regatul akkadian si imperiul asirian

7/23/2019 Regatul Akkadian Si Imperiul Asirian

1/5

REGATUL AKKADIAN SI IMPERIUL ASIRIAN

Referat

Istoria Akkad-ului incepe in mileniul III i.e.n., atunci cand in partea de nord

a Mesopotamiei se infiltreaza triburi semite de pastori pe teritoriul populat la


2/5

vremea aceea de sumerieni.1In jurul anului 26 i.e.n are loc o prima confruntare

intre cele doua popoare, sumerienii reusind sa invin!a si sa asimileze triburile

akkadiene. "u peste mult timp, #u!alza!!isi pune stapanire peste aproape intre!ul

$umer si face din %ruk capitala sa.

&ar succesul nu a durat mult. $ar!on ii infran!e in lupta oastea lui

#u!alza!!isi, apoi cucereste pe rand orasele %r, 'ninnu si %ma si reface orasul

(is, care fusese distrus, unificand astfel intre!ul tinut dintre )i!ru si 'ufrat.

&upa aceasta, $ar!on intareste puterea de stat, creaza o armata permananta

care numara *+ de oameni si or!anizeaza campanii de jaf impotriva popoarelor

vecine. Mai tarziu, oastea lui $ar!on intreprinde o serie de campanii in tinutul

'ufratului mijlociu, al $iriei si in muntii )aurus, dar si in tinuturile unite din 'lam,

cand au fost facuti prizonieri carmuitorii si demnitarii acestor tinuturi.2

$tatul acesta vast a fost sprijinit de o mare parte a aristocratiei sclava!iste,

deoarece crearea unui asemenea stat unificat servea intereselor ei. Insa masele

populare din $umer au suferit din cauza ju!ului impus de statul Akkad. Astfel, in

timpul batranetii lui $ar!on au avut loc doua rascoale, cea din urma fiind inabusita

de Rimus, fiul mai mic al lui $ar!on, care ii luase tronul dupa moartea tatalui sau.

In urma victoriilor, unitatea statului a fost asi!urata pentru cateva decenii.

&ar Rimus a cazut victima unui complot la curte, cand fratele sau mai mare, pe

nume Manistusu s-a otarat sa se foloseasca de dreptul la tron in calitate de fiu

mai mare al lui $ar!on.

$tatul Akkad a ajuns la perioada de !lorie in timpul domniei lui "aram-$in

22-22*+/, fiul lui Manistusu. Acesta reuseste sa inabuseasca inca o rascoala,

intarind unitatea statului sclava!ist. 'ra un re!e ambitios, care isi dorea e!emonia

asupra tuturor tarilor cunoscute atunci. $i intr-adevar, a cotropit un teritoriu imens.

Izvoarele vorbesc despre victoria lui "aram-$in asupra a noua armate in decursul

aceluiasi an. $tatul Akkad reuseste sa supuna micile state si triburi din 'lam si din

muntii 0a!ros, )inutul Mari, de pe cursul mijlociu al 'ufratului, ostirile lui "aram-

$in ajun!and pana in muntii Armeniei si (urdistanului.

In ultimii ani de domnie, "aram-$in a dus o lupta crancena impotriva

dusmanilor, continuata de fiul sau, $ar!alisarri. )riburile semite ale amorritilor si

cele ale !utilor inaintau amenintator spre Akkad.

1 Sabatino Moscati, Vechi imperii ale orientului, Bucuresti, 1982.

2 Istoria universala, vol. I, Bucuresti, 1958.

3 Ibidem.


3/5

'istenta unui numar mare de sclavi si de muncitori cu ziua a constituit o

mare primejdie, fiindca multi dintre acestia proveneau din triburile razboinice din

muntii de la rasarit si din stepele de apus. Astfel, a izbucnit o rascoala, care a

contribuit decisiv la destramarea statului Akkad.+

In jurul anului 22 i.e.n., Mesopotmaia a fost cucerita de !uti, care au

devastat si jefuit orasele bo!ate din $umer si Akkad. &ominatia !utilor a durat

pana in 21 i.e.n. &upa aceasta perioada, re!ii %r-"ammu 3i $ul!i din a treia

dinastie din %r cca 2112-2+ i.e.n/ au domnit asupra celor mai importante ora3e

din $umer 3i a unei p4r5i considerabile din Re!atul Akkad, autoproclamndu-se

7re!i ai $umerului 3i Akkadului8. &ar, sub domnia lui 9ursin, fiul lui $ul!i

1:-1: i.e.n/, triburile de amorriti din apus si elamiti din rasarit se infiltreaza

in $umer si Akkad si re!atul se prabuseste.*

In locul statului unic al $umerului si Akkad-lui, au aparut doua re!ate

intemeiate de triburile amorrite; la nord, in Akkad, s-a constituit un stat cu capitala

la Isin, iar in sud un alt re!at cu capitala la #arsa.6


4/5

9abilonul. Adadnirari I cca 1*-12* i.?r./ a etins re!atul, cucerind din

teritoriile 9abilonului 3i devenind cunoscut drept 7re!ele tuturorC. Asiria a Dnceput

s4 se transforme Dntr-o veritabil4 putere militar4, cu o armat4 bine pre!atita Dn sec.

=III, in timpul domniei re!ilor $almaneser I 12+- 12+* i.?r./ si )ukulti-"inurta

I cca 12+-12: i.?r./. Eaptele acestuia din urm4 au fost imortalizate in 'popeea

lui )ukulti-"inurta, care a servit ca model pentru cultul suveranilor asirieni

ulteriori.

In jurul anului 11, )i!latpalassar I invadeaza la nord Anatolia, cucereste

re!iunea nairi-lor si ajun!e la Marea "ea!raF patrunde la vest in $iria, o strabate si

ajun!e la Mediterana.Re!ele acesta asirian a fost un adevarat ziditor de imperiu,

iar re!atul lui era cel putin e!al in importanta cu acelea ale ittitilor sau e!iptenilor

din veacurile trecute.:

Insa aramenii, pe care !eniul militar al lui )i!latpalassar ii tinuse in frau, s-

au dovedit prea puternici pentru urmasii lui. Aramenii n-au intampinat nici o

rezistenta si s-au infiltrat din ce in ce mai mult in re!iunile despre care asirienii le

pretinsesera ca le apartin. )imp de aproape un secol si jumatate dupa moartea lui

)i!latpalassar, Asiria a fost impinsa inapoi in tara ei de bastina, pe )i!ru, si a jucat

rolul unei puteri de mana a doua, in timp ce aramenii si-au continuat cucerirea

$iriei si a Mesopotamiei de "ord si au intemeiat numeroase state-cetati.

%n nou re!e asirian a aparut in persoana lui Asurdan II -12 i.?r./. Ba

un vrednic urmas al lui )i!latpalassar I, mai inainte de toate, el a reor!anizat

fortele militare si economice ale Asiriei, apoi a inceput sa recucereasca din partile

aramenice ale Mesopotamiei.Bei * re!i care au urmat lui Asurdan II - Adadnirari II

12-: i.?r./, )ukulti-"inurta II :-::+ i.?r./, Asurnasirpal II ::-:* i.?r./

si $almanasar III :*-:2+ i.?r./ par sa fi fost stapaniti de o sin!ura dorinta, aceea

de infran!ere a aramenilor si recucerirea teritoriului lor.

In secolul al >III-lea, )i!latpalassar al III-lea este victorios peste tot in afara

!ranitelor; a invins in nord puternicul stat al urartei-lor, patrunde in Asia Mica, in

$iria si -lea 26-22/ cucereste $amaria, iar $ar!on al II-lea 21-

*/ o serie de alte orase si state sirio-palestiniene.

Bulmea epansiunii asiriene este atinsa in secolul al >II-lea i.e.n. Armatele

re!elui Assaradon patrund in '!ipt si il cuceresc. &ar ocupatia dureaza mai putin

de 2 de ani, caci populatia iranica a mezilor, in alianta cu babilonienii, asalteaza

8 Sabatino Moscati, Vechi imperii ale orientului, Bucuresti, 1982.


5/5

prin surprindere imperiul asirian. In 612 i.e.n. cade capitala "inive, iar Asiria se

prabuseste.

Asiria, nenorocirea natiunilor timp de multe secole, a incetat sa mai eiste,

iar cetatenii ei aveau sa sufere acelasi tratament crud pe care conducatorii lor il

aplicasera multor alte popoare in trecut.

BIBLIOGRAFIE

1. http://istoriireasite.!or"press.co#/2$11/$5/$8/reatul%a&&a"%si%a%treia%"inastie%"in%ur/, 3.11.13

2. Istoria universala, vol. I, Bucuresti, 1958.

3. Moscati, Sabatino, Vechi imperii ale orientului, Bucuresti, 1982.

9 Ibidem.
http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/05/08/regatul-akkad-si-a-treia-dinastie-din-ur/http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/05/08/regatul-akkad-si-a-treia-dinastie-din-ur/http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/05/08/regatul-akkad-si-a-treia-dinastie-din-ur/http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/05/08/regatul-akkad-si-a-treia-dinastie-din-ur/

regatul akkadian si imperiul asirian

Documents