imperiul persan

2
Timp de aproape 200 de ani Imperiul Persan s-a 'intins 'intre Egipt -5i India, asigurdnd un mediu relativ stabil pentru dezvoltarea civilizafiei. mterior, dupii un declin rapid, el s-a priibu-5it 'in fafa puterii lui Alexandru cel Mare. O Imperiul Persan in perioada sa de glorie ~i cele 20 de regiuni administrative in care era divizat, cunoscute sub numele de satrapii. O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia per- sana sus1inea ca omul poate alege intre bine ~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, se spunea ca du~manii Persiei reprezentau raul. in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:, cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare de pe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei, Cresus,era pe punctul de a fi ars pe rug, dar a fast crutat in ultima clipa:de Cyrus. Pavestea paate fi adeva:rata: deaarece se ~tie ca: Cyrus era un am generas. Cyrus a extins apai sta:panirea per~ilar in nard pana: la Marea Caspica:~i a purtat a serie de campanil in partea de est, dincala de muntil Hindu Ku~. Extinderea grani~elor Fiullui Cyrus, CambysesII (529-522 i.Hr.), a dus la capa:t praiectul tata:lui sa:u de'a invada , Egiptul, reu~ind sa:-lcucereasca: in intregime, fapt unic in lunga sa istarie. incerca:rile per~ilar de a se extinde mai departe in Libia ~i Etiapia nu au fast incu- nunate de succes; spre sfar~itul damniei sale, Cambyses 11a fast preacupat indeasebi de aparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tir- ile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~i altar supu~i. Situatia se afla inca:intr-unpunct critic in mamentul in care a survenit maartea ~ lui Cambyses. El nu a la:sat nici un descendent ~ direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~ Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~ C 1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asiei aveau deja o vechime considerabil~ cand triburile nomade ale mezilor ~i per~ilor au p~rasit stepele pentru a veni in Podi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudul M~rii Caspice; per~ii s-au a~ezatin partea de sud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunos- cut~ sub numele de Golful Persic. De~i in gen~ral erau mai putin dezvoltati decat popoarele invecinate -de exemplu asirienii - ei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian, care a supravietuit pan~ in ziua de azi. La inceput mezii erau mult mai putemici ~i s-au constituit intr-o uniune de triburi, cu ca- pitala la Ecbatana,pretinzand uneori per~ilor s~ le pl~teasc~ tribut. Dar mezii, la randullor , au fost vasali putemicilor asirieni, pan~ cand regele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cu caldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i in cele din urm~ i-au distrus pe asirieni. Cyrus cel Mare Suprematia mezilor a fost de scurt~ durat~. Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor, care mai tarziu a dat na~tereunui conduc~tor de geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529 i.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus a inceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i in cele din urm~ a cucerit un imperiu care cuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici (as~zi Turcia). Dar acestaera doar inceputul. Planul de baza al ara~ului Persepolis (st6nga). Persepolis era mai degraba un centru ceremonial dec6t o capitala. Situat ;ntr-o regiune muntoasa, printre ruinele sale (dreapta) se numara o cazarma ~i o trezorerie; restul cladirilor reprezinta sali pentru banchete ~i ceremonii regale. " ~ 13

Upload: gruianul

Post on 15-Feb-2017

783 views

Category:

Documents


13 download

TRANSCRIPT

Page 1: Imperiul persan

Timp de aproape 200 de ani

Imperiul Persan s-a 'intins

'intre Egipt -5i India, asigurdnd

un mediu relativ stabil pentru

dezvoltarea civilizafiei.

mterior, dupii un declin rapid,

el s-a priibu-5it 'in fafa puterii

lui Alexandru cel Mare.

O Imperiul Persan in perioada sa de glorie~i cele 20 de regiuni administrative in careera divizat, cunoscute sub numele de satrapii.

O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia per-sana sus1inea ca omul poate alege intre bine~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, sespunea ca du~manii Persiei reprezentau raul.

in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:,cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare depe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei,Cresus, era pe punctul de a fi ars pe rug, dara fast crutat in ultima clipa: de Cyrus. Pavesteapaate fi adeva:rata: deaarece se ~tie ca: Cyrusera un am generas. Cyrus a extins apaista:panirea per~ilar in nard pana: la MareaCaspica: ~i a purtat a serie de campanil inpartea de est, dincala de muntil Hindu Ku~.

Extinderea grani~elorFiullui Cyrus, Cambyses II (529-522 i.Hr.), adus la capa:t praiectul tata:lui sa:u de'a invada ,Egiptul, reu~ind sa:-l cucereasca: in intregime,fapt unic in lunga sa istarie.

incerca:rile per~ilar de a se extinde maideparte in Libia ~i Etiapia nu au fast incu-nunate de succes; spre sfar~itul damniei sale,Cambyses 11 a fast preacupat indeasebi deaparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tir-ile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~ialtar supu~i. Situatia se afla inca: intr-unpunctcritic in mamentul in care a survenit maartea ~lui Cambyses. El nu a la:sat nici un descendent ~direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~

C 1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asieiaveau deja o vechime considerabil~cand triburile nomade ale mezilor ~i

per~ilor au p~rasit stepele pentru a veni inPodi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudulM~rii Caspice; per~ii s-au a~ezat in partea desud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunos-cut~ sub numele de Golful Persic. De~i ingen~ral erau mai putin dezvoltati decatpopoarele invecinate -de exemplu asirienii -ei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian,care a supravietuit pan~ in ziua de azi.

La inceput mezii erau mult mai putemici ~is-au constituit intr-o uniune de triburi, cu ca-pitala la Ecbatana, pretinzand uneori per~ilors~ le pl~teasc~ tribut. Dar mezii, la randullor ,au fost vasali putemicilor asirieni, pan~ candregele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cucaldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i incele din urm~ i-au distrus pe asirieni.

Cyrus cel MareSuprematia mezilor a fost de scurt~ durat~.Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor,care mai tarziu a dat na~tere unui conduc~torde geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529i.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus ainceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i incele din urm~ a cucerit un imperiu carecuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici(as~zi Turcia). Dar acesta era doar inceputul.

Planul de baza al

ara~ului Persepolis(st6nga). Persepolisera mai degraba uncentru ceremonialdec6t o capitala.Situat ;ntr-o regiune

muntoasa, printreruinele sale (dreapta)se numara o cazarma~i o trezorerie; restulcladirilor reprezintasali pentru banchete~i ceremonii regale.

"

~

13

Page 2: Imperiul persan

IMPERIUL PERSAN

00 Basoreliefurilepersane arata caplatitorii de tributveneau din toate

col,urile imperiuluiin Persepolis. Mezii.cu palarii rotunde. ~iper~ii. cu palarii cupliuri. in imaginea desus. Darius I ~i fiulsau prezidau

audien,e (stanga).

banilor (0 inventie provenind din Lydia), subforma unor monede standardizate de aur. Afost remarcabil faptul c;l un imperiu atat defragil (cel mai mare de pan;l atunci) a reu~its;l su'i'ravietuiasc;l aproape 200 de ani.Imperiul a ajuns cel mai 1ntins in timpul luiDarius. in 512 i.Hr. el a traversat Bosforulincercand f;lrn succes s;l 1nving;l triburilenomade scite aflate dincolo de Dun;lre. 20 deani mai tarziu el reface itinerariul, reu~ind s;locupe Tracia, pan;l la granitele Macedoniei.

Puternica GrecieDup;l ce in;lbu~ise o revolt:l a ora~elor gre-ce~ti din Asia Mic;l, Darius era hot:lcit s;lactioneze impotriva grecilor de pe continent;dar 1n 490 i.Hr. armata trimis;l cu scopul de a-i pedepsi pe atenieni pentru ajutorul dat gre-cilor din Asia, a fost invins;l in b;lt:llia de laMaraton. Aceasta era 0 infcingere de mic;limportant;l, ~i Xerxes (486-465 i.Hr.); fiulluiDarius, a preg;ltit 0 invazie la scarn mult maimare, al c;lrei rezultat a fost dezastruos;b;lt:lliile au fost purtate la Salamina (480i.Hr.),Plataea ~i Mycale (479 i.Hr). pan;l la urm;l,Persia a hot:lcit s;l fac;l pace (446 i.Hr.).

Per~ii erau c;ll;lreti buni, dar infanteria lorera mult mai slab;l decat cea a hoplitilor (sol-dati pede~tri) greci. Mercenarii greci au jucatun rol important in revoltele ~i rnzboaielecivile dintre gruparile rivale pentru putere ~icare tulburau imperiul. in ciuda unei revi-gornri, in timpul lui Artaxerxes III (358-338i.Hr.), imperiul era intr-un vizibil declin ~i eraevident ca doar luptele dintre statele grece~tiil fereau de atacul unor du~mani putemici.

Darius III (336-330 i.Hr.) a avut ne~ansa saajunga rege tocmai cand amenintarea greacadevenea realitate ~i Alexandru Macedon(Alexandru cel Mare) i~i incepea spectacu-loasa cariern.

descendenta din dinastia Ahemenizilor ~i afost acceptat de armata ca fiind noul rege.Doar dupa doi ani de campanii intense el areu~it sa suprime toate revoltele ~i sa readucapacea In imperiu.

in prirnii ani ai dornniei sale, Darius 1 (522-486 lHr.) a reu~it sa extinda frontiereleimperiului pana la raul Indus. Apoi a decis cae necesar un proces de reorganizare ~i con-solidare. Continuand opera Marilor Regi carel-au precedat, el a dat Imperiului Persanforma ~i institutiile caracteristice.

'lUn imperiu cosmopolit

La fel ca asirienii, per~ii aveau supu~i foartediferiti din punctul de vedere allimbii pe careo vorbeau, al obiceiurilor ~i religiei. Dar Intimp ce asirienii ~i-au impus suprematia printeroare, per~ii au Incercat sa lmpace diferitelegruptiri de supu~i. Personalitatile locale Incer-cau sa guvemeze cat mai bine cele 20 desatrapii (regiuni administrative) In care DariusImpartise imperiul. Obiceiurile, legile ~i insti-tutiile publice erau respectate ~i toate religiileerau tolerate; un exemplu faimos 11 constituiereconstruirea unui templu din Ierusalim, carefusese distrus de babilonieni.

Toti supu~ii imperiului serveau In armatapersana, care a devenit o forta cosmopoli~.Un sistem bine dezvoltat de drumuri sustineacomertul ~i comunicarea; statiile de po~ta uni-form amplasate permiteau curierilor sa schim-be caii ~i sa ajunga pana In cele mai izolatecolturi ale imperiului In cateva saptamani.Prosperitatea a fost promovata prin folosirea

Istorie universal;l 7- CMLIZA11A GREACA Istorie universal;l ~ -ALEXANDRU CEL MARE