1944) Jov. 1955, derivată din defrişarea asociaţiei fundamentale urmată de invadarea masivă a cărpiniţei (Carpinus orientalis). Tot un caracter secundar are şi asociaţia Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu, Lupşa, Remeriţă, Coldea et Schneider 1971, care a fost identificată la extremitatea sud-vestică a culmii Seseminului lângă Pecinişca, la confluenţa Cernei cu Belareca. Se dezvoltă îndeosebi pe versanţii intens însoriţi, pe substrat pietros, ca un stadiu de dezvoltare secundară a vegetaţiei forestiere zonale. În alcătuirea florei ierboase însoţitoare se întâlnesc numeroase elemente termofile care conferă acestei asociaţii forestiere un pronunţat colorit balcanic-submediteranean. Alte asociaţii forestiere de un remarcabil interes fitogeografic sunt Carpino orientalis-Quercetum cerris Oberd. 1948 care alcătuieşte pâlcuri compacte pe calcarele dintre confluenţa Cernei cu Belareca până la Şapte Izvoare Calde, numeroase specii termofile atestă originea balcanică a acestor păduri, care conferă sectorului sudic al Munţilor Cernei un vădit caracter premoesic, Syringo-Carpinetum orientalis Jakucs 59, care formează şibliacurile alcătuite din liliac şi cărpiniţă care coluvionează grohotişurile rostogolite recent pe versanţii calcaroşi. Prin potenţialul lor dinamo-genetic ridicat aceste grupări amorsează reinstalarea vegetaţiei lemnoase de pe versanţii denudaţi. Afinitaţile floristice confirmă legaăturile singenetice ale acestor şibliacuri cu cele din Balcani.


33

La rândul lor, pâlcuri fragmentare ale asociaţiei Genisto pilosae-Quercetum petraeae Zolyomi, Jakucs et Fekete 1957, condiţionate edafic de prezenţa substratului acidofil granitic au fost întâlnite pe Valea Cernei la Şapte Izvoare Calde, Dealul Străjuţ la Mehadia şi Culmea Siseminului. În compoziţia asociaţiei se remarcă Quercus petraeae, Fraxinus ornus, Fagus sylvatica, iar dintre caracteristicile ierboase Antennaria dioica, Carlina vulgaris, Centaurea stenolepis. Mai dificil de stabilit sunt limitele altitudinale ale etajului montan pe cursul Văii Cernei. O limită inferioară destul de concludentă pare indicată de altitudinea la care dispare Quercus cerris care are o extindere mai largă în regiune decât Quercus farnetto şi Quercus pubescens. În continuarea tranziţiei de la făgete la molidişe, se poate stabili de asemenea ca limită superioară a etajului montan altitudinea la care molidişurile încheiate încep să se rărească. În acestă accepţie, etajul montan dobândeşte un conţinut ecologic şi cenologic independent de orice referire la vreun nivel altitudinal. În cadrul acestei amplitudini altitudinale s-ar putea stabili limitele convenţionale ale etajului montan între 600 (400) şi 1700 (1800) m. Ca urmare, întregul curs al Văii Cernei cuprins între confluenţa Ţăsnei şi Bedinei şi sectorul de Obârşie (Cernişoara) poate fi atribuit etajului montan. Situaţia se complică considerabil pe versanţii sudici ai Godeanului, unde făgetele urcă până în golul de munte, substituind definitiv molidişurile şi unde ajung într-un contact nemijlocit cu pajiştea subalpină. Această împrejurare l-a determinat pe Enculescu (1924) să afirme că etajul subalpin din Godeanu este reprezentat numai prin liziera superioară a făgetelor redusă la o lăţime de abia câţiva metri. O situaţie deosebită se întâlneşte pe Muntele Arjana, unde atât limitele naturale ale zonei forestiere, cât şi fizionomia şi mai ales alcătuirea floristică a asociaţiilor vegetale conferă vârfului acestui munte un caracter “alpin”, chiar dacă altitudinea sa nu depăşeşte 1514 m. În realitate, aceste limite orografice ale vegetaţiei forestiere sunt determinate de efectele culminale ale circulaţiei advenctive, care sunt deosebit de intense pe această prelungire a Godeanului. Efectul culminal induce vârfului Arjanei un accentuat caracter crioxerofil care condiţionează existenţa unui etaj pseudoalpin, realizat în deplina sa expresivitate pe acest vârf şi mai puţin evident pe vârful Cernei (1366 m). În consecinţă, principala formaţiune forestieră a etajului montan de pe întregul curs mijlociu şi superior al Văii Cernei este reprezentată prin făgete, a căror apartenenţă fitosociologică se diferenţiază după natura substratului petrografic. Cea mai răspândită dintre acestea este Aremonio-Fagetum “banato-ottenicum”, Boşcaiu, 1971 care pe lângă versanţii sudici ai Godeanului şi Munţilor Cernei are o largă răspândire şi în Munţii Mehedinţiului. Se formează pe soluri eutrofe mezobazice de pe substrat cristalin, mai rar calcaros din etajul montan, având un accentuat caracter zonal. În general, pătura vie este destul de redusă, iar productivitatea arboretelor este mijlocie. Au fost analizate mai multe pâlcuri la confluenţa Văii Cernei cu Valea Ivanului, Buza Osliei Româneşti, Plaiul Bulzului şi Ciuceava Mare. Pe fondul zonal al făgetelor precedent, în staţiuni acidofile pe substrat alcătuit din gnais se dezvoltă asociaţia Galio rotundifolia-Fagetum Boşcaiu 1971, care corespunde unui stadiu de paraclimax din care lipsesc cu desăvârşire speciile dacice. În numeroase cazuri, aceste arborete sunt reprezentate prin făgete de limită descrise de Enculescu, care ajung până în etajul subalpin. Alcătuirea păturii vii este redusă iar litiera este groasă cu descompunere lentă.


34

Pe stâncăriile calcaroase ale versanţilor bazinului Cernei, în condiţii de xericitate mai accentuată oferite îndeosebi de grohotişuri se instalează făgetele de surducuri care se remarcă prin abundenţa unor specii diferenţiale ale alianţei Peltarion alliaceae în rândul cărora predomină Geranium macrorrhizum. Cele mai multe dintre aceste făgete de surducuri sunt reprezentate prin asociaţia Geranio-macrorrhizi-Fagetum (Borza 33) Soo 64. În alcătuirea lor floristică participă un număr apreciabil de specii dacice, daco-balcanice şi balcanice ca şi de obârşie mediteraneeană. Cele mai reprezentative asociaţii vegetale rămân însă cele de stâncării. Abruptul calcaros al Văii Cernei, care poate fi urmărit pe zeci de km, a asigurat unul dintre cele mai importante refugii pentru vegetaţia termofilă de la sfârşitul terţiarului. Îndeosebi contactele litologice apărute în urma şariajului pânzei getice peste sedimentarul mezozoic al autohtonului au creat o diversitate largă de habitate rupicole, pe substraturi petrografice variate, în care au dăinuit atât relictele calcifile cât şi cele acidofile. Ori de câte ori au apărut, rupturile de pantă datorită intercalaţiilor de roci mai dure, au fot populate de grupări petrofile. Pereţii aproape verticali au stabilizat alcătuirea floristică a grupărilor supicole prim menţinerea lor în stări descheiate. La rândul lor, grupările vegetale petrofile au fost reîntinerite, în etape succesive, de mişcările pozitive post miocenice care, înălţând regiunea, au reactivat eroziunile prin adâncirea epigenetică şi antecedentă a Cernei. Diversitatea floristică se explică prin orientarea generală a culmilor muntoase ale bazinului Cernei care au favorizat pătrunderea adâncă a influenţelor sud-vestice în interiorul masei muntoase. Alcătuirea floristică a celor mai reprezentative asociaţii de pe stâncăriile Văii Cernei, în ordinea progresiei lor fitosociologice, adică în succesiunea lor de la stadiile ierboase spre stadiile arbustive şi forestiere se prezintă astfel: Asociaţia Asplenio-Ceterachetum Vives 1964 a fost analizată la Băile Herculane la Grota cu Aburi, Cheile Bedinei şi Cheia Prisăcinei. În alcătuirea floristică a pâlcurilor analizate se remarcă prezenţa unui contingent important de specii dacice şi daco-balcanice (Dianthus petraeus, Campanula grossekii, Seseli rigidum, Seseli gracile, Jurinea macrocalathia, Alyssum petraeae, Asperula capitata). Prin prezenţa acestor specii asociaţia deţine o importantă valoare fitogeografică şi fitoistorică, ramănând astfel una dintre asociaţiile care contribuie la definirea interesului ştiinţific al noului parc naţional. Asociaţia Asplenio-Silenetum petraeae Boşcaiu 1971. Pâlcurile au fost analizate la Cheile Bedinei, Cheile Prisăcinei şi Ciuceava Frasinului. Există o asociaţie endemică întâlnită frecvent pe întregul curs al Văii Cernei cuprins între Băile Herculane şi crestele Ciucevelor. Reprezintă un analog al asociaţiei Asplenio-silenetum hayekianae Horv. 1931 descrisă din Munţii Croaţiei. Vegetează pe stâncării abrupte, adeseori cu orientare verticală, preferând expoziţiile sudice. Numărul ridicat al endemismelor ca şi al relictelor termofile conferă alcătuirii asociaţiei o deosebită valoare informaţională, rămânând astfel o asociaţie cosmofilă conectivă între asociaţiile similare balcanice şi carpatice. Asociaţia Achnatheretum calamagrostidis Br. -B1. 1918 este cea mai reprezentativă grupare vegetală care colonizează grohotişurile calcaroase semifixate de pe versanţii abrupţi ai Văii Cernei, vegetând în condiţii de ariditate intensă. Pe lângă aspectul său peisagistic, asociaţia îndeplineşte un remarcabil rol protector contribuind la fixarea grohotişurilor şi odată cu aceasta la stabilizarea versanţilor. Ca studiu de colonizare primară a grohotişurilor amorsează succesiuni de asociaţii petrofile care evoluează spre stadii din ce în ce mai încheiate.


35

Asociaţia Geranietum macrorrhizi Boşcaiu 1971 populează bolovănişurile masive de pe pantele abrupte în toate sectoarele parcului naţional. O dezvoltare luxuriantă o au aceste cenoze mai ales pe Muntele Arjana, ca şi pe versanţii întregului parcurs al Văii Cernei unde vegetează pe suprafeţe extinse. Pe pantele mai puţin abrupte, odată cu includerea bolovănişurilor în perimetre forestiere, aceste cenoze evoluează în direcţia edificării asociaţiei Geranio macrorrhizo-Fagetum. Asociaţia Seslerietum rigidae “praemoesicum”(Domin 1932) Zoly 1939 se întâlneşte pe stâncăriile din cursul superior şi mijlociu al Văii Cernei. Prin diferenţialele sale ilirice şi mai ales moesice asociaţia ocupă o poziţie sintaxonomică intermediană între seslerietele montane din Carpaţi şi cele din masivule balcanice. În alcătuirea asociaţiei se remarcă prezenţa unui număr ridicat de specii cu caracter relictar care probabil dăinuiesc în stâncăriile calcaroase încă de la sfârşitul terţiarului. În orice caz se număr printre cele mai reprezentative asociaţii rupicole din perimetrul noului parc naţional, contribuind într-o mare măsură la definirea caracteristicilor sale fitogeografice. Asemenea asociaţii se găsesc conservate într-un stadiu încă avansat de autenticitate, cu compoziţia floristică nealterată. Pâlcuri reprezentative au fost analizate pe Muntele Arjana, Cheile Bedinei, Cheia Drăstănicului, Cheia Prisăcinei, Cheia Iuţii, Cheile Corcoaiei, Valea Ţăsnei, Vârful lui Stan, Vârful Şuşcului, Cheile Cernişoarei, Ciuceava Neagră, Ciuceava Mare, Stâncăria Irişov. În amonte de Valea Cernişoarei asociaţia ajunge în contact cu cenoze rupicole similare din sectorul calcaros al Parcului Naţional Retezat. Asociaţia Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971 a fost întâlnită pe cursul Cernei şi ai afluenţilor săi, ca şi pe Muntele Arjana, facând legătura cu cenozele similare balcanice. Asociaţia Stipo eriocaulis-Festucem dalmaticae Boşcaiu 1971 a fost întâlnită sub vârful Arjana, pe Domogled, Vârful Şuşcului, Piatra Cloşanilor, Cheile Bedinei, Cheia Drăstănicului, Cheile Prisăcinei, Irişov. Cu toată fizionomia lor stepică, cenozele de Stipa eriocaulis sunt predominate de criofite. Este plauzibil ca aceste grupări să fi supravieţuit dintr-o perioadă preglaciară sau chiar de la sfârşitul terţiarului. Asociaţia Asplenio-Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959 reprezintă stadiul avansat al evoluţiei asociaţiilor descrise anterior, ajuns să constituie deja un ecosistem arbustiv. Pâlcuri reprezentative au fost analizate pe crestele calcaroase ale Văii Cernei, Ciucevelor, Cheile Corcoaiei, Bedinei, Prisăcinei, Arjanei, Domogledului, Vârfului Şuşcului şi Pietrii Cloşanilor. Aceste cenoze conferă Văii Cernei un pitoresc remarcabil şi îndeplinesc în acelaşi timp şi un important rol stabilizator consolidând versanţii abrupţi şi atenuând scurgerile apelor provenite din precipitaţii. Rămâne astfel una dintre cele mai reprezentative asociaţii vegetale ale noului parc naţional, îmbinând deopotrivă un considerabil interes ştiinţific cu funcţia sa peisagistică. Cea mai reprezentativă şi în acelaşi timp şi de cea mai înaltă valoare peisagistică dintre toate asociaţiile care populează Valea Cernei rămâne însă asociaţia Carici humili-Pinetum pallasianae (Domin) Jov. 1955 (=Carici humili-Pinetum nigrae). Arboretele relictare de pin negru de pe versanţii abrupţi ai cursului inferior al Cernei prezintă vădite analogii fitosociologice cu cele moesice. Studiile lui Fekete (1959) au precizat asemănările mari dintre aceste pâlcuri şi cele de la Suva Planina de lângă Niş din Serbia (Jovanovici, 1955). În timp ce pe versantul stâng al Cernei au o amplă extindere de pe Domogled până la Ciuceava Mare, cu o reapariţie la Piatra Cloşanilor, pe versantul drept au supravieţuit numai câteva pâlcuri disparate la Grota Haiducilor şi Cheia Prisăcinei. Vegetează pe soluri superficiale, îndeosebi pe versanţii calcaroşi, însoriţi şi puternic


36

vântuiţi, unde alcătuiesc pâlcuri descheiate reprezentate adeseori prin subasociaţia Cytisanthosum radiati (Domogledicum) Fekete 959. Discontinuitatea arealului şi precizarea aparteneţei microtaxonomice a populaţiei de pin negru de pe Valea Cernei confirmă vechimea lor relictară. În această privinţă sunt deosebit de sugestive afinităţile acestei populaţii cu cele din Crimeea. Întemeiat pe existenţa acestor afinităţi Borza (1947) a reconsiderat apartenenţa sistematică a pinului negru de Banat propunând combinaţia nomenclatorică Pinus nigra Arnold subsp. pallasiana (Lamb. ) Borza, identificându-le astfel cu cele din Crimeea. În mod asemănător, pe baza unui studiu comparativ privitor la întregul cerc de afinitate al speciei Pinus nigra, Fukarek (1958) raportează populaţiile din Banat la Pinus pallasiana Lamb. subsp. banatica (Georg. et Ion. ) Fuk. , confirmând astfel legăturile filogenetice ale populaţiei din Valea Cernei cu cele din Crimeea. Cu toate că se află în etajul fagului, pe Valea Ţăsnei pe suprafeţe destul de mari se dezvoltă tufărişuri de tip submediteranean, iar cleanţurile sunt ocupate cu păduri de pin negru. Vegetaţia de stâncărie este extrem de bogată şi variată, fiind constituită din cenoze cu diferit grad de încheiere. Cele mai răspândite sunt cele de Sesleria rigida cu Festuca xanthina şi Achnatherum calamagrostis. În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află miezul de răspândire a Pinului Negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), specie endemică, renumită pentru rezistenţa şi adaptarea sa în condiţii staţionale vitrege, ceea ce înseamnă că se dezvoltă pe stânci abrupte dezgolite (fără sol). Pinul negru de Banat formează arborete, pâlcuri sau se află diseminat pe stânci calcaroase. În lungul Văii Cernei este răspândit începând de la Pecinişca şi Herculane până la Corcoaia cu întrerupere în Cheile Cernei, pe stânci abrupte în masivul Domogledului (Domogled, Şuşcu, Hurcu), pe Culmea Sesiminului şi Arjanei din dreapta Cernei (Clepeneac, Piatra Baniţei). Ca şi concluzie finală protecţia Pinului negru de Banat este esenţială din mai multe puncte de vedere, desigur ocrotirea tuturor speciilor este importantă, deoarece prin conservarea valorilor naturale avem parte şi vor avea şi alţii de o natură caracterizată de echilibrul ecologic şi stabilitatea ecosistemică. 2. 3. 3. Fauna Primele date privind cercetarea faunei (insecte, păsări) din regiunea Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei de către, Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda, apar încă din anul 1794. După 1800 cercetările în ceea ce priveşte coleopterele şi lepidopterele au fost marcate de nume cum ar fi: Kollar, Mann, Viertl, Frivaldszky (1873), datele lepidopterologice fiind prelucrate de Rebel (1911). Totodată după înfiinţarea primei societăţi de ştiinţe naturale (1874) din Banat, membrii societăţii au efectuat studii privind fauna din regiunea parcului naţional. De asemenea zona Văii Cernei a fost studiată de cei mai de seamă oligochetologi începând cu sfârşitul secolului trecut, cum sunt:L. Orley, D. Rosa şi D. Gauglbauer, iar în acest secol de W. Michaelsen, L. Cernosvitov şi V. Pop. Datorită elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei găzduieşte o faună foarte bogată şi interesantă, întălnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare ştiinţifică, unele unice în ţară sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor.


37

Enchitreidele, Colembolele, Nematodele, Lumbricidele sunt nevertebratele studiate din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei acestea fiind reprezentate de unele specii foarte rare sau rare ce demonstrează originalitatea ridicată a regiunii.

Fauna de colembole: datele care privesc colembolele edafice din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei provin din studiul materialului colectat din 14 staţiuni de recoltare, situate în mai multe tipuri de ecosisteme. Sunt semnalate 21 specii de colembole, care potrivit criteriilor de zonare zoogeografică a lui Dunger (1977) aparţin în majoritate speciilor palearctic şi polarctic. Alături de ele putem delimita o specie arcto-alpină Tomocerus minutus Tullberg, două specii nord-europene, Morulina verrucosa Borner, Sminthurus flaviceps Tullberg şi două specii sud-europene Triacanthella perfecta Denis şi Caprainea marginata (Schott). Partea muntoasă din sud-vestul ţării este considerată de Cassagnau (1969) ca limită estică a genului Lathriopyga caroli, 1990. Fauna de colembole subterane a fost studiată amănunţit şi este foarte interesantă. Sunt descrise endemite din peşteri situate în această regiune: Pseudacherontiella spelaea Ionescu, 1922, din peştera Isverna, Ceratophysella ionescui Borner, Mesogastrura ojcoviensis Stach, Xenylla spelaea (Ionescu), Onychiurus closenicus Gruia 1965, descrisă în peştera Cloşani, Onychiurus romanicus Gruia 1965, Onychiurus banaticus Gruia 1965, Onychiurus hateganus Gruia 1971. Dintre speciile de colembole inventariate în aria protejată putem menţiona: Hypogastrura purpurascens (Lubbock), Triaconthella perfecta Denis, Lathriopyga carolii (Stach), Morulina verucossa Borner, Folsomia penicula Bagnall, Isotomiella minor Schaffer, Lipothrix lubbocki Tullberg, Tomocerus flavescens Tullberg, Sminthurinus niger (Lubock), etc. În concluzie fauna de colembole din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este intens cercetată şi relevă existenţa unor forme diverse şi foarte interesante din punct de vedere sistematic şi zoogeografic. Nematodele se găsesc în nr. de 137 specii (aparţinând la 93 genuri şi 41 de familii) dintre care 4 specii sunt noi pentru ştiinţă (circa 3%) iar altele 18 (circa13,1%) rare sau foarte rare. Enchitreidele sunt reprezentate de 37 specii dintre care o specie nouă pentru ştiinţă-Fridericia banatica-, iar alte câteva rare. Totodată grupa lumbricidelor este caracterizată de 3 endemisme locale (Allolobophora robusta, A. mehadiensis, Eiseniella oltenica) şi 6 specii rare şi periclitate una dintre ele endemică iar celelalte cu răspândire mai mult sau mai puţin limitată în Europa, apoi în Caucaz, As ia mică şi Orientul apropiat (Dendrobaena venata). De asemenea specii endemice, rare şi noi pentru ştiinţă au fost identificate în grupa Ortopterelor. Paracaloptenus caloptenoides din Ord. Orthoptera şi Cerambyx cerdo din Ord. Coleoptera apar în OUG 57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întălnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a ţării fiind concentrată aici. Endemismele întălnite în rândul lepidopterelor au un număr semnificativ dintre care amintim: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana, Melicta athalia mehadiensis.


38

Din totalul macrolepidopterelor semnalate (942 specii) circa 15% pot fi considerate specii rare în fauna României. Dintre acestea unele se cunosc numai din această zonă a ţării: Zygaena minos, Horisme laurinat, Nychiodes dalmatina. O altă categorie deosebit de semnificativă faunistic şi biogeografic o reprezintă speciile şi subspeciile care în această regiune ating una din limitele lor arealogice: Lemonia balcanica, Erebia melas melas, Erebia medusa brigobana. Dintre lepidoptere Leptidea morsei, Nymphalis van-album, Kirinia roxelana, Lycaena helle apar în OUG 57/2007 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Peştii sunt reprezentaţi - în zona din amonte de Băile Herculane-de Salmo trutta fario (păstrăvul indigen), Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana). În Lista roşie a Consiliului Europei -Thymallus thymallus- este încadrată în categoria speciilor protejate. Amfibienii din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei sunt reprezentaţi de următoarele specii: Triturus alpestris aplestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina. Dintra speciile de amfibieni din parcul naţional 4 figurează în OUG 57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. În Lista roşie a Consiliului Europei apar trei „specii strict protejate” la nivel european, care trăiesc în bazinul Cernei: Bombina variegata, B. bombina, Rana dalmatina, iar celelalte specii din bazinul Cernei fac parte din categoria speciilor protejate.

Reptilele din parcul naţional se întălnesc începând cu etajul alpin până în etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se găsesc atât specii protejate cât şi endemice cum este Vipera ammodytes. Testudo hermanni apare în OUG 57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Totodată reptilele următoare Lacerta agilis, L. praticola, L. viridis şi L. muralis se găsesc în OUG 57/2007. Reptilele din Lista roşie a Consiliului Europei anexa II –specii de faună strict protejate – sunt: Vipera ammodytes, Elaphe longissima, Testudo hermanni etc. ; iar celelalte specii sunt declarate în anexa III „specii de faună protejate” (L. vivipara, L. muralis, L. praticola, Natrix tessellato, Vipera berus etc. ).

Dintre vertebrate fauna de păsări care este variată şi bogată în indivizi fiind studiată mai amănunţit dar datele sunt incomplete, însă în urma cercetărilor efectuate în regiune s-au stabilit următoarele:

- sunt prezente elemente de origine meridională (mediteraneană şi indo-africană), - avifauna silvicolă prezintă o structură locală particulară care o diferenţiază specific

faţă de caracteristica generală a faunei Ornitologice din Carpaţi - şi limita inferioară de răspăndire a unor specii montane posedă valori sub

nivelurile cunoscute în totalitatea Munţilor Carpaţi. Avifauna Văii Cernei prezintă caracteristicile generale ale ţinuturilor montane de altitudini joase din etajul pădurilor de foioase, peste care se suprapun unele elemente de câmpie infiltrate în ecosistemele antropogene din lunci sau de pe versanţi, şi fapt de un


39

deosbit interes zoogeografic, specii de origine meridională (din care câteva prezintă un areal stabil, dar altele se află în expansiune către nord). Menţionăm ca specii importante: specii de origine meridională (Apus melba (L. ))-în prezent mai multe perechi cuibăresc în mod constant în abrupturile stâncoase ale văii, Hirundo rupestris Scop. - în prezent câteva zeci de exemplare care cuibăresc pe pereţii stâncoşi însoriţi, Oenanthe hispanica (L. ), Emberiza cirlus (L. ) – este prezentă ca pasăre clocitoare, Monticola solitarius (L. ) –1 mascul observat în Domogledul Mic, ceea ce sugerează posibilitatea cuibăririi speciei în acest punct, Hirundo daurica (L. ) – observată în Cheile Prolazului, Dendrocopus syriacus Hempr. et Ehrub – înaintează în prezent până în Băile Herculane, Serius serius (L. ) – cuibăreşte toate biotopurile favorabile de pe Valea Cernei. Specii montane – în condiţiile pădurilor de foioase şi ale altitudinilor relativ joase care caracterizează ţinutul la care ne referim, avifauna de tip montană este reprezentată prin specii puţin numeroase, deşi unele cuibăresc în efective ridicate. Dintre ele cităm ca forme clocitoare următoarele: Tetrastes bonasia, Dryocopus martius, Dendrocopus leucotos, Parus ater, Troglodytes troglodytes, etc. (în păduri), Cinclus cinlus, Motacilla cinerea (în lungul apelor curgătoare), Tichodroma muraria, Phoenicurus ochruros, Monticola saxatilis (în stâncării). Dintre păsările submontane care cuibăresc în aria protejată menţionăm pe Parus palustris, Parus lugubris (de tip mediteranean) şi Emberiza cia, ultimele două specii prezentând o răspândire predominant sudică în ţara noastră. Merită, de asemenea subliniată prezenţa speciilor Aquila pomarina şi Circaetus gallica dintre răpitoare, cu toate că ele nu sunt propriu zis păsări de munte, ci de păduri întinse. Specii de altitudini joase – pe măsura extinderii landşaftului de cultură, în primul rând a pajiştilor secundare şi a culturilor agricole au pătruns specii de deal şi câmpie. În acestă situaţie se află unele specii ca Upupa epops (Coraciiforme), Jynx torquilla (Piciformes), Alauda arvensis, Lanius collurio, Lanius minor, Pica pica, Corvus cornix, Sturnus vulgaris, Oenanthe oenanthe, Luscinia megarhynchos, Carduelis carduelis, Emberiza citrinella (Passeriformes). Aceste specii sunt răspândite cu precădere în lunca inferioară a Cernei, dar şi pe versanţii văii principale, în terenurile deschise, cu vegetaţie ierboasă, tufării şi pâlcuri de copaci, precum şi în grădinile cu pomi sau în arborii din lungul drumurilor. Menţionăm totuşi că peisajul antropogen ocupă suprafeţe restrânse ceea ce determină ca frecvenţa păsărilor de altitudini joase, infiltrate din ţinuturile pericarpatice să fie redusă. Specii sinantrope – în general sunt numeroase şi includ specii comune, ca de exemplu: Hirundo rustica, Delichon urbica, Passer domesticus, Passer montanus, de asemenea Streptopel decaocto şi Dendrocopus syriacus (dintre speciile de origine mediteraneană). Specii ubicviste – ocupă nişe în cadrul ecosistemelor naturale sau artificializate şi în acelaşi timp sunt reprezentate prin populaţii clocitoare caracterizate prin valori ridicate ale abundenţei. Ca şi specii ubicviste identificate în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei menţionăm: Cuculus canorus, Dendrocopus major, Garrulus glandarius, Sylvia atricapilla, Muscicapa striata, Turdus merula, Parus major, Fringilla coelebs, toate fiind specii silvicole care populează sistemele forestiere de diferite tipuri. Specii de păsări incluse în anexa 3 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică – a OUG 57/2007: Dendrocopos leucotos, Emberiza cia; alături de


40

speciile: Upupa epops, Cardeulis cardeulis, Tetrastes bonasia, Pica pica, Garrulus glandarius. Totodată dintre păsările sălbatice din bazinul Cernei sunt câteva incluse pe Lista roşie a Consiliului Europei – „specii strict protejate” - , amintim următoarele: Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza citrinella şi altele. Mamiferele sălbatice mari trăiesc retrase în inima pădurilor cu precădere în jumătatea superioară a bazinului Cernei, această zonă fiind caracterizată de o bogăţie mare a mamiferelor importante din Europa. Ursus arctos, Lynx lynx sunt specii care şi ele în OUG 57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Conform OUG 57/2007 două specii din parc necesită protecţie strictă – Canis lupus, Ursus arctos, alături de care sunt incluse atât carnivore, ierbivore cât şi omnivore: Vulpes vulpes, Lynx lynx, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Rupicapra rupicapra, Sus scrofa.

Fauna cavernicolă: cercetările privind fauna cavernicolă au început încă din a doua jumătate a secolului trecut. Ca şi specii identificate în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei putem menţiona următoarele: -Oligochaeta (Allolobophora rosea Sav. , Eisenia spelaea Rosa, Octolasium lacteum Orley, Dendrobaena platyura Fitz. , etc. ) -Gasteropoda (Carychium minimum O. F. M. , 1774, Ena obscura O. F. M. , 1774, Zebrina detrita O. F. M. , 1774, Vitrea transsylvanica Clessin, 1877) -Crustaceae (Speocyclops lindbergi Damian, Ceuthonectes serbicus Chappuis, Hyloniscus dacicus Tabăcaru, Mesoniscus graniger Frivaldsky) -Arachnida (Centromerus dacidus Dumitrescu et Georgescu, Troglohyphantes herculanus Kulczynski, Nesticus cernensis Dumitrescu, Meta merianae Scop. ) -Opiliones (Leiobunum rupestre Herbst. , Mitopus morio Fabricius, Egaenus convexus C. L. Koch) -Pseudoscorpiones (Neobisium closanicus Dumitrescu et Orghidan, 1970) -Acari (Ixodes hexagonus Leach, Nenteria banatica Feider et Hutu) -Diplopoda (Glomeris pustulata Latrelle, Trachysphaera costata Waga, Megaphylum platyurus Latzel, Lithobius microps Meinert) -Insecta (Ceratophysella jonescui Borner, Onychiurus armatus Tullberg, Tomocerus minor Lubbock) -Trichoptera (Stenophylax permistus Mc L. , Stenophylax mitis Mc L. ) -Lepidoptera (Vanessa io Linne, Acrolepia pulicariae Klimesch, Orectis proboscidata Linne) -Coleoptera (Closania winkleri Jeannel, Sophrochaeta (S. ) racovitzai Decu) -Diptera (Rhynosia tolleti Burghele-Balăcescu) -Chiroptera (cca 17 specii), din care menţionăm:


41

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică

Denumirea populară

Locaţia Statut şi protecţie

1. Rhinolophus euryale Blasius, 1853

Rinoloful mediteranean

Peştera Gaura Ungurului

SI şi SN (VU:A2C), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV, LO, STR), PN (L90/2000)

2. Rhinolophus ferrumequinum Schreber, 1774

Rinoloful mare cu potcoavă

Peştera Cloşani, Peştera Lazului, Peştera Gaura Ungurului

SI şi SN (LR:nt), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV)LO,STR), PN (L90/2000)

3. Rhinolophus hipposideros Bechstein, 1800

Rinoloful mic cu potcoava

Peştera Cloşani, Peştera Gaura Ungurului

SI şi SN (VU:A2C), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV, LO, STR), PN (L90/2000)

4. Rhinolophus blasii Peters, 1866

Rinoloful lui Blasius


SI şi SN (LR:nt), PI (BE2,B2,D92/IV,LO, STR), PN (L90/2000)

5. Myotis myotis Borkhausen, 1797

Liliacul mare cu urechi de şoarece

Peştera Lazului, Peştera Isverna, Peştera Hoţilor

SI şi SN (LR:nt), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV,LO,STR), PN (L90/2000)

6. Myotis oxygnethus Monticelli, 1885

Peştera Hoţilor

7. Myotis capaccinii Bonaparte, 1837

Liliacul cu picioare lungi sau liliacul lui Capaccini


SI şi SN (VU,A2C), PI (BE2,B2,D92/IV, LO,STR), PN (L90/2000)

8. Myotis emarginatus E. Geoffroy, 1806

Liliacul cu urechile scobite


SI şi SN (VU:A2C), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV,LO,STR), PN (L90/2000)

9. Miniopterus schreibersii Kuhl, 1819

Liliacul cu aripi lungi şi înguste sau Liliacul lui Schreibers

Peştera Lazului, Peştera Gaura Ungurului, Peştera Hoţilor

SI şi SN (LR:nt), PI (BE2,B2,D92/II,D92/IV,LO,STR), PN (L90/2000)

Fauna guanoului de liliac este bine reprezentată într-una din peşterile termale ale parcului – Peştera lui Adam - care conţine cele mai mari depozite de guano din peşterile româneşti (gros de aproape 3 metri acest depozit s-a acumulat în timp de la mai multe specii de lilieci, îndeosebi de la Rhinlophus euryale). Toate speciile de lilieci din parcul naţional şi din România sunt ocrotite de lege . În Lista roşie a Consiliului Europei ( anexa II – lista speciilor de faună strict protejate – şi anexa III – lista speciilor de faună protejate – ale Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a mediului natural din Europa)


42

figurează următoarele specii strict protejate la nivel European: Ursus arctos, Canis lupus, Felis sylvestris, Lutra lutra şi toţi liliecii cu excepţia speciei Pipistrellus pipistrellus precum şi următoarele specii protejate : Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Rupicapra rupicapra, Lynx lynx, Meles meles, Mustela putorius etc. Condiţiile geografice, climatice cât şi cele de habitat au asigurat mediul prielnic, în această arie, dezvoltării unei faune de o mare bogăţie. 2. 3. 4. Habitate Unul din habitatele importante atât din punct de vedere al florei, faunei, peisajului cât şi al conservării este habitatul de stâncărie. În aceste habitate de stâncărie se dezvoltă specia endemică Pinul Negru de Banat care formează arborete analoage cu pădurile xeroterme de conifere din ţinuturile submediteraneene moesice, suprafaţa ocupată de aceste arborete în parcul naţional fiind de 1953 ha (conform amenajamentelor silvice). Suprafaţa Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este de 61. 211 ha din care 75,31% este pădure. Dintre toate speciile care se întălnesc aici Fagus sylvatica (fagul) este predominant, restul speciilor fiind reprezentate de Picea abies (molid), Abies alba (brad), Ulmus montana (ulm), Acer pseudoplatanus (paltinul), Fraxinus excelsior (frasinul), Carpinus betulus (carpenul), Populus tremula (plopul de munte), Corylus avellana (alunul), Sorbus aucuparia (scoruş de munte), Euonymus europaeus (salba moale). Limita pădurii se află la 1800 m altitudine, de unde coborând întâlnim mai întâi pâlcuri de molid, brad şi fag (cu predominanţa primului) – fagul şi molidul ajung în raporturi de codominanţă aproape echivalente - , apoi intrăm în pădurile de fag, succedate în partea inferioară a bazinului Cernei, de pădurile de stejar. Cea mai mare extindere o are însă subetajul pădurilor de fag, acestea fiind constituite din Fagus sylvatica, F. s. var. Moesiaca, Fagus orientalis, Ulmus montana, Acer pseudoplatanus iar, datorită influenţelor climatului cu nuanţe mediteraneene în componenţa pădurilor de fag (pe versanţii sudici) se regăsesc Quercus petraea, Acer pseudoplatanus. La altitudini de aproximativ 1800-1700 m unde predomină pajişti de ierburi pitice se întălneşte Rhododendron kotschy (smirdarul) -care este o specie ocrotită - , iar de la altitudini de 1500-1800 întălnim şi Vaccinium myrtillus (afinul). Sub înălţimile de 1800-1700 m se remarcă prezenţa jnepenişului care face trecerea spre etajul forestier. El este reprezentat de Pinus montana ( jepi) în partea de nord şi nord-vest a parcului şi de Juniperus nana (ienupăr) în zona Arjana, culmea Munţiilor Mehedinţi şi în culmea Oslea Românească. Jnepenişul nu constituie masive compacte ci formează tufărişuri cu suprafeţe reduse. În partea nordică a Munţilor Godeanu (căldările Galbena, Paltina) jnepenişul are o extindere mare, în schimb în partea sudică arealul de răspândire a jepilor este mult mai restrâns, dezvoltându-se în special pe versanţii nordici uneori urcând până la 2000 m altitudine. Habitatele acvatice din parcul naţional sunt reprezentate de râul Cerna, râul Motru, pâraie (afluenţi ai Cernei şi Motrului), lacurile de acumulare de pe cele două râuri (Iovanu, Prisaca pe Cerna şi Valea Mare pe Motru), acumulările glaciare temporare din Munţii Godeanu, bălţile şi iazurile existente în zona Cerna Sat. Datorită scăderii debitului Cernei prin devierea apei din cauza hidrocentralelor există unele consecinţe, efecte negative asupra echilibrului natural:


43

- izvoarele termominerale într-un viitor nu prea depărtat ar putea seca, - se modifică fauna acvatică în special cea piscicolă din întregul ecosistem al

bazinului Cernei, - iar cel mai grav efect negativ – datorită reducerii debitului Cernei pe un sector de

circa 40 km – modificarea ionizării aerului şi a climatului local. 2. 4. ASPECTE CULTURALE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN TRECUT 2. 4. 1. Mărturii arheologice şi istorice existente în zonă Săpăturile arheologice efectuate în Peştera sau Grota Haiducilor atestă prezenţa umană pe Valea Cernei încă din epoca paleolitică şi este recunoscută ca fiind cea mai veche aşezare omenească din judeţul Caraş-Severin. Atât Grota Haiducilor cât şi Valea Cernei au fost continuu populate, cercetătorii descoperind ceramică din toate epocile care s-au succedat: fierului, dacică, romană şi a feudalismului timpuriu. Totodată, obiectele găsite, în urma săpăturilor atestă începuturile civilizaţiei daco-getice în epoca fierului. Unele documente demonstrează faptul că dacii au folosit izvoarele termale de pe Valea Cernei, amenajate primitiv, cu mult înaintea cuceritorilor romani, iar după cucerire au contribuit la construirea termelor lui Hercules(101-102 e. n. şi 106 e. n. ) – una din puţinele terme romane care şi-au păstrat funcţia iniţială până astăzi - . De-a lungul timpului aşezarea Herculane a suferit mai multe transformări în sensul că, ori a fost distrus în urma migraţiilor unor popoare asiatice sau războie, ori aceste perioade de declin au fost succedate de dezvoltarea staţiunii. Primele vestigii ale termelor romane au fost descoperite în anul 1724 în urma unor săpături ordonate de guvernatorul austriac, generalul C. F. Mercy. Perioada de înfiinţare a staţiunii nu este demonstrată dar judecând după cantitatea mare de monede cu chipul lui Traian pe verso şi cel al lui Hercules pe revers, precum şi după cele 12 altare din 16 cunoscute şi numeroasele statui închinate lui Hercules, descoperite pe teritoriul staţiunii, unii istorici presupun că fondatorul a fost însuşi Traian, în perioada 102-117 e. n. Aşadar, până când istoricii vor stabilii perioada exactă a fondării staţiunii, documentul cel mai vechi descoperit va atesta înfiinţarea acesteia - inscripţie votivă (153 e. n. ) gravată pe un altar de calcar alb care se păstrază şi azi în Muzeul de istorie din Băile Herculane „ General Nicolae Cena” .

2. 4. 2. Semnificaţie si interes pentru zonă Primele preocupări pentru conservarea valorilor naturale din România apar la sfârşitul secolului al XIX-lea, datorită necesităţii de ocrotire a unor locuri pitoreşti şi în acelaşi timp valoroase ştiinţific. Începând cu anul 1930 s-a constituit Comisia Monumentelor Naturii, ca urmare a activităţii acestei comisii s-a înfiinţat în 1932 Rezervaţia Domogled la propunerea botanistului Al. Borza.


44

Certificarea ca Parc Naţional este menţionată prin decizia Consiliului Judeţean nr. 499/15. 11. 1982, iar teoretic s-a înfiinţat în 1990 prin Ordinul nr. 7 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului. Bogăţia floristică şi faunistică a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei a reprezentat un interes deosebit şi a atras numeroşi cercetători încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cercetările din această perioadă fiind săvârşite de exploratorii străini (floră). Rezultatele cercetărilor din zona parcului au fost cuprinse în publicaţii încă de la la începutul secolului XIX-lea şi până în zilele noastre. În decursul deceniilor Herculanele a fost vizitat de numeroase personalităţi, datorită tumultului istoric şi valorilor naturale, dintre care amintim: N. Bălcescu, împăratul Franz Joseph I, regele Carol I, împărăteasa Imperiului austro-ungar,Elisabeta, Alexandru I al Serbiei şi oameni ai literelor :Hans Christian Andersen, Ioan Slavici, George Coşbuc, Petofi Sandor şi mulţi alţii. Peisajul grandios atât de pe toată suprafaţa parcului naţional cât şi din rezervaţia Cheile Corcoaiei i-a stimulat pe localnici, dornici să înţeleagă cum au luat naştere formaţiunile stâncoase din zonă, în crearea legendelor legate de acest loc cu eroul mitic Iovan Iorgovan (alias Hercules) – care a spintecat muntele cu sabia ca să ucidă balaurul ascuns în stâncă - . 2. 4. 3. Folosinţa terenului şi gospodărire în trecut Datorită faptului că pe raza parcului naţional funcţionează 5 Ocoale Silvice aparţinând la 3 Direcţii diferite, folosirea şi gospodărirea terenurilor în trecut, incluse în suprafaţa parcului, diferă de la un Ocol Silvic la altul. Ca urmare a observaţiilor anterioare, suprafeţele incluse în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, administrate de Ocolul Silvic Mehadia au fost folosite şi gospodărite aşa cum se va expune în cele ce urmează. Până în anul 1880, pădurile unităţii au aparţinut în totalitate statului austro-ungar, după care trec în proprietatea Comunităţii de Avere. Gospodărirea pădurilor până în anul 1948 s-a realizat conform amenajamentelor în vigoare, excepţie făcând proprietăţile ţărăneşti, acestea fiind gospodărite neraţional, fără preocupări silviculturale. De-a lungul perioadei, în urma aplicării amenajamentelor, suprafaţa unităţii de producţie (UP V Belareca) s-a modificat puţin, limitele rămânând neschimbate. În 1992, ca urmare a schimbărilor anterioare privind zonarea unităţii, s-a înfiinţat rezervaţia Belareca, 62 % din suprafaţa unităţii fiind zonă de conservare specială.

Pădurile administrate de Ocolul Silvic Băile-Herculane incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei au aparţinut în trecut Imperiului Habsburgic şi ulterior Imperiului Austro-Ungar. După înfiinţarea în 1775 a Regimentului româno-bănăţean nr. 13, grănicerii au primit anumite privilegii ca de exemplu folosirea gratuită a pădurilor statului. Conform Legii silvanale din 1860 atât drepturile de folosinţă a terenurilor cât şi păşunatul erau reglementate, păşunatul fiind permis doar cu animale proprii cu respectarea regulilor silvice.

În 1882 s-a înfiinţat Comunitatea de Avere care a gospodărit aceste suprafeţe în mod raţional, pe bază de amenajamente, conform legilor silvice şi sub supravegherea şi controlul organelor de stat. După alipirea Banatului în 1918, pădurile Imperiului Austro-Ungar trec în proprietatea statului român care le administrează prin Casa Autonomă a pădurilor statului, pădurile Comunităţii de Avere fiind supuse aceluiaşi regim silvic.


45

1932 este anul în care s-a înfiinţat rezervaţia Muntele Domogled la propunerea prof. Al. Borza, aceasta a fost printre primele rezervaţii înfiinţate în România.

După naţionalizarea din 1948 pădurile au trecut în proprietatea statului acestea fiind amenajate unitar în 1952 pe unităţi de producţie, limitele şi denumirea unităţilor rămânând aceleaşi până în prezent.

De-a lungul timpului suprafaţa arboretelor incluse în subunităţi de producţie şi inclusiv în grupa I funcţională a crescut continuu. Dacă în 1961 doar suprafeţele din UP III şi UP VI aveau funcţia de conservare deosebită în 1991 întreg ocolul este inclus în grupa I funcţională.

Folosirea şi gospodărirea în trecut a pădurilor incluse în prezent în PNDVC, aparţinând de Ocolul Silvic Baia de Aramă, a avut un efect negativ acesta resimţindu-se mai ales în jurul enclavelor, pe versanţii râului Cerna, în jurul golului de munte şi de-a lungul albiilor majore lipsite de pădure şi folosite ca fâneţe sau păşuni.

Aşadar formele neculturale (defrişări, exploatări neorganizate, incendii provocate pentru extinderea teritoriului de păşunat etc. ) de tăiere şi păşunatul liber au condus la scăderea productivităţii pădurilor.

În zona montană (înainte de 1948) datorită inaccesibilităţii şi fiind practic lipsită de centre populate (Cerna-Sat fiind singura localitate din zonă) tăierile practicate au constat din defrişări în jurul poienilor, secuirea arborilor în jurul golului de munte şi în jurul enclavelor.

Primul amenajament care stabilea gospodărirea pădurilor din această zonă a fost întocmit în 1910, însă exploatări organizate nu s-au făcut iar Bazinul Cernei fiind complet inaccesibil (înfundat) prevederile acestui amenajament nu s-au putut aplica.

Suprafeţele administrate de O. S. Padeş incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei au fost gospodărite diferenţiat în funcţie de natura proprietăţii. Aşadar pădurile de stat, ale băncii ţărăneşti, obşti nedivizibile şi ale moşierilor au fost gospodărite pe baza regulamentelor de exploatare însă pădurile proprietate ţărănească erau folosite de proprietari în funcţie de nevoile de moment (păşunat, recoltări de lemn de foc, de construcţii). De multe ori pădurea era defrişată şi transformată în fâneaţă sau în terenuri pentru agricultură.

Până în anul 1948 pădurile administrate de O. S. Tarniţa au fost gospodărite în raport cu natura proprietăţii.

Păşunatul în pădure era necontrolat şi pentru extinderea teritoriului de păşunat s-a practicat provocarea de incendii, ceea ce a fost nu doar o măsură nesilviculturală ci chiar distructivă.

Primul amenajament pentru pădurile din Bazinul râului Cerna s-a întocmit în anul 1910, iar lipsa instalaţiilor de transport a împiedicat aplicarea acestuia.

Păşunatul a reprezentat (şi încă mai reprezintă) o ameninţare permanentă la adresa pădurii prin aceea că, pe lângă îngreunarea condiţiilor de regenerare datorită tasării solului, conduce şi la distrugerea seminţişului.

În 1990 s-a realizat constituirea oficială a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin Ordinul nr. 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului.

Acţiunile premergătoare constituirii PNDVC s-au datorat propunerii Academiei Române în 1973 în urma căreia Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a efectuat în anii 1977-1978 un studiu de constituire a parcului naţional.


46

2. 5. ASPECTE SOCIO-ECONOMICE, FOLOSINŢA TERENULUI ÎN PREZENT 2. 5. 1. Comunităţi locale În interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei comunităţile sunt reprezentate printr-o localitate (Cerna Sat), câteva cătune şi oraşul Băile Herculane care deşi nu este inclus la propriu ca şi suprafaţă în parc, este înconjurat în procent de 95% de suprafaţa parcului, preocuparea acestora fiind legată direct de parcul naţional şi constă în activităţi ca: § exploatarea resurselor pădurii; § creşterea animalelor (oilor şi vitelor); § agricultura bazată pe cultivarea cartofului – în foarte mică măsură - ; § turismul balnear; § exploatarea resurselor altele decât pădurea.

Atât comunităţile incluse în parcul naţional cât şi cele aflate pe raza acestuia (tabelul 2. 5. 1. ) pot fi clasificate în funcţie de relaţiile lor cu Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei după cum urmează: § comunităţi din interiorul parcului naţional care au proprietăţi incluse în parc, § comunităţi din imediata vecinătate a parcului naţional care deţin terenuri în aria

protejată, Localităţile incluse şi aflate în imediata apropiere şi care au interese în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se prezintă astfel:

Tabel 2. 5. 1. Denumirea localităţii

Localităţi aparţinătoare Nr. locuitori Infrastruct. locală (şcoli)

Judeţul

Băile Herculane

- 6024 3 Caraş-Severin

Mehadia Plugova,Valea Bolvaşniţa, Globurău

7145 4 Caraş-Severin

Topleţ 2960 2 Caraş-Severin

Cornereva Dobraia,Dolina,Ineleţ,Lunca Flori,Prisăcina,Scărişoara,Studena,Sub Plai,Topla,Zoina etc. (total 40 de sate)

3521 Caraş-Severin

Podeni Gornenţi,Malarişca 1182 4 Mehedinţi Balta Costeşti,Prejna etc. (6 sate) 1370 1 Mehedinţi Isverna Seliştea,Giurgiani etc. (8 sate) 2500 8 Mehedinţi Obârşia -Cloşani

Godeanu 1152 2 Mehedinţi

Baia de Aramă

Obârşia Cloşani,Mărăşeşti,Stăneşti,Bratilovu etc.

5774 7 Mehedinţi

Padeş Călugăreni,Orzeşti,Motru Sec,Cloşani,Cerna-Sat,Cernişoara(8 sate)

5161 6 Gorj

Tismana Sohodol,Tismana Sat (11 sate) 10. 000 10 Gorj TOTAL 46789 47


47

Ocupaţia principală a localnicilor din cătune este agricultura, exploatarea lemnului, creşterea animalelor şi utilizarea resurselor pădurii (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale). Problema principală cu care se confruntă familiile din cătunele situate pe suprafaţa parcului este lipsa unui drum de acces, uşor practicabil, în localităţile adiacente acestora. Greutăţile localnicilor decurg şi din lipsa unei infrastructuri adecvate satisfacerii nevoilor ce privesc problemele zilnice cu care se confrunta aceştia, şi anume: lipsa unui cabinet medical, a curentului electric, a apei curente şi modalităţi de obţinere a unor venituri suplimentare. Există, însă şi localnici care au avut posibilitatea să-şi asigure, prin montarea unor generatoare pe apă, curentul electric atât de necesar desfăşurării activităţilor zilnice într-o gospodărie. Majoritatea localnicilor din cătunul Prisăcina şi Dobraia s-ar bucura să aibă posibilităţi materiale pentru amenajarea gospodăriei în vederea primirii turiştilor dornici să se rupă de viaţa zgomotoasă şi tumultoasă a mediului urban.

Comunităţile care se află în apropierea parcului naţional şi care deţin suprafeţe în interiorul acestuia, au ca activitate principală dezvoltarea turismului (localitatea Băile Herculane), agricultura, păşunatul, folosirea resurselor naturale.

Comunităţile incluse în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei căt şi cele limitrofe parcului, dar cu puternice influenţe în interiorul ariei protejate, sunt foarte slab dezvoltate din punct de vedere economic, zona fiind până în anii 1960 o adevărată zonă de sălbăticie.

În perioada 1965 – 1985 au fost dezvoltate o serie de activităţi cu impact major asupra parcului naţional cum ar fi:

§ regularizarea cursului Cernei prin construirea a două lucrări hidrotehnice de mare anvergură (barajul Prisaca-km 5, barajul Iovanu)

§ exploatarea masei lemnoase în bazinele forestiere adiacente râului Cerna, § cariere: anrocament, balast, argilă

În acest context populaţia locală şi cea stabilită în zonă a avut o piaţă de muncă vastă putând să-şi asigure traiul în condiţii normale. Odată cu definitivarea obiectivelor hidrotehnice şi cu reducerea volumului de masă lemnoasă exploatată anual după 1989, locuitorii zonei se confruntă cu probleme sociale, economice şi de infrastructură destul de grave cum ar fi:

§ lipsa locurilor de muncă, § volumul investiţiilor aproape inexistent, § deteriorarea infrastructurii existente anterior, § izolare, acces dificil, § lipsuri în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi asistenţă medicală.

Comunităţile incluse în interiorul parcului contribuie atât la atractivitatea, cât şi la valoarea ariei protejate prin obiceiurile tradiţionale, bogăţia culturală şi ospitalitate. De asemenea, comunităţile locale ocupă un loc important în dezvoltarea unui turism durabil care, fără o colaborare susţinută şi înţelegere din partea localnicilor, nu ar putea fi realizată în armonie cu spiritualitatea locală.


48

2. 5. 2. Factori interesaţi

Termenul de ,,factori interesaţi” se referă la acele instituţii, comunităţi, organizaţii care se regăsesc atât în interiorul cât şi în afara parcului naţional şi au interes deosebit pe suprafaţa ariei protejate. În funcţie de implicarea, interesul şi poziţia pe care o ocupă factorii interesaţi faţă de Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei aceştia pot fi clasificaţi, şi anume: § grupuri de interese economice care sunt lezate de activitatea,obiectivele ariei

protejate, putând prin activitatea lor să aducă prejudicii valorilor naturale (direcţii silvice, ocoale silvice, direcţii agricole, companii de drumuri şi electricitate, asociaţii de vânătoare, etc);

§ factori interesaţi a căror reacţie şi comportament faţă de parcul naţional se bazează pe legislaţia în vigoare, astfel încât acţiunile negative asupra ariei sunt minore (prefecturi, consilii judeţene, administraţii locale, etc);

§ factori interesaţi care ocupă un loc important în deciziile, acţiunile administraţiei parcului naţional, relaţiile cu aceste grupuri de interes fiind necesare din punct de vedere al îndrumării şi supravegherii activităţilor(agenţii de protecţia mediului, instituţii de învăţământ, etc);

§ diferite organizaţii care sunt interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare durabilă a parcului naţional (ONG-uri, servicii salvamont, administraţii locale, etc);

Identificarea tuturor factorilor interesaţi care au interese deosebite pe suprafaţa parcului naţional şi dezvoltarea unor relaţii cordiale cu aceştia este foarte importantă din punct de vedere al colectării reacţiilor inverse despre o arie protejată şi necesităţii lor de a se implica şi a sprijini obiectivele administraţiei parcului naţional. Consiliul Consultativ de Administrare a Parcului (structura care reprezintă factorii de interes din parc) se întruneşte de două ori pe an şi analizează toate problemele care apar în interiorul ariei în perioada de timp dintre întruniri. Comunităţile locale care deţin suprafeţe şi sunt stabilite în interiorul parcului naţional sunt acele grupuri de interes care au cea mai mare nevoie de informare despre activităţile permise şi nepermise pe suprafaţa ariei protejate şi totodată despre aspectele pozitive ale existenţei parcului naţional în mediul lor de viaţă. 2. 5. 3. Folosinţa terenului şi a resurselor naturale în prezent Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde următoarele categorii de terenuri, în funcţie de natura de folosinţă: 60 % păduri, 36 % pajişti naturale şi 4 % păşuni împădurite. Pădurile şi toate celelalte suprafeţe care constituie fondul forestier indiferent de natura de proprietate sunt gospodărite conform amenajamentelor silvice. Aşadar, suprafeţele de pădure proprietate de stat administrate de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva prin ocoalele silvice sunt gospodărite conform amenajamentelor silvice. În cazul proprietăţilor private, datorită faptului că nu sunt multe suprafeţe peste 10 ha, gospodărirea s-a realizat după studiul sumar de amenajare şi ţinând cont de prevederile legale în vigoare. Vânătoarea este reglementată prin legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată.


49

Pe suprafeţele incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei vânătoarea este interzisă conform legislaţiei în vigoare, aceasta desfăşurându-se pe suprafeţele de fond aflate în afara ariei protejate.

Conform Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, strategia în domeniul pescuitului se elaborează de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi se aprobă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Pescuitul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se realizează conform legislaţiei în vigoare şi cu respectarea suprafeţelor stabilite pentru acesta, suprafeţele permise pentru pescuit sunt:

• Tronson râul Cerna: Băile Herculane - Cheile Bobotului • Lacul Iovanu

Autorizaţiile de pescuit sunt eliberate de Ocoalele Silvice în funcţie de locul de desfăşurare a acestuia. Este permis pescuitul sportiv la undiţă, cu momeli naturale, fără utilizarea bărcilor cu motor şi a altor modalităţi moderne de deplasare şi capturare. Este interzisă folosirea setcilor, năpastelor, năvoadelor (a oricăror tipuri de plase), utilizarea lor fiind considerată act de braconaj. Utilizarea terenurilor destinate păşunatului este o altă activitate care este pe de o parte benefică menţinerii biodiversităţii iar pe de altă parte dăunătoare dacă nu se respectă anumite reguli cum ar fi nedepăşirea capacităţii de suport a păşunii (respectarea încărcăturii cu animale). În ariile protejate păşunatul trebuie să se desfăşoare conform O. M. 552/2003 şi OUG 57/2007, aşadar păşunatul este permis doar pentru animalele persoanelor şi comunităţilor care deţin păşuni în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Reglementarea păşunatului se va realiza conform Regulamentului de Organizare si Functionare al parcului. Utilizarea altor resurse naturale cum sunt ciupercile, fructele de pădure, plantele medicinale sunt reglementate conform regulamentului parcului în baza legislaţiei în vigoare. 2. 5. 4. Turism şi utilizări recreative, dotări 2. 5. 4. 1. Căi de acces în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei Accesul pe cai rutiere în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se realizează astfel:

• pe drumul national DN 6 Bucureşti-Timişoara se intră în staţiunea Băile Herculane , unde începe practic parcul naţional ( oraşul se găseşte la limita sudică a parcului)

• pe drumul naţional DN 67D Târgu Jiu – Băile Herculane se intră în zona parcului national dupa localitatea Godeanu (jud. Mehedinti), în sensul de mers Tg. Jiu- Baile Herculane.

§ Pe drumul judeţean 671 Apa Neagră – Valea Mare în dreptul localităţii Cloşani – Gorj.

• Pe drumul naţional DN 66A în Pasul Jiu-Cerna

Personalul de teren îşi desfăşoară activitatea de patrulare pe toată suprafaţa parcului naţional atât pentru supravegherea ariei protejate cât şi pentru informarea, conştientizarea, îndrumarea turiştilor care vizitează, străbat parcul. Pentru o supraveghere mai eficientă a activităţilor turistice stabilirea şi amplasarea unor puncte de


50

informare în zonele de acces în parc este de mare importanţă. S-au stabilit următoarele zone pentru amplasarea de puncte de informare :

Cloşani – judeţul Gorj Izvoarele Cernei – judeţul Gorj

Obârşia Cloşani – judeţul Mehedinţi În cadrul proiectului Life Natura 2000 „Pădurile cu Pin negru de Banat” s-au amenajat un Centru de vizitare şi un punct de informare. Ambele locaţii sunt destinate turiştilor şi vizitatorilor care doresc să afle informaţii, îndrumare în vederea desfăşurării activităţilor acestora pe suprafaţa parcului naţional. Centrul de vizitare este situat în imediata apropiere a parcului, respectiv în staţiunea Băile Herculane, pe strada Cernei nr. 8, în apropierea Parcului Central. Punctul de informare a fost amenajat în zona 7 Izvoare, în amonte de staţiune Băile Herculane-Camping „Porumbu Nou”. 2. 5. 4. 2. Posibilităţile de cazare În interiorul parcului si pe raza acestuia există mai multe pensiuni turistice acestea fiind deţinute de proprietari privaţi.

Totodată pe suprafaţa parcului sunt amenajate cabane silvice, administrate de Ocoalele Silvice din judeţul de care aparţin, unde condiţiile de cazare diferă de la o cabană la alta. Deoarece, în prezent Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei nu are în patrimoniu nici o cabană silvică, posibilităţile de cazare în astfel de locaţii sunt condiţionate de administratorii acestora.

Întrucât Băile-Herculane este o staţiune balneară şi se află în imediata apropiere a Parcului Naţional ofertele turistice în ceea ce priveşte condiţiile de cazare sunt foarte variabile şi răspund cerinţelor turiştilor. În staţiune există o singură agenţie de turism axată pe turismul balneo-climateric, aşadar persoanele care vin prin această agenţie în zonă, vin pentru tratarea unor afecţiuni, acest gen de turism fiind caracterizat de un flux continuu de turişti.

2. 5. 4. 3. Amenajări turistice pentru recreere şi servicii În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei există 35 de trasee turistice în majoritate cu marcajele turistice refăcute şi prevăzute cu săgeţi indicatoare, dar care nu sunt în prezent omologate. Aceste trasee sunt de diferite grade de dificultate . Pe suprafata parcului este posibila si practicarea unor sporturi cum ar fi căţărarea, canioningul si raftingul conform zonarii si regulamentului parcului.

Totodată, pe suprafaţa parcului sunt amplasate mai multe panouri informative – în apropierea traseelor cel mai des frecventate sau cu cel mai mare flux de turişti - . (Tabel trasee turistice-anexă III). Conform regulamentului Parcului Naţional camparea este permisă doar in urmatoarele locuri destinate acestui scop: § 7 Izvoare Calde – amenajat corespunzător (km 3 pe DN 67D). § Poiana Ţăsnei – amenajat pe proprietăţi particulare (Km 13 pe DN 67D) § Coada lacului Prisaca – amenajat pe proprietetate particulară ( km 11-12 pe DN

67D)


51

§ Poiana Bechet – doar vatră pentru foc (traseul turistic Cheile Ţăsnei – Vârful Ciolanu, după 2 ore de mers);

§ Cerna-Sat – doar vatră pentru foc (la marginea Cerna Sat către barajul Iovanu); § Izvoarele Cernei – neamenajat; Normele de conduita si comportament, precum si conditiile de campare sunt incluse in ROF al APNDVC.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, administraţia parcului naţional poate institui un sistem de tarife pentru completarea resurselor financiare existente. Aşadar, se poate încasa o anumită sumă pentru vizitarea sau pentru diversele activităţi desfăşurate pe suprafaţa parcului naţional.

Turiştii care intenţionează să viziteze parcul fac acest lucru pe cont propriu fără a solicita aprobarea si sprijinul administraţiei, motiv pentru care se inregistreaza in sezonul turistic efecte negative in mediu (deseuri, focuri in zone necontrolate, etc. ), acest fapt fiind datorat şi neinstituirii unei taxe de vizitare.

2. 5. 4. 4. Categorii principale de vizitatori

Pentru Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei nu s-au efectuat studii speciale de turism, însă administraţia ariei naturale protejate în urma implementării unei acţiuni de monitorizare a fluxului de turişti prin completarea de chestionare elaborate special acestui scop, a ajuns la concluzia că fenomenul turistic existent pe suprafaţa parcului poate fi împărţit în următoarele categorii :

Ø turismul ocazionat de şederea în staţiune Băile Herculane, atât pentru tratamente balneo-climaterice cât şi pentru vizitarea acestei staţiuni bimilenare,

Ø turism de tranzit pe DN 67D – Băile Herculane-Tg. Jiu, Ø turism de odihnă şi recreere pe suprafaţa parcului naţional, în zonele de

camping ale ariei naturale protejate, Ø drumetie montana – Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei - . Ø turism sportiv (alpinism, speologie, canioning, etc. ).

Majoritatea turiştilor vin pe teritoriul parcului pentru tratamente balneo-climaterice;

aşa se explică fluxul mare de persoane în perioada mai-septembrie în zona Şapte Izvoare, locul unde există izvoare naturale cu apă termală .

Totodată, datorită ofertelor turistice balneo-climaterice existente la hotelurile din staţiune, prezenţa turiştilor este remarcată pe tot parcursul anului, însă aceştia se încadrează în categoria persoanelor care nu au condiţia fizică necesară pentru vizitarea parcului naţional pe marea parte a traseelor turistice existente. Cu toate acestea, trasee turistice cum ar fi: Băile Herculane – Grota cu Aburi şi Băile Herculane – Crucea Albă sunt accesibile şi categoriei de turişti cu posibilităţi fizice mai reduse.

Turiştii interesaţi exclusiv de Parcul Naţional sunt cei care au o educaţie ecologică ridicată şi aleg recreerea într-o arie protejată practicând ecoturismul. O parte din această categorie de turişti sunt interesaţi în descoperirea modului de viaţă , tradiţiilor, culturii comunităţilor locale aceştia reprezintă o atracţie mare mai ales turiştilor străini.


52

Există mulţi turişti care organizează excursii (cu cortul) pe suprafaţa parcului care nu ştiu şi nici nu respectă regulile minime de acces într-o arie protejată, dar au pretenţii la un mediu curat lipsit de urmele lăsate de alţi turişti needucaţi. În scopul prevenirii unor astfel de situaţii personalul APNDVC împreună cu Salvamont-ul au atribuţii definite prin ROF. 2. 5. 5. Activităţi educative şi dotări Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei a dezvoltat în urma aprobării a două proiecte de colaborare de către Inspectoratele Şcolare din judeţul Mehedinţi şi Caraş-Severin, o conlucrare bazată pe activităţi educaţionale la unităţile şcolare de pe raza parcului – Liceul Hercules, Liceul Nicolae St. de Haţeg şi Şcoala Generală cu clasele I-VIII din Orşova - . Acţiunile desfăşurate s-au realizat în majoritate cu ocazia unor evenimente speciale, care se desfăşoară în fiecare an la anumite date cum ar fi : Luna Pădurii (15 martie – 15 aprilie), Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale (24 mai).

Desigur, în afară de aceste acţiuni s-au organizat şi alte activităţi educaţionale ( prezentări ale parcului, ieşiri în teren, igienizări şi altele) cu scopul de a dezvolta în rândul elevilor o altă percepţie asupra mediului înconjurător- insuflarea unui comportament individual ecologic - şi inclusiv despre o arie protejată .

În urma Proiectului Life „Păduri cu Pin Negru de Banat” Administraţia Parcului a fost dotată cu echipament de teren constând în corturi, izoprene, saci de dormit şi altele, ceea ce a făcut posibilă organizarea unei tabere de educaţie ecologică pe suprafaţa parcului – la locul de campare Cheile Corcoaiei - , cu participarea elevilor de la Liceul Hercules şi profesoara coordonatoare.

Toate activităţile educaţionale au fost organizate exclusiv de administraţia parcului în colaborare cu unităţile şcolare mai sus menţionate, neexistând în prezent o altă implicare sau parteneriat cu ONG-uri şi Universităţi.

Dotările existente în prezent la Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei – primite tot de pe urma Proiectului Life „Păduri cu Pin Negru de Banat” - permit elaborarea şi posibilitatea prezentării unor materiale educative la unităţile şcolare aflate în perimetrul parcului (realizarea unui manual de educaţie ecologică). 2. 5. 6. Activităţi de cercetare şi dotări

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei datorită bogăţiei elementelor naturale oferă posibilităţi de mare amploare cercetărilor ştiinţifice.

De la înfiinţarea administraţiei Parcului Naţional au fost efectuate mai multe activităţi în sensul recunoaşterii, studierii valorilor naturale pe suprafaţa ariei protejate atât de studenţi şi profesori străini cât şi de profesori şi studenţi din ţară.

Studenţii Universităţii Anhalt din Germania împreună cu profesorii coordonatori au efectuat monitorizarea şi cartarea florei şi faunei (lepidoptere, chiroptere, ortoptere) în zona Prisăcina trei ani la rând, furnizând administraţiei o parte din datele culese din teren şi prelucrate ulterior, urmând să fie transmise şi celelalte date. Această colaborare tinde să capete un caracter de permanenţă astfel încât se impune realizarea unui proiect de parteneriat între instituţiile implicate.

Proiectul „Păduri cu Pinus Nigra Banatica” – proiect finanţat în cadrul programului LIFE este cel care a reuşit să asigure administraţiei o dotare tehnică suficientă pentru stadiul actual al cercetărilor întreprinse în parc. În acest sens, proiectele care vor urma


53

vor viza printre altele completarea listei de dotări tehnico-materiale astfel încât administraţia să poată face faţă nivelului ştiinţific cerut la un anumit moment.

Rezervaţia speologică Peştera Cloşani aflată în custodia Academiei Române, rezervaţie situată în interiorul PNDVC, are o bază de cercetare care constă în cabană şi laboratoare. Aceste dotări pot fi considerate de referinţă pentru cercetarea speologică, şi nu numai, de pe teritoriul parcului.


54

CAPITOLUL 3. Scopul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi

principalele teme de management Scopul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este de a oferi modele durabile de convieţuire cu mediul înconjurător, de a fi „o sală de clasă” în aer liber, de a funcţiona ca o matrice în interiorul căreia procesele naturale se desfăşoară nestingherite, biodiversitatea fiind indicatorul principal al acestor procese. Totodată ecosistemele principale care au reprezentat de fapt motivul principal al înfiinţării parcului trebuie să se regăsească de-a lungul timpului într-o stare de stabilitate (climax). Temele planului de management sunt:

A. Conservarea, protectia şi managementul biodiversitatii astfel încât starea de conservare a populaţiilor de plante şi animale de pe teritoriul parcului să rămână cel puţin la nivelul existent în prezent

B. Managementul peisajului şi al mediului fizic implică menţinerea caracteristicilor care conferă caracter de particularitate principalelor tipuri de peisaje din parc: Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, Păduri întinse de fag de vârste mari, Goluri alpine cu jnepeniş, Lacuri de acumulare montane, Chei şi prăpăstii calcaroase, Cătune izolate în munte, Pajişti subalpine cu lapiezuri.

C. Managementul turismului şi al recreerii este necesar în vederea cuantificării şi controlului activităţii turistice şi a tipurilor de turism permise pe suprafaţa parcului;

D. Susţinerea comunităţilor şi a economiei locale în contextul în care slaba dezvoltare a acestora ar avea consecinţe nedorite asupra ariei protejate în ansamblu,

E. Promovarea conştientizării şi educaţiei ca principală unealtă în „construirea” unei conştiinţe ecologice ridicate atât pentru localnici cât şi pentru turişti;

F. Managementul aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale trebuie să cuprindă întreaga gamă de exploatări (de la exploatarea lemnului până la exploatarea păşunilor, a pietrei, etc). Este de evidenţiat că activităţile de exploatare a resurselor naturale vor trebui să ţină cont de principiul accesului direct al populaţiei locale la acesta şi se vor desfăşura în afara zonelor de conservare specială potrivit legislaţiei în vigoare.

G. Managementul administratiei parcului – Întărirea capacităţii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activităţilor specifice şi promovarea unei strânse colaborări cu factorii interesaţi din aria de cuprindere a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.


55

CAPITOLUL 4. Evaluarea 4. 1. Evaluarea biodiversităţii şi a aspectelor legate de cercetare În cadrul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei întâlnim o mare varietate de tipuri de păduri naturale, alături de suprafeţe de pajişti şi păşuni alpine precum şi zone umede, alcătuind un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor ( habitate de apă dulce, formaţiuni ierboase, pajişti şi arbuşti, tufişuri, păduri, stâncării, peşteri) şi a speciilor din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei au fost menţinute destul de bine datorită accesului dificil în interiorul parcului şi a perturbării scăzute din aceste zone. În decursul timpului, interacţiunea dintre om şi natură a păstrat neschimbat echilibrul ecosistemic, precum şi complexitatea ecologică. Lipsa unei dezvoltări industriale masive sau a unor aglomerări populaţionale umane au reprezentat în timp un factor de menţinere a echilibrului natural. Zona evidenţiază o mare diversitate faunistică constituind adăpost pentru numeroase mamifere, inclusiv carnivore mari, ca de exemplu lup (Canis lupus), urs (Ursus arctos), râs (Lynx lynx), etc. În prezent parcul prezintă un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol din punct de vedere al biodiversităţii. De asemenea situaţia economică precară, precum şi permanenta nevoie de resurse este un factor de presiune asupra mediului, ceea ce ar putea duce la o mai mare amploare a braconajului, şi anume la scăderea efectivelor unor specii de animale. Suprapăşunatul şi subpăşunatul constituie o ameninţare majoră. Suprapăşunatul generează frecvent “poteci de vite”, cu rolul lor cunoscut în pregătirea şi declanşarea proceselor torenţiale. Păşunatul constituie în aceste zone o îndeletnicire străveche, cu toate acestea s-au menţinut într-o stare de conservare destul de bună. Efectele negative ale suprapăşunatului sunt:

• Reducerea drastică a biodiversităţii păşunilor şi invazia unor specii care nu sunt consumate de animale, de exemplu Nardus stricta.

• Ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante nitrofile (de exemplu Rumex alpinus, Urtica dioica), la tasarea solului, poluarea solului cu substanţe organice provenite din dejecţii de la animale ce pot pătrunde în pânza freatică ducând la poluarea organică a pânzei freatice.

În concluzie, se remarcă efectul secundar al suprapăşunatului şi anume schimbarea compoziţiei vegetale din jurul stânelor unde predomină păiuşul cu rol de protecţie mai redus.

Pentru menţinerea biodiversităţii păşunilor în strânsă legătură cu îmbunătăţirea calităţii acestora se pot recomanda câteva măsuri cum ar fi târlirea standard cu oi şi vaci, eradicarea buruienilor invadatoare şi a tufişurilor în strânsă legătură cu politica parcului de conservare a biodiversităţii.


56

Tot ameninţare majoră este şi tăierea jnepenişurilor, consecinţă a intervenţiei omului, care le-a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor.

Jnepenişurile sunt situate îndeosebi pe formele de teren mai puţin accesibile sau pe cele umbrite şi mai reci, cu rol protector pentru relieful arealelor subalpine.

Alături de aceste ameninţări mai putem aminti construcţiile hidrotehnice. Satisfacerea nevoilor mereu crescânde de energie electrică, apă potabilă şi apă industrială – mai ales – din bazinul mijlociu al Jiului a impus adoptarea unui plan amplu de amenajare hidrotehnică prin sistemul hidrotehnic Cerna-Motru-Tismana, care a adus şi va aduce modificări de mare însemnătate în bazinele celor 3 râuri.

S-au executat studii complexe care să dea soluţiile cele mai corecte pentru valorificarea apelor, ceea ce a implicat construcţia de baraje, captări, devieri din bazinele învecinate, în măsură să asigure volumul de apă necesar. Primul dintre cele 3 râuri incluse în acest program de amenajare a fost Cerna nu numai pentru că poziţia bazinului a impus începerea lucrărilor din această parte, dar şi pentru că aceste lucrări au o amploare mai mare şi implicaţii mai largi asupra bazinului.

Construirea barajului de pe Cerna, ca şi captările secundare au impus construirea drumurilor de acces, organizarea şantierelor şi a spaţiilor de cazare ducând la modificări substanţiale ale mediului.

Turismul este foarte evident în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi va

creşte, ceea ce creează un impact serios asupra diversităţii şi compoziţiei speciilor de plante.

Există unele informaţii cu privire la biodiversitatea parcului, dar se constată numeroase goluri de informaţie, care trebuie completate. Sunt necesare studii de inventariere şi cartare a biodiversităţii pentru identificarea zonelor în care biodiversitatea necesită măsuri speciale de protecţie.

În acelaşi timp Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei prezintă oportunităţi deosebite pentru cercetarea ştiinţifică, adăpostind o diversitate mare de ecosisteme şi un număr mare de specii de floră şi faună.

Administraţia Parcului trebuie să aibă toate informaţiile legate de studiile ce se efectuează pe suprafaţa parcului, deoarece cunoaşterea rezultatelor pe diferite teme de cercetare poate contribui în mod semnificativ la conservarea biodiversităţii.

Toate măsurile planificate pe domeniile de activitaţi majore au implicaţii directe sau indirecte pentru conservarea biodiversităţii. Unul din obiectivele majore al Administraţiei Parcului Domogled-Valea Cernei îl reprezintă menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi a ecosistemelor cheie, precum şi a peisajelor din raza parcului. Monitorizarea are ca obiectiv aprecierea pe termen lung a statutului biodiversităţii în raza parcului şi eficacitatea activităţilor manageriale în protejarea biodiversităţii şi peisajelor parcului. Planul de monitorizare a biodiversităţii trebuie să fie în strânsă corespondenţă cu planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi trebuie să conţină un anumit număr de protocoale. În acelaşi timp evaluează presiunile şi ameninţările şi va determina dacă managementul este eficient în menţinerea populaţiilor şi habitatelor cheie. Protocoalele se dezvoltă pentru fiecare indicator cheie.

• Identificarea şi cartarea exemplarelor de fag (Valea Craiovei) – protocol 1


57

• Monitorizarea şi cartarea zonelor de reproducere a speciilor de amfibieni (Cerna Sat) – protocol 2

• Monitorizarea păşunilor din punct de vedere al suprapăşunatului – protocol 3.

Ca specii cheie pentru păduri sunt considerate: ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopus leucotos), muscarul gulerat (Ficedula albicollis), prezenţa acestora confirmând caracterul natural al pădurilor. 4. 2. Evaluarea peisajului şi a mediului fizic Comparându-l cu alte bazine carpatice din partea vestică a Carpaţilor Meridionali, constatăm că bazinul Cernei a fost mai puţin supus unor transformări ca rezultat al activităţii omului. Nu trebuie înţeles, însă, că acest bazin a rămas întrutotul izolat şi ca a devenit spaţiu folosit şi locuit numai în ultimul timp. In funcţie de modul de manifestare a activităţii omului şi de înregistrare în peisaj a rezultatelor acesteia, pot fi separate câteva etape succesive care pun în evidenţă amplificarea treptată a schimbărilor mediului. Prima etapă este cea în care nu se poate vorbi de intervenţii cu consecinţe deosebite, ci numai de schimbări locale, dar care aveau să se perpetueze în secolele următoare, creându-se (mai ales prin diminuarea suprafeţei etajului forestier) o altă trăsătura a mediului: apariţia poienilor şi pajiştilor (pentru păşune şi fâneţe) care, pe anumite porţiuni, ocupă suprafeţe mai întinse decât pădurea. In această îndelungată perioadă asupra pădurii s-a exercitat o presiune permanentă, dar lentă, ce nu a provocat dezechilibre şi a asigurat o dezvoltare normală a ecosistemelor. De remarcat că toate aceste modificări, ca însăşi pătrunderea şi circulaţia omului, au fost evident influenţate şi limitate de caracterele reliefului, de posibilităţile de legatură cu regiunile apropiate, permanent şi intens populate. Cum numai extremitatea inferioară a bazinului a fost accesibilă şi direct legată de culoarul depresionar Orşova-Mehadia, numai în această porţiune omul s-a fixat permanent şi a schimbat utilizarea terenurilor pe suprafeţe relativ întinse. Dificultăţile de pătrundere în lungul văii, determinate de particularităţile geomorfologice locale, au limitat foarte mult acest proces din partea inferioară către obârşie. Dar aceleaşi condiţii ale reliefului au înlesnit accesul lateral sau transversal, dinspre vest şi est. De aceea, populaţia aşezărilor din depresiunile situate în nord-vestul şi sud-estul bazinului Cernei au putut utiliza, agricol şi pastoral, o parte din suprafaţa acestuia. In acest sens, s-a constatat că păstorii din satul Cornereva au păşunat iniţial culmile de pe versantul drept al Cernei, în timp ce păstorii din satul Cloşani au păşunat culmile de pe versantul stâng al acesteia. Treptat au avut loc defrişări ale jnepenişului şi chiar ale pădurii de la limita cu golul de munte, cu scopul de a lărgi suprafeţele de păşunat. Din această cauză limita pădurii este, în multe locuri, mult inferioară posibilităţilor ecologice , exercitându-se o presiune continuă asupra acesteia. Ulterior, suprafeţele netede şi mai puţin înclinate de pe unii versanţi domoli, de pe culmi sau din lărgirile văii au fost defrişate, iar în poienile astfel formate s-au instalat colibe, fânare sau case locuite temporar (din primăvară până în toamnă), cu scopul exploatării agricole şi pastorale a terenurilor şi păşunilor din apropiere. Cu timpul, în locurile cele mai favorabile s-au stabilit definitiv familii întregi, în special pe versantul drept al Cernei, în apropierea râului, acolo unde beneficiază de condiţii mai favorabile. In


58

acest fel puteau fi cultivate pe suprafeţe mici legume, porumb şi pomi fructiferi, care completau ocupaţia de bază a locuitorilor, respectiv creşterea vitelor. Gospodăriile şi aşezările permanente sunt mai numeroase în jumătatea inferioară a bazinului Cernei datorită atât apropierii de ariile depresionare vecine intens populate, cât şi condiţiilor climatice mai ospitaliere de la o altitudine mai coborâtă. Astfel, pe latura vestică, locuitorii veniţi din Cornereva şi Bogâltin s-au aşezat în poienile largi de la Prisăcina, Inălăţ, Scărişoara şi Ţaţu, iar pe cea estică, locuitorii din Obârşia Cloşani şi Izverna s-au aşezat pe plaiurile domoale dintre văile Arşasca, Râmnuţa Mare şi Ramnuţa Vânătă. Pentru a-şi satisface necesităţile de trai, aceştia şi-au construit mori de apă, de-a lungul multor râuri (Prisăcina, Iuta, Topenia, Râmnuţa Mare, etc. ), care funcţionează şi în prezent. Ca urmare a acestui proces, în ultimele decenii, pe măsura intensificării activităţii, procesul de fixare s-a accentuat dar, nu numai pe versanţi, ci şi în jos, în lărgirile văii. In acest fel, a avut loc înfiinţarea satului Cerna (în lărgirea din avale de Corcoaia) cu locuitorii provenind din Motru Sec, unde majoritatea mai deţin încă vechile case părinteşti în satul de baştină.

Activitatea pastoral-agricolă (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare, dar înregistrează o oarecare stagnare, chiar diminuare, prin reducerea numărului de aşezări temporare şi permanente (din bazinul superior) şi părăsirea unor poieni. Ca urmare, nu mai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole, suprafeţele defrişate sunt replantate, rămânând tot în fondul forestier. O parte din populaţia care locuia temporar în numeroasele case risipite pe versanţi şi utiliza terenurile în scopuri pastorale şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate (Balmoşu, Lunca Largă), datorită atracţiei activităţii industriale. Circulaţia transversală, tradiţională, este practicată în continuare de locuitorii satelor Obârşia Cloşani, Podeni, Izverna şi mai puţin de cei legaţi de Cornereva.

Exploatarea forestieră capătă alte dimensiuni. Bogatele păduri seculare încep să fie exploatate sistematic din anul 1964 în bazinele pâraielor Topenia, Iauna, Craiova, Olanu, Balmoşu, Iovanu, Arşaşca, Ogaşul Sec, etc. In urma exploatărilor forestiere, majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează sau se împăduresc repede, o mare parte fiind deja acoperite de lăstari de fag şi de alte specii lemnoase. Drept urmare, eroziunea este frânată, pe alocuri fiind practic inexistentă.

Activitatea destinată construcţiilor. Inceputul unei activităţi cu caracter industrial poate fi considerată odată cu construirea drumului forestier din lungul văii şi înaintarea treptată spre obârşie şi pe unii afluenţi. După acest început, modificările peisajului provocate de intervenţia omului s-au intensificat şi s-au diversificat prin construirea barajelor pe Cerna şi pe unii afluenţi, deschiderea unor cariere de calcare şi balastiere, mărirea suprafeţelor construite. Inălţarea barajului şi închiderea văii au produs o schimbare radicală a peisajului, şi consecinţele nu se limitează doar la locul barajului şi la suprafaţa ocupată de lac.

Modificări ale vegetaţiei. Cele dintâi şi cele mai evidente modificări ale peisajului natural se produc prin schimbarea covorului vegetal. Repartiţia şi constituţia calitativă şi cantitativă a vegetaţiei au fost modificate treptat încă din timpuri vechi. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a condiţionat restrângerea suprafeţelor ocupate de brad


59

şi molid, acestea restrângându-si arealul foarte mult. La aceasta a contribuit şi climatul local care a creat condiţii de optim ecologic pentru făgete, ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea viguroasă. Sunt însă, şi porţiuni în care în locul molidişurilor s-au instalat pajişti mezofile secundare, de păiuş roşu. Lipsa răşinoaselor face ca de la etajul alpin să se treacă direct la făgete, fără intermediul subetajului molidului, sau al fâşiei cu răşinoase şi fag în amestec. Din acestea n-au rămas decât enclave sporadice de arboret amestecat cu fag, molid şi brad, primele două specii ajungând în raporturi de codominanţă aproape echivalente. Numai pe alocuri molidul devine uşor dominant. Lipsa rariştilor de limită şi a jnepenişurilor este tot o consecinţă a intervenţiei omului care le-a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor. Ca şi în cazul pădurilor de amestec, aceste cenoze se găsesc pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai puţin accesibile sau pe cele umbrite şi mai reci. Dintre rariştile de limită n-au rămas decât câteva, dar şi acestea modificate, mai extinsă fiind cea de la obârşia pâraielor Cărbunele, Radoteasa, Gârdomanu şi Vlăsia. In locul lor, pe coastele mai domoale şi suprafeţele însorite, au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti secundare care constituie o importantă bază furajeră. In urma tăierii repetate a formaţiunilor lemnoase (arborete de răşinoase), a defrişării rariştilor de limită şi jnepenişurilor dinspre goul alpin, a distrugerii seminţişurilor de arbori prin păşunat sau chiar de om, limita actuală a pădurii a fost mult coborâtă. Suprafeţe întinse au fost defrişate şi din trupul pădurilor de fag şi gorun în vederea măririi terenurilor cu pajişti (utilizate ca păşuni sau fâneţe) şi pentru agricultură. Principala formaţiune ce se găseşte pe suprafeţele defrişate din pădurea de fag este fitocenoza de păiuş ( Agrostis tenuis ) cu diverse specii spontane, iar în pădurea de gorun asociaţia Chrysopogonetum grylli, alcătuită din Chrysopogon gryllus, Hypochoeris maculata şi Muscari comosum.

Modificări ale reliefului. Activitatea omului poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru pornind chiar de la modificarea unui singur component al ecosistemului. Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect, în special pe versanţii cu înclinare puternică, intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale. Arii cu degradări determinate de aceste procese sunt pe clinele munţilor Paltina, Gârdomanu, Bulzu. Iarna, pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul, se formează culoare de avalanşe, ca, de exemplu, în rariştea de la obârşia pârâului Gârdomanu. Jnepenişurile îndeplinesc un excepţional rol protector, împiedicând declanşarea proceselor de eroziune, iar tăierea şi mai ales arderea lor favorizează apariţia degradărilor. Ecosistemele naturale au o rezistenţă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Paşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului de eroziune. Efectele ploilor sunt vizibile mai ales în etajul pajiştilor alpine, unde se remarcă mici porţiuni dezgolite de iarbă, în care procesele de spălare la suprafaţa şi de şiroire au reuşit să înlăture solul şi aşa superficial. Pentru protejarea solului şi a păşunilor împotriva eroziunii torenţiale şi în suprafaţă ar trebui să se renunţe la distrugerea jnepenişurilor. Printr-o folosire îndelungată şi


60

intensă s-au dezvoltat asociaţii de graminee alpine cu productivitate scăzută cum este ţepoşica (Nardus stricta). Extinderea pajiştilor prin distrugerea jnepenişurilor, nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe însemnate, dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului, atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritivă scăzută. Cu toata semnificaţia lor furajeră redusă, cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate, pentru că au un important rol consolidator prin favorizarea înfiripării unor cenoze ierboase intercalate printre arbuşti.

Modificări ale reţelei hidrografice si efectele asupra ecosistemelor. Odată cu începerea construirii drumurilor forestiere şi îndeosebi a lucrărilor pentru sistemul hidrotehnic Iovanu, complexul biologic al râului Cerna a avut mult de suferit în primul rând prin modificarea calităţii apei, ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ, rocă, resturi vegetale, produse petroliere (lubrifianţi şi combustibili pentru motoare), detergenţi, resturi metalice. La ora actuală lucrările de construcţie efectivă a sistemului hidrotehnic sunt încheiate astfel încât se derulează periodic lucrări de întreţinere a acestuia. Modificarea corpurilor de apă care alimentează atât lacul de acumulare Iovanu, cât şi râul Cerna în aval de acesta, produce constant disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte asigurarea cu apă a vieţuitoarelor din aceşti afluenţi, lipsindu-le de mediul lor vital. § Activitatea turistică. Există o mare varietate de atracţii (în special peisagistice).

Ca urmare a construirii şoselei din lungul Cernei şi a legăturii prin valea pârâului Arşaşca cu Baia de Aramă a apărut posibilitatea efectuării de excursii cu auto în vederea extinderii considerabile a activităţii turistice. Includerea într-un astfel de ansamblu regional nu înseamnă valorificarea completă a întregului potenţial turistic al văii Cernei nu rămâne în sine o regiune turistică de prim ordin ce poate polariza singură interesul unui mare număr de vizitatori. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât în bazinul său superior s-au creat posibilităţi noi de circulaţie, s-a mărit accesibilitatea unor atracţii şi au apărut obiective şi chiar atracţii noi.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori

naturale incontestabile care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi: § Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat - partea estică sau versanţii de pe stânga Cernei sunt caracterizate de formaţiuni

calcaroase de mare valoare ecosistemică , înzestrând Parcul Naţional cu peisaje parcă rupte din basm cum ar fi: Marele Abrupt al Cernei, Abruptul Suscu , Abruptul Hurcu si Abruptul Domogled

§ Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant - acest tip de peisaj reprezintă un interes deosebit mai ales turiştilor sau iubitorilor

de natură care vor să practice sporturi extreme şi nu numai, astfel de locaţii întâlnim la Cheile Râmnuţelor , Cheile Tăsnei

§ Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană - datorită apropierii întregii zone de mările calde (Adriatica, Mediterana), se remarcă

influenţele acestora atât prin climă cât şi prin vegetaţie întălnind-se nenumărate specii submediteraneene în Rezervaţia Domogled, reyervatia Vf lui Stan .

§ Păduri întinse de fag de vârste mari


61

- străbătând Valea Craiovei găsim mărturiile trecutului prin exemplarele de fag de dimensiuni excepţionale ( diametre de 1,60 m şi înălţimi de 50 m) care dăinuie de veacuri . Alte exemple: Valea Olanului , Valea lui Iovan , Carbunele , Radateasa , etc.

§ Goluri alpine cu jnepeniş - urmând traseele de mare altitudine din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune şi acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi şi pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Mţ-lor Godeanu).

§ Lacuri de acumulare montane - odată cu construirea barajelor de pe suprafaţa parcului mediul natural a fost

simţitor modificat, creând peisaje de mare frumuseţe, aici amintim Lacul Iovanu si Lacul Prisaca.

§ Chei şi prăpăstii calcaroase - exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei protejate a dat naştere la

formaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă peisagistică de excepţie şi anume Cheile Corcoaiei unde se împleteşte prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile Ţăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinişcăi.

§ Cătune izolate în munte - o atracţie mare reprezintă comunităţile din aceste zone izolate prin păstrarea

obiceiurilor tradiţionale care interacţionează cu mediul înconjurător amplificând valoarea acestora.

§ Pajişti subalpine cu lapiezuri - lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloşanilor sun unice în România

creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formaţiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează parcul.

4.3. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere

Incepând cu anul 2004 vizitatorii beneficiază de un minim de informaţii la intrarea pe teritoriul Parcului, sau chiar înainte de sosire, prin pagina de pe internet a Parcului. Totodată, din anul 2005 s-au deschis Centrul de vizitare şi punctul de informare ale parcului prin proiectul Life Natura 2000 “Pădurile cu Pin Negru de Banat”. Centrul de vizitare este situat în staţiunea Băile Herculane, în imediata apropiere a parcului naţional, permiţând tuturor vizitatorilor să afle informaţii despre aria naturală protejată şi îndrumare în vederea vizitării ei. Păstorii din Banat, inclusiv din bazinul Cernei, au fost, fără îndoială, cei mai vechi drumeţi de pe aceste meleaguri. Mânând turmele de oi la munte, ciobanii au practicat în fond ceea ce numim astăzi drumeţie. Bătând neîncetat văile şi coastele munţilor până sus, pe golul alpin, în căutare de păşuni suculente, ei au creat o reţea de cărări ştiute numai de ei. Din acele vremuri şi până azi, plaiurile carpatine cunosc o intensă viaţă pastorală. Stânele, răspândite peste tot în munţi, sunt pentru ciobani - a căror ocupaţie se îmbină cu plăcerea de a trăi nemijlocit în sânul naturii - ceea ce sunt cabanele pentru turiştii moderni.


62

Calitatea şi cantitatea informaţiilor trebuie îmbunătăţite pentru a se atrage mai multi turişti şi pentru ca aceştia să poată aprecia pe deplin valoarea şi unicitatea Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Parcul reprezintă un punct de atracţie deosebit pentru publicul larg datorită în principal valorilor deosebite ale zonei:

• Tradiţiilor locale, • Istoria şi cultura locurilor, • Peisajul caracteristic foarte variat.

Odată cu creşterea numărului de turişti, respectarea regulamentului parcului este esenţială pentru reducerea impactului negativ asupra peisajului, florei şi faunei. Ca urmare, este nevoie să se întărească serviciul de paza şi patrulare, prin conjugarea eforturilor rangerilor parcului şi a voluntarilor. Formele de turism care se pot practica astăzi în bazinul Cernei sunt destul de variate, astfel: Ø Turismul de tranzit. Artera rurtiera E 70 care leagă ţările din vestul Europei cu

cele din sud-estul continentului este una din premisele dezvoltării turismului de tranzit în zonă, deoarece parcurge culoarul Timiş-Cerna, aflat în imediata apropiere a Băilor Herculane.

Ø Turismul de circuit. Zona turistică “Porţile de Fier” include Valea Cernei datorită

pitorescului ei particular şi a numeroaselor obiective turistice de prim ordin. Amintim:

• Staţiunea speologică de la Cloşani, • Cheile Corcoaiei şi Lacul Iovanu, • Cascada şi Cheile Bobotului, • Piatra puşcată şi Peştera lui Ion Bârzoni, • Lacul Prisaca, • Peştera Hoţilor şi Grota cu aburi, • Rezervaţia naturală Masivul Domogled cu Cheile Ferigari şi Peştera

Soronişte, • Cheile Pecinişcăi cu Gaura Ungurului.

Ø Turismul balnear. Fără îndoială pentru Băile Herculane este cea mai

importantă formă de turism datorită factorilor terapeutici foarte eficienţi concentraţi într-un cadru natural spectaculos, bogat în atracţii turistice de primă mărime.

Ø Turismul climateric (de odihnă si recreere). Este practicat în week-end sau în

concediu, când se preferă munţi nu prea înalţi acoperiţi de păduri, şi cu poieni, văi largi cu râuri ce curg prin lunci, lacuri naturale sau de baraj în decor montan.

Ø Drumeţie de munte. Această formă de turism se pretează minunat la bazinul

Cernei. De pe firul Văii Cernei, uşor accesibil graţie şoselei asfaltate, drumeţul are nenumărate posibilităţi de a urma poteci ce se pierd în codru, atât în Munţii


63

Cernei şi Munţii Godeanu de pe dreapta văii, cât şi în Munţii Mehedinţi de pe stânga acesteia.

Ø Speoturismul şi alpinismul. Sunt 2 forme înrudite de drumeţie montană

specializată şi ambele pot fi practicate cu succes în bazinul Cernei pentru că există destule peşteri şi trasee alpine, mai ales în Masivul Domogled.

Ø Sporturile nautice. Pot fi practicate pe oglinda lacurilor de acumulare Iovanu şi

Prisaca, sau pe râul Cerna de către amatorii de navigaţie pe ape repezi de munte care posedă ambarcaţiuni adecvate (fără motor).

Ø Pescuitul sportiv. Există două fonduri cu o bonitate superioară pentru

salmonide care îi pot interesa în mod deosebit pe pescarii amatori cu permis în regulă.

Ø Turismul etnografic şi folcloric. Gama largă a formelor de turism cuprinde şi

turismul cultural – în special cel etnografic şi folcloric. In acest scop se pot face deplasări individuale sau în grup în aşezările de pe Valea Cernei pentru a se vedea la faţa locului arhitectura populară, instalaţiile de tehnică populară şi creaţia de obiecte de artă populară. Se mai pot organiza grupuri de turişti care să participe la diferite sărbători populare (cum este sărbătoarea liliacului), etc.

Ø Ecoturismul. Pentru că aproape întreg bazinul Cernei este inclus în Parcul

Naţional Domogled-Valea Cernei, toate formele de turism prezentate până aici trebuie să îndeplinescă şi condiţiile de turism ecologic. Practic, aceasta înseamnă că orice amenajare, orice construcţie şi orice acţiune turistică trebuie să îndeplinescă condiţiile de protecţia mediului, impuse de regulamentul parcului.

Ø Turismul ştiinţific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi, etc.) –

promovarea prin căi cât mai directe şi participative prin implicarea oamenilor în cunoştinţele lumii naturale. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei oferă o gamă largă de frumuseţi peisagistice ca de exemplu abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, păduri întinse de fag cu vârste mari, goluri alpine cu jnepeniş, lacuri de acumulare montane, chei şi prăpastii calcaroase, cătune izolate în munte, pajişti subalpine cu lapiezuri, ceea ce face să apară ca un tărâm care oferă în permanenţă oamenilor de ştiinţă şi studenţilor o provocare pentru cercetarea aspectelor naturale şi antropice.

Activităţile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar şi turismul de week-end sau cel de concediu (vacanţă) cu camparea pe văile pitoreşti din parc, caz în care se ajunge la apariţia vetrelor de foc, a resturilor menajere, etc. Un impact dăunător asupra biodiversităţii îl are şi obiceiul de a intra cu mijloacele auto în albia pâraielor pentru spălare, în interiorul fondului forestier sau pe fâneţe. Prezenţa vizitatorilor în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se concretizează într-un beneficiu indirect, dar important pentru zonă, respectiv stimularea dorinţei de


64

protecţie a zonei şi cunoaşterea istoriei şi a tradiţiilor locale prin sensibilizarea vizitatorilor. Beneficiile directe pe care vizitatorii le pot aduce zonei se împart în:

• Beneficii pentru comunităţile locale din zona Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin dezvoltarea turismului rural şi valorificarea obiectelor de artizanat;

• Beneficii pentru cabanele, hotelurile şi pensiunile de pe raza parcului. In cadrul evaluării posibilităţilor de apariţie a unor conflicte între diverşi factori interesaţi, au fost identificate următoarele posibile situaţii:

• Intre unele activităţi ale vizitatorilor şi activitatea de conservare a biodiversităţii, cauza principală a conflictelor fiind poluarea apelor şi a mediului în general cu deşeuri, vetre de foc, spălare maşini, fapt ce poate afecta ecologic zona de impact;

• Camparea ilegală pe terenurile proprietate privată a locuitorilor. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei oferă şi posibilitatea de a se practica alpinism. Nu a fost încă evaluat efectul practicării acestui sport asupra habitatelor specifice zonelor de stâncă. Atragerea vizitatorilor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea/îmbunătăţirea serviciilor, reducerea impactelor negative asupra Parcului, sunt numai câteva din aspectele de interes major pentru Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Dezvoltarea unui turism durabil poate aduce beneficii directe şi indirecte zonei, respectiv Parcului, comunităţilor şi proprietarilor de cabane sau altor investitori din zonă. 4.4. Evaluarea aspectelor legate de comunităţile locale Comunităţile locale joacă un rol deosebit de important în realizarea obiectivelor de management ale Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Ocupaţiile locuitorilor au influeţat în mod pregnant şi definitiv cultura populară a aşezărilor din bazinul Cernei, exprimată prin arhitectura, etnografie şi folclor. Această cultură are o origine dublă, bănăţeană şi oltenească, dupa cum şi locuitorii sunt originari din Banat sau Oltenia. Creşterea animalelor a fost şi este încă principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din bazinul Cernei, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor, precum şi în toponimie. In zonele înalte cu gol alpin există numeroase stâne de oi, locuite numai vara, în timpul păşunatului. Acestea sunt legate între ele şi cu aşezările de la poale prin numeroase poteci ciobăneşti. In zonele mai puţin înalte cu păşuni restrânse dar cu numeroase poieni către margini, locuitorii se ocupă deopotrivă cu creşterea oilor şi cu creşterea vitelor. Ca şi tipuri de folosinţă a resurselor din zona parcului distingem terenuri arabile, păşuni şi fâneţe, livezi, terenuri împădurite, aparţinând comunităţilor, persoanelor fizice/juridice. O resursă importantă o reprezintă pădurea, aflată în mare parte în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor.

Ca şi valoare economică relativă, pe primul loc se situează activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului. Cu un procent mai mic de aport economic se situează turismul, agricultura şi meşteşugurile. Aceste activităţi economice aduc în primul rând beneficii agenţilor economici şi populaţiei locale. Totuşi, datorită ratei ridicate a


65

şomajului populaţia este înclinată către utilizarea excesivă a unor resurse precum şi către practicarea unor activităţi ilegale.

Comunităţile locale oferă parcului o mai mare atractivitate prin păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor şi au un rol important în acţiunea de conservare şi protejare a biodiversităţii printr-o atitudine adecvată în spiritul înţelegerii faţă de natură, a slăbirii presiunii asupra pădurii prin practicarea de activităţi alternative.

Ca interacţiuni negative între comunităţi şi zona parcului amintim: • Depozitarea deşeurilor menajere si a celor rezultate din practicarea

turismului; • Depozitarea rumegusului în albiile pâraielor; • Poluarea apelor prin spălarea maşinilor si deversarea apelor menajere; • Păşunatul iraţional în zona parcului; • Tăierile ilegale; • Nerespectarea stilului tradiţional pentru unele construcţii.

La fel ca şi în cazul tuturor comunităţilor greu accesibile şi cu infrastructură precară, nevoia de dezvoltare economică face ca mare parte din locuitorii acestora să plece în căutarea de locuri de muncă spre oraşe. Este imperios necesar ca anumite proiecte ale acestor comunităţi, proiecte care vizează o dezvoltare durabilă, bazată pe spiritul şi tradiţia locală, să obţină finanţare, determinând astfel oamenii să rămână în zonă şi să poată valorifica potenţialul natural şi turistic al zonei.

De asemenea, prezenţa parcului naţional se constituie într-o oportunitate pentru promovarea zonei, pentru atragerea de finanţări pe programe de dezvoltare durabilă şi pentru dezvoltarea unor activităţi economice legate de turism, impunând zona cu prioritate pe piaţa turistică naţională şi internaţională. 4. 4. 1. Evaluarea tezaurului cultural Preocuparile şi stilul de viaţă din zona Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se desfăşoară de sute de ani în strânsă legătură cu pădurea. Locuitorii şi-au făcut o tradiţie din folosirea pădurii ca sursă de venituri, folosind lemnul sau produsele secundare, de asemenea preocupări tradiţionale pot fi considerate şi cultivarea pământului, horticultura, creşterea animalelor şi comercializarea produselor de natură animală sau vegetală în târgurile din zonă, precum şi producerea şi valorificarea obiectelor de artizanat. Multe din formele tradiţionale de viaţă şi muncă s-au menţinut. Caii sunt încă folosiţi într-un mod rudimentar pentru transport, munca la pădure sau la câmp, iar rasele de animale întâlnite în zonă nu sunt din cele mai performante, aceasta ducând la o productivitate medie. Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific local, etc. Există însă factori care pot afecta negativ menţinerea specificului local, reprezentaţi de acele influenţe aşa-zise moderne precum şi de posibilitatea apariţiei unor persoane cu posibilităţi financiare mari, care investesc în zonă, nerespectând tradiţiile şi dezvoltarea de până acum.


66

Oamenii trebuie conştientizaţi asupra valorilor ce există în acest spaţiu, precum şi asupra modului în care sunt păstrate tradiţiile, deoarece tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. Practicarea unei agriculturi tradiţionale, păstrarea tradiţiilor în multe din satele din zona Parcului, inclusiv în comunităţile locale situate pe suprafaţa Parcului adaugă un plus de valoare tezaurului natural al Parcului. În prezent tezaurul cultural nu este valorificat decât într-o măsură foarte redusă, existând riscul ca, odată cu generaţia următoare acestea să se piardă definitiv.

Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii care iubesc muntele. Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe ei pot vedea nenumărate adăposturi numite sălaşe, odăi sau conace, locuite doar în timpul cositului. Sălaşele din Valea Cernei şi, în parte, din Mehedinţi sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi şi cu straturi de legume. Unele aşezări din bazinul Cernei au case cu temelie de piatră, pereţi din bârne şi lemn cioplit, acoperiş din şindrilă şi prispă la faţadă. Asemenea case mai pot fi admirate în localităţile mehedinţene ca Podeni, Izverna, Obârşia Cloşani, precum şi în zona cătunelor bănăţene aparţinând comunei Cornereva. Casele vechi erau construite din lemn, pe soclu de piatră, în interiorul căruia era pivniţa unde oamenii îşi păstrau o parte din produse. Aceste case aveau, de regulă, 3 încăperi şi erau acoperite cu şindrilă iar mai târziu cu ţiglă. Încăperea din mijloc era „cuina” cu vatră şi uneori şi cuptor din cărămidă. Această încăpere era bucătăria, dar era folosită şi ca afumătoare pentru carne şi produsele obţinute din carne (mezeluri).

Legat de „cuina cu vatră”, aceasta nu lipsea dintr-o casă ţărănească tradiţională. Vatra simboliza un cult antic moştenit de la romani. Piatra din vatră era nelipsită, fiind socotită protectoare. Este cunoscut obiceiul de a se arunca această piatră afară pe timp de furtună cu trăsnete pentru a nu se întâmpla vreun rău casei respective.

Încăperea din faţa „cuinei”, către stradă, constituia camera de locuit unde dormea întreaga familie. În spatele „cuinei” se afla cea de-a treia încăpere care era, de fapt, o cămară unde oamenii îşi păstrau anumite produse şi alimente. Accesul în încăperea din faţă şi din spate se făcea, de obicei, direct din „cuină”. Accesul de afară în „cuină” se fă-cea printr-o încăpere situată pe un perete lateral al clădirii şi care se numea „tindă”. Camera din faţă avea una sau două ferestre mai mici, zăbrelite.

În prezent se construiesc case cu faţade mari cu toate camerele în faţă iar în spate cu un coridor lung. Fundaţia caselor se face din piatră iar mai recent din beton, zidăria din cărămidă, iar de acoperit, casele sunt acoperite cu ţiglă.

Tot mai mulţi oameni şi-au dotat casele cu apă curentă şi şi-au construit băi şi grupuri sanitare în interiorul locuinţelor.

Instalaţiile de tehnică populară. Aproape au dispărut din bazinul Cernei şi

împrejurimi gaterul acţionat de apă (gaterul de pe Valea Frasâncea – Com. Cornereva), vălaiele pentru prelucrat postavul, vâltori pentru spălatul hainelor (Dolina şi Topla), presa de ulei şi targa pentru uscat prune. Mai persistă doar cazanele de fiert răchie (ţuică). Mori de apă au mai rămas în număr destul de mare iar un inventar al lor va fi anexat prezentului plan de management şi vor trebui îngrijite şi puse sub ocrotire.

Creaţia artistică populară. Nu există, ca în alte părţi, centre vestite de meşteri populari. Nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi nici obiectele de lemn, sculptate măiestrit. Meştesugul olăritului îşi are încă locul bine meritat în unele sate mehedinţene.


67

Portul popular tradiţional este păstrat cu grijă de femei şi mai poate fi întâlnit în sate ca: Izverna, Balta, Obârşia Cloşani, Motru Sec, Padeş, Orzeşti, Cloşani, Cornereva, Bogâltin, Plugova, Mehadia,etc.

Obiceiurile populare au un repertoriu foarte variat ca şi în alte zone ale României. Aceasta nu înseamnă că nu sunt specifice, că n-au un farmec deosebit. Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nuntă şi înmormântare, precum şi nedeia-sărbătoare specifică acestei zone a ţării care se suprapune de obicei cu sărbătorirea hramului bisericii satului.

Drumeţul mai poate asista, ca pretutindeni în ţară, la obiceiurile de Anul Nou (pluguşorul, etc. ) şi la cele de peste an, majoritatea legate deopotrivă de primavară-vară şi de ocupaţii (strigăturile peste sat, ieşirea cu vitele la munte, măsuratul oilor, sărbătoarea liliacului, areţul, etc. ).

- In afara manifestărilor tradiţionale cu rădăcini în trecutul îndepărtat, în zilele noastre se desfăşoară sărbători cu caracter complex – minunate prilejuri pentru drumeţi de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile locului. Astfel este sărbătoarea liliacului, desfăşurată anual în luna mai la Ponoarele în peisajul carstic cu faimosul pod natural – Podul lui Dumnezeu. Această sărbătoare este o impresionantă paradă în aer liber a cântecului, dansului şi portului popular. Totodată amintim şi sărbătoarea lui Tudor Vladimirescu-Proclamatia de la Padeş - prima duminică din iunie–localitatea Padeş.

In Valea Cernei se mai pastrează încă obiceiul de muncă numit areţul

(berbecele). El are loc la sfârşitul verii, când se slobod berbecii în turmele de oi – obicei ce aminteşte de celebrarea vechiului cult al fecundităţii.

In paralel cu sărbătorile săteşti tradiţionale, Casa de Cultură din Băile Herculane organizează, în colaborare cu Centrul de Creaţie Populară al judeţului Caraş-Severin, o serie de manifestări cultural-artistice. Dintre manifestările anuale de amploare amintim:

• Serbările Crainei bănăţene – în luna martie (şapte ediţii până în 1999); • Festivalul folcloric internaţional “Hercules” – în luna august (peste 20 ediţii),

acest festival poate cuprinde: spectacole ale ansamblurilor folclorice de cântece şi dansuri din judeţele ţării şi din ţările învecinate, expoziţii de artă populară, gale de filme şi diapozitive pe teme etnografice şi de turism, salon de fotografii şi altele;

• Festivalul de muzică populară “Mariana Draghicescu”- în luna octombrie (3 ediţii până în 1999);

• Colocvii bănăţene – în luna octombrie (5 ediţii până în 1999); • Festivalul ţuicii (când se întâlnesc producătorii de ţuică); • Sărbătoarea Peşterii Topolniţa – 15 august • Zilele oraşului Băile Herculane – în luna septembrie (8, 9 si 10), 6 ediţii

până în 2005; • Festivalul “Pinului Negru de Banat”- 1-3 iunie, prima ediţie în 2005 (festival

unde APNDVC este partener principal). Graiul popular, prin intermediul căreia s-a transmis tezaurul culturii populare în

Caraş-Severin, este exprimată prin graiurile subdialectului bănăţean prezentând interferenţe cu graiurile olteneşti: Ex: frace (frate), sînje (sânge), lapcili (laptele), uică (unchi), piparcă (ardei), sobă (casa cu o încăpere), goşti (musafiri) – în aceste exemple


68

putem simţi influenţele din limba germană, maghiară şi totodată prin pronunţie din zona etnofolclorica moldava. Literatura populară în versuri cuprinde cântecul liric (de dragoste, de dor şi jale, de înstrăinare) şi cântecul satiric. Muzica populară, ca pretutindeni în Banat şi Oltenia de munte, este transmisă prin viu grai de către rapsozi populari. Reprezentativ este cântecul de joc şi mai ales doina, a cărei linie melodică presupune multă măiestrie în interpretare. Folclorul muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul, taragotul şi vioara. Dansul popular este exprimat în principal prin hora, doiul şi brâul. Toponimia. Un aspect deloc neglijabil îl reprezintă toponimia. Prin intermediul numelor se pot afla mai multe informaţii despre locurile din parc. De exemplu Belareca (râul alb) este un hidronim dat de slavi, care s-a menţinut până astăzi. Cerna este un hidronim care ar proveni din apelativul daco-roman “Dierna-Tierna”, transformat ulterior de slavi în numele actual. Corcoaia este un toponim de origine controversată. După unii ar fi de origine romană, derivând din “corcolum” (inimioară, draguţă). După unii vine de la “corcoi” sau “porcoi”- apelative pentru căpriţe, folosite de oltenii din bazinul superior al Motrului stabiliţi în Valea Cernei – de unde Cheile Corcoaiei. Topenia este un hidronim care vine de la verbul “a topi”- a lăsa plante textile un timp sub apă pentru a li se desface fibrele. Numele topic acordat pârâului Topenia atestă faptul că în acest afluent al Cernei se punea în trecut cânepa la topit.

4. 5. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică Un avantaj în dezvoltarea activităţilor de educaţie şi conştientizare publică îl reprezintă faptul ca o mare parte din factorii implicaţi acceptă ideea de protejare a naturii. Activităţile tradiţionale nu au un impact negativ semnificativ asupra mediului înconjurator, astfel încât nu există conflicte majore între acestea şi obiectivele parcului. Există în parc zone degradate/influenţate de activităţile umane (ex. păşuni degradate, tăieri de arbori, baraje, etc. ). Cele două tipuri de zone, afectate şi neafectate de prezenţa omului, oferă studii de caz pentru cercetători şi exemple valoroase pentru importanţa activităţii de protecţie pentru educaţia anumitor grupuri ţintă. Educaţia şi conştientizarea publică pot contribui în principal la implicarea factorului uman în activităţi concrete de protejare a mediului, promovare a unui turism civilizat şi a unor activităţi cu impact negativ redus asupra naturii, promovare a imaginii parcului, atragerea de resurse pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a biodiversităţii. Grupurile ţintă vizate pentru conştientizare sunt structurate astfel:

• Elevi, studenti şi cadre didactice, • Comunitatea locală, • Diverse categorii de turişti, • Agenţi economici.

Din punct de vedere al nivelului de conştientizare grupurile ţintă sunt: • Indiferenţi, eventual având un impact negativ faţă de mediu,


69

• Cu atitudine favorabilă faţă de mediu, dar care nu acţionează în nici un fel, • Implicaţi în protecţia mediului.

Pentru fiecare din aceste ţinte trebuie elaborate mesaje cheie specifice în aşa fel ca grupurile vizate să devină treptat implicate în protecţia valorilor naturale, culturale, tradiţionale şi istorice. Pentru cei indiferenţi mesajul va ţinti în principal conştientizarea, comunicând faptul că omul face parte din natură iar distrugerea acesteia poate afecta însăşi existenţa sa. Oamenii cu atitudine favorabilă protecţiei mediului trebuie conştientizaţi asupra ideii că lipsa de implicare în protecţia naturii va contribui la distrugerea ei, iar cei care deja acţionează într-un fel sau altul pentru conservarea valorilor vor trebui încurajaţi şi sprijiniţi în desfăşurarea acestor activităţi. Educaţia şi conştientizarea publicului este necesară în ideea în care se doreşte a se produce modificarea reală a atitudinii faţă de mediu. Se pot face eforturi mari consumatoare de resurse pentru protejarea anumitor zone, dar dacă oamenii vor fi conştienţi de importanţa conservării naturii, şi se vor comporta ca atare, aceste eforturi vor fi mult reduse iar protejarea naturii va fi aplicată pe scară mult mai largă. Statutul de parc naţional, adică zonă gospodărită pentru conservarea şi protejarea biodiversităţii, constituie un motiv în plus pentru elaborarea de programe educative şi impune comunicarea de mesaje speciale legate de importanţa conservării biodiversităţii şi a peisajului, de necesitatea utilizării durabile a resurselor naturale şi de imperativul de a găsi echilibrul dintre activităţile umane şi natura în totalitatea ei. Acţiunile de refacere a traseelor turistice, de igienizare cu voluntari au un efect de conştientizare şi educaţie deosebită. Implicarea activă a tinerilor, copiilor, vizitatorilor în activităţi desfăşurate pe teritoriul sau în beneficiul Parcului are un ecou pozitiv, participanţii solicitând organizarea de noi acţiuni. Programele de educaţie şi conştientizare planificate şi realizate până în prezent se adresează unor grupuri ţintă diferite. Eficienţa acestor programe depinde de modul în care sunt concepute, de modul de prezentare, de mesajele pe care le transmit. Ca şi parc national, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă o foarte diversă şi bogată oportunitate pentru a realiza studii şi cercetări, care pot deveni parte componentă a activităţii de educaţie şi conştientizare. Această zonă poate susţine proiecte de cercetări ştiinţifice, studii de turism, etc. In ideea sprijinirii activităţilor specifice educaţiei şi conştientizării publicului, este necesar a fi luate măsuri în direcţia creării facilităţilor de informare şi de interpretare a informaţiei, prin construirea unor centre de informare şi vizitare, realizarea şi amplasarea panourilor de direcţionare şi avertizare, participarea la viaţa culturală şi ştiinţifică a zonei.

4. 6. Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din Parc

Efectele păşunatului nu sunt bine determinate ceea ce conduce la necesitatea

fundamentării unor măsuri corespunzătoare de management al păşunilor alpine. O problemă deosebită legată de activităţile de păşunat o reprezintă reglementarea

asigurării lemnului de foc şi de menţinerea accesului la stâne, membrii comunităţilor solicitând stabilirea unor măsuri în acest sens. Pentru rezolvarea acesteia în baza principiului accesului prioritar la resursă a populaţiei locale, membrii comunităţilor în cauză vor putea beneficia de lemnul necesar pentru desfăşurarea activităţilor tradiţionale.


70

Păşunile din etajul stejarului, în majoritatea lor degradate, ca urmare a

păşunatului neraţional, sunt sărace în specii, cea mai frecventă fiind pirul gros (Cynodon dactylon), urmată de peluză (Lolium perenne), ghizdeiul (Lotus corniculatus), trifoiul alb (Trifolium repens), trifoiul mărunt (Medicago lupulina), scaiul dracului (Eryngium campestre), scaiul ghimpos (Centaurea calcitrapa), pătlagina (Plantago lanceolata). Menţinerea unui număr mare de animale în aceste păşuni poate duce la o degradare ireversibilă a lor, cu reducerea semnificativă nu numai a biodiversităţii, dar şi a capacităţii de suport. Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna Cernei nu ramâne cu nimic în urma florei. Viaţa freamătă aici peste tot prin sute şi mii de specii de animale, regiune cu un climat aparte ce reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii sau chiar ultimul lor refugiu. Pe fostele fonduri de vânătoare situaţia se prezintă astfel : Ocolul Silvic Băile Herculane

Fondul de vânătoare nr. 30 denumit Valea Cernei . -cerb comun (anul 2006 -18 indivizi – anul 2007 - 17 indivizi) -căprior (anul 2006 -72 indivizi – anul 2007 -79 indivizi) -capra neagră (anul 2006 -17 indivizi – anul 2007 -14 indivizi) -mistreţ (anul 2006- 42 indivizi – anul 2007- 44 indivizi) -viezure (anul 2006-25 indivizi – anul 2007 – 22 indivizi) -vulpe (anul 2006 -32 indivizi – anul 2007-30 indivizi) -jder de copac (anul 2006-20 indivizi – anul 2007-23 indivizi).

Fondul de vânătoare nr. 31 denumit Pecinişca -cerb comun (anul 2006-7 indivizi –anul 2007-6 indivizi) -căprior (anul 2006-35 indivizi – anul 2007-41 indivizi) -mistreţ (anul 2006-28 indivizi – anul 2007-32 indivizi) -viezure (anul 2006-11 indivizi – anul 2007-16 indivizi) -vulpe (anul 2006-16 indivizi – anul 2007-21 indivizi) -jder de copac (anul 2006-8 indivizi – anul 2007-10 indivizi).

Ocolul Silvic Baia de Aramă Fondul de vânătoare nr. 8 denumit Olanul -cerb comun (anul 2006-27 indivizi –anul 2007-23 indivizi)

-căprior (anul 2006-22 indivizi – anul 2007-28 indivizi) -mistreţ (anul 2006-20 indivizi – anul 2007-20 indivizi) -viezure (anul 2006-10 indivizi – anul 2007-8 indivizi) -vulpe (anul 2006-18 indivizi – anul 2007-16 indivizi) -jder de copac (anul 2006-16 indivizi – anul 2007-17 indivizi).

Fondul de vânătoare nr. 9 denumit Cernişoara -cerb comun (anul 2006-38 indivizi –anul 2007-35 indivizi)

-căprior (anul 2006-29 indivizi – anul 2007-35 indivizi)


71

-mistreţ (anul 2006-22 indivizi – anul 2007-24 indivizi) -viezure (anul 2006-2 indivizi – anul 2007-3 indivizi) -vulpe (anul 2006-10 indivizi – anul 2007-10 indivizi) -jder de copac (anul 2006-11 indivizi – anul 2007-11 indivizi).

Ocolul Silvic Padeş Fondul de vânătoare nr. 1 denumit Motru Sec -cerb comun (anul 2006-25 indivizi –anul 2007-27 indivizi)


Fondul de vânătoare nr. 2 denumit Motru Mare -cerb comun (anul 2006-45 indivizi –anul 2007-47 indivizi)


Pescuitul este în bună parte reglementat, ocoalele silvice eliberând autorizaţii de pescuit. Insă efectele secundare ale pescuitului (deşeuri abandonate, focuri ilegale) nu au fost încă evaluate. Acţiunea de patrulare este activă din punct de vedere al pescuitului ilegal, şi se organizează în colaborare cu personalul de teren de la ocoalele silvice. Utilizarea altor resurse naturale de pe teritoriul Parcului de către populaţia locală în principal pentru satisfacerea nevoilor proprii, fără presiunea activităţilor comerciale, nu constituie deocamdată o presiune deosebită asupra acestor resurse (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale). Exploatarea produselor lemnoase din fondul forestier se face cu respectarea regimului silvic. În momentul de faţă se cunosc zone de interes deosebit din punct de vedere al biodiversităţii din fondul forestier. Acestea sunt padurile virgine din Valea Craiovei, padurile de limită altitudinală care se găsesc pînă la limita inferioară a golurilor alpine, şi arborele de pin negru de banat din Masivul Domogled. Din punct de vedere al amenajărilor hidrotehnice odată cu începerea construirii drumului forestier şi îndeosebi a lucrărilor pentru sistemul hidrotehnic Iovanu, complexul biologic al râului Cerna a avut mult de suferit în primul rând prin modificarea debitului si calităţii apei, ca urmare a aruncării în râu a unor cantităţi de pământ, rocă, resturi vegetale, resturi metalice, detergenţi, produse petroliere (lubrefianţi şi combustibili pentru motoare). In consecinţă s-au schimbat compoziţia chimică şi caracteristicile fizice ale apei, inclusiv caracteristicile organoleptice. Corespunzător acestor schimbări ale cadrului, vegetaţia şi fauna acvatică au suportat modificări calitative şi cantitative. Un


72

exemplu în acest sens îl constituie păstrăvul care până în perioada anilor 1955-1960 se întâlnea până la Băile Herculane, iar astăzi cu greu mai poate fi găsit la Cheile Bobotului. In zona refugiilor nu s-au găsit încă resurse financiare pentru aplicarea unor soluţii corespunzătoare de utilizare a terenului şi a resurselor naturale, în special a apei, cu impact negativ minim. 4. 7. Evaluarea capacităţii de management Administraţia Parcului este o structură foarte nouă, înfiinţată în anul 2003. Analiza modului de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei scoate în evidenţă o serie de aspecte legate de cadrul intern şi extern în care se derulează activităţile. Administraţia parcului este constituită ca parte integrantă a Regiei Naţionale a Pădurilor. Conform organigramei, echipa este formată din:

• Director parc, • Contabil şef, • Responsabil educaţie ecologică şi conştientizare publică, • Responsabil IT, • Biolog, • Responsabil pază şi investiţii, care are în subordine 14 rangeri. Conform

HG 230/2003 si a contractului de administraţie al PNDVC înregistrat sub nr. 66/21. 05. 2004 la RNP Bucureşti şi sub nr. 745/22. 05. 2005 la MMGA, cei 14 rangeri au fost angajaţi astfel:

-2004-4 rangeri -2005-4 rangeri -2006-6 rangeri.

Resursele umane disponibile în momentul da faţă pentru activitaţile de management sunt insuficiente mai ales pentru organizarea şi supravegherea activităţilor, respectiv pentru controlul situaţiei din teren. Prezenţa mai multor administratori/proprietari de terenuri în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei ridică probleme în stabilirea modalitaţilor şi respectiv a acţiunilor prin care se va realiza obiectivul major al Parcului, respectiv cel de conservare. Informarea şi implicarea factorilor interesaţi în procesul de planificare şi de gospodărire a Parcului este esenţială pentru a se asigura realizarea obiectivelor Parcului. Crearea unei baze de date complexe, structurată cu ajutorul tehnologiei GIS reprezintă o prioritate maximă, constituind un suport indispensabil unui management eficient. În acelaşi timp, administraţia trebuie să facă faţă unor provocări legate de situaţia economică defavorabilă din zonă, schimbărilor permanente datorate tranziţiei către economia de piaţă, lipsei unei educaţii ecologice adecvate, imobilitatea şi lipsa de interes a unor factori. Numeroase activităţi desfăşurate în prezent se bazează pe munca voluntarilor. Menţinerea acestei componente de voluntariat în managementul Parcului va fi importantă şi pe viitor, fiind necesară asigurarea unui minim de condiţii/facilităţi/echipament pentru


73

voluntari. De asemenea, pentru a se dezvolta în mod corespunzător voluntariatul, va fi nevoie să se creeze/elaboreze: -o reţea de coordonatori voluntari pentru programele care se bazează în principal pe activitatea voluntarilor, -un program de instruire a voluntarilor. 4. 7. 1. Evaluarea factorilor de influenţă/limitatori Cadrul legislativ şi aplicarea necorespunzătoare a legilor, precum şi mentalitatea generala actuală, prezenţa atât la nivelul factorilor de decizie cât şi al publicului larg ca obiectivele economice prevalează faţă de cele de conservare pot impune limitări majore în acţiunile de realizare a obiectivelor Parcului. Activitatea de gospodărire a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este influenţată în mod deosebit de existenţa mai multor proprietari/administratori de terenuri, precum şi de numărul mare de factori interesaţi. Implementarea măsurilor speciale de conservare nu se va putea realiza în mod eficient fără acordul, participarea şi implicarea factorilor interesaţi. Personalul redus şi insuficient pregătit faţă de sarcinile ce derivă din planurile de activitate poate duce la scăderea performanţelor prin supraîncărcarea cu sarcini de serviciu, mai ales în lipsa unor mecanisme de stimulare şi motivare a angajaţilor. Atingerea obiectivelor de conservare a valorilor Parcului depinde în foarte mare masură de situaţia economică a comunităţilor locale. Lipsa posibilităţilor de finanţare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activitaţilor de conservare şi în dezvoltarea infrastructurii necesare fundamentării unui turism corespunzător.


74

CAPITOLUL 5. ACŢIUNI


75

TEMA: A. Managementul biodiversităţii OBIECTIV Păstrarea nealterată a elementelor naturale existente ACŢIUNI LIMITE/

TINTĂ PRIORITATEA

Jumatăte de an; Activ. cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2

Parteneri pentru implementare

Note

An1 An2 An3 An4 An5 H1 H2 H1 H2

H1 H2 H1 H2 H1 H2 A1. Menţinerea restricţiei de desfăşurare a oricărei activităţi de exploatare/utilizare a resurselor din zonele de protecţie strictă şi protecţie integrală

Suprafaţa şi structura pădurilor din zonele de protecţie strictă şi integrală să se menţină

1 Direcţii Silvice, Ocoale Silvice, proprietari de terenuri


76

A2. Promovarea, coordonarea şi sprijinirea lucrărilor de cercetare

Creşterea numărului cercetărilor cu rezultate aplicabile în practică, în folosul managementului parcului

3 Voluntari, cercetători ştiinţifici, instituţii de cercetare

A3. Inventarierea si cartarea florei şi faunei. -identificarea, prelucrarea informaţiilor existente în literatură -continuarea inventarului pe teren

Existenţa informaţiilor şi statut clarificat pentru speciile încă necercetate

1 Voluntari, cercetători ştiinţifici

A4. Inventarierea, identificarea şi cartarea habitatelor

Lista şi harta habitatelor şi a statutului acestora

1 Instituţii stiinţifice, cercetători ştiinţifici


77

A5. Reglementarea păşunatului acolo unde păşunile au valoare a biodiversităţii scăzută, stabilirea măsurilor speciale de management pentru păşunile cu valoare ridicată a biodiversităţii şi neafectate, reglementarea păşunatului şi a turismului acolo unde păşunile prezintă biodiversitate ridicată, ameninţată şi afectată.

Biodiversitatea şi valoarea nutritivă a păşunilor să se menţină la un nivel acceptabil

2 Proprietari de terenuri, proprietari de animale

Reglementare, control, reducere de efective

A6. Refacerea zonelor degradate prin împăduriri cu specii autohtone, prioritate Pinul Negru de Banat

Integrarea zonelor menţionate într-un peisaj atractiv

2 Voluntari, ONG, Direcţii Silvice

A7. Protejarea faunei peşterilor neamenajate prin limitarea-nepromovarea accesului turiştilor

Peşteri curate, acces limitat şi specii menţinute.

2 ONG

A8. Elaborarea unui plan de monitorizare şi demararea implementării lui

Identificarea şi monitorizarea speciilor cheie

2 Voluntari, cercetători ştiinţifici, instituţii de cercetare, ONG-uri


78

A9. Stabilirea planului de acţiuni şi a priorităţilor de conservare în baza rezultatelor activităţii de monitoring

Raport şi plan de acţiuni aprobat de Consiliul Ştiinţific

1 Voluntari, cercetători, ONG-uri, autorităţi locale

Evaluare, raport, plan de acţiuni, implementare

A10. Realizarea şi actualizarea anuală a hartilor GIS privind distribuţia florei şi faunei axată pe existenţa speciilor şi ecosistemelor cheie

Hărţile 2

Instituţii specifice de profil

A11. Acţiuni de combatere a braconajului Reducerea braconajului

2 Direcţii Silvice, Ocoale Silvice, AJVPS

A12. Demersuri pentru eliminarea surselor de poluare a cursurilor de apă si a altor surse de poluare (aruncare gunoaie, târle, gospodării, vile)

Ape nepoluate.

2 Garda de mediu, Apele Române

A13. Crearea bazei GIS pentru biodiversitatea parcului

Baza de date

1 Instituţii specializate, voluntari, asociaţii profesionale


79

A14. Stabilirea unor măsuri speciale de protecţie a speciilor semnificative din punct de vedere al protecţiei (periclitate, rare, vulnerabile), dacă este necesar

Populaţiile speciilor importante trebuie menţinute sau vor creşte

1 Voluntari, Ocoale silvice

A15. Monitorizarea habitatelor acvatice şi limitarea unor activităţi în vederea reducerii impactului uman

Starea ecologică (compoziţia specifică şi populaţiile speciilor cheie) se va menţine sau se va îmbunătăţi

2 Cercetători ştiinţifici, voluntari

Reglementare, igienizare, informare-conştientizare

A16. Adoptarea de măsuri speciale de protecţie de câte ori este necesar

Specii şi habitate conservate

1


80

TEMA: B. Managementul peisajului şi al mediului fizic OBIECTIV Menţinerea şi conservarea caracteristicilor ACŢIUNI

TINTĂ PRIO RITATEA

Priorităţi semianuale ale acţiunilor Parteneri pentru implementare

Note An1 An2 An3 An4 An5 S1 S2 S1 S2

S1 S2 S1 S2 S1 S2

B1. Respectarea cu stricteţe a regulilor de exploatare forestieră în zona tampon .

Adoptarea unor perioade speciale de regenerare de minim 7 ani .

2 Proprietari şi administratori de păduri

B2. Refacerea ecologică a zonelor cu Pin Negru de Banat afectate de incendiu

Conservarea şi dezvoltarea Habitatelor cu Pinus Nigra Banatica

1 Direcţii Silvice ONG Voluntari APM

B3. Identificarea zonelor de grohotiş afectate de turism.

Harta grohotişuri + harta zone afectate. ,

1 Voluntari, specialişti, ONG1, Salvamont, APM2

1 ONG- Organizaţii Non Guvernamentale 2 APM- Agenţia de Protecţie a Mediului


81

B4. Elaborarea unui studiu privind circulatia apelor subterane si daca este cazul, eliminarea surselor de poluare

Studiu întocmit şi autorităţi locale informate.

2 Specialişti în domeniu

B5. Identificarea, cartarea si analiza traseelor turistice , inchiderea celor care afecteaza specii si habitate importante .

Trasee refăcute.

2

Salvamont, ONG, turişti, voluntar

B6. Identificarea, cartarea si refacerea zonelor degradate de eroziune de-a lungul traseelor turistice .

Harta şi analiza trasee.

3 Specialişti, Salvamont

B7. Informarea asupra metodelor de colectare si reciclare a deseurilor catre comunitatile locale din interiorul parcului

Localnici informaţi

2 ONG, APM

B8. Impunerea respectarii debitelor de servitute la sistemele hidroenergetice ale raurilor Cerna si Motru.

Sistemele hidroenergetice ale raurilor Cerna si Motru

1 APM, Hidroelectrica Banat,Gorj


82

TEMA: C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI AL RECREERII OBIECTIV Realizarea unui echilibru armonios între activitatea turistică şi menţinerea echilibrului ecologic ACŢIUNI LIMITE/ ŢINTA Prioritate

Jumătate de an; Activ. cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să de desfăsoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2


Note

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2

C1. Monitorizare flux turişti

Studii asupra fenomenului turistic

2 Voluntari, ONG

C2. Instituire taxă de vizitare

Taxă vizitare 1 Operatori turism, Primării, Administraţii Financiare locale

C3. Amenajarea locurilor de campare

Locuri campare 1 ONG, Voluntari, APM

C4. Creare de trasee educative

Educaţie, trasee educaţionale

2 ONG,

C5. Însoţire grupuri de turişti

Impact minim asupra mediului

2


83

C6. Implicare comunităţi locale în desfăşurarea activităţilor turistice

Produse ecoturistice 1 Comunităţi locale, Primării

C7. Întreţinerea traseelor turistice (igienizări, reparaţii, degajări, refacere marcaje)

Reducere cantitate deşeuri, parteneriate cu unităţi şcolare, ONG.

2 Unităţi scolare, Primării, voluntari (excepţie făcând refacerea marcajelor)

C8. Organizare excursii pe diverse domenii (bird watching, observare de floră şi faună)

Activităţi turistice specializate

2 Voluntari

C9. Realizarea (echiparea) unei infrastructuri turistice adecvate (trasee, puncte de informare, centru de vizitare)

Puncte de informare, centru de vizitare, trasee

1 APM, ONG, voluntari


84

C10. Definitivarea strategiei de turism şi implementarea acesteia

Strategie de turism 2

C11. Identificarea traseelor nepracticabile în sezonul rece şi amplasarea de indicatoare de avertizare.

Prevenire accidente, informare

3 Voluntari, Salvamont

C12. Construirea, amplasarea de observatoare pentru desfăşurarea turismului specializat

Programe ecoturistice 3 ONG, Adminstratorii zonelor, DS


85

C13. Reglementarea practicarii unor activităţi turistice speciale ( rafting, canioning)

Produse turistice noi 3 Agenţii de turism

C14. Vânzarea sau închirierea la punctele de informare şi vizitare de materiale şi echipament turistic

Venituri 2 Voluntari


86

TEMA: D. Susţinerea comunităţilor şi economiei locale OBIECTIV D1. Să încurajeze comunităţile locale în dezvoltarea activităţilor economice în afara PNDVC, care prin

utilizarea durabilă a resurselor să le aducă beneficii D2. Să promoveze valorile culturale şi tradiţionale ale comunităţilor locale pentru creşterea valorii parcului

ACŢIUNI TINTĂ

PRIORITATEA

Priorităţi semianuale ale acţiunilor Parteneri pentru implementare

Note An1 An2 An3 An4 An5 S1 S2 S1 S2

S1 S2 S1 S2 S1 S2

D1. Implicarea APNDVC în adaptarea la necesitatile parcului a planurilor urbanistice generale zonale (PUG şi PUZ)

Planuri urbanistice care să respecte folosirea materialelor autohtone şi tradiţia zonelor Finanţri obţinute

2 Consiliul Judeţean Gorj, Mehedinţi şi Caraş-Severin Autorităţi locale

D2. Organizarea de stagii de instruire, pe domenii legate de obiectivele Parcului, pentru membrii comunităţilor

Sesiuni de training organizate

2 Membrii comunităţilor ONG-uri locale


87

D3. Încurajarea în cadrul comunităţilor a activităţilor economice care să contribuie la realizarea obiectivelor Parcului prin Programul de Grant-uri Mici şi alte programe de finanţare

Proiete de finanţare prin PGM Proiecte finanţate prin alte programe

2 ONG-uri Grupuri de lucru ale membrilor comunităţilor locale Autorităţi locale

D4. Sustinerea comunităţilor prin introducerea de informaţii cu privire la comunităţile locale în materialele promoţionale ale parcului

Materiale promoţionale ale APNDVC care promoveaz valorile locale

2 Autorităţi locale Membrii comunităţilor ANT Autoritatea Naţională de Turism Agenţii de turism

D5. Informarea comunităţilor asupra finantării unor proiecte comunitare

Informaţii date la comunităţi Proiecte depuse spre finanţare

3 Grupul de iniţiativă format din membrii comunităţii ONG constituite în cadrul comunităţilor Alte ONG-uri Autorităţi locale

Informarea se face periodic Se va încuraja formarea unor centre locale de informare


88

D6. Încurajarea menţinerii şi dezvoltării meşteşugurilor şi artei populare in cadrul comunităţilor şi crearea unor puncte de desfacere pentru produse

Produse oferite spre vânzare în centrele de vizitare şi punctele de informare

3 Membrii organizaţiilor locale Meşteşugarii şicreatorii de artă populară Autorităţi locale Persoane sau organizaţii interesate să vândă produsele

D7. Organizarea de acţiuni care să valorfice şi să promoveze tradiţiile locale (festivaluri, Nedei, Sărbătoarea liliacului, etc)

Tradiţiile să fie cunoscute de tineret şi practicate

3 Comunităţi locale Şcoli Meşteri populari


89

D8. Consultarea comunităţilor locale pentru elaborarea strategiilor Parcului şi implementarea lor

Membrii comunităţilor locale sunt componenţi acţiuni ai grupurilor de lucru stabilite la nivelul Parcului şi se implică în acţiuni

2 Membrii comunităţilor locale Autorităţi locale ONG-uri din comunităţi

Este necesară o evaluare a modului în careAPNDVC este ajutată de comunităţile locale şi la rândul ei ajută aceste comunităţi locale


90

TEMA: E. PROMOVAREA CONŞTIENTIZĂRII ŞI EDUCAŢIEI OBIECTIV - Dezvoltarea unui comportament individual, social ecologic şi responsabil faţă de valorile

naturale în rândul copiilor şi indirect în rândul comunităţilor locale. - Conştientizarea, de către toţi oamenii (turişti, comunităţi locale) a importanţei mediului

înconjurător în societatea omenească. ACŢIUNI LIMITE/ ŢINTA Prioritate

Jumătate de an; Activ cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Actiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţ ie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2


Note

An1 An2 An3 An4 An5 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2

E1. Organizarea de acţiuni educaţionale cu ocazia unor evenimente speciale şi nu numai (Luna Pădurii, Ziua Europeană a Parcurilor, Festivalul Pinul Negru de Banat)

nr. participanţi, articole

1 Unităţi şcolare, comunităţi , Primăriile

E2. Elaborarea de materiale promoţionale Pliante, fluturaşi, hărţi turistice şi altele.

1 APM, Firme de turism


91

E3. Cooptarea elevilor şi profesorilor pentru activităţi, programe de educaţie ecologică în unităţile şcolare

Parteneriate, tabere, prezentări, ore la clasă

1 Inspectorate Şcolare, ONG, unităţi şcolare, comunităţi

E4. Amplasarea de panouri, indicatoare informaţionale pe traseele cu flux turistic ridicat

Panouri ,indicatoare 1 ONG, comunităţi

E5. Implicarea comunităţilor locale si a unitatilor scolare în acţiuni de ecologizare

Unităţi şcolare, ONG 2 ONG, unităţi şcolare, comunităţi (Primării)

E6. Demararea activităţilor la punctele de informare

Puncte de informare 1 APM

E7. Amenajarea altor 2 puncte de informare

Puncte de informare 1 Primăria Padeş şi Baia de Aramă

E8. Monitorizarea eficacităţii activităţilor de conştientizare

Chestionare, educaţie 3 Voluntari, ONG

E9. Actualizarea paginii Web Cât mai mulţi vizitatori ai paginii Web

1 Operatori de turism

E10. Deplasări în cadrul comunităţilor locale pentru realizarea unei informări mai ample asupra ariei protejate

Primării 1 Primării

E11. Participare la diverse evenimente pentru promovarea parcului

Materiale promoţionale, apariţii articole

3 Mass-media


92

E12. Organizarea de activităţi pe tema Proiectului Life şi implicit reţeaua Natura 2000 („Păduri cu Pin Negru de Banat”-promovare sit)

Promovare sit, materiale promoţionale

2 APM,ONG

E13. Colaborări cu reprezentanţii mass-media – mijloc foarte eficient de conştientizare, promovare

Nr. articole, difuzări informaţii -radio

1 Mass-media, ONG

E14. Întălniri cu factorii interesaţi pentru a-i sensibiliza şi a realiza relaţii cordiale cu aceştia în beneficiul ariei protejate

Şedinţe de lucru , seminarii

2 Consiliul Consultativ, C. Ştiinţific

E15. Elaborarea manualului de educaţie ecologică

Manual de educaţie ecologică

2

Profesori de la şcolile colaboratoare


93

TEMA: F. Utilizarea resurselor OBIECTIV Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţi de utilizare a resurselor din parc, în aşa fel încât să se

permită desfăşurarea activităţilor tradiţonale care nu dăunează biodiversitatea, mediul fizic şi peisajul parcului

ACŢIUNI LIMITE/ TINTĂ

PRIORITATEA



Note

An1 An2 An3 An4 An5 S1 S2 S1 S2

S1 S2 S1 S2 S1 S2 F1. Efectuarea studiului privind bonitatea păşunilor, capacitatea de suport, gradul de degradare, valoare din punct de vedere a biodiversităţii

Studiu pentru toate păşunile alpine

1 Cercetători Instituţii de cercetare Direcţii Agricole Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin


94

F2. Stabilirea zonelor cu păşunat interzis a categoriilor de animale pe zone, şi condiţiilor de contractare trupurilor de păşuni şi urmărirea respectării lor

Se vor marca pe hărţi zonele cu păşunat interzis Convenţii între APNDVC şi comunităţi sau proprietari

1 Proprietari de păşuni

F3. Reducerea incarcaturii de animale de pe păşunile afectate prin :

- încurajarea comunitatilor să exploateze păşunile din afara Parcului ;

- determinarea comunităţilor să-şi echilibreze presiunea asupra păşunatul;

- concesionarea unor zone pentru conservare de către APNDVC

Stare de conservare înbunătăţită Reducerea de animale în PNDVC Contracte de iniţiere

1 Proprietari de păşuni şi animale

F4. Organizarea de acţiuni de patrulare in vederea prevenirii si combaterii braconajului.

Extinderea zonei în care vânatul este oprit Rapoate de patrulare

2 ITRSV Direcţii Silvice Ocoale Silvice AGVPS

F5. Reglementarea pescuitului pe zone – din Parc

Reguli introduse în Regulamentul PNDVC

2 ITRSV Direcţii Silvice Ocoale Silvice AGVPS


95

F6. Informarea populaţiei, administratiilor locale şi vizitatorilor privind restricţiile la recoltarea speciilor de plante şi animale

Articole în presă Panouri informare Broşuri tematice

3 Mass-media Voluntari

F7. Încurajarea înfiinţării microfermelor care să ofere produse naturale, prin relevarea avantajelor

Existenţa gospodăriilor adoptate la microferme

3 Specialişti în agricultură

F8. Analiza prevederilor amenajamentelor silvice privind alegerea si aplicarea tratamentelor si monitorizarea activitatilor de exploatari forestiere si elaborarea unor propuneri in vederea reducerii impactului asupra mediului .

Studiu privind situaţia exploatărilor forestiere Zone delimitate pentru reducerea exploatăriilor în zona tampon

3

ICAS Direcţii Silvice Ocoale Silvice

F9. Acorduri de la sucursalele Hidro energetice din Caransebeş şi Târgu Jiu pentru înregistrarea debitelor de servitute la amenajările hidro existente.

Acord semnat Debite de apă corespunzătoare pe râul Cerna şi afluenţii Balmeş, Olanu, Valea Craiovei

2 Sucursalehidroenergetice Cercetători biologi


96

F10. Realizarea unui material sintetic pe baza datelor din studiile existente asupra lucrărilor de amenajare hidrotehnică

Studiu elaborat

2 Institute de cercetare Specialişti Sucursala Hidro


97

TEMA: G. MANAGEMENT ŞI ADMINISTRARE OBIECTIV Asigurarea unui management eficient şi adaptabil în vederea realizării obiectivelor parcului ACŢIUNI LIMITE/

TINTĂ PRIORITATEA



Note

An1 An2 An3 An4 An5 S1 S2 S1 S2

S1 S2 S1 S2 S1 S2 G1. Adaptarea organigramei APNDVC la necesităţiile de aplicare ale Planului de Management

Organigramă adaptată, 8 rangeri existenţi, 6 vor fi angajaţi în cursul anului 2006

1 RNP-ROMSILVA,DSR

G2. Crearea infrastructurii Centru de vizitare, Puncte de informare, trasee ,alte dotări

1 Primării, Comunităţi

G3. Implementarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Parcului

Respectarea regulamentului

1

G4. Asigurarea de posibilităţi de participare la cursuri de specializare, schimburi de experienţă pentru personalul APNDVC

Personal calificat

2 Instituţii, Organizaţii Naţionale şi Internaţionale


98

G5. Completarea dotărilor existente Echipament complet

2 RNP-Romsilva, DSR

G6. Organizarea şedinţelor de lucru semestriale ale Consiliului Consultativ de Administrare al PNDVC pentru dezbaterea măsurilor de gospodărire a parcului

Planuri de lucru acceptate de toţi factorii interesaţi şi activităţi desfăşurate cu aceştia

1 Consiliul Consultativ

G7. Organizarea şedinţelor de lucru semestriale ale Consiliului Ştiinţific pentru dezbaterea şi aprobarea activităţilor legate de conservarea biodiversităţii

Procese verbale şi rapoarte de lucru aprobate

1 Consiliul Ştiinţific

G9. Elaborarea şi implementarea planurilor de lucru anuale în baza prevederilor Planului de Management al PNDVC

Planuri de lucru cu termene şi responsabilităţi clare

1

G10. Menţinerea în stare bună a bazei materiale /echipamente necesare desfăşurării activităţilor APNDVC

Echipament de calitate

2

G11. Participarea APNDVC la planificarea activităţilor de pe raza parcului de către administratorii şi proprietarii de terenuri

Planuri de gospodărire ale administratorilor/proprietarilor avizate de APNDVC

2 Administratori şi proprietari de terenuri

G12. Elaborarea şi aducerea la zi a bazelor de date GIS şi utilizarea rezultatelor interpretării în deciziile de management

Hărţi GIS 2


99

G 13. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi asigurarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţilor parcului

Plan de venituri şi cheltuieli, resurse financiare asigurate

1

G14. Stabilirea de parteneriate pentru paza şi administrarea anumitor zone din PNDVC

Parteneriate semnate cu ONG pentru diverse zone (peşteri)

3 ONG

G15. Elaborarea şi implementarea planului de monitorizare a eficienţei implementării Planului de Management

Elab. Plan Monitoring, decizii modificate în urma rezultatelor monitorizării

1


100

Capitolul 6. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Tema Monitoringul implementării planului de management Indicatori de monitorizare Asigurarea faptului că aplicarea planului de management

este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător.

Corespondenţa cu acţiuni şi indicatori

Frecvenţa Periodică-P Continuă-C După necesităţi-N

Observaţii

− Completarea florei şi faunei A3 P − Infiinţarea unei reţele de pieţe de monitoring a

speciilor şi habitatelor şi măsuri speciale de protecţie a speciilor periclitate

A4, A9, A10, A14, A15, A16

P

− Efectuarea de supravegheri a păşunilor cu valoare scăzută a biodiversităţii, a păşunilor cu valoare ridicată a biodiversităţii (neafectate) şi a păşunilor cu valoare ridicată a biodiversităţii (afectate)

A5, A6, A8, F1, F2, F3 P

− Controlul braconajului în colaborare cu administratorii fondurilor de vânătoare şi monitorizarea pescuitului

A11, F6, F7 P

− Verificarea anuală a cursurilor de ap ă (vegetaţie, gunoaie, debite)

A12, B4, P

− Crearea şi actualizarea bazei electronice de date pentru biodiversitatea parcului

A13 P

− Efectuarea supravegherii intrărilor neautorizate in A7,C2 C


101

pesterile din parc − Efectuarea supravegherii activităţilor de

exploatare-utilizare a resurselor din zonele de protecţie specială şi verificarea respectarii restricţilor

A1, F8,F10 C

_ Monitorizarea lucrărilor de cercetare A2 P − Evaluarea feed-back – lui activităţilor de

conştientizare şi educaţie ecologică E1,E3,E5,E6,E15 P

− Monitorizarea eficacităţii activităţilor de informare, conştientizare şi a întălnirilor cu comunităţile şi factorii interesaţi

E8,E10,E14,E11 P

− Verificarea periodica marcajelor traseelor turistice si a altor dotari

C7,C9,C11, P

− Monitorizarea activităţii turistice pe suprafa ţa parcului şi fluxul de turişti

C1,C5,C6,C8,C14, C16

C

− Verificarea anuală a marcajului si a respectarii limitelor exterioare ale parcului

P

− Verificarea calitatii si starii echipamentelor C15, G5, G10 N

− Monitorizarea zonelor cu canti tate mare de deşeuri şi a sistemelor de colect are a acestora

C7, P

− Verificarea impactului activităţii turistice asupra ariei protejate

− Monitorizarea atitudinilor şi comportamentelor C12, B7,B8 P − Menţinerea unei reviste a presei E13 C − Asigurarea de consultări şi revizuiri speciale

(Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ) a diverselor problematici ce privesc aria protejată

E14, G6, G7 P


102

− Asigurarea că personalul şi echipele care participă şi organizează evenimente, prezintă rapoarte periodice

A1,A4,A9,C5,C7,C8,C13,C15,C16,D2,E1,E5,E8,E10,E11,F6,E4,E7

P

− Asigurarea pentru construcţiile şi instalaţiile de amploare pe suprafaţa ariei protejate a unei proiectări profesionale, a rapoartelor şi a altor documentaţii necesare

F11, F12 P

− Redactarea proceselor verbale şi rapoartelor la întâlniri şi seminarii

E11, E14, D2 P

− Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţile, planurile şi alte date esenţiale

A4, A13, E2, G3 C

− Realizarea unei colecţii cu documentaţiile, publicaţiile realizate de parc şi articole apărute în ziar

E1,E2,E13,E15,F12,D4,E9,E12

P

− Asigurarea realizării programelor d e granturi mici D3 N

− Efectuarea de rapoarte privind starea infrastructurii turistice şi a infrastructurii administrative

C3,C4,C12, G2 P

− Asigurarea situaţiei veniturilor pentru parc C2,C15 P − Menţinerea unei biblioteci cu studii şi publicaţii

despre parc, precum şi cu literatură de specialitate

C

− Asigurarea unei colaborări eficace cu membrii comunităţilor locale

D6,D7, D8,E5, C6 C

− Monitorizarea activităţilor interne şi externe, activităţi înregistrate, documente oficiale şi acorduri

G11, G14, C


103

− Asigurarea unor copii ale planurilor de urbanism D1 − Realizarea unui sistem de raportare a activităţilor

personalului G9, G12, C

− Menţinerea situaţiilor financiare şi a situaţiei veniturilor pentru parc

G13 C

− Menţinerea planurilor de dezvotare profesională şi a situaţiei specializărilor şi training-urilor primite de personal

G4 C

− Menţinerea unei liste cu rolul şi responsabilităţile personalului

G1 C

− Distribuirea hărţilor şi a planurilor oficiale ale parcului la autorităţi

G12 P

− Menţinerea evidenţei propunerilor de proiecte întocmite pentru obiectivele parcului sau comunităţilor, şi rezultatele acestora

F9, D5, D3 N

− Efectuarea supravegherii activităţilor de exploatare pe suprafaţa parcului conform amenajamentelor silvice

B1 C

− Protejarea şi conservarea florei şi faunei (propunere constituire Rezervaţie Ştiinţifică – o anumită suprafaţă din Masivul Domogled)

G8 C

− Asigurarea desfăşurării reconstrucţiei ecologice în condiţii optime a sitului cu pin negru de Banat

B2, P

− Realizarea planurilor de lucru anuale cu activităţile specifice

G9 P

− Efectuarea analizei anuale a realizării planului de management împreună cu consiliile ştiinţific şi

G15 P


104

consultative, şi adaptarea în consecinţă a acţiunilor din planul de management

− Asigurarea unei evaluări generale a planului de management pe parcursul celor cinci ani şi producerea unui nou plan

P

Planul de Management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei _____________________________________________________________________

105

ANEXA 1

Componenţa Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este redată în cele ce urmează:

1. Povară Ioan –Preşedinte - Academia Română, Comisia pentru ocrotirea Monumentelor Naturii;

2. Rakosy Laszlo – Vicepreşedinte – Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie-Geologie;

3. Juveloiu Elisabeta – Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj; 4. Curelea Ramona – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor 5. Moise Maria – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; 6. Zeno Oarcea - profesor universitar (pensionar); 7. Târziu Dumitru – Universitatea Transilvania Broaşov, Facultatea de Silvicultură

şi Exploatări Forestiere; 8. Vergheleţ Mircea – Regia Naţională a Pădurilor; 9. Badea Anca Maria – Institutul Politehnic Traian Vuia, Facultatea de

Arhitectură, Timişoara 10. Fraţilă Eugen Corneliu – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti,

Staţiunea Caransebeş 11. Directorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei; 12. Biologul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei.


106

ANEXA 2

Consiliul Consultativ al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei; 1. Prefectura Judeţului Caraş-Severin 2. Prefectura Judeţului Mehedinţi 3. Prefectura Judeţului Gorj 4. Consiliul Judeţean Caraş-Severin 5. Consiliul Judeţean Mehedinţi 6. Consiliul Judeţean Gorj 7. Direcţia Silvică Caraş-Severin 8. Direcţia Silvică Mehedinţi 9. Direcţia Silvică Gorj 10. Ocolul Silvic Băile Herculane 11. Ocolul Silvic Mehadia 12. Ocolul Silvic Baia de Aramă 13. Ocolul Silvic Padeş 14. Ocolul Silvic Tarniţa 15. Primăria Tismana 16. Primăria Domaşnea 17. Primăria Cornea 18. Primăria Mehadia 19. Primăria Cornereva 20. Primăria Obârşia Cloşani 21. Primăria Padeş 22. Primăria Baia de Aramă 23. Primăria Băile Herculane 24. Serviciul Public Salvamont Caraş-Severin 25. Serviciul Public Salvamont Gorj 26. I.T.R.S.V. Râmnicu-Vâlcea 27. I.T.R.S.V. Timişoara 28. Inspectoratul de Poliţie Caraş-Severin 29. Inspectoratul de Poliţie Mehedinţi 30. Inspectoratul de Poliţie Gorj 31. Inspectoratul de Jandarmi Caraş-Severin 32. Inspectoratul de Jandarmi Mehedinţi 33. Inspectoratul de Jandarmi Gorj 34. Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin 35. Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinţi 36. Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj 37. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

Timişoara 38. Universitatea Transilvania Braşov – Facultatea de Silvicultură Exploatări

Forestiere


107

39. Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca – Facultatea de Biologie şi Geologie

40. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Caraş-Severin 41. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Mehedinţi 42. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Gorj 43. S. C Hercules 44. Electrica Banat S. A 45. A. N. D 46. Academia Română 47. ONG-AEHSTLC 48. ONG – Asociaţia Exploratorii Reşiţa 49. Autoritatea Naţională pentru Turism.


108

ANEXA 3A Denumire indicatoare

Nr. Crt. Numele indicatorului 1. Cheile Pecinişca 2. Spre Feregari 3. Spre Foişorul Verde 4. Spre Izvorul Munk 5. Spre Foişorul Galben 6. Foişorul Verde 7. Foişorul Galben 8. Foişorul Roşu 9. Spre Grota cu Abur

10. Spre Grota Haiducilor 11. Spre Crucea Albă 12. Spre Izvorul Jelerău – Poiana Muşuroaie 13. Spre Vârful Şuşcu 14. Poteca Pisicii 15. Spre Vârful Domogledul Mare 16. Spre Grota lui Şerban 17. Spre Vârful Şoimu 18. Spre Cascada Coşiu 19. Spre Balta Cerbului 20. Spre Cheile Ţăsnei 21. Spre Prisăcina –Arjana 22. Spre Cascada Vânturătoarea 23. Spre Cotul Bobotului 24. Spre Poiana Beletina 25. Spre Vârful lui Stan 26. Iauna 27. Valea Craiovei 28. Spre Cheile Corcoaiei 29. Spre Vârful Godeanu 30. Spre Cioaca Înaltă – Motru Sec 31. Spre Plaiul Bulzului 32. Dr. Forestier Dobrota 33. Dr. Forestier Scărişoara 34. Dr. Forestier Paltinei 35. Dr. Forestier Valea Mileanului 36. PNDVC – „Bine aţi venit” – 2 buc.

la intrarea în Padeş, Cloşani 37. Spre Vârful Gârdomanu 38. Spre Pasul Jiu-Cerna


109

39. Spre Vârful Micuşa 40. Spre Vârful Paltina 41. PNDVC – „Bine aţi venit”

la intrarea în pasul Jiu-Cerna ANEXA 3B Trasee turistice

Nr. crt. Denumire traseu Localizare Marcaj Accesibilitate

Durată

(ore) 1.

B. H. -Platoul Coronini-Cracu lui Arendaşu-Poiana cu Peri Dreapta tehnică a Cernei punct roşu

în lunile fără zăpadă, efort deosebit 2-2 1/2

2. B. H. (Cartierul Zăvoi)-Platoul Coronini-Foişorul Verde-Izvorul Diana Dreapta tehnică a Cernei

punct albastru(punct roşu şi galben la început) în tot cursul anului 1-1 1/2

3. B. H. (Cartierul Zăvoi)-Izvorul Coronini-Izvorul Munk-Izvorul Diana III Dreapta tehnică a Cernei punct galben în tot cursul anului 2-2 1/2

4. B. H. (Izvorul Diana)-Izvorul Munk-Piscul Jubiliar-Vf. Ciorici-Izv. Munk-Vf. Doda Dreapta tehnică a Cernei

punct galben;parţial bandă galbenă şi triunghi roşu în tot cursul anului 3 1/2-4

5.

B. H. (Biserica Catolică)-Vf. Ciorici-Vf. Elisabeta-Poiana cu Peri-Vf. Ciorici-Peştera cu Aburi-Grota lui Adam-Peştera Hoţilor-Peştera de la Despicătură Dreapta tehnică a Cernei

triunghi albastru;parţial cruce albastră dublată de triunghi albastru

până la Vf. Ciorici practicabil tot anul

6. B. H. -7 Izvoare calde-Piatra Băniţei-Poiana Culmea Mare Dreapta tehnică a Cernei

triunghi galben (Ştrandul termal-Culmea Mare) cca. 3

7. B. H. -Cascada Vânturătoarea-Poiana Cicilovete Dreapta tehnică a Cernei cruce roşie în lunile fără zăpadă 4

8. B. H. -Podu Ţăsnei-Cheile Prisăcinei-Valea Cernei km 21-Peştera lui Ion Bârzoni Dreapta tehnică a Cernei punct albastru în lunile fără zăpadă

9. B. H. -Cheile Bobotului-Cracu lui Stepăn-Vf. Vlaşcu Mare Dreapta tehnică a Cernei triunghi albastru

10. B. H. -Cerna-Sat-Oslea Românească-Vf. Godeanu Triunghi rosu în lunile fără zăpadă

11. B. H. -Cheile Pecinişcăi-Creasta Cocoşului Stânga tehnică a Cernei cruce galbenă în lunile fără zăpadă 12. B. H. -Cheile Pecinişcăi-Poiana Padeş Stânga tehnică a Cernei cruce galbenă

13. B. H. Cheile Ferigari-La Şipot-Vf. Şoimului-Padina Soronişte-Peştera Mare de la Soronişte Stânga tehnică a Cernei

punct roşu (fosta Fabrică de Var-La Şipot); bandă galbenă (La Şipot-Vf. Şoimului şi Vf. Domogledu Mare)

în lunile calde şi fără multe precipitaţii

14. B. H. -Cheile Ferigari-La Şipot-Obârşia Văii Ferigari-Creasta Stânga tehnică a Cernei punt roşu în lunile fără zăpadă

15. B. H. -Cheile Ferigari-Creasta-Podeni Stânga tehnică a Cernei cruce roşie în lunile fără zăpadă

16. B. H. -Crucea Albă-Izvorul Jelărău-Poiana Muşuroaie-Valea Ferigari-Fosta Fabrică de Var Stânga tehnică a Cernei cruce albastră în sezonul cald 2 1/2

17.

B. H. -Crucea albă-Peştera de sub Şărban-Vf. Domogledu Mic-Vf. Domogledu Mare-Cheile Ferigari-Fosta Fabrică de Var Stânga tehnică a Cernei

triunghi roşu (până la Vf. Domogledu Mic); bandă galbenă (Hotel Cerna-Fosta Fabrică de Var)

din mai până în octombrie cca. 4

18. B. H. -Crucea Albă-Izvorul Jelărău-Izbucul la Şuşoare-Podeni Stânga tehnică a Cernei

punct albastr (Hotel Cerna-Podeni); cruce albă (până la Şuşoare);cruce albastră (până la Fântâna Jelărău) în sezonul cald

19. B. H. -Crucea Albă-Vf. Domogledu Mic-Poiana Muşuroaie Stânga tehnică a Cernei triunghi roşu în sezonul cald

cca. 3 1/2

20. B. H. -Crucea Albă-Izvorul Jelărău-La Şuşoare-La Margina Stânga tehnică a Cernei cruce albă în sezonul cald

21. B. H. -Uzina Electrică Veche-Cheile Şaua Padina-Poiana Şaua Padina-La Margina Stânga tehnică a Cernei bandă galbenă

22. B. H. -Confluenţa cu Ogaşu lui Roşeţ-Cascada Cociului Stânga tehnică a Cernei punct roşu în lunile fără zăpadă

23. B. H. -Confluenţa cu Ogaşu lui Roşeţ-Poiana Fântâna Moşului-Creasta Gornenţi Stânga tehnică a Cernei triunghi albastru iarna este interzis


110

24.

B. H. -Confluenţa cu Ogaşu lui Roşeţ-Poiana Fântâna Moşului-Poiana Balta Cerbului-Vf. Ciolanu Mare-Cheile Ţăsnei-Poiana Ţăsnei (km 14) Stânga tehnică a Cernei bandă albastră

25.

B. H. Poiana Ţăsnei (km 14)-Vf. Pietrele Albe-Poienile de Sus (Ploştinioarele Medvedului,Porcului,Crovu Mare, Izvernelor şi Beletin)-Cheile Tâmnei-Confluenţa Tâmnei cu Cerna (km 22) Stânga tehnică a Cernei punct galben în lunile fără zăpadă

26. B. H. -Confluenţa Tâmnei cu Cerna (km 22)-Cheile Tâmnei- Crovu Mare-Creasta-Izverna Stânga tehnică a Cernei cruce roşie

27. B. H. -Cerna-Sat-Vf. Cioaca Înaltă-Valea Caprei-Valea Motrului Sec-Cloşani triunghi roşu

28.

B. H. (Piaţa Hercules)-Gara Herculane-Mehadia-Frăsâncea-Culmea Vlaşcu-Cheile Bobotului triunghi albastru

29. B. H. (Piaţa Hercules)-Gara Herculane-Drumul de Creastă-Piatra Iorgovanului-Cabana Buta bandă roşie

30. B. H. -Pecinişca-Creasta Cocoşului-Drumul de Creastă-Vf. Stevaru-Cantonul lui Dima Stânga tehnică a Cernei

cruce galbenă între Pecinişca şi Creasta Cocoşului; bandă roşie între Creasta Cocoşului şi Vf. Stevaru

31. B. H. -Cerna-Sat-Barajul lacului de Acumulare Iovanu nemarcat turistic

32.

B. H. -Barajul Lacului de Acumulare Iovanu-Izbucu Cernei-Cheile Cernişoarei-Înşeuarea dintre Vf. Paltina şi Piatra Iorgovanului-Cabana Buta

punt roşu (de la Lacul Iovanu) şi bandă roşie (de la Piatra Iorgovanului)

33. Lacul Valea lui Iovan – Cracul Mocirliului-Şaua Miţului Cruce albastră

34. Lacul Valea lui Iovan-Plaiul Bulzului-Piatra Scărişoara Cruce roşie

35. Cerna Sat-Cioca Înaltă-Motru Sec Triunghi roşu

Planul de Management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei ______________________________________________________________________

111

ANEXA 4 DIRECŢIA SILVICA REŞIŢA PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED VALEA CERNEI BAILE HERCULANE, STR. TRANDAFIRILOR, NR. 48, SC. 1, AP. 2 TEL. 0255-560582, E-MAIL [email protected]

REGULAMENTUL PARCULUI NAŢIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI

CAPITOLUL I ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, L IMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI

NAŢIONAL DOMOGLED VALEA CERNEI Art. 1. Parcul Naţional DOMOGLED VALEA CERNEI (PNDVC) este înfiinţat prin Ord. 7 al MAPPM/27. 01. 1990, reconfirmat prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a Zone naturale protejate de interes naţional - , în conformitate cu procedura aprobată prin OM nr. 850/2003 şi în baza prevederilor din OUG nr. 57/2007. PNDVC a fost preluat în administrare conform contractului nr. 745 din 22.05.2004 încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva. Art. 2. Parcul Naţional Domogled Valea Cernei face parte din categoria parcurilor naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional prin care se urmăreşte excluderea oricăror forme de exploatare a resurselor naturale si a folosinţelor terenurilor, incompatibile scopului atribuit, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative , turistice şi de cercetare ştiinţifică. PNDVC corespunde categoriei II IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) – „Parc naţional: arie protejată gestionată în principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere”. Art. 3. (1)Limitele Parcului Naţional Domogled Valea Cernei, conform suprafeţei stabilite în Legea nr. 5/2000, sunt cele prezentate in H. G. 230/2003 precum si în Anexa 1 la Regulament . Suprafaţa parcului este de: 61211 ha (2) Zonarea interna a PNDVC este redata in Anexa 2 la prezentul regulament. Art. 4. Principalele zone funcţionale ale Parcului Naţional Domogled Valea Cernei (zonarea internă) sunt: A. Zona cu protecţie strictă în care sunt permise activităţi de cercetare, educaţie şi ecoturism. Această zonă special desemnată şi delimitată are o valoare ştiinţifică deosebită unde


112

nivelul intervenţiilor antropice au fost foarte reduse. Suprafaţa este de 498 ha şi se află în interiorul Rezervaţiei Domogled.

B. Zona de protecţie integrală – cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului. Suprafa ţa acestei zone totalizează: 21 812 ha. În zonele de protecţie integrală sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme

de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei

naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamitati naturale.

Prin excepţie în zonele de protecţie integrală, în afară perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfasura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale

domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de flora şi fauna prezente;

d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii,

grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil pana la intrarea în vigoare a planului de management;

f) intervenţiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului;

g) acţiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamitatile afectează suprafeţe de padure, acţiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

h) acţiunile de prevenire a inmultirii în masa a dăunătorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;

i) acţiunile de combatere a inmultirii în masa a dăunătorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de si lvicultura.

C. Zona de conservare durabilă constituie in Parcul National Domogled-Valea Cernei o

zonă tampon cu o suprafaţă totală de 38.334 ha, şi în care se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative;


113

b) activităţi de ecoturism care nu necesita realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau pasunat pe suprafeţele, în

perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de flora şi fauna prezente;

d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii,

grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil pana la intrarea în vigoare a planului de management;

f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamitati, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamitatile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a inmultirii în masa a dăunătorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;

i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfasura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;

j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifesta atacuri de daunatori ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe intinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie stricta sau integrala, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite şi cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restrictii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.Ca restrictie impusa prin Planul de management, in Parcul National Domogled Valea - Cernei tratamentul taierilor progresive utilizat va fi cel cu perioada lunga de regenerare, de minim 20 ani, iar la procesul de inventariere in teren vor fi si reprezentanti ai Administratiei parcului.

D. Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit

activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea


114

principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. În PNDVC această zonă totalizează: 567 ha.

În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management: α) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; β) activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; χ) activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această

posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;

δ) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; ε) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a

arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinarite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid, pe suprafeţe de maxim 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euroamerican;

φ) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creştere a animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică;

alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale. Zonele cu infrastructură turistică, cuprind perimetrele construibile, care sunt delimitate

ca atare în Planurile de Urbanism General (PUG) pe Valea Cernei (Băile Herculane, Mehadia, Cornereva, Izverna, Balta, Obârşia Cloşani, Padeş ) sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a parcului.

Zonarea internă a parcului este prezentată în hărţile anexate prezentului Regulament (Anexa III). Art. 5. Responsabilitatea managementului Parcului Naţional Domogled Valea Cernei revine Administraţiei Parcului Naţional Domogled Valea Cernei (APNDVC), subunitate a Direcţiei Silvice Reşiţa din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, înfiinţată prin H. G. 230/2003. APNDVC urmăreşte încadrarea activităţilor de pe raza parcului în cadrul legal stabilit prin OUG 57/29.06.2007 în vederea utilizării durabile a resurselor naturale în conformitate cu planul de management şi zonarea internă a parcului. Art. 6. Activităţile APNDVC legate de conservarea biodiversităţii şi a mediului în general sunt coordonate şi aprobate de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei. Art. 7. Participarea factorilor interesaţi la gospodărirea Parcului se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de gospodărirea Parcului Naţional Domogled Valea Cernei.


115

CAPITOLUL II

REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED VALEA CERNEI

Activităţile de silvicultură Art. 8. Activităţile de silvicultură se desfăşoară în conformitate cu planurile de amenajament silvic ale ocoalelor silvice sau ale altor persoane fizice sau juridice ce deţin sau administrează suprafeţe de pădure în parc. 1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei se execută numai activităţi prevăzute în amenajamentele silvice , cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Domogled Valea Cernei. Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier naţional se desfăşoară numai activităţi prevăzute în studiile de amenajare-transformare. 2) APNDVC participă la elaborarea (în cadrul conferinţelor de amenajare) şi avizarea amenajamentelor silvice, amenajamentelor silvo-pastorale, a studiilor de transformare atât pentru fondul forestier cât şi pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza PNDVC, în scopul punerii acestora în concordanţă cu planul de management al parcului. 3) APNDVC are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tratamentelor (natura , intensitatea şi volumului tăierilor ) în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza PNDVC, urmând a sesiza Direcţiile Silvice Reşiţa, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu şi Serviciul de Arii Protejate şi Silvoturism din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor „ Romsilva” în cazul constatării unor nereguli în fondul forestier naţional de stat şi respectiv Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare în cazul constatării unor nereguli în fond forestier naţional privat, public-privat sau în cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional. În acest scop structurile de administrare silvică sunt obligate să înainteze APNDVC borderoul / planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafaţa PNDVC înainte de începerea noului an forestier pentru avizare sau dacă nu este posibil imediat după constituirea actelor de punere în valoare, înainte de începerea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase. Autorizaţiile de exploatare vor fi obligatoriu vizate de către APNDVC. 4) Structurile de administrare ale fondului forestier naţional / a vegetaţiei forestiere de pe raza PNDVC, sunt obligate să transmită anual situaţia aplicării amenajamentelor silvice si studii de transformare pe aceste terenuri, la APNDVC. Art. 9. In vederea aprovizionării cu lemn de foc si lemn pentru construcţii rurale a comunităţilor locale izolate din zona parcului precum si a sălaşelor şi stânelor limitrofe zonelor de conservare speciala Consiliul Ştiinţific poate aproba anual punerea în valoare şi extragerea cantităţii de masa lemnoasă necesară din zona de conservare specială. Vânătoare Art. 10. In conformitate cu prevederile Legii vânătorii nr. 407/206, teritoriul parcului naţional nu se constituie ca fond cinegetic şi vânătoarea este interzisă. Art. 11. Până la rearondarea fondurilor de vânătoare acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului de vânătoare cu participarea


116

APNVC. Gestionarul fondului de vânătoare are obligaţia de a anunţa cu o săptămână înainte APNDVC despre intenţia de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce priveşte data evaluării. Pescuitul Art. 12. Pescuitul se poate practica pe raza PNDVC numai pe următoarele sectoare ale râului Cerna: -Băile Herculane – Cheile Bobotului -Lacul de acumulare Iovanu, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Art. 13. La solicitarea expresă a APNDVC se pot constitui zone de protecţie integrala in care pescuitul să fie interzis, în scopul protejării ecosistemelor care conform rezultatelor monitorizării pot fi la un moment dat periclitate.

Păşunatul Art. 14. Exploatarea păşunilor din PNDVC este permisă doar pentru animalele persoanelor şi comunităţilor din satele care deţin păşuni în zona Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Art. 15. Pe teritoriul PNDVC activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se încărcătura de animale din pajiştile secundare, subalpine şi alpine în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvo-pastorale. Art. 16. Păşunatul se supune următoarelor reglementări: a). Păşunatul animalelor domestice pe terenurile din fondul forestier al PNDVC este reglementat prin Legea 31/2000. Deţinătorii legali ai păşunilor aduc la cunoştinţă APNDVC conţinutul sarcinilor privind închirierea păşunilor. APNDVC are dreptul de a verifica în teren respectarea gradului de încărcare cu animale a acestor păşuni. b). Amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale, adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea APNDVC; c). Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în apropierea cursurilor de apă, la mai puţin de 50 m de acestea. d). Se va respecta intensitatea şi durata optimă de târlire ( 2-3 nopţi o oaie/m2 sau o vacă/6 m2 pe păşunile cu covor ierbos valoros şi 4-6 nopţi pe păşunile de ţepoşică). Art. 17. APNDVC iniţiază periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului. Art. 18. Păşunatul este interzis pe grohotişuri, pe stâncăriile înierbate şi în jnepenişuri. Art. 19. APNDVC monitorizează activitatea de păşunat pe teritoriul parcului, pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei cât şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.


117

Utilizarea altor resurse Art. 20. Recoltarea de resurse din flora şi fauna sălbatică în vederea comercializării acestora se va face numai în cazul speciilor cu largă răspândire pe baza studiilor de evaluare realizate de catre o institutie specializata sau de catre o persoana abilitata aprobate de Consiliul Ştiinţific şi pe baza avizului APNDVC şi a autorizaţiei eliberată de APM conform Ordinului 647/2001 si cu respectarea prevederilor OM 552/2003. Art. 21. Colectarea de specii de floră şi faună se poate face doar în scop ştiinţific şi numai cu acordul scris al APNDVC (cu excepţia speciilor comune de plante folosite în scop medicinal). Art. 22. Capturarea fără drept a oricăror specii din cadrul faunei sălbatice a Parcului Naţional Domogled Valea Cernei nu este permisă. Nu este permisă distrugerea bârlogurilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora în PNDVC. Art. 23. Recoltarea humusului şi a solului este interzisă pe întreaga suprafaţă a parcului cu excepţia suprafe ţelor din intravilan. Art. 24. In cazuri exceptionale, valorificarea resurselor minerale regenerabile ( captările de apă, etc) se poate face numai în urma obţinerii acordului administraţiei parcului şi a avizului Consiliului Ştiinţific pe baza documentaţiei întocmite.

Construcţii Art. 25. Regimul construcţiilor este stabilit prin planurile generale de urbanism ale localităţilor care au suprafeţe din parc incluse în teritoriile lor administrative. Pe teritoriul parcului, realizarea de construcţii permanente sau temporare se face cu respectarea legislaţiei în vigoare pe baza unui studiu de impact de mediu (în extravilan) avizat de CŞ al PNDVC şi CMN, aprobat de APNDVC. Art. 26. Pe teritoriul parcului, construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale. Construcţiile din extravilan vor avea regim maxim de înălţime p+m (excepţional p+1), vor respecta limitele maxime de COT şi PUT şi vor fi executate din materiale tradiţionale- piatră, lemn, cu învelitoare de şiţă (frasin, molid). Art. 27. Obligativitatea noilor construcţiilor (intravilan/extravilan) să fie prevăzute cu microstaţie biologică de epurare, daca nu se pot racorda la canalizarea existentă. Art. 28. Modificările aduse planurilor de urbanism existente, vor fi însoţite de studii de impact, cu accent deosebit asupra PNDVC care se avizează de către Consiliul Ştiintific al PNDVC. Art. 29. Beneficiarii construcţiilor hidrotehnice de pe raza parcului (Acumularea Prisaca , Acumularea Iovanu, captările şi aducţiunile secundare de pe văile Craiova, Olanu, Balmes) sunt obligaţi să pună la dispoziţia administraţiei parcului datele stabilite prin proiect referitoare la debitele de servitute şi să anunţe orice intervenţie sau manevră de întreţinere, curăţire, golire, etc. Art. 30. Administraţia parcului va iniţia studii de monitorizare a debitelor de servitute şi evaluare a efectelor acestora asupra ecosistemelor acvatice sau a zonelor de ecoton. Art. 31. Administratorii căilor de comunicaţii rutiere au obligaţia de a solicita administraţiei parcului aprobarea pentru executarea lucrărilor de întreţinere care pot afecta zonele din afara amprizei drumului.


118

Cercetare ştiinţifică

Art. 31. Cercetarea ştiinţifică în PNDVC are ca scop cunoaşterea şi conservarea biodiversităţii şi a celorlalte componente ale mediului fizico-geografic şi socio-cultural. Art. 32. Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul PNDVC, se poate desfăşura : a). de către personalul administraţiei parcului în baza unui plan propriu aprobat de CŞ b). în colaborare cu administraţia parcului, pe baza de contract de parteneriat sau voluntariat ştiinţific încheiat de către terţe persoane fizice sau juridice c). independent de către terţe persoane fizice sau juridice cu aprobarea administraţiei parcului şi cu respectarea clauzelor stipulate în aprobare. Art. 33. Persoanele şi instituţiile care derulează acte de cercetare pe teritoriul PNDVC vor pune la dispoziţia administraţiei rezultatele obţinute, şi după caz baza cu datele primare, cu respectarea dreptului de autor. Art. 34. Recoltarea de probe şi eşantioane pentru temele de cercetare ştiinţifică, analize sau ca material educativ se poate face numai cu acordul scris al APNDVC solicitantul fiind obligat să pună la dispoziţia administraţiei informaţiile privind calitatea, cantitatea şi locul de prelevare a eşantioanelor. Art. 35. Activităţile de cercetare ştiinţifică în PNDVC efectuate de colaboratori externi se vor desfăşura pe bază de contracte de cercetare cu APNDVC. APNDVC va urmări includerea PNDVC în programe de cercetare naţională şi internaţională. Art. 36. Acţiunile de repopulare cu specii de plante şi animale dispărute se pot face numai pe baza unor studii avizate de CŞ şi CMN. Art. 37. Introducerea de specii alohtone (specii care nu există şi care nu au existat nici în trecut în mod natural pe suprafaţa PNDVC) este interzisă. Art. 38. Reconstrucţia naturală a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu ştiinţific avizat de CŞ şi ulterior de Academia Română (CMN). Art. 39. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unui studiu avizat de CŞ.

Activitatea speologică Art. 40. Desfăşurarea activităţilor speologice în peşteri/sectoare de peşteri incluse în Zonele de protecţie integrală, respectiv în Zone de conservare durabilă (pot fi peşteri de Clasă B, C sau D), se pot desfăşura cu avizul APNDVC, cu consultarea CŞ, după caz. Aceste activităţi sunt:

a) Cercetări ştiinţifice; b) Turism speologic specializat; c) Ridicări topografice la suprafaţă în perimetre carstificabile şi limitrofe acestora, destinate

relevării fenomenelor carstice; d) Şcoli, stagii, aplicaţii tematice desfăşurate în mediul subteran;


119

e) Realizarea în mediul subteran de materiale audio-vizuale cu caracter comercial; f) Alte tipuri de activităţi având ca subiect peştera şi carstul, specificate de către APNDVC.

Art. 41. Pesterile din clasa A fac obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe baza de autorizaţii emise de Academia Romana şi APNDVC.

Activitatea turistică Art. 42. Vizitarea Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei este permisă numai pe potecile marcate. Accesul pe alte trasee (nemarcate) precum şi pe cele de alpinism se face cu acordul prealabil al APNDVC. Art. 43. Excursiile de grup în PNDVC, organizate de agenţii de turism în scopuri comerciale, se desfăşoară numai cu autorizarea APNDVC şi după achitarea tarifului de vizitare cu ghizi autorizaţi de APNDVC. Art. 44. Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai cu aprobarea APNDVC. Art. 45. Camparea şi folosirea refugiilor pe teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se reglementează astfel: a). Camparea este permisă în zonele special amenajate şi în alte locuri marcate. În Parcul Naţional Domogled Valea Cerneicamparea este permisă în urmatoarele locuri destinate acestui scop: § 7 Izvoare Calde – amenajat corespunzător (km 3 pe DN 67D). § Poiana Ţăsnei – amenajat pe proprietăţi particulare (Km 13 pe DN 67D) § Coada lacului Prisaca – amenajat pe proprietetate particulară ( km 11-12 pe DN 67D) § Poiana Bechet – doar vatră pentru foc (traseul turistic Cheile Ţăsnei – Vârful Ciolanu,

după 2 ore de mers); § Cerna-Sat – doar vatră pentru foc (la marginea Cerna Sat către barajul Iovanu); § Izvoarele Cernei – neamenajat; § Poiana cu Măcriş – neamenajat (DN 66A, Km 5 de la intarea în parc dinspre Parcul

Naţional Retezat – Pasul Jiu Cerna). b). Amplasarea bivuacului este permisă pe teritoriul parcului numai de la apusul până la răsăritul soarelui, fără facerea focului. c). Locul campingului va fi ţinut curat pe timpul campării şi va fi predat administratorului campingului la plecare, în condi ţii corespunzătoare. d). Dreptul de campare poate fi revocat de către administratorul campingului în cazul comiterii următoarelor fapte de către persoanele ce-l utilizează: încălcarea regulilor parcului, conduită agresivă, zgomot, ceartă, etc. e). Săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor este interzisă; f). Refugiul montan este folosit numai pentru supravieţuire, pe timpul nopţii sau adăpostire în cazul condiţiilor atmosferice neprielnice continuării drumului. Folosirea refugiilor este permisă pe durata unei nopţi; dacă condiţiile atmosferice nu permit continuarea drumului, şederea se poate prelungi până la existenţa posibilităţii continuării drumeţiei în condiţii de siguranţă; g). Persoanele abilitate de APNDVC cu atribuţiuni de pază au dreptul să ceară eliberarea oricărui refugiu dacă acesta este folosit în alte scopuri decât cele desemnate la pct f.


120

Art. 46. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este interzisa cu urmatoarele exceptii: b). focul este permis doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile unde camparea este permisă. c). utilizarea focului pentru grătar este permisă numai în locurile special amenajate acestui scop şi semnalizate prin panouri indicatoare; Art. 47. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se reglementează astfel: a). este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Parcului. b). deşeurile vor fi evacuate în afara Parcului şi se lasă doar în locuri special amenajate pentru colectare; c). responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor în cauză; d). responsabilitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor revine administratorilor acestora si se face de cel puţin de doua ori pe lună sau de cate ori acestea au efect poluant; e). responsabilitatea evacuării deşeurilor din comunităţile locale cade în sarcina primăriilor respective care vor organiza această activitate în condiţiile legii. Art. 48. Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului din zona alpină si subalpină. Art. 49. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor sau a animalelor de orice fel din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Este interzisă distrugerea bârlogurilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora în PNDVC. Art. 50. Perturbarea liniştei în Parc este strict interzisă. Este interzisă conduita care poate provoca deranjarea celorlalţi turişti. Folosirea radiourilor, casetofoanelor sau instrumentelor muzicale într-o manieră care provoacă deranjarea liniştei în PNDVC este interzisă. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere etc, cei interesaţi vor cere aprobarea APNDVC. Art. 51. Circulaţia bicicletelor in scop de agrement pe alte drumuri din PNDVC decât cele amenajate acestui scop cât şi circulaţia acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă. Circulaţia autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor şi a altor vehicule cu motor cu combustibili fosili este permisă numai pe drumurile publice şi pe cele forestiere până în dreptul indicatoarelor şi barierelor care le limitează accesul. Art. 52. Aterizarea elicopterelor în PNDVC fără autorizaţie prealabilă scrisă de la APNDVC este interzisă. Art. 53. Este interzisă comercializarea produselor alimentare, amplasarea tonetelor în PNDVC, fără aprobare scrisă de la APNDVC, cu excepţia zonelor de intravilan sau a cabanelor turistice. Art. 54. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi a indicatoarelor, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. De asemenea este interzisă intrarea în incinta oricărui stabiliment atribuit conservării


121

biodiversităţii, loc îngrădit, pieţe de monitoring, etc. Această regulă este aplicabilă numai acolo unde un panou informativ notifică intrarea interzisă. Art. 55. Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul Parcului. Art. 56. Este interzisă practicarea sporturilor ecvestre în parc iîn alte locuri decât cele amenajate acestui scop. Art. 57. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea APNDVC este interzisă în PNDVC. Cei interesaţi pot obţine permis de la APNDVC, contra plăţii tarifului aprobat. Art. 58. APNDVC monitorizează turismul pe teritoriul PNDVC în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare. Art. 59. Tariful de vizitare al parcului se instituie de către administratorul ariei naturale protejate şi se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, conform OUG 57/29.06.2007. Escaladă sportivă Art. 60 Practicarea escaladei sportive si a alpinismului în PNDVC se face în condiţiile prezentului regulament, în conformitate cu legislaţia ariilor naturale protejate. Art. 61 Practicarea escaladei în PNDVC se face în spiritul legii, al respectului faţă de natură, a conservării valorilor pentru care zona a fost declarată parc naţional, a conservării d.p.d.v. etic alpin, a oportunităţilor viitorului. În PNDVC căţărărea se practică în concordanţă cu “Declaraţia din Tirol privind cele mai bune practici în sporturile montane”. Art. 62 Accesul la trasee de căţărare este permis celor care sunt echipaţi corespunzător, care stiu să folosească materialele din dotare si care deţin abilităţile corespunzătore. Art. 63 Practicarea escaladei sportive si a alpinismului se face pe proprie răspundere, sportivii fiind în permanenţă constienţi că practică sporturi de risc. Practicanţii acestor activităţi au obligaţia să verifice pentru propria siguranţă calitatea punctelor de asigurare indiferent de tipul traseului. În caz de nesiguranţă se va întrerupe ascensiunea. Purtarea unei căsti de protecţie este recomandată indiferent de tipul traseului. Art. 64 Pentru parcurgerea traseelor de căţărare din PNDVC este nevoie de înstiinţarea administratiei parcului, si de aprobarea administratiei in cazul activităţilor colective organizate (tabere de alpinism sau escaladă, concursuri de alpinism sau escaladă, activităţi lucrative de genul cursurilor de iniţiere, rapeluri comerciale, team building-uri etc.). Art. 65 Deschiderea de t rasee în teren de aventură (efectuarea de premiere) si echiparea de trasee de escaladă se reglementează prin prezentul regulament. Art. 66 Practicarea căţărării pe stancă cu ajutorul sculelor de căţărare pe gheaţă (dry tooling) este interzisa in PNDVC.


122

Art. 67 Accesul la si dinspre zonele de căţărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absenţa acestora accesul se va face pe potecile cele mai evidente,evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetaţie. Pentru a preîntâmpina eroziunea, atât la urcare cât si la coborâre se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor. Se vor evita coborârile pe linia de cea mai mare panta care angrenează mari mase de pământ, grohotis, pietris sau frunze. Art. 68 Se interzice ruperea plantelor, crengilor copacilor sau deteriorarea acestora. Se interzice deranjarea animalelor (păsări, reptile etc.). Art. 69 În zonele de căţărare se va menţine un nivel sonor decent, adecvat situaţiei. Se vor evita discuţiile cu glas tare, se vor evita strigăturile, fluierăturile si chiotele care nu sunt strict necesare, ca de ex. strigăte de bucurie la finalizarea unui traseu. Necesare sunt considerate comenzile de coardă si cele care avertizează asupra unui pericoliminent (de ex. “atenţie… piatră!!!!”). Art. 70 Se interzice folosirea echipamentelor din traseele de alpinism si escaladă în alte scopuri decât a celor pentru care au fost amplasate, ca de exemplu blocarea unor regrupări cu corzi fixe destinate unor activităţi lucrative. Art. 71 Organizatorii de activităţi colective au obligaţia să verifice calitatea punctelor fixe de asigurare din trasee înainte de a desfăsura activităţi pe acestea. Art. 72 La organizarea activităţilor colective (minim 10 persoane), organizatorul are obligaţia de a obţine avizul AdministraŃiei PNDVC si al Serviciului Public Salvamont local. Art. 73 Orice activitate colectivă organizată nu are voie să blocheze pe o perioadă de timp nejustificat de lungă a unui sector dintr-o zonă de căţărare. Accesul la traseele pe timpul desfăsurării unor activităţi de acest gen trebuie să fie posibil în acelasi timp si căţărătorilor care nu ţin de grupul respectiv. Art. 74 Căţărătorii care vizitează parcul au obligaţia să se informeze în mod corespunzător asupra particularităţilor practicării căţărării în PNDVC. Art. 75 Echiparea de trasee de escaladă sportivă este permisă numai în zonele desemnate ca zone de escaladă sportivă, a se vedea anexa2 , si numai cu avizul Administraţiei PNDVC. Echipările de trasee de escaladă sportivă se fac numai cu echipamente care îndeplinesc normele in vigoare. Art. 76 Desemnarea zonelor de escaladă sportivă este un instrument prin care se urmăreste controlul acestei activităţi pe teritoriul PNDVC. Prin desemnarea acestor zone se realizează canalizarea fluxului de căţărători spre zone mai putin sensibile dpdv ecologic (areale stâncoase curate, fără vegetaţie abundentă, care nu găzduiesc specii de plante si animale care necesită măsuri de protectie speciale). Art. 77 În zonele desemnate pentru e scaladă sportivă unde este semnalata existenţa unor specii de plante si animale care necesită măsuri de protecţie speciale se vor dezechipa traseele existente. Art. 78 Desemnarea zonelor în care se poate practica escalada sportivă se face de către Administraţia PNDVC, conform legislaţiei si procedurilor în vigoare, în funcţie de zonarea interioară a PNDVC si de prevederile planului de management al parcului.


123

Art. 79 Cataratorii vor semnala Administraţiei PNDVC nerespectarea prevederilor privind deschiderea si echiparea de trasee de căţărare în PNDVC. Art. 80 Reechipările traseelor de alpinism se vor face cu avizul PNDVC si cu respectarea caracterului iniţial al traseului. Art. 81. Este interzisa practicarea sporturilor extreme (de ex. Bungee-jumping, Via Ferrata) care necesita amenajari speciale.

Serviciul Salvamont Art. 82. Pe teritoriul PNDVC funcţionează formaţii Salvamont care asigură permanenţă în puncte fixe, patrulează pe traseele turistice şi intervin în caz de accidentare a turiştilor aflaţi in zonă.

Capitolul III

PROCEDURA DE AVIZARE A ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN PERIMETRUL

PARCULUI NAŢIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI

Art. 83. Activităţile care pot fi desfăşurate în PNDVC sunt: § Activităţi de cercetare - toate tipurile de investigaţii ştiinţifice (biologice, geologice,

paleontologice, arheologice, antropologice, speologice, etc) care se desfăşoară pe teritoriul Parcului - aşa cum este ea definită de lege;

§ Activităţi de turism şi recreare - prin care se înţelege activităţi de turism pe traseele turistice amenajate cu infrastructură pentru turismul de masă, incluzând toate tipurile de turism: ecoturism, cicloturism, hipoturism, turism ştiinţific, etc;

§ Activităţi instructiv – educative - şcoli, stagii de practică, aplicaţii tematice având ca obiect educaţia biologică, ecologică, etc;

§ Realizarea de materiale audio-vizuale cu caracter ştiinţific sau comercial; § Activităţi de exploatare a resurselor naturale regenerabile: material lemnos, fructe de

pădure, plante medicinale, ciuperci, etc; § Apicultura; § Păşunatul;

Art. 84. Procedura de avizare a activităţilor în Zonele cu Protecţie Strictă

În Zonele cu Protecţie Strictă sunt permise doar activităţile de cercetare, educaţie şi ecoturism, în cadrul PNDVC în această categorie fiind inclusă rezervaţia ştiintifică: Muntele Domogled.

Conform prevederilor OUG 57/2007 Art.23. pct 1 autorizaţiile se emit de către APNDVC cu acordul CMN.

Solicitările pentru eliberarea unei autorizaţii, pot fi transmise către APNDVC de către persoanele juridice sau fizice interesate.

Pentru facilitarea obţinerii avizului din partea CMN, solicitările care vor fi înaintate APNDVC cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data preconizată a începerii


124

activităţilor. APNDVC va întreprinde demersurile necesare către CMN şi va comunica în termen de 20 zile obţinerea sau refuzul autorizaţiei.

Solicitările pentru autorizarea de activităţi în zone cu protecţie strictă (rezervaţie ştiinţifică) pot fi făcute pentru un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite, cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face solicitarea.

În vederea obţinerii unei autorizaţii pentru desfăşurarea de activităţi în zone cu protecţie strictă (rezervaţie ştiinţifică), solicitarea în forma scrisă înaintată APNDVC va cuprinde:

• obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită autorizaţia; • durata pentru care se solicită autorizaţia; • activităţile pentru care se solicita autorizaţia; • prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice; • componenţa echipei cu ocupa ţia şi rolul fiecăruia; • metodele şi tehnicile de lucru; • datele de contact ale persoanei care solicita autorizaţia;

Înainte de emiterea autorizaţiei, APNDVC poate solicita acestuia informaţii suplimentare, referinţe şi recomandări.

În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, solicitantul va înainta către APNDVC un raport asupra activităţilor desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii, acestea urmând a fi utilizate în condiţiile stabilite de ambele părţi. APNDVC poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului prezentat. Obţinerea unei noi autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor în zone cu protecţia strictă (rezervaţie ştiinţifică) este condiţionată de remiterea către APNDVC a raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, APNDVC poate accepta prelungirea acestui termen.

Refuzul autorizării activităţilor în zone cu protecţie strictă (rezervaţie ştiinţifică) solicitate va fi însoţit de o motivare.

În vederea informării publicului, APNDVC va face cunoscut pe site-ul său autorizaţiile emise, cu precizarea persoanei juridice sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate autorizată.

Art. 85. Procedura de avizare a activităţilor în Zonele de Protecţie Integrală

Desfăşurarea activităţilor în zone de protecţie integrală este permisă pe baza

autorizaţiilor emise de către APNDVC, pentru activităţile avizate de Consiliul Ştiinţific al PNDVC prin Planul de Management.

În cazul în care se solicită autorizaţii pentru activităţi neexistente pe lista celor avizate de CŞ al PNDVC, solicitarea va fi înaintată către APNDVC cu cel puţin 30 de zile înainte de data preconizată a începerii activităţii. Solicitarea va fi supusă spre avizare în CŞ în termen de 20 de zile iar răspunsul va fi înaintat de către APNDVC în termen de 30 de zile de la data solicitării.

Solicitările pentru eliberarea unei autorizaţii, pot fi transmise către APNDVC de către persoanele juridice sau fizice interesate.

Solicitările pentru autorizarea de activităţi în zone de protecţie integrală pot fi făcute pentru un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite, cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face solicitarea.

În vederea obţinerii unei autorizaţii pentru desfăşurarea de activităţi în zone de protecţie integrală, solicitarea în forma scrisă înaintată APNDVC va cuprinde:

• obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită autorizaţia; • durata pentru care se solicită autorizaţia; • activităţile pentru care se solicita autorizaţia;


125

• prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice; • componenţa echipei cu ocupaţia şi rolul fiecăruia; • metodele şi tehnicile de lucru; • datele de contact ale persoanei care solicita autorizaţia;


În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, cu excepţia activităţilor de vizitare în scop recreativ, solicitantul va înainta către APNDVC un raport asupra activităţilor desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii, acestea urmând a fi utilizate în condiţiile stabilite de ambele părţi. APNDVC poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului prezentat. Obţinerea unei noi autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor în zone de protecţie integrală este condiţionată de remiterea către APNDVC a raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, APNDVC poate accepta prelungirea acestui termen.

Pentru situatii speciale acordurile se obtin, conform OUG 57/2007 Art 22 pct 6.

Refuzul autorizării activităţilor în zone de protecţie integrală solicitate va fi însoţit de o motivare.

În vederea informării publicului, APNDVC va face cunoscut pe site-ul său autorizaţiile emise, cu precizarea persoanei juridice sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate autorizată.

Art. 86. Procedura de avizare a activităţilor în zone de conservare durabilă:

În conformitate cu prevederile OUG 57/2007 desfăşurarea activităţilor în zone de

conservare durabilă este permisă pe baza autorizaţiilor emise de către APNDVC. Solicitările pentru eliberarea unei autorizaţii, pot fi transmise către APNDVC către

persoanele juridice sau fizice interesate. Solicitările, cu excepţia celor pentru activităţi de vizitare în scop recreativ, vor fi

înaintate către APNDVC cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data preconizată a începerii activităţilor. APNDVC va comunica în termen de 20 zile obţinerea sau refuzul autorizaţiei.

Solicitările pentru autorizarea de activităţi în zone de conservare durabilă pot fi făcute pentru un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite, cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face solicitarea.

În vederea obţinerii unei autorizaţii pentru desfăşurarea de activităţi în zone de conservare durabilă, solicitarea în forma scrisă înaintată APNDVC va cuprinde:

• obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită autorizaţia; • durata pentru care se solicită autorizaţia; • activităţile pentru care se solicita autorizaţia; • prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice; • metodele şi tehnicile de lucru; • datele de contact ale persoanei care solicita autorizaţia;


În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, cu excepţia activităţilor de vizitare în scop recreativ solicitantul va înainta către APNDVC un raport asupra activităţilor desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii. APNDVC poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului prezentat. Obţinerea unei noi autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor în zone de conservare durabilă


126

este condiţionată de remiterea către APNDVC a raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, APNDVC poate a ccepta prelungirea acestui termen.

Pentru situatii speciale acordurile se obtin, conform OUG 57/2007 Art 22 pct 8. Refuzul autorizării activităţilor în zone de conservare durabilă solicitate va fi însoţit de o

motivare. În vederea informării publicului, APNDVC va face cunoscut pe site-ul său autorizaţiile

emise, cu precizarea persoanei juridice sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate autorizată.

Precizări:

Autorizarea activităţilor de recoltare a fructelor de pădure, a plantelor medicinale şi a ciupercilor se va face în urma elaborării unui studiu de evaluare a capacităţii de suport la recoltare a speciilor pe an şi unitatea de suprafaţă, pentru ca această activitate să nu afecteze dezvoltatea şi capacitatea de înmulţire la nivel de individ şi să se poată menţine perenitatea ecosistemică.

Autorizarea păşunatului va fi permisă în zonele neforestiere şi în urma elaborării unui studiu privind capacitatea de supo rt a vegetaţiei pe categorii de animale.

Autorizarea amplasărilor de stupine se va face în baza unor angajamente ferme din partea solicitantului: pentru asigurarea unei securităţi a turiştilor, stupinele vor fi amplasate la o distanţă mai mare de 300 metri de traseele turistice, pentru evitarea degradării cadrului natural nu este permisă aducerea de animale domestice (câini, păsări, etc) în vatra stupinei, nu este permis focul direct pe sol şi nici compacterea acestuia; toate aceste prevederi urmănd a fi specificate într-un contract ce se va încheia între apicultorul solicitant şi APNDVC.

Personalul APNDVC va controla şi răspunde de modul de desfăşurare al activităţilor autorizate a fi desfăşurate pe teritoriul Parcului.

Art. 87. Procedura de avizare a activităţilor în zone de dezvoltare durabilă a activitatilor umane :

Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit

activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii.

În conformitate cu prevederile OUG 57/2007 desfăşurarea activităţilor în zone de conservare durabilă este permisă pe baza autorizaţiilor emise de către APNDVC.

În vederea obţinerii unei autorizaţii pentru desfăşurarea de activităţi în zone de conservare durabilă, solicitarea în forma scrisă înaintată APNDVC va cuprinde:

• obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită autorizaţia; • durata pentru care se solicită autorizaţia; • activităţile pentru care se solicita autorizaţia; • prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice; • metodele şi tehnicile de lucru; • datele de contact ale persoanei care solicita autorizaţia;


În cazul în care se solicită emiterea unui aviz pentru executarea unor activităţi de investiţii/dezvoltare, investitorul/proprietarul trebuie să se asigure că zona vizată este inclusă în intravilanul unităţii teritorial administrative pe raza căreia este situată.


127

Orice obiectiv amplasat în aceste zone trebuie sa respecte specificul arhitectonic tradiţional local.

Planurile si/sau proiectele publice sau private care se intentioneaza a fi impementate in aceasta zona si care fie individual, fie impreuna cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate in ce priveste obiectivele de conservare, vor fi analizate in Consiliul Stiintific al Administratiei parcului privind necesitatea evaluarii de mediu/evaluarii impactului asupra mediului.

Solicitările, vor fi înaintate către APNDVC cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data preconizată a începerii activităţilor. APNDVC va comunica în termen de 20 zile obţinerea sau refuzul autorizaţiei.

CAPITOLUL IV SANCŢIUNI

Art. 88. Nerespectarea prevederilor Regulamentului parcului se sancţionează conform următoarelor acte normative: - Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; - Codul silvic - Legea 26/1996; - Legea 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; - Ordonanţa Guvernului nr. 2/12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; - Legea 81/1993 privind stabilirea cuantumului prejudiciilor din tăierile ilegale; - Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic; HG 427/2004 privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora modificat prin HG 2183/2004; - Legea 635/2002 privind stabilirea termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional.

CAPITOLUL V DISPOZIŢII FINALE

Art. 89. Orice studii care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale de pe suprafaţa parcului cum ar fi studii care planifică activităţi silvice (amenajamente şi alte studii sumare),agricole, geotehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, etc. , orice proiect care planifică lucrări de construcţii de orice tip, activităţi sportive, etc. , se supun în mod obligatoriu de către proiectanţi, spre avizare, Administraţiei PNDVC. Avizarea este absolut necesară în vederea verificării de către Administraţia Parcului a încadrării activităţilor planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în prevederile planului de management al PNDVC. Art. 90. Aplicarea prezentului Regulament se face de către personalul APNDVC. Art. 91. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea APNDVC, cu acordul Consiliului Ştiinţific în condiţiile legii. Art. 92. Anexele1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul Regulament.


128

ANEXA 1 la Regulament LIMITELE ŞI ZONAREA PNDVC Limita nordică, începe în Vârful Paltina (2149,1 m) şi merge spre vest pe culmea munţilor Godeanu prin vârfurile Galbena (2161 m), Micuşa (2179,6 m) şi Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formează limita nordică a bazinului Cernei [VI-2]. Limita vestică, continuă pe acelaşi interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Drăguţului până în Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergând pe culmea principală a Munţilor Cernei prin Vârfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlaşcu Mic (1734 m) şi Zglivăr (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Pârşului, prin borna 180 din UP V Mehadia - O. S. Belareca şi Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboară pe Dosu Frăsincea în Ogaşul lui Mihai, mergând pe acesta până la borna 195, de aici urmând limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge în Valea Topla la borna 242, de unde urcă spre Vârfu Suliţa până în borna 239. În continuare merge spre sud-est pe culme până în borna 247, iar de aici spre sud pe lizieră, trece peste Valea Vârtopu prin borna 246 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, iar de aici urcă pe culme până în Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Munţilor Cernei. Limita se continuă pe Culmea principală a M-ţilor Cernei, prin Poiana Lungă, Vf. Cicilovete (1129,5 m), Poiana Cicilovete (1142,6 m) şi Culmea Mare (927,6 m) până în borna 45 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, mergând pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, până la borna 444 din acelaşi UP V Mehadia - O. S. Belareca, din apropierea confluenţei Cernei cu Belareca [VI-2. 12]. Limita sudică, porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinişca şi Băile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici întorcându-se pe malul drept al râului Cerna, până la intrarea acestuia prin staţiunea Băile Herculane, de unde urcă pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 6A, pe care îl urmează până în apropiere de intersecţia acestuia cu DN 67 D, de unde urcă pe dealul Stoghirului (469 m) şi continuă pe Cracu Fâsii şi Culmea Padeşu prin Vârfurile Padeşu (709 m) şi Creasta Cocoşului (911 m). Limita sudică se modifică astfel: porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O. S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinişca şi Băile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Băile Herculane - O. S. Băile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici întorcându-se pe malul drept al râului Cerna, la intrarea acesteia prin staţiunea Băile Herculane, de unde urcă pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 67, pe care îl urmează până în apropiere de intersecţia acestuia cu Ogaşul Feregari, urcă pe ogaş până la borna 241, trece pe la baza peretului de sub vârful Colariu până la borna 415 şi borna 416, iar de aici pe sub abruptul calacaros până în pârîul Pecinişca prin fosta carieră de calcar până în borna 309, continuă pe limita u.a. 150 prin bornele 308, 310, până în vârful Creasta Cocoşului (917m). Limita estică, continuă din Creasta Cocoşului intrând în culmea principală a Munţilor Mehedinţi pe la est de Masivul Domogled, Ciotul Pietrii (1227,9 m), Culmile Cârligelor,


129

Piatra Cosuştei, Culmea şi Vf Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana şi Culmea Beletina, Culmea Obârşia până în Vf. Poiana Mică (1179,2 m). Se continuă pe Parâul Capra [VII-1. 36. 2. 1] şi apoi pe Motru Sec [VII-1. 36. 2] până la limita localităţii Motru Sec, limită pe care o urmează până la confluenţa văii Târnicioara cu Motru Sec. De aici urcă pe valea Târnicioara până în şaua dintre Cornetu Musteica şi Dealul Măgura, de aici intrând pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Musteica, pe care o urmează până în borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 şi 28 până la borna 25, trecând înapoi pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 si 54, până la borna 76 din UP II Motru Mare - O. S. Padeş. De aici continuă pe malul stâng al Motrului până la confluenţa cu Valea Mileanului, pe care urcă până sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrând pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmează linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Şarba (1742,5 m), Şerbota şi Soarbele până în Vârful Paltina (2149,1 m). B. Zonarea internă a parcului În conformitate cu prevederile O.U.G. 57 / 2007, Parcul Naţional Domogled Valea Cernei se împarte în patru zone după cum urmează:

3. Zona cu protecţie strictă este constituită din parcelele 109,112,113, 114,

115,116, 117, 118, 119, 120, 121, 122 din UP. VI Domogled, O.S. Băile Herculane şi are o suprafaţă de 498 ha.

4. Zona de protectie integrală include parcelele şi subparcelele forestiere 1-80, 84-87, 93-96, 100, 101, 111, 118-130, 135-143, 147 din UP III Băile Herculane a OS Băile Herculane, 1, 2, 8-12, 30-45, 62-65, 77-79, 111-113, 116-118 din UP IV Topenia a OS Băile Herculane, 1, 49-78, 108-151 şi golul alpin Opleşata din UP V Iauna Craiovei a OS Băile Herculane, 1-22, 31-41, 52, 53, 57-70, 79-89, 101, 106-110, 112-150 din UP VI Domogled a OS Băile Herculane, 179-181, 183, 186-188, 193, 196, 198, 199, 201, 207, 213-215, 217-225, 227, 242-245, 302-304,311,319, 320 cu pajiştile aferente dintre Râmnuţa Vânătă şi Râmnuţa Mare şi abruptul geanţului Hermanului din UP VIII Olanu a OS Baia de Aramă, 16, 75, 77, 79-86 din UP IX Balmeş a OS Baia de Aramă, 96, 107-111, 114, 115 din UP X Ivanu a OS Baia de Aramă, 11-20, 31-38, 46-48, 75-93, 94E, 107-113, 124-129, 131-140, 141, 142, 143, 149, 150, 159-161 din UP XI Cernişoara a OS Baia de Aramă, 110-134, 197-213 din UP V Bela Reca a OS Mehadia, 65, 66 din UP V Coşuştea a OS Tarniţa, 105, 107-110, 115-151, 153-235 şi zona crovurilor Cernei din UP VI Vârful lui Stan a OS Tarniţa, 178-180, 187, 189, 190-208 din UP I Motru Sec a OS Padeş, 3-11 din UP II Motru Mare a OS Padeş.

În cadrul zonei de protecţie integrală se fac următoarele modificări: − la OS Baia de Aramă se va scoate parcela 96 din UP X Ivanu; − la OS Baia de Aramă se introduc următoarele parcele: 19, 20, 22, 24, 26, 28, 30,

32,34,36,38,43,44,46,48,50,52,54,56,58,60,63,65,75,76,78,80,82,84,86,88,90,92,96,97, 99, 101, 103, 105, 109, 110, 120,121,123,125,127,160,161,163,164 din UP VIII Olanu; parcelele 46 şi 47 din UP IX Balmeş; parcelele 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36,41,42,43,44,45,46,47,48,81 din UP X Ivanu.


130

Suprafaţa zonei de protecţie integrală este de 21.812 ha 3. Zona de conservare durabilă este constituită din parcelele din fondul forestier care nu fac parte din zona de protectie integrală şi restul suprafetelor care nu sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă respectiv păduri particulare, enclave, golurile alpine, fâneţe, păşuni, lacurile de acumulare. În cadrul acestei zone, parcelele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau intergală în care se execută doar anumite lucrări conform art.22 alin.8,lit.j, sunt următoarele:81, 88, 89, 90, 91, 92, 99, 102, 110, 112, 113, 117, 131, 133, 134, 144, 145 din U.P. III Băile Herculane, O.S. Băile Herculane; 4, 5, 13, 20, 21, 22, 23, 26, 27, 29, 46, 47,50,61,66,76,80,108,109,110 din UP IV Topenia, O.S. Băile Herculane; 2,3,33,34,41,43,44,45,47,48,79,80,81,83,101,102,106,107,152,153,155 din UP V Iauna Craiovei, OS Băile Herculane; 23, 24, 25, 27, 28, 30, 42,5 1,54, 56, 71, 77, 78, 90, 91, 100, 102,105, din UP VI Domogled, OS Băile Herculane; 18, 21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 42, 45, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 64, 66, 74, 77, 79, 81, 83, 85, 87, 89, 91, 93, 95, 98, 100, 102, 104, 106, 108, 111, 118, 122, 124, 126, 128, 156, 157, 158, 159, 162, 165, 178, 184, 185, 189, 190, 191, 192, 194, 195, 197, 200, 202, 204, 206, 226, 228, 241, 246, 301, 306, 308, 312, 315, 317, din U.P. VIII Olanu, O.S. Baia de Aramă; 1,6,9,10,14,15,17,43,44,45,48,66,67,68,73,74,76,78 din U.P. IX Balmeş, O.S. Baia de Aramă; 1, 3, 24, 25, 37, 40, 49, 50, 106, 112, 113, 119, din U.P. X Ivanu, O.S. Baia de Aramă;3, 4, 10, 21, 22, 30, 39, 40, 45, 49, 52, 69, 70, 71, 72, 74, 95, 96, 102,106,114,120,121,122,123,130,144,146,148,151,154,158,162,163 din U.P. XI Cernişoara O.S. Baia de Aramă; 91,94,138,139,141,177,181,182,184,186,188 din U.P. I Motru Sec, O.S. Padeş; 12,14,23,24,25 din U.P. Motru Mare, O.S. Padeş. În această zonă se remarcă o suprafaţă de pădure valoroasă din punct de vedere biologic şi peisagistic, situată în UP V Iauna Craiovei O.S. Băile Herculane, u.a. 162 şi 163 pe o suprafaţă de 9,6 hectare în care se impune respectarea unor măsuri speciale de conservare:

- denumirea suprafeţei respective: FĂGETE SECULARE DIN VALEA CRAIOVEI

- delimitarea pe teren prin marcarea limitei pe arbori, a unei benzi oriozontale cu vopsea de culoare galbenă. La această acţiune vor participa reprezentanţi de la Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei cât şi reprezentanţi de la O.S. Băile Herculane.

- Încadrarea suprafeţei în amenajamentul silvic în tipul funcţional TI – păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii

- Montarea unui panou informativ care conţine date despre flora şi faună, scurt istoric, reguli de vizitare a acestuia.

- În acestă suprafaţă se interzic următoarele activităţi: • recoltarea de material lemnos sub orice formă • recoltarea de produse accesorii de orice natură • depozitarea deşeurilor de orice natură • turismul necontrolat • orice altă activitate fără acordul Administraţiei Parcului Naţional

Domogled Valea Cernei. O suprafaţă de 2000 mp din u.a. 2B şi 1000mp din u.a. 2D , UP X Ivanu O.S.

Baia de Aramă va fi scoasă din zona de conservare durabilă pe perioada unui an de zile, timp în care se va extrage fierul vechi din acea zonă, urmând ca


131

sfârşitul perioadei să treacă din nou în zona de conservare durabilă şi va fi redată fondului forestier. Suprafaţa zonei de conservare durabilă este de 38.334 há din care parcelele limitrofe au o suprafaţă de 6.856 há. 4. Zona de dezvoltare durabilă

Zona de dezvoltare durabilă a fost împărţită în mai multe zone care au fost denumite după numele unităţii de producţie în apropierea căruia se găsesc sau din care fac parte.

a) Zona de dezvoltare durabilă Cernişoara cuprinde 5 perimetre de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 50,3 ha începând de la Cheile Cernişoarei până la Plaiul Bulzului. Se remarcă perimetrul Izvoarelor Cernei care este constituit din Lunca Cernişoarei, între Chei şi Coada lacului de acumulare Ivanul. Limita acestei zone începe de pe malul drept al Cernişoarei şi continuă la o distantă de 50-100m faţă de liziera pădurii, se suprapune pe anumite locuri peste limita de intravilan a comunei Padeş, şi ajunge la Izvoarele Cernei, pe care le ocoleşte la o distanţă de 100 m de acestea. Continua tot la o distanţă apreciabilă de limita pădurii pe partea dreaptă a drumului de contur lac Ivanul până la coada lacului unde trece pe partea stângă a acestuia şi se întoarce spre Cheile Cernei mergând pe limita zonei inundabilă, încadrează construcţiile existente până la podul peste Cerna. De aici urmează drumul forestier pe malul stâng al Cernei cuprinzând Lunca Cernei şi continuă până la Cheile Cernei unde trece pe partea dreaptă. Celelalte 4 perimetre continuă de la coada lacului Ivanul până la Plaiul Bulzului şi sunt de o parte şi alta a drumului de contur lac. Nu sunt unite între ele au mărimi diferite şi includ conacele comunităţilor din zonă.

b) Zona de dezvoltare durabilă Ivanul este formată din 3 perimetre, în suprafaţă totală de 1,6 ha începând de la Plaiul Bulzului până sub coronamentul Barajului Ivanul, versantul drept al lacului de acumulare.

c) Zona de dezvoltare durabilă Balmeş în suprafaţă totală de 8 ha, formată din 2 perimetre, cuprinde teritoriul fostului bloc administrativ al coloniei de la Barajul Ivanul, cu terenurile aferente, precum şi poienile aparţinătoare locuitorilor din Cerna Sat.

d) Zona de dezvoltare durabilă Olanul, formată din 10 perimetre în suprafaţă de 94 ha cuprinde intravilanul satului Cerna-Sat, com Padeş (78ha). Limita acestui perimetru începe de la Cheile Corcoiei, pe partea dreaptă a drumului DN 66A (de la baraj la Cerna Sat) merge pe deasupra grădinilor locuitorilor din Cerna-Sat până la intersecţia cu drumul forestier Olanul unde trece pe cealaltă parte a drumului înconjoară lunca Cernei şi continuă prin spatele caselor şi a grădinilor pe partea dreaptă a Cernei, până la Cheile Corcoaiei. Celelalte perimetre includ zone de intravilan şi extravilan care aparţin locuitorilor din comuna Obârşia Cloşani şi sunt răspândite de o parte şi alta a drumului DN 66A, până la intersecţia cu DN 67D.

e) Zona de dezvoltare durabilă Iauna Craiovei cuprinde suprafaţa de la cabana de la km 36 ce precum şi terenurile aferente acesteia. Suprafaţa este de 4,5 ha şi este administrată de Ocolul Silvic Băile Herculane.

f) Zona de dezvoltare durabilă Topenia are suprafaţa de 7 ha, cuprinde 6 perimetre, şi aici se remarcă intravilanele cătunelor Taţu, Ineleţ, Scărişoara, Cracul


132

Teiului, Cracul Mare. Acestă zonă include casele şi grădinile de pe partea dreaptă a Cernei a locuitorilor ce aparţin de comuna Cornerva.

g) Zona de dezvoltare durabilă Băile Herculane, este constituită din 4 perimetre cu o suprafaţă de 386 ha. Aici distingem intravilanul cătunelor Prisăcina (227 ha) şi Dobraia (104 ha) şi zone de pe malul drept al Cernei şi lacului de acumulare Prisaca. Limita ecestei zone merge pe lânga liziera pădurii din U.P. III Băile Herculane şi cuprinde casele răspândite a locuitorilor comunei Cornereva.

h) Zona de dezvoltare durabilă Domogled are o suprafaţă de 26 ha constituită din 21 perimetre aflate pe ambele părţi a drumului DN67 D. Începe de la Pensiune Dumbravă cu zona de campare din vecinătatea acesteia, se continuă cu câteva proprietăţi aflate pe partea dreaptă şi stânga a drumului până la căsuţele Gorjanu, de aici este întreruptă până în apropiere de Barajul Prisaca. Aici se formează un perimetru mare ce cuprinde, casele de pe partea dreaptă a drumului, coronamentul barajului, ştrandul de la 7Izvoare Calde, Campingul de aici administrat de O.S. Băile Herculane, şi câteva proprietaţi. Alte perimetre de dezvoltare durabilă sunt la Uzina Electrică, în apropierea traseului de la Crucea Albă, la Ferigari şi intravilanul comunei Pecinişca care ţine din localitate până în apropierea fostei cariere de piatră de la Pecinişca.

i) Zona de dezvoltare durabilă Vârful lui Stan cuprinde proprietăţile private, păşunile şi fâneţele care nu sunt în zona de protecţie integrală din U.P. VI Vârful lui Stan şi are o suprafaşă de 5,8 ha.

Drumurile forestiere, industriale şi publice de pe teritoriul parcului conform tabelului de la paragaraful 2.1.1 sunt încadrate în zona de dezvoltare durabilă şi au o suprafaţă este de 149 ha.

Suprafaţa totală a zonei de dezvoltare durabilă din parc este de 732 ha


133

ANEXA 2 la Regulament Zone de escaladă sportivă

Munţii Zona Escaladă sportivă Traseu aventură Mehedinţi Pecinişca (Carieră) X

Pecinişca (Colibri) X X Carieră Prolaz X X

Amfiteatru Peretele Şoimului

X X

Perete de sub Crucea Albă

X X

Peretele Cociu X X Faleza, Km 9 şi10 X

Bobot X X Cernei Munk X

Scorpioni X Roman X X

Surplomba X X Magnolia X X Prisăcina X


134

ANEXA 5 Construcţii (conace) Baia de Aramă, Judeţul Mehedinţi Nr. crt.

Denumirea locului Proprietari Construcţii (conace)

1. Cracul Surdului Alioani Nicolae Arjoc Ion Barbu Vasile

3

2. Cracul Lung Calina Nicolae Grigore Gheorghe Grigore Nicolae Arjoc Leonica Arjoc Gheorghe Calina Nicolae Groapa Ispas Ciorba Nistor Popescu Nicolae Achim Romica

10

3. La Zmeurari Surdu Gheorghe Calina Maria Groapa Gheorghe Grigore Nicolae Virzob Stelian

5

4. Cracul Lacului Lungulescu Vasile Popescu Gheorghe Brandibur Vica Achim Costel Gherghinescu Ion Ciorba Petre

6

5. Cioaca Glodului Mischie Nicolae Brandibur Nicolae Ciorba Margareta Adam Iulian Gherghinescu Gheorghe Danciulescu Ilarion Ticus Gorita

7

6. Cracul Cheii Achim Vasile Lupulescu Victor Danciulescu Ion Danciulescu Ana Popescu Elisabeta

5

7. Zavoi Popescu Elena Murdeala Solomon

2

8. Glodu Buncianu Vetuta 14


135

Adam Iulian Murdeala Mitica Birau Nicolae Bugeanca Gheorghe Brandibur Tilica Bunceanu Petre Lupulescu Gheorghe Gogan Nicolae Brandibur Iulian Popescu Petre Adamescu Marius Cimpoeru Zambila Ciorba Laurentiu

9. Fata Fantanii Stangu Vasile Stangu Severica Gherghinescu Lica Trailescu Nicolae Ciorba Nicolae Iacobescu Marioara Achim Gheorghe Murdeala Mitica Brandibur Iulian Bugeanca Gheorghe

10

10. Valea Cernei - km 36 Trailescu Marinica Achim Gheorghe Achim Nicolae Cimpoeru Zambila

4

11. Cerna – Ramnuta Mare

Popescu Mitica Trailescu Iulian Trailescu Aurica

3

12. Valea Cernei Danciulescu Nicolae Primaria Ob. Closani 2,0 ha Lupulescu Gheorghe Nicolaescu Pavel Vladu Nicolae

5

13. Valea Cernei – km 27 Parvulescu Ion 1 14. Valea Arsasca Trita Maria

Darap Nicolae Surdu Nicolae Nistorescu Silvia Ciorba Nistor Nicolaescu Pavel Stoenescu Petrica Grigore Luta Paun Elena Grigore Simion

10


136

15. Cojocea Trita Simion Paun Dinu Popescu Gheorghe Alancutei Ion Paun Nelu

5

16. Cojocea sub Varf Brejbeanu Nicolae 1 17. Cracul Scurt Popescu Ion

Ciorba Gheorghe Buncianu Petre Grigore Florenta Ciorba Marinica Marghidan Costica

6

18. La Culme Ciorba Vasilica Bugeanca Ionas Adamescu Milica Murdeala Ion Vladu Maria Vladu Nicolae Popescu Elena Gherghinescu Ion Popescu Anica Brandibur Rica Popescu Nicolae Ciorba Lica Popescu Ion Mihaescu Severica Trailescu Nicolae Romanitoiu Ion Paun Nelu Vladu Nicolae Lupulescu Traian Ciorba Nicolae Trailescu Vasile

21

19. Cracul Hermanului Stangu Vasile Birau Gheorghe Nicolaescu Viorel Curelea Nicolae Curelea Nichifor Curelea Gheorghe Trailescu Gheorghe Tirlui Nicolae Popescu Nicolae Romanitoiu Vasile Grigore Iuta Popescu Nica Birau Pantelica Lungulescu Vasile

29


137

Popescu Vasile Popescu Petre Achim Trifon Lupulescu Gheorghe Curelea Vasile Murdeala Gheorghe Birau Pantelica Murdeala Ilie Nicolaescu Viorel Vladu Nicolae Birau Nicolae Achim Costel Vladu Nicolae Murdeala Anica Curelea Nicolae

20. Ramnuta Mare Birau Pantelica Popescu Elena Lupulescu Nicolita Popescu Nica Curelea Vasile Stangu Severica Lupulescu Gheorghe Trailescu Vasile Trailescu Nicolae Romanitoiu Marinica Ciorba Vasile Curelea Gheorghe Groapa Nicolae

13

21. Gentisoare Curelea Vasile Stanescu Gheorghe Nicolaescu Valeriu Popescu Vasile Groapa Valica

5

22. Ramnuta Mica Popescu Trifon Birau Nicolae Dulau Maria Gogan Petrica

4

23. La Lac Trailescu Nichifor Trailescu Gica

2

24. „La Cioaca” E1 Hindea Ion 1 25. Fata Olanului E2 Proprietar Ob. Closani

Troaca Ionita 2

26. La Crov E3 Raut Iacob Moraga Vasile

2

27. La Gore E4 Troaca Ionita 1 28. La fruntile Cernei E5 Semenescu Nicolae 1 29. E6 Semenescu Nicolae 1


138

30. La Curmatura E7 Troaca Eva Tuhasu Victor

2

31. Cioaca Orzastilor E8 Plesu Domnica Proprietari din Orzesti

2

32. La Toblarii E9 Plesu Violina 1 33. La Toblarii E10 Plesu Ion 1 34. La Toblarii E11 Mischie Marina 1 35. La Toblarii E12 Mischie Ion 1 36. La Damiana E13 Plesu Domnica 1 37. Fata Stefului E14 Arjocu Victor 1 38. E15 39. Dupa Stai E16 Hirtauca Nicolae 1 40. E16 Hirtauca Nelu 1 41. E17 Hirtauca Nelu 1 42. E18 Hirtauca Nelu 1 43. E19 Gusita D. Nicolae 1 44. La Dos E20 Cotoi Nicolae 1 45. La Dos E20 Gusita D. Nicolae 1 46. La Dos E 21 Gusita P. Nicolae 1 47. E22 Gusita Petrica 1 48. E23 Gusita Petrica 1 49. E24 Hirtauca Nelu 1 50. E25 Gusita Nicolae si Troaca

Ionita 1

51. La Dos E26 Plesu Domnica 1 52. E27 Troaca Ionita 1 53. E28 Troaca Ionita 1 54. E29 55. E30 Plesu Violina

Plesu Mihai Troaca Eva Hindea Nicolae Semene Milica Arjocu Victor Plesu Ion Danci Gheorghe Sandu Smilea Plesu Gheorghe Stoican Ilie Plesu Ionel Barbulescu Ana

13

56. Enclave nr. 41 Arsasca

Darap Nicolae 1

57. Enclave nr. 43 Arsasca

Popescu Nicolae 1

58. Enclava nr. 46 Avram Iovu 1


139

Tivleica 59. Enclava nr. 47

Tivleica Grigore Nicolae 1

60. Enclava nr. 48 Cioaca Lac

Grigore H. Gheorghe 1

61. Enclava nr. 45 Cracul Lung

Calina Nicolae 1

62. Enclava nr. 53 Bradutu

Grigore I Vasile 1


Cococianu Ilie 1


Groapa Nicolae 1


Tirlui Nicolae Hindea Nicolae Mischie Lenuta Arjocu Victor

4

66. E1 Troaca Eva 1 67. E2 Semen Milica

Ciorba Ana Ciorba Gheorghe Ciorba Manica Carabulea Emanoil Hindea Nicolae Gusita Grigore Rauti Iacob

8

68. E3 Rauti Iacob Dragota Alexandra

2

69. E4 70. E5 Ochetan Mihail 1 71. Gura Naibii - Balmes Troaca Ionita

Cotoi Elisabeta Gusita Grigore Rauti Iacob Argintaru Nicolae

5

72. Dosul Cernei Gusita Nicolae Bivolu Ion Arjocu Victor Sarcina Valeria

4

73. Plaiul Bulzului E1 Fratilescu Nicolae Tuhasi Nicolae

2

74. Plaiul Bulzului E2 Antonie Victor 1 75. Fata Cernei E3 Antonie Sabin

Elena Ion 2

76. Fata Cernei E4 Jianu H-bie 1 77. E5 Jianu H-bie 1


140

78. Cracul Carbunelui E6 Hindea Gheorghe Vintilescu Ion

2

79. La Cocos E7 Sandu Mihail Sandu Nicolae

2

80. Stanistea Bulzului E8 Popescu Victor Corlan C-tin Corlan Ion

3

81. Cracul Carbunelui E1 Hindea Gheorghe 1 82. Cracul Carbunelui E2 Hindea Gheorghe 1 83. Cracul Carbunelui E3 Plantatii 1 84. Cracul Carbunelui E4 Ivascu Ion

Barbu Romulus Cirstoniu Ioana

3

85. La Cocos E5 Sandu Mihail Sandu Nicolae

2

86. La Stanistea Bulzului E6

Popescu Victor Corlan C-tin Corlan Ion

3

87. La Crov E7 Stanciu C-tin 1 88. La Crov E8 Orzescu Gheorghe

Parvulescu C-tin 2

89. La Scundari E9 Molete Victor Mischie Nicolae Grecu Victoria Stefanoiu Petre Blaj Margareta Hindea Gheorghe

6

90. Scufundari E10 Molete Victor 1 91. Fata Cernei E11 Raut Bratiloveanu

Eleonora Pirvulescu Iosif Dragan Alexandrina

3

92. Fata Cernei E12 Togoi Petre 1 93. Delureanu E13 Pirvulescu Iosif

Cusma Mironica 2

94. Curmatura E14 Semenescu Gheorghe 1 95. La Crov E15 Pirvulescu Iosif

Cusma Mironica 2

96. Izvoare E16 Stefanescu Mihail Togoi Petre Dragoteanu Marita Popa Domniciu Dan Capastraru Marius Orzescu Vasile Orzescu Gheorghe Raut Maria

8

97. In Plai Closanu C. 3


141

Orzescu Iustian Ivascu Ana

98. In Obarsie Lascu Elisabeta Barbut Domnica Pirvulescu Iosif Dragan Nicolae Dragan Gheorghe

5

99. Chiciura E17 Lascu Natalia Pirvulescu Ion Corlan Ion Semenescu Ion Orzescu Gheorghe Pirvulescu Emanoil Bratiloveanu C-tin Ivascu Gheorghe Nicolescu Ion Gavrilescu Ion Stanciu C-tin Stanciu Nicolae Ivascu Victoria Corlan Gheorghe Sarvcina Nicolae Ivascu Ana

16

100. Ogasu Rau E18 Orzescu Ion Orzescu Elisabeta Dragan Ilie

3

101. Chiciura E19 Simescu Victor 1 102. Cracul Lung E20 Ivascu Victor 1 103. E21 Ivascu Ana 1 104. La Paltin E22 Dinca Dumitru 1 105. La Paltin E23 Semenescu Gheorghe 1 106. La Paltin E23 Molete Victor 1 107. La Paltin E23 Nicolescu V. Ion 1 108. Cracul Frasinului E24 Ivascu Victor 1 109. Cracul Frasinului E25 Nicolescu P. Ion

Gavrilescu Ion Togoi Petre Boloboi Pantelie Mischie Eleonora Luca Nicolae Corlan Gheorghe Grecu Victoria

8

110. Ogasu Rau E26 Bratiloveanu C-tin Bratiloveanu Nicolae Baloi Ion Trandafir Aurel Ivascu Gheorghe

6


142

Plesu Victoria 111. La Prihod E27 Pirvulescu Iosif 1 112. Garina E28 Tarita C-tin

Plesu Victoria 2

113. Poiana macrisului E29

Primaria Tismana 1

114. Lunca Cernei Ionici Ion Stroescu Sabin Vrancuti Gheorghe Vrancuti C-tin Toarga C-tin Orzescu Ion Orzescu Elisabeta Guran Ana Draghia Ana Dragan Ilie Verghelet Anatolie Corlan Ion Baloi C-tin Craciunescu Ion Barbu Mircea Frangopol Emanuela Nicolescu P. Ion Toarga Gheorghe Sarcina Nicolae Luca Sabin Rasutu Sabin Draghia Anisoara Trandafir Gheorghe Corlan Ion Dedeoniu C-tin Gavrilescu Ion Bololoi Pantelie Predescu Eugenia Gavrilescu Ion Baloi Ion Craciunescu Nicolae Luca C-tin Luca Nicolae

33

115. Scundari-Cioaca Nicolaescu Elisabeta Nicolaescu Romulus Sarcina Nicolae Pirvulescu Sabin Togoi Marina Drind Sabin Drind C-tin Drind Constanta

44


143

Dragan Ilie Negulet Ion Trandafir Ana Togoi Leontina Togoi Petre Orzescu Iustian Orzescu Vasile Orzescu Gheorghe Popescu Sabin Baloi Victorita Plesu Margareta Stefanescu Mihail Cosleba Ion Morega I. Vasile Dragan Alexandrina Bratiloveanu Nicolae Trandafir Iacob Pirvulescu C-tin Plesu Ilie Micu Marioara Cirstoniu Vasile Cirstoniu Marina Porumbel Maria Morega V. Vasile Dinca Dumitru Barbu Eleonora Morega Marioara Molete Ilie Molete Victor Pirvulescu Gh. Buzducea C-tin Pirvulescu C-tin Pirvulescu Sabin Opritescu Filip Morega Cornel Rauti Eleonora Gavrilescu Nicolita Cosleba Emanoil Pirvulescu Iosif Semenescu Ion Corlan Elisabeta Stefanescu C-tin Pirvulescu N. Pirvulescu I. Molete Marioara


144

ANEXA 6 STÂNI BAIA DE ARAMĂ, JUDEŢUL MEHEDINŢI Nr. crt. Denumirea locului 1. Bucium UP VIII, ua 2. Cracul Lung UP VIII 3. Cracul lui Mihoc UP VIII 4. Pietrele Albe UP VIII 5. Cracul Olanelului UP VIII 6. Olanelul UP VIII 7. Olanul UP VIII 8. Groapele Olanului UP VIII 9. Strimbele UP VIII 10. Fata Oslei UP VIII 11. Plaiul Oslei UP VIII 12. Groapa Balmesului UP IX 13. Stana lui Blaj UP IX (Cr. Balmesului) 14. Vacarii UP XI 15. Cracul Mocirliului UP X 16. Scarita UP X 17. Bulzul UP X/XI limita 18. Radoteasa UP XI 19. Vlasia Mica UP XI 20. Vlasia Mare UP XI 21. Micusa UP XI 22. Stana Mare UP XI 23. Girdomanu UP XI 24. Cracul Manesii UP XI 25. Sturu UP XI 26. Sarba UP XI


145

ANEXA 7 CONSTRUCŢII (CONACE) PADEŞ, JUDEŢUL GORJ Nr. crt.

Amplasare Proprietari u. a.

1. Rudarii Serban Ilie Mischie Eufroxina Bardac Nicolae Arjocu Nicolae Cioata Matei Buzner Petre Bardac Nicolita

ua 110 ua 110 ua 110 ua 109 ua 109 ua 106 ua 107

2. Fata Culmii Cotoi Radu Radu Matei Ochetan Ionel Ochetan Elisabeta Cojocaru Fanica Ploscaru Victor Molete Smilea Molete Gheorghe Cioata Alexandrina Hirtauca Grigore Alibasoiu Ion Troaca Elisabeta Ochetan Milica Hirtauca Grigore

ua 108 ua 111 ua 114 ua 114 ua 118 ua 107 ua 115 ua 117 ua 119 ua 119 ua 119 ua 117 ua 117 ua 117

3. Plai Iacobescu Grigore Ciorba Nelu Mihutescu Nicolae

ua 120 ua 120 ua 121

4. La Moara Barbu Romulus ua 122 5. Fata Dobrotei Ursulescu Ionel ua 122 6. Gahane Sarcina Victor

Barbu Romulus Serban Ilie Serban Janeta Plesu Alexandrina Matei Tilica Gusita Petre Ochetan Nicolae Sarcina Haralambie Matefi Sabin Serban Petre Hirtauca Grigore

ua 123 ua 123 ua 123 ua 123 ua 123 ua 123 ua 123 ua 124 ua 124 ua 124 ua 125 ua 123


146

Stefan Petre Stefanoiu Militina Morega Fanica Plesu Petrache Matefi Sabin

ua 123 ua 127 ua 127 ua 127 ua 127

7. Larga Cojocaru Haralambie Stingu Ilie Bivolu Ionel Puiu Valica Ochetan Milica Bordinc Nicolae Cojocaru Dumitru

ua 128 ua 128 ua 129 ua 131 ua 131 ua 131 ua 129

8. Iapa Mare, Iapa Mica – E44

Puiu Ion Barbu Tache Pop Angela Tuhasu Ionel Birsanu Nicolae Spaimus Victor

ua 164 ua 162 ua 165 ua 169 ua 165 ua 167

9. Fata Bolovanului – E45

Blaj Gheorghe Birsanu Nita Bain Marita Gusita Dionisie Nica Vergina Serban Nicolae Draghia Mircea Birsanu Ilie Birsanu Maria Ivascu Vasile Ursulescu Iustian Corlan Victor

ua 165 ua 167 ua 167 ua 167 ua 168 ua 168 ua 168 ua 168 ua 168 ua 168 ua 168 ua 168

10. Cracul Bolovanului

Ursulescu Constantin ua 168

11. Scaunul Pietrii Gruiescu Constantin Stefan Nicolae Barbu Romulus Cosoaba Ion

ua 171 ua 171 ua 171 ua 172

12. Gura Vaii Pietrii Birsanu Nicolae Sarcina Livica

ua 188 ua 188

13. Sub Piatra – E57 Plesu Mihail Arjocu Bacui Mihail

ua 188 ua 188

14. Sub Piatra – E56 Arjocu Bacui Mihail Arjocu Bacui Mihail Bacui Sabin Plesu Alexandrina Arjocu Dochia Puiu Alexandrina Mischie Ion

ua 185 ua 185 ua 185 ua 185 ua 183 ua 183 ua 183


147

Arjocu Ilie Sandu Ionel Cojocaru Sabin Bota Gheorghe Mischie Ilie Arjocu Smilea

ua 185 ua 185 ua 185 ua 185 ua 185 ua 188

15. Sub Piatra – E55 Barbu Iustian Arjocu Bacui Mihail Birsanu Tudor

ua 189 ua 182 ua 190

16. Tarnicoara Dragan Ion Dragan Ionel

ua 243 ua 243

17. Preluci Cojocaru Haralambie Arjocu Stelian Barbu Maria

18. Grup Sandu Smilea Stirbu Nicolae

ua 200 ua 200

19. Izvoarele Ivascu P. Victor Spaimus Victor Sandu Aurel Cilcioi Eugen

ua 208 ua 208 ua 208 ua 208

20. Micota Vintilescu Ion Cornea Romulus Mischie Alexandrina Dragan Ionel

ua 16 (E5) ua 17 (E5) ua 17 (E5) ua 4

21. Paltinei Raut Ion Pitica Aurel Fratila Constantin Balu Victora Jianu Aurel Pasare Marioara Gruescu Nicolae Firiza Gheorghe Trandafir Gheorghe

ua 53B (E14) ua 49 (E14) ua 54 (E14) ua 48A (E14) ua 48A (E14) ua 48A (E14) ua 47A (E14) ua 55A (E14) ua 55A (E14)

22. Mileanu Ceata Gheorghe Radulescu Eugenia Jianu Toma Argintaru Zoia Bordinc Ion Molete C-tin

ua 222 (E26) ua 222 (E29) ua 222 (E29) ua 222 (E29) ua 57 (E26) ua 58 (E30)


148

ANEXA 8 STÂNE, CANTOANE SILVICE, ETC. PADEŞ; JUDEŢUL GORJ

1. STÂNE

Amplasare: Fata Culmii, Og. Fântânii -Molete Smilea – în afara F. F - Larga -Puiu Victor – în afara F. F – Izvoarele -Ivascu P. Victor – Grui -Stirbu Nicolae – Tarnicoara -Dragan Ionel Amplasare: Dupa Piatra -Draghescu Nicolae – ua 20 (E8) Amplasare: Mileanu -Molete Constantin – ua 58 (E30)

2. CANTOANE SILVICE

-Punct control – Varnita Toi -Cabana Dobrota – ua 158

3. CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

-Lacul de acumulare – Valea Mare – este limitrof parcului

4. REŢELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

-Ua 144R, ua 50R, ua 49R, ua 48R, ua 47R, ua 46R, ua 45R.

5. LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE CORECTARE A TORENŢILOR

-un număr de 3 baraje – ua 18 pe pârâul Scărişoara

6. APE UNDE ESTE INTERZIS PESCUITUL

-întreaga reţea hidrografică

7. SATE CARE AU PROPRIETĂŢI ÎN PARC


149

-Amplasare: Rudării -Motru-Sec -Călugăreni -Orzeşti -Amplasare: Faţa Culmii -Motru-Sec -Călugăreni -Orzeşti -Amplasare: Pe Plai -Motru-Sec -Amplasare: Gahane -Motru-Sec -Amplasare: Larga -Motru-Sec -Călugăreni -Amplasare: Iapa Mare, Iapa Mică, Bolovanu, Cracul Bolovanului -Motru-Sec -Amplasare: Scaunul Pietrii, Gura Văii Pietrii, Sub Piatra, Vânturiş, Tărnicioara, Grui, Izvoarele -Motru-Sec -Amplasare: Preluci -Motru-Sec -Cloşani -Amplasare: Micota -Cloşani -Orzeşti -Amplasare: Paltinei Mileanu -Cloşani -Orzeşti -Călugăreni


150

ANEXA 9

TIPURI de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de

conservare

Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar. *T*

Cod « NATURA

2000 »

Denumirea tipului de habitat

4060 Pajişti alpine şi boreale 6110 *Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetalia palentis) 6230 *Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale

zonelor muntoase 6520 Pajişti montane 7210 *Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion

davallianae 7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 7230 Mlaştini alcaline 8160 *Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică 8310 Grote neexploatate turistic 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum 91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 9530 Păduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic

Alte tipuri de habitate importante aflate pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei necuprinse în OUG 57/2007

Cod « NATURA

2000 »

Denumirea tipului de habitat

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni

calcaroase 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinioni)


151

40 A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat

calcaros (Festuco-Brometalia) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi alpin 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylatica (Aremonio-Fagion) 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin

(Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)


152

ANEXA 10

SPECII de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

Interpretare 1. Anexa nr. 10 este o continuare a anexei nr. 9 pentru stabilirea reţelei

“NATURA 2000”. 2. Speciile prezentate în anexă sunt indicate :

a. prin numele speciei ori subspeciei, sau b. prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi

din acel taxon 3. Simboluri

Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară.

a). ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CHIROPTERA Rhinolophidae

- Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius) - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă) - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă) - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)

Vespertilionidae - Barbastella barbastellus (Liliacul cârn) - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi) - Myotis bechsteinii (Liliac cu urechi mari) - Myotis blythi (Liliac comun mic) - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi) - Myotis dasycneme (Liliac de iaz) - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu) - Myotis myotis (Liliac comun)

CARNIVORA Canidae

- Canis lupus (Lup) Ursidae

- *Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae

- *Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Vormela peregusna (Dihor pătat)

Felidae - Lynx lynx (Râs)

PĂSĂRI FALCONIFORMES Accipitridae


153

- Neophron percnopterus (Hoitar) - Circaetus gallicus (Şerpar) - Aquila pomarina (Acvila ţipătoare mică) - Aquila clanga (Acvila ţipătoare mare) - Aquila chrysaetos (Acvila de munte)

Falconidae - Falco peregrinus (Şoim călător)

GALLIFORMES Tetraornidae

- Tetrao urogallus (Cocoş de munte) STRIGIFORMES Strigidae

- Bubo bubo (Buha, Bufniţa) - Glaucidium passerinum (Ciuvica)

CORACIIFORMES Coraciidae

- Coracias garrulus (Dumbrăveanca) PICIFORMES Picidae

- Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) - Dendrocopos syriacus (Ciocănitoare pestriţă de grădină) - Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar) - Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb)

PASSERIFORMES Laniidae

- Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic)

REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae

- Testudo hermanni (Testoasa de uscat bănăţeană) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae

- Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă) ANURA Discoglossidae

- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

PEŞTI SALMONIFORMES Salmonidae

- Hucho hucho (Lostriţa) PERCIFORMES Percidae

- Zingel spp. CYPRINIFORMES


154

Cyprinidae - Gobio uranoscopus (Petroc) - Gobio kessleri (Petroc)

Cobitidae - Cobitis taenia (Zvârluga) - Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan)

SCORPAENIFORMES - Cottus gobio (Zglăvoc)

NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci)

- Cerambyx cerdo (Croitor) - *Rosalia alpina (Croitorul alpin)

b). PLANTE PTERIDOPHYTA Aspleniaceae

- Asplenium adulterinum (Feriguţa, Ruginiţa) ANGIOSPERMAE Cyperaceae

- Eleocharis carniolica Iridaceae

- Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Liliaceae

- Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Orchidaceae

- Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)


155

ANEXA 11A

Specii de interes comunitar Specii de animale şi plante care necesită o protecţie strictă

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

a. prin numele speciei ori al subspeciei, sau b. prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei

părţi din acel taxon.

a). ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CHIROPTERA Rhinolophidae

- Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius) - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă) - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă) - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)

Vespertilionidae - Barbastella barbastellus (Liliacul cârn) - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi) - Myotis bechsteinii (Liliac cu urechi mari) - Myotis blythi (Liliac comun mic) - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi) - Myotis dasycneme (Liliac de iaz) - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu) - Myotis myotis (Liliac comun)

CARNIVORA Canidae

- Canis lupus (Lup) Ursidae

- *Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae

- *Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Vormela peregusna (Dihor pătat)

Felidae - Felis silvestris (Pisica sălbatică) - Lynx lynx (Râs)

REPTILE TESTUDINATA Testudinidae

- Testudo hermanni (Ţestoasa de uscat bănăţeană) SAURIA Lacertidae

- Lacerta agilis (Şopârla cenuşie)


156

- Lacerta vivipara panonica (Şopârla de munte) - Lacerta viridis (Guşter) - Podarcis muralis (Şopârla de zid)

OPHIDIA Colubridae

- Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap) - Natrix tessellata (Şarpe de apă)

Viperidae - Vipera ammodytes (Vipera cu corn)

AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae

- Triturus cristatus (Triton cu creastă) ANURA Discoglossidae

- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

Ranidae - Rana dalmatina (Broasca de pădure)

Bufonidae - Bufo viridis (Broasca râioasă verde)

PEŞTI PERCIFORMES Percidae

- Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci)

- Cerambyx cerdo (Croitor) - Lucanus cervus (Rădaşca) - *Rosalia alpina (Croitorul alpin)

b). PLANTE PTERIDOPHYTA Aspleniaceae

- Asplenium adulterinum (Feriguţa, Ruginiţa) ANGIOSPERMAE Cyperaceae

- Eleocharis carniolica Iridaceae

- Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Liliaceae

- Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Orchidaceae

- Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)


157

ANEXA 11B

SPECII DE INTERES NAŢIONAL Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

1. prin numele speciei ori al subspeciei, sau 2. prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din

acel taxon. a). ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE INSECTIVORA Soricidae

- Neomys anomalus (Chiţcan de apă) PĂSĂRI FALCONIFORMES Falconidae - Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel) CORACIFORMES Upupidae - Upupa epops (Pupăza) PICIFORMES Picidae - Picus viridis (Ghionoaia verde) - Jynx torquilla (Capîntortură) PASSERIFORMES Motacilidae - Motacilla spp. (Codobatură) Cinclidae - Cinclus cinclus (Mierla de apă, Pescărel negru) Turdidae - Monticola saxatilis (Mierla de piatră)

Emberizidae - Emberiza cia (Presura de munte)

Sittidae - Sitta europaea (Scortarul, Toiul) Corvidae - Corvux corax (Corbul) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraş) - Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe, Florinţi)

REPTILE SAURIA


158

Lacertidae - Lacerta praticola (Şopârla de luncă)

Anguidae - Anguis fragilis (Năpârca, Şarpele de sticlă) OPHIDIA Viperidae

- Vipera berus (Vipera comună) AMPHIBIA CAUDATA Salamandridae

- Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) - Salamandra salamandra (Salamandra)

ANURA Bufonidae

- Bufo bufo (Broasca râioasă brună) Ranidae - Rana temporaria (Broasca roşie de munte) PEŞTI SALMONIFORMES Salmonidae

- Hucho hucho (Lostriţa) NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)

- Coenonympha leander - Erebia melas carpathicola - Kirinia roxelana - Lemonia balcanica - Pieris ergane - Rileyiana fovea

Orthoptera (Greieri, Coşaşi) - Odontopodisma montana

b). PLANTE Dipsacaceae

- Cephalaria radiata Salicaceae

- Salix bicolor


159

ANEXA 12A

SPECII DE INTERES COMUNITAR Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac

obiectul măsurilor de management

Speciile care figurează în această anexă sunt indicate: − prin numele speciei ori al subspeciei, sau − prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel

taxon. a). ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CARNIVORA Mustelidae

- Martes martes (Jder de copac) - Mustela putorius (Dihor de casă)

ARTIODACTYLA Bovidae

- Rupicapra rupicapra (Capra neagră) AMPHIBIA ANURA Ranidae

- Rana esculenta (Broasca verde de lac) - Rana temporaria (Broasca roşie de munte)

PEŞTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae

- Acipenser ruthenus SALMONIFORMES Cyprinidae

- Barbus barbus (Mreana) PERCIFORMES Percidae

- Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae

- Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae

- Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA


160

CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae

- Astacus astacus (Rac de râu) b). PLANTE LICHENES Cladoniaceae

- Cladonia subgenus Cladina BRYOPHYTA MUSCI Sphagnaceae

- Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) PTERIDOPHYTA

- Lycopodium spp. (Pedicuţa) ANGIOSPERMAE Amaryllidaceae

- Galanthus nivalis (Ghiocel alb) Asteraceae (Compositae)

- Arnica montana (Arnică) Gentianaceae

- Gentiana lutea (Ghinţura) Liliaceae

- Ruscus aculeatus (Ghimpe)


161

ANEXA 12B

SPECII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ Specii de plante şi de animale de interes naţional ale căror prelevare

din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:

- prin numele speciei ori al subspeciei, sau - prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din

acel taxon. a). ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE LAGOMORPHA Lepuridae

- Lepus europaeus (Iepure de câmp) RODENTIA Sciuridae

- Sciurus vulgaris (Veveriţa) CARNIVORA Canidae

- Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae

- Martes foina (Jder de piatră/Beica) - Mustela nivalis (Nevăstuică) - Meles meles (Bursuc/Viezure)

ARTIODACTYLA Cervidae

- Capreolus capreolus (Căprioara) - Cervus elaphus (Cerb)

Suidae - Sus scrofa (Mistreţ)


162

ANEXA 13 Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului Ştiinţific al Parcului

Naţional Domogled-Valea Cernei (PNDVC)

4. Consiliul Ştiinţific al PNDVC denumit în continuare CŞ are rolul de a îndruma şi supraveghea structurile de administrare special constituite ale Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, respectiv Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei (APNDVC) şi Consiliul Consultativ de Administrare al PNDVC.

5. CŞ este format din 12 persoane, dintre care un preşedinte, un secretar şi 10 membri. Preşedintele şi secretarul se aleg prin votul membrilor. Componenţa CŞ este cea propusă de APNDVC, avizată de Academia Română şi aprobată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin ordin de ministru.

6. Membrii CŞ pot fi înlocuiţi în următoarele situaţii: a. un membru doreşte să se retragă din proprie iniţiativă, b. unul din membrii nu a participat la trei întâlniri de lucru consecutive, c. un membru a întreprins acţiuni care contravin principiilor pe care se

bazează managementul parcului. În această situaţie toţi ceilalţi membrii ai CŞ trebuie să fie de acord cu excluderea celui în cauză.

7. În situaţia în care un membru al CŞ se retrage sau trebuie înlocuit, în urma consultării cu membrii CŞ, APNDVC înaintează noi propuneri spre aprobare conform prevederilor legale.

8. Pentru operativitate şi menţinerea unor costuri reduse pentru organizarea întâlnirilor de lucru, se recomandă ca numărul membrilor CŞ să nu fie mai mare decât cel aprobat în componenţa actuală.

9. CŞ evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management şi prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări. În acest scop, CŞ:

a. ţine permanent legătura cu APNDVC, b. ia notă de problemele majore ale PNDVC şi propune soluţii pentru

rezolvarea lor, c. analizează periodic, în plen, de două ori pe an, activitatea APNDVC şi

aprobă raportul de activitate, d. avizează realizarea de obiective pentru anul viitor, în cadrul obiectivelor

planului de management al PNDVC, e. aprobă realizarea unor obiective punctuale în afara celor din planul de

management al PNDVC, f. analizează şi rezolvă problemele legate de PNDVC, ridicate de diferite

instituţii sau organizaţii, g. colaborează cu Consiliul Consultativ al PNDVC.

10. CŞ dezbate problemele prezentate la sesiunea de lucru şi propune soluţii, solicită rezolvare pentru cele nesoluţionate şi îşi exprimă acordul cu privire la propunerile APNDVC sau ale altor instituţii/organizaţii cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.


163

11. Membrii Consiliului Ştiinţific au rolul de a sprijini Administraţia Parcului în elaborarea Planului de Management în vederea aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

12. În vederea luării unor decizii corecte de către membrii Consiliului Ştiinţific, Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei are obligaţia de a furniza direct informaţiile necesare exprimării unui punct de vedere de către membrii Consiliului Ştiinţific şi de a raporta în mod direct şi urgent membrilor Consiliului Ştiinţific asupra oricăror probleme majore ivite în exerciţiul de administrare al parcului naţional.

13. CŞ poate lua decizii astfel: a. prin majoritatea simplă, dacă la începutul şedinţei nu s-a hotărât în alt

sens , b. prin două treimi din membrii prezenţi dacă se exprimă puncte de vedere

cu privire la lucrări sau activităţi care urmează să se facă în parc şi la aprobarea raportului anual.

14. CŞ se întruneşte în sesiuni de lucru ordinare, de două ori pe an, pe cât posibil în prima decadă a lunii martie şi în prima decadă a lunii noiembrie, cât şi în sesiuni de lucru extraordinare, atunci când apar situaţii deosebite. Consiliul Ştiinţific poate fi convocat şi în afara celor două întălniri anuale, dacă este nevoie.

15. CŞ poate derula sesiunea de lucru în condiţiile în care sunt prezenţi minim jumătate plus unu din membrii săi.

16. Între întâlniri, în cazul în care este nevoie de avizul CŞ pentru anumite activităţi/hotărâri ale APNDVC, acest aviz se obţine în baza acordului scris al majorităţii simple al membrilor CŞ.

17. La sesiunile de lucru pot fi invitaţi în calitate de observatori, reprezentanţi ai unor instituţii/ organizaţii sau persoane fizice direct interesate de activităţile APNDVC şi situaţia PNDVC precum şi personalul APNDVC şi reprezentanţi ai Consiliului Consultativ. Participarea acestora se supune la vot înainte de începerea sesiunii de lucru.

18. Sesiunile de lucru se convoacă de către preşedintele şi secretarul CŞ în urma consultării cu APNDVC şi cu membrii CŞ asupra perioadei, locului întâlnirii, agendei de lucru şi asupra persoanelor invitate, solicitând în acest sens APNDVC şi altor parteneri/colaboratori în activităţile PNDVC rapoarte şi informări privind activitatea desfăşurată şi problemele deosebite.

19. Cheltuielile întâlnirilor de lucru, respectiv transport, cazare, masă, se decontează de către APNDVC.

20. Regulamentul de organizare şi funcţionare, poate fi modificat cu acordul a două treimi din membrii CŞ.

21. CŞ emite adrese oficiale către factorii interesaţi în problemele legate de PNDVC, adrese şi rapoarte către autoritatea centrală de protecţia mediului, scrisori către instituţii şi organizaţii pe hârtie cu antet, cuprinzând sigla PNDVC semnate de către preşedintele şi secretarul CŞ sau persoane delegate de aceştia. Adresele şi scrisorile vor purta ştampila CŞ. Documentele oficiale şi corespondenţa CŞ vor fi înregistrate într-un registru de intrări-ieşiri.

22. Procesele verbale ale întâlnirilor CŞ se înaintează de CŞ către APNDVC şi către Autoritatea Publică Centrală de Protecţia Mediului.


164

23. APNDVC v a prezenta prin intermediul CŞ un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acţiunile întreprinse în baza planului de management.

24. Prezentul Regulament are la bază prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Ordinului MMGA 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.


165

ANEXA 14 Regulament de ordine interioară şi funcţionare al Consiliului Consultativ CAP.I Rolul Consiliului Consultativ de Administrare

1. Conform Ordinului MMGA nr.939/06.10.2005 Consiliul Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei funcţionează ca organism consultativ al structurii de administrare a PNDVC în baza unui Regulament de organizare şi funcţionare propriu.

2. Consiliul Consultativ de Administrare trebuie să permită implicarea principalilor factori interesaţi în procesul de stabilire a modului în care se gospodareşte Parcul Naţional, pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.

CAP.II Organizarea Consiliului Consultativ de Administrare

1. Consiliul Consultativ de Administrare este compus din reprezentanţi ai persoanelor juridice propuse de către structura de Administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi agreate de conducerea instituţiilor nominalizate prin Ordinul MMGA nr.939/06.10.2005.

2. Consiliul Consultativ de Administrare este alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, autorităţilor administrativ teritoriale şi ai comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe în perimetrul ariei protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea de protecţie, conservare şi dezvoltare durabilă a zonei.

3. Lista instituţiilor/organizaţiilor/asociaţiilor este prezentată în anexa 1 la prezentul regulament.

4. Consiliul Consultativ de Administrare este condus de un Comitet de Conducere, format din trei persoane :

- preşedinte - membru - secretar

5. Alegerea celor trei reprezentanţi ai Comitetului de Conducere se face la propunerea şi respectiv prin votarea de membrii CCA la prima şedinţă a acestuia.

6. Activitatea Comitetului de Conducere este onorifică. 7. Membrii CCA pot fi înlocuiţi în următoarele situaţii :

- un membru doreşte să se retragă, cu acordul instituţiei/organizaţiei/asociaţiei pe care o reprezintă, atunci când consideră că nu le mai poate reprezenta interesele,

- neparticiparea la trei şedinţe consecutive al CCA, - unul din membrii CCA a întreprins acţiuni ce contravin principiilor pe care

se bazează managementul parcului. În această situaţie toţi ceilalţi membrii ai CCA trebuie să fie de acord cu excluderea celui în cauză.


166

8. În situaţia în care unul din membrii CCA se retrage sau trebuie înlocuit, instituţia/organizaţia/asociaţia numeşte un alt membru care să-i reprezinte interesele.

CAP.III Funcţionare

3. CCA se întâlneşte semestrial de regulă la o dată anterioară Consiliului Ştinţific pentru :

a. informarea membrilor cu privire la activităţile realizate, b. informarea membrilor cu privire la evenimentele principale, c. propunerea şi dezvoltarea de soluţii posibile de management, d. informarea membrilor cu privire la problemele comunităţilor, deţinătorilor

de terenuri din zona parcului, e. expunerea punctelor de vedere ai factorilor interesaţi în legătură cu

activităţile de pe raza ariei protejate. 4. CCA dezbate problemele reprezentate şi propune soluţii care vor fi concretizate

printr-un Proces verbal ce va fi înaintat Consiliului Ştiinţific pentru dezbatere, rezolvare şi obţinerea acordurilor necesare.

5. CCA se poate întruni şi în afara celor două sesiuni în următoarele situaţii : a. la solicitarea administraţiei ariei protejate, b. la solicitarea a două treimi din membrii consiliului.

6. CCA poate să-şi desfăşoare şedinţele de lucru în cazul în care sunt prezenţi minim jumătate plus unu din membrii săi.

7. La şedinţele de lucru ale CCA pot fi invitaţi în calitate de observatori instituţii/organizaţii sau persoane fizice direct interesate de activităţile APNDVC şi situaţia PNDVC după ce se cere în prealabil acordul Comitetului de Conducere şi al membrilor CCA.

8. Întâlnirile CCA se convoacă de preşedintele şi secretarul Comitetului de Conducere în urma consultării APNDVC asupra perioadei, locului, agendei de lucru şi asupra persoanelor invitate, solicitând APNDVC, membrilor şi altor parteneri/colaboratori rapoarte şi informări privind activitatea desfăşurată şi problemele deosebite.

9. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCA poate fi modificat cu acordul a două treimi din membrii CCA.

10. APNDVC are obligaţia de a prezenta Comitetului de Conducere rapoarte semestriale corecte şi complete privind starea PNDVC, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acţiuni întreprinse.

11. CAP. IV Baza legală

OUG 57 din 29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Art. 18 (1)Administrarea ariilor protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin a. Structuri de administrare special constituite cu personaliatate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.


167

Art. 19 (1) Pe lângă structurile de administrare special constituite se înfinţează Consilii Consultatative de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguuvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri, sau au interese în perimetru ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protrecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. (2) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. (3) Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un Consiliu Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.


168

BIBLIOGRAFIE

1. Badea, L. şi alţi –Valea Cernei, Studiu de geografie, Ed. Academiei, Bucureşti, 1981 2. Boşcaiu, N. – Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Ed. Academiei

RSR, Bucureşti,1971 3. Bujoreanu, G., Popescu, C.P. – Rezervaţia naturală Domogled, Ocrot. Nat., 10,

1966 4. Cristescu, I. – Tezaurul Cernei, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1978 5. Decu, V., Murariu, D., Gheorghiu, V., - Chiroptere din România, Bucureşti, 2003 6. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş Iovu, A. –

Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005 7. Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, C., Chiţu, C., Opriş, M., - Geografia solurilor

României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968 8. Oarcea, Z. – Valea Cernei, Ghid turistic, Ed. U. C. F. S. , Bucureşti 1965 9. Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V.,

Mihăilescu, S., - Lista Roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, 1994 10. Negrea, Şt., Negrea. A. – Ad Aquas Herculis Sacras, Ed. Timpul, Reşiţa 2002 11. Niculescu, Gh., – Munţii Godeanu. Studiu geomorfologic, Ed. Academiei

R.P.Române, Bucureşti, 1965 12. *** Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Naţional

de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti, 2005 13. *** Societatea Lepidopterologică România - Entomofauna Parcurilor Naţional

Retezat şi Valea Cernei, Cluj, 1997 14. *** Studiu de fundamentare pentru Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei,

Bucureşti 1993 15. *** Studiu de sistematizare şi organizare a Parcului Naţional Domogled-Valea

Cernei, Timişoara, 1992 16. *** Studiu preliminar priind înfiinţarea parcului naţional al Văii Cernei, I.C.A.S.,

Bucureşti, 1977 17. *** Institutul de Geografie Bucureşti, Valea Cernei, Studiu Geografic 18. *** Îndrumări tehnice privind gospodărirea şi ocrotirea parcurilor naţionale…,

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului înconjurător, Bucureşti, 1990 19. *** Amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice: Băile Herculane, Mehadia, Baia de

Aramă, Tarniţa, Padeş

planul de managementplanul de management al parcului nacional domogled-valea cernei 2 1.2. scopul _i...

Documents