Referenţialul de evaluare a competenţelor liceenilor în cadrul evaluării semestriale: aspecte generale şi specifice

Aspecte generaleActivitâţile de control al factorilor evaluării vizează în principal relaţia dintre profesor şi

obiectul evaluării-competenţele şi performanţele elevilor, prin determinarea şi realizarea procesului evaluării (Ce se evaluează?) şi a bazei de comparaţie (La ce ne raportăm când evaluăm şi apreciem?)

Ameliorarea evaluării, inclusiv sub aspectul obiectivitătii şi corectitudinii, nu poate fi fără definirea clară a obiectului evaluării şi a sistemului de referinţă la care acesta este raportat. Când se evaluează şi se notează o lucrare scrisă sau un comportament al elevului, profesorul trebuie să ştie cât mai precis ce conţinut şi ce caracteristici ia în considerare şi la ce sistem de referinţâ se raportează când stabileşte nivelul şi sensul performanţelor evaluate. Faptul că nici o tehnică de control al evaluării nu poate fi gândită şi aplicată fără criterii clare de evaluare este atât de evident încât nu mai trebuie pus în discuţie.

De exemplu în multe teste semestriale aplicate la diferite discipline unul din criteriile importante a fost „originalitatea şi creativitatea" cu care elevii abordează o anumită temă. Analiza efectuată a determinat că acest criteriu este considerat de majoritatea profesorilor ca unul cu o pondere însemnată în evaluare. Pe ce se bazează însă această apreciere, concluzie? Reformulăm întrebarea: ce anume solicitări de adaptare şcolară, profesională şi socială impun capacităţi creative sau originalitate? Transferînd într-un plan mai concret, ne putem întreba: în ce măsură „originalitatea şi creativitate constituie criterii „importante" în evaluarea unor elevi dintr-un liceu, indiferent de profil.

Astfel extrem de important şi actual în evaluare rămâne determinarea unui răspuns la întrebarea: „Care este sistemul de referinţă care justifică criteriile de evaluare”. Evident apare şi problema indicatorilor pe baza cărora este efectuată elaborarea concretă a criteriilor de evaluare. Nu este deci suficient să dispunem de criterii şi calificative. Trebuie să avem şi posibilitatea de a sesiza, în comportamentul real de caracteristici care corespund fiecărui criteriu. Trebuie deci să descriem cât mai precis performanţele care, şi în care măsura sunt realizate de elevi, permit evaluarea cantitativă şi calitativă a rezultatelor învăţării.

Aceste probleme se află astăzi în centrul atenţiei cercetării pedagogice, dar şi a atenţia planificatorilor din domeniul învăţământului. În contextul testelor aplicate la evaluările din cadrul tezelor semestriale au fost utilizate numeroase modele de evaluare. Printre cele mai cunoscute şi mai des aplicate este modelul axat pe model care consideră obiectivele educaţionale (operaţionale) esenţiale pentru judecarea rezultatelor învăţării. În aşa fel evaluarea este parte integrantă a procesului educativ, fiind în esenţă o evaluare internă. Acest model aplicat de noi pînă în în sesiunea actuală a pus accentul pe conţinuturi, pe cînd obiectivele sunt deduse dintr-un conţinut prestabilit în curriculum, ceea ce explică accentele cantitativiste şi teoretice ale evaluării. Modelul evaluării sistemice concepe efectuarea evaluării prin" secvenţe ale procesului, în termeni de „intrări" şi „ieşiri" (context, intrare, proces, produs unde rezultatele evaluării fiecărei secvenţe constituie o decizie pentru proiectarea şi evaluarea secvenţelor ulterioare, practic nu este utilizat în cadrul sistemelor instituţionale de evaluare. Modelul evaluării fără obiective, întemeiat pe ipoteza că obiectivele nu sunt criterii semnificative de evaluare, mutâ accentul de pe proces pe efectele sale reale, indiferent că aceste efecte au fost sau nu proiectate acordând prioritate nevoilor (aspiraţiilor) populaţiei şcolare şi modelul evaluării responsabile propune, de asemenea, să se renunţe la evaluarea pe baza unor criterii exterioare ale procesului educaţional şi să se ia în considerare „ceea ce se întâmpla realmente în clasă", ca rezultat al unei acţiunii educative reale şi nu al unor obiective prestabilite din exterior tot nu se utilizează astăzi în cadrul evaluării interne. Esenţial suntem cu toţii preocupaţi de căutarea unor sisteme de referinţă şi a unor modalităţi de evaluare care să armonizeze cât mai bine diferitele funcţii şi diferitele proprietăţi ale evaluării, astfel încât evaluarea să fie şi obiectiva, dar şi semnificativă, şi internă (pedagogică), externă (socială), să îmbine evaluarea procesului cu evaluarea produsului, să asigure concordanţa între evaluarea pe baza obiectivelor interne şi evaluarea pe baza solicitările externe faţă de procesul/sistemul educativ.

1

Dintre soluţiile accesibile profesorului şi unităţii şcolare, analizăm două proceduri de fundamentare a actului de evaluare care pot rezolva în context concret al procesului de învăţământ unele problemele ale evaluării. O primă modalitate este cea a referenţialului de evaluare, menit să ofere domeniului de referinţă pentru obiectivele şi criteriile evaluării ce poate fi construit şi utilizat de către profesor sau la nivelul unităţii de învăţământ. Cea de-a doua modalitate se referă la discriptorii de performanţă, ca indicatori de evaluare şi ca bază a comparabilităţii evaluărilor. Tehnica referenţialelor de evaluare, cât şi formularea criteriilor de evaluare în termenii descriptorilor de performanţă constituie modalităţi utile pentru controlul şi excluderea erorilor subiective de evaluare, în sensul că ele pot diminua mult improvizaţia şi pot oferi o bază obiectivă pentru o evaluare corectă, precum şi punctele de reper necesare mi comparabilitatea evaluărilor efectuate de profesori diferiţi, în unităţi şcolare diferite.

Termenul de referenţial, ca şi tehnica referenţializării sunt, sub aspect teoretic, concepte vehiculate în literatura pedagogică de la noi, cu toate că multe dintre elementele corespunzătoare referenţializării au fost şi sunt prezente în practica evaluării.

Necesitatea construirii referenţialelor de evaluare este o cerinţă elementară a oricărui act de evaluare: aceea de a dispune de un cadru de referinţă unitar la care să poată fi raportate şi evaluate diferitele manifestări ale rezultatelor, astfel încât evaluările să fie semnificative şi comparabile.

În accepţiunea cea mai generală, referenţialul este un sistem structurat de criterii, de punct sau indicatori pe baza căruia se circumscriu, în plan real, dimensiunile, componentele, conţinutul unui anumit profil de formare, ale unui curriculum, ale unui program de educaţie unei profesii-în cazul nostru referenţialul de evaluarela nivel de instituţie, catedră, cadru didactic trebuie construit pe baza competenţelor şi subcompetenţelor(capacităţilor) specifice disciplinelor de studi, indicate concret în curricula disciplinar. Semnificaţia referenţialului este, în esenţă, aceea de sistem de referinţă la care se raportează un proiect sau program de formare şi în funcţie de rezultatele care au fost planificate şi evaluate. Planificate au fost competenţele şi ele trebuie evaluate

De referinţă ca bază a proiectării şi evaluării sunt componente ale unor concepte de circulaţie cvasiuniversală, cum sunt conceptele de tehnologie educaţionala, inginerie a formării, design instrucţional.

Referenţialul de evaluare comporta două dimensiuni:• descompunerea ariei disciplinare în capacităţi(subcompetenţe) în locul unităţilor de conţinut, astfel încât sistemul de referinţa nu mai consta în descrierea cunoştinţelor (conţinutului) la disciplina, ci într-o lista ierarhizata de obiective care descriu capacităţile(subcompetenţele) considera drept constitutive ale unor competenţe sociale (a comunica, a informa şi a se informa, etc.);• stabilirea unui mod de evaluare coerent cu procesul/sistemul educativ, în sensul ca validarea achiziţiilor pe baza criteriilor de reuşită permite un control continuu şi o evaluare formativa(continuă), astfel încât derularea programului de învăţare se poate baza în oricare etapă pe nivelurile atinse de elevi şi, în consecinţă, pe nivelurile accesibile în continuarea programului. Exemplul unei variante de referenţial de evaluare a competenţelor comunicatice

Competenţe caracteristice Situaţii posibile Criterii de reuşităA fi capabil să:- comunice cu altul;- asculte;- dispună de un vocabular apropiat de cel fundamental;- poată utiliza acest vocabular conform cerinţelor exprimării orale.

Toate situaţiile de comunicare orală cu un auditoriu familiar:- solicitarea unor informaţii simple;- formularea de consemne simple;- răspuns simplu la o cerinţa simpla etc.

Producerea unui mesaj care să aibă un sens înţeles de către destinatar.

Referenţialele de evaluare pot fi de evaluare a instituţiei educative, a curriculumului, a elevilor, a profesorilor etc. Fără a aborda toate aceste tipuri de referenţiale, ne vom opri doar asupra celor care au aplicabilitate directă în evaluarea elevilor şi pot fi utilizate ca tehnici de obiectivizare şi de control al evaluării. Referenţialele care fundamentează un proiect pedagogic se construiesc piramidal, într-o ordine care conduce la trei tipuri succesive de referenţiale:

1. Referenţialul de activităţi este forma primară a oricărui tip de referenţial şi constituie ceanai directa cale de a conecta un program de formare cu destinaţia lui exactă, el fiind de fapt uncadru de referinţa, ca un program de formare, un proiect pedagogic care evaluează pe baza

examinării, analizei şi descrierii activităţilor concrete, reale, obiectiv determinate în care efectele formării (cunoştinţe, capacităţi, deprinderi, atitudini) vor fi puse în acţiune. De aceea, referenţialul

2

de activităţi este elaborat cale inductivă, empirică. El se construieşte practic pornind de la „descrierea fizică" a sarcinilor învăţării şi anume de la descrierea activităţilor concrete în care se vor practica competenţele dobândite de „beneficiarii" programului de formare. Referenţialul de activităţi nu cuprinde conţinuturi ale învăţării şi nici măcar obiective educaţionale, ci liste de activităţi(corelate direct cu competenţele sau subcompetenţele, în dependenţă de etapa evaluării), descrise în forma în care ele sunt realizate practic de elevii formaţi pentru a le realiza.

2. Referenţialul de competenţe este primul pas al trecerii de la „descrierea fizica" asarcinilor învăţării, la dezvăluirea componentelor psihologice (mecanisme şi conţinuturi aleînvăţării) implicate de realizarea practică a activităţilor specificate în referenţialul de activităţi.Competenţele din referenţialul de competenţe descriu deci cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile necesare la moment societăţii. In Franţa, de exemplu, sistemul referenţialelor de formare şi de evaluare a competenţelor a fost introdus prin cooperare între Ministerul Educaţiei Naţionale şi ministerele economice interesate în descrierea foarte clară a competenţelor ce trebuie formate prin programele de formare inclusiv profesională. Ele alcătuiesc profilul de formare „le savoir faire", dublat de „le savoir être" (motivaţional şi atitudinal) care deosebesc pe profesionist de diletant. Obiectivele şi conţinutul unui proiect pedagogic se definesc şi se evaluează pe baza competenţelor dezvăluite şi definite prin analiza activităţilor pe care cel care învaţă (elevul) va trebui să fie capabil a le realiza după parcurgerea programului de formare.

3. Referenţialul de formare este o sinteză orientată pedagogic a celorlalte două tipuri de re-ferenţiale, în sensul că reprezintă transpunerea într-un program pedagogic concret a procesului prin care pot fi dobândite competenţele anterior definite. Un referenţial de formare cuprinde, de regulă, următoarele:

-obiectivele programului, care sunt, în acest context, expresia pedagogică observabilă şi măsurabilă a rezultatelor anticipate (a competenţelor) în baza cărora programul se realizează;

-conţinutul programului, adică ansamblul de cunoştinţe, deprinderi şi capacităţi cognitive şi acţionale(competenţele) ce vor fi asimilate prin programul proiectat;

-metodele şi mijloacele pedagogice prin care obiectivele şi conţinutul vor fi transpuse în achiziţii ale celor cuprinşi în programul de formare.

Referenţialul, ca şi tehnica referenţializării, urmăresc, în primul rând, să scoată evaluarea de sub influenţa arbitrariului, a opiniilor subiective, pentru a o plasa în sfera unor repere obiective şi relevante sub raport pedagogic şi social şi este un instrument ancorat în real,care vizează în mod explicit un sistem de referinţă circumscris de cadrul real în care rezultatele învăţării vor fi aplicate şi în funcţie de care vor fi evaluate. Referenţialul este un instrument prin care se încearcă punerea de acord a evaluării interne (pedagogice) cu evaluarea externă (sociala) a unui program de formare.

Daca referenţialul de evaluare este un mijloc de a plasa evaluarea într-un sistem de referinţa real, obiectiv determinat şi generat de o comandă socială privind învăţarea, atunci prima formă a referenţialului de evaluare este referenţialul de activităţi. Construirea unui astfel de referenţial va începe deci cu identificarea şi descrierea activităţilor pe care elevul (absolventul) va trebui să le poată realiza în urma şi ca efect al procesului de învăţare. Orice disciplină de învăţământ are sau trebuie să aibă o finalitate socială, materializată prin activităţile pe care le condiţionează şi care generează necesitatea învăţării disciplinei respective.

Trebuie subliniat totuşi că referenţialul de evaluare nu este o simplă transpunere a obiectivelor educaţionale în criterii de evaluare. Şi aceasta întrucât baza de construcţie a referenţialului nu sunt obiectivele, ci activităţile în care rezultatele procesului de învăţare sunt exercitate. Sintetizând diferitele variante de taxonomii ale performanţelor şi capacităţilor, fiecare subiect care proiectează şi realizează evaluarea în instituţie îşi va crea. o schemă de lucru pentru construirea referenţialelor de evaluare organizata pe domenii, categorii de competenţe şi subcompetenţei.

Examinarea comparativă a rezultatelor înregistrate în cadrul sesiunii semestriale şi reieşind din indicii analitici (conţinutul şi modul elaborării variantelor de teste) cu certitudine recomandăm, că din cele trei componente ale procesului educaţional predare – învăţare – evaluare, ultima reprezintă segmentul cel mai slab, căruia i se acordă un rol minor. Evaluarea eficientă şi maximal obiectivă la nivelul colectivului profesoral produce schimbări pozitive în comportamentul şcolar al elevilor, ei conştientizează responsabilitatea propriilor acţiuni, obţin încredere în propriile capacităţi. În perioada sesiunii din decembrie 2010 s-a încercat de către inspectori să se determine dacă testele propuse evaluau nivelul de realizare a competenţelor curriculare la disciplinele de studii; să se analizeze comparativ rezultatelor tezelor la discipline vizavi de calitatea probelor elaborate şi administrate în clasele a X-a – a XII-a şi s.-a realizat o

3

analiza factologică a rezultatelor prezentate. Foarte frecvente deficienţe în organizarea desfăşurarea sesiunii şi administrarea testelor de evaluare sunt următoarele: 1. Lipsa unui sistem unitar elementar de evaluare la nivel de instituţie, uneori chiar şi în cadrul

catedrei;2. Nu se elaborează matrice unice cel puţin la nivel de arie curriculară şi foarte des nici la nivelul

cadrului didactic; 3. Nu sunt determinate obiectivele de evaluare la nivel de arie curriculară şi la fiecare disciplină

inclusă în evaluare;4. Structura testelor este foarte diferită chiar în cadrul catedrei la o singură disciplină de studiu;5. În majoritatea cazurilor testele solicită prezentarea cunoştinţelor acumulate; 6. În majoritatea instituţiilor nu se elaborează bareme de apreciere şi nu se respectă algoritmul de

convertire a punctajului în note; 7. În contextul acţiunilor de monitorizare şi analiză a probelor de evaluare utilizate în cadrul

sesiuni la diferite discipline şcolare nu au fost evidenţiate teste orientate spre evaluarea nivelului de realizare a unor competenţe/sucompetenţe curriculare.

8. În majoritatea instituţiilor nu se realizează a analiză profundă a rezultatelor tezelor semestriale, inclusiv nu există parametri concreţi de comparaţie a rezultatelor cu referinţă la randamentul şcolar al fiecărui elev la fiecare disciplină, la randamentul şcolar la nivel de clasă de disciplină şi de cadru didactic.

Parametrii statistici privind rezultatele tezelor semestriale, sesiunea decembrie 2010:

Disciplina de studiu Nr. elevi pe listă

Nr. elevi care au scris

Reuşita % Calitatea % Nota medie

Limba/ lit.română 9102 8968 95 42,8 6,8Lit. universală 1842 1825 97,8 45,3 7,2Limba/ lit.română(al.) 4717 4621 98 30 6.0Limba/lit.rom.(al.şc.) 169 165 95,76 29,70 6,68Limbi străine 10695 10521 97,1 51,8 7,4Limba rusă,inclusiv alte

limbi de instruire4280 4184 98,28 38,62 6,99

Matematică liceu 2376 2357 97,88% 52,14 7,42Matematică şc. medie 757 677 95,65% 13,76% 5,98Informatica 2285 2244 98,57% 53,26% 7,54Istorie 7687 7568 97 46 6.0

Chimie 2557 2516 99,2 62 8.00Biologie 5680 4980 99 61 2,21Biologie şc. medie 511 477 98,7 18,4 6,19Geografie 3072 3048 98,34 42,13 7,24Sport 400 388 95,36 70,1 7,81

Aspecte specifice În sesiunea de iarnă 2011 au susţinut teze la limba şi literatura română următoarele clase: a XI-a şcoala de cultura generală, a XII-a şcoala serală, a XI-a , a XII-a profil real, a X-a, a XII-a profil umanist, a X-a, a XII-a profil arte, sport. Elevii claselor a XI-a, profil umanist au susţinut teză la literatura universală. Subiectele propuse au fost elaborate de profesori şi aprobate la şedinţele catedrelor. Şi pentru ciclul liceal, şi pentru şcoala de cultura generală subiectele au fost alcătuite în baza cerinţelor curriculei şi a examenului de absolvire, raportate la exigenţele elevului mediu, atît din punct de vedere al volumului informaţiei, cît şi al gradului de dificultate.

Analizei datelor statistice demonstrează următoarele rezultate:clasa Elevi

listăAu scris

ab-senţi

Au luat note de: Reuşita %

Eşec%

Calitate %

Nota medie10 9 8 7 6 5 4

Profil reala XI-a 1772 1752 20 164 360 454 331 244 176 23 98,6 1,4 55,8 7,0a XII-a 1945 1917 26 203 433 516 334 234 171 26 98,6 1,4 60 7,6

Profil umanista X-a 2208 2151 57 72 238 427 475 449 419 71 96,7 3,3 34,2 6,8

4

a XII-a 2049 2035 14 178 384 470 415 291 276 21 97 3 50,7 7,6Profil arte

a X-a 92 92 0 2 4 27 20 18 21 0 100 0 35,8 6,7a XII-a 61 60 1 4 19 16 9 11 1 0 100 0 65 7,8

Profil sport a X-a 118 117 1 0 5 13 14 23 42 19 83,8 16,2 15,3 5,7a XII-a 93 92 1 0 6 16 18 15 27 10 92,5 7,5 23,9 6,2

Şcoala medie generalăa XI-a m/s

305277 28 1 16 21 60 63 109 7 97,4 2,6 13,7

6,1

a XII-aserală

103 81 22 0 0 5 19 27 29 1 98,5 1,5 6,1 5,9

În concluzii, se poate spune că la limba şi literatura română au susţinut teza în total 8968 elevi din 9102, dintre care: profil real–3669 elevi din 3717;profil umanist–6011 elevi din 6099; profil arte–153 elevi din 1154; profil sport–209 elevi din 211; şcoală medie / serală- 358 de elevi din 408 cîţi sunt înscrişi în liste. Din numărul elevilor participanţi la tezele semestriale pot realiza sarcinile ocupaţionale la nivelul calităţii impuse de cerinţele programei/curriculumului liceal-9,9% din elevii şcolii medii / serale şi-42,8% din liceeni. După profiluri aparte: profil real-57,9%, umanist – 43,5 %, arte –50,4%, sport –19,6%.

Coeficientul calităţii după profiluri

La nivel de eşec sunt plasaţi: -2,5 % (8) elevi din şcoala medie şi serală -5,3% (209) elevi din licee. După profiluri aparte: profil real-1,4% (49), umanist – 2,8%(131), arte – 0% , sport –11,85% (29) ;

Au fost apreciaţi cu note de “5”, “6”, “7”- 87,8% din elevii şcolii medii / serale şi 56,7% din elevii liceeni. După profiluri aparte: profil real – 40,6%, umanist – 54,3%, arte – 49,5%, sport – 66,3% ;

Un rezultat mai înalt al calităţii se atestă în clasele a XI-a (55,8), a XII-a profil real (60), a XII-a profil umanist (50,7) şi a XII-a profil arte (65). Rezultate satisfăcătoare, ţinînd cont de specificul profilului, s-au înregistrat în a XII-a şi a X-a profil sport – 23,9 şi, respectiv 15,3% constituie

5

calitatea.– de la 21 la 23,6 %. Destul de modeste au fost rezultatele înregistrate în clasele a XI, şcoala generală (calitatea 13,7%) şi a XII, şcoala serală pe schimburi (6,1%). În dependenţă de profiluri diferă şi nota medie.

Analiza comparativă atestă rezultate performante atît la profilul real, cît şi la cel umanist în liceele “V.Alecsandri”, “M.Eliade”, „Prometeu-Prim”, “M.Eminescu”, “I.Creangă”, „Litterarum”, “P.Rareş”, “M.Viteazul”, LLMM. Rezultate modeste au demonstrat la profilul umanist elevii clasei a X-a din Liceul teoretic Seral nr.1 (coeficientul calităţii 0), „L.Rebreanu” (coeficientul calităţii 7%), „ O.Ghibu”, „M.Kogălniceanu”, „Traian” (coeficientul calităţii 13%); elevii clasei a XII-a din Liceul Teoretic Seral nr.2 (coeficientul calităţii 4%), liceele „Traian” (coeficientul calităţii 13%), „L.Deleanu” (coeficientul calităţii 15%). În clasa a XI-a, profil real – elevii liceelor teoretic Seral nr.1 şi „L.Blaga” (coeficientul calităţii 14%). Rezultate slabe au înregistrat elevii şcolilor medii. În clasa a XI-a - şc. nr.41(coeficientul calităţii 0%), Şcoala serală nr.3(coeficientul calităţii 4,6%), şcoala nr.3 (coeficientul calităţii 10%), şcolile nr. 35,52 (coeficientul calităţii 15%).

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute in anul curent de studii cu cele din ultimii doi ani permit următoarele constatări:

Clasa / profil

Anul de studii Reuşita % Eşec şcolar %

Calitatea % Nota medie

Clasa a XI-a, profil real

2008-2009 98,6 1,4 58,3 7,62009-2010 98,4 1,53 55 7,52010-2011 98,6 1,4 55,8 7,0

Clasa a XII-a, profil real

2008-2009 92,2 0,8 61,2 8,02009-2010 99,2 0,8 65 7,9

2010-2011 98,6 1,4 60 7,6Clasa a X-a, profil umanist

2008-2009 96,6 3,4 33 6,8

2009-2010 94,6 5,31 36,1 6,62010-2011 96,7 3,3 34,2 6,8

Clasa a XII-a, profil umanist

2008-2009 98,8 1,2 49,6 7,5

2009-2010 98,6 1,32 52,7 6,72010-2011 97 3 50,7 7,6

Clasa a X-a, profil arte

2008-2009 100 0 50,4 7,3

2009-2010 98 2 34 6,92010-2011 100 0 35,8 6,7

Clasa a XII-a, profil arte

2008-2009 100 0 33,9 6,82009-2010 100 0 65,2 7,82010-2011 100 0 65 7,8

Clasa a X-a, profil sport

2008-2009 69 31 6,7 5,82009-2010 88,8 1,2 8,2 6,42010-2011 83,8 6,2 15,3 5,7

Clasa a XII-a, profil sport

2008-2009 66,2 33,8 5,6 5,22009-2010 97,7 2,3 22,3 7,12010-2011 92,5 7,5 23,9 6,2

Clasa a XI-a, şc.medie

2008-2009 98 2 21 6,22009-2010 94,9 5,1 16,9 6,12010-2011 97,4 2,6 13,7 6,1

Clasa a XII-a, şcoala serală

2008-2009 98,6 1,4 21,2 6,42009-2010 96,4 3,5 28 6,42010-2011 97 3 14 5,9

În ultimii 3 ani rezultatele tezelor se menţin la acelaşi nivel, înalt/mediu sau slab, în dependenţă de clase şi profiluri. A crescut coeficientul calităţii în clasele a XI-a profil real (cu 0,5%), a X-a arte (cu 1,8%), a X-a sport (cu 1,6%). Regres în ceea ce priveşte % calităţii se atestă în clasele a XII-a profil real (cu 5%), a X-a şi a XII-a profil umanist (cu 2%), a XI-a şcoala medie (cu 3,2%), a XII-a şcoala serală (cu 14%). În 4 cazuri % reuşitei scade în plan comparativ (în clasele a XII-a real, umanist cu 1%; în clasele X-a şi a XII-a profil sportiv –cu 5%). În acelaşi timp creşte % reuşitei la 100 % în clasa a X-a profil arte.

6

Literatura universală

Profil/ clasa

Elevi listă

au scris

Au luat note de: Reuşita % Calitatea % Nota medie10 9 8 7 6 5 4

XI um. 1842 1825 140 306 381 389 323 247 39 97,8 45,3 7,2 Repartiţia elevilor pe note (%)

Cele mai înalte rezultate s-au înregistrat în liceele „S.Haret”, “M.Eliade”, „M.Viteazul”, ”Prometeu-Prim”, „Orizont”, Buiucani, “V.Alecsandri”, “V.Alecsandri”, „Academia copiilor”. În urma analizei datelor statistice s-a constatat că nota cea mai frecvent atestată în lucrările elevilor este 7,2, iar calitatea cunoştinţelor constituie 45,3%.

Literatura universală

Anul de studii

Reuşita % Eşec şcolar %

Calitatea % Nota medie

Clasa a XI-a, profil umanist

2008-2009 98,5 1,5 53,6 7,6

2009-2010 98,4 1,5 48,6 7,32010-2011 97,8 2,2 45,3 7,2

Analiza comparativă a rezultatelor din ultimii 3 ani, permite să constatăm o scădere a coeficientului calităţii cu 3,3%, în timp ce eşecul şcolar creşte cu 0,7%. Se propune pentru exemplificare diagrama:

Cu toate cele expuse mai sus, este greu de concluzionat că rezultate obţinute în urma analizei datelor statistice reflectă realitatea obiectiv. Un mare semn de întrebare apare în cazul unor instituţii în care calitatea constituie 100% ( LT „Budeşti”- 17 elevi la literatura universală în clasa a XI-a umanist, 20 de elevi în clasa a a XII-a umanist etc) . Un alt argument forte în defafoarea reflectării obiective a realităţii la disciplină îl constituie faptul că subiectele sunt elaborate de profesori, iar nivelul de pregătire al profesorilor, respectiv, nivelul de pregătire al elevilor este diferit. În cadrul evaluării prin teze, în mod direct cei doi factori se răsfrîng asupra rezultatelor obţinute. Analiza statisticii datelor prezentate reflectă în mod vizual majorări de note în multe din unităţile de tip liceal nou-formate. Profesorii întîmpină dificultăţi la elaborarea subiectelor pentru

7

teze, la elaborarea matricei de specificaţii, la întocmirea baremului de verificare şi chiar a schemei de convertire a punctelor în note.

La limba şi literatura română în instituţiile de învăţămînt cu limba rusă de instruire au fost organizate şi desfăşurate tezele semestriale pentru elevii claselor a X-XII-a din toate şcolile de cultură generală şi liceele alolingve. Subiectele la tezele semestriale au fost aprobate de către conducătorii instituţiilor de învăţămînt după discutarea lor în cadrul şedinţelor catedrelor de limbă română. În ajunul desfăşurării sesiunii de iarnă au fost acordate consultaţiile de rigoare cadrelor didactice responsabile de elaborarea probelor de evaluare care au solicitat ajutor.

Procesul de organizare şi desfăşurare a tezelor semestriale a fost monitorizat în următoarele instituţii: LT serale nr.1, 2, 3; LT „M.Grecu”, LT „N.Gogol”, LT „A.Cehov”, LT „Neciui-Leviţki”, LT „M.Lomonosov (au fost analizate probele de evaluare, s-a discutat cu managerii responsabili de disciplina şcolară). S-a constatat că profesorii au elaborat probele de evaluare, acoperind materia studiată pe parcursul primului semestru, conform proiectelor de lungă durată, alcătuite în baza curriculumului modernizat. Gradul de dificultate corespundea elevului mediu. În mai multe instituţii de învăţămînt (din cele care au prezentat la DGETS modelele de teste elaborate de profesori) au fost stabilite obiectivele de evaluare, au fost elaborate baremele de corectare şi matricele de specificaţii.

Rezultatelor tezelor de iarnă la limba şi literatura română în instituţiile de învăţămînt cu limba rusă de instruire (sesiunea de iarnă 2010)

Clasa Elevi listă

Au scris

Abs. Au luat note de: Reuşita %

Nota medie

Calitate %10 9 8 7 6 5 4-1

Profil real X 655 644 11 58 98 137 136 114 91 7 98,98 7,3 55,71XI 471 470 1 44 86 118 90 77 50 5 98,94 7,49 52,77XII 494 491 3 51 111 102 114 77 33 3 99,39 7,66 53,77

Profil umanist X 970 955 19 32 100 174 179 181 230 20 97,82 6,75 33,41XI 856 838 18 48 98 150 191 149 163 17 97,92 6,96 36,27XII 853 838 15 56 139 140 153 162 167 18 97,8 7,04 40,1 Profil arte X 102 102 0 0 5 14 26 24 33 0 100 6.75 15,75 XI 89 89 0 1 13 16 24 17 18 0 100 6,53 32.18XII 28 28 0 0 4 10 9 5 0 0 100 7.46 50

Profil sportX 29 29 0 0 0 0 0 7 20 2 93,11 6.89 0

XI 31 30 1 0 3 1 3 2 21 0 100 5,76 13,33

XII 31 31 0 0 6 5 6 7 7 0 100 6,87 35,48Şcolile serale

XI 67 60 7 0 1 2 1 14 42 0 100 5.36 3,19XII 41 27 14 0 0 2 2 5 18 0 100 5,55 7,40

Numărul de ore programat pentru limba română în şcolile cu instruire în limba rusă, cît şi materia de studiu este aceeaşi pentru toate profilurile, dat fiind faptul că este limbă de stat, pe care trebuie s-o cunoască toţi elevii. În cadrul sesiunii de iarnă 2010, datele statistice incluse în tabel evidenţiază, ca şi în anii trecuţi, o reuşită şi calitate mai înaltă în clasele cu profil real, cl.a X-a (45,77%), cl.a XI-a (52,77%), cl.a XII-a (53,77 %). Dacă în clasele a X-a 9 instituţii de învăţămînt au mai mult de 50 %; în clasele a XI-a (10 instituţii), în clasa a XII-a (14). De menţionat Liceele Teoretice: „A.Puşkin”, „Orizont” (Buiucani), „M.Basarab”, „B.P.Haşdeu”, ”P.Movilă”, ”N.Gogol”, „A.Cehov”, ”Olimp”, ”V.Levski”, ”Svetoci”, „Gaudeamus”, „D.Cantemir”; în clasele a XI-XII-a: „N.Gheorghiu”, „Orizont”(Durleşti), „B.Z.Herţli” „Neciui-Leviţki”, „V.Lupu”, „Evrica”, „C.Sibirschi”,”Dacia”, „Kiril şi Metodiu”. Aceste rezultate ar putea fi explicate prin faptul că în clasele reale sînt admişi, de regulă, elevii cu o reuşită mai înaltă. Comparativ cu anii precedenţi procentul reuşitei se menţine aproximativ la acelaşi nivel, calitatea a crescut comparativ cu anul trecut cu 12,96 %.

8

PROFILUL REAL

99,23

52,71

99,06

37,79

98,92

50,75

0

20

40

60

80

100

120

reuşita, % calitatea, %

2008-2009

2009-2010

2010-2011

La profilul umanist, comparativ cu anii precedenţi este în uşoară scădere: % reuşitei(-0,32%), cel al calităţii (-1,69%).

PROFILUL UMANIST

98,5

40,16

98,23

38,28

97,84

36,59

0

20

40

60

80

100

120

reuşita, % calitatea, %

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Acelaşi tablou apare şi la nivelul claselor a X a-a XII-a:

98,9897,82

45,7133,41

7,3 6,75

0

20

40

60

80

100

reuşita, % calitatea, % nota medie

Rezultate în plan comparativ (clasa a X-a), anul de studii 2010-2011

X real

X umanist

98,9497,92

52,77

36,27

7,49 6,96

0

20

40

60

80

100

reuşita, % calitatea, % nota medie

Rezultatele în plan comparativ (clasa a XI-a), anul de studii 2010-2010

XI real

XI umanist

99,3997,8

53,77

40,1

7,66 7,04

0

20

40

60

80

100

reuşita, % calitatea, % nota medie

Rezultatele în plan comparativ (clasa a XII-a), anul de studii 2010-2011

XII real

XII umanist

În anul curent, în clasa a X-a (profil umanist), doar 5 licee au obţinut un procent al calităţii mai înalt de 50 (LT„A.Puşkin”(50%); LT”B.P.Haşdeu” (55,1%), LT „D.Cantemir” (65,63%), LT ”A.Russo” (70,69%), LT Orizont (Buiucani)-77,78%); în clasa a XI-a-10 licee; în clasa a XI-a -14 instituţii. Este îmbucurător acest fapt numai în cazul, cînd rezultatele obţinute redau întocmai situaţia reală. În acelaşi timp, s-a atestat un număr mare de restanţieri la cele 3 paralele în liceele teoretice: ”Dacia”(4), „M.Koţiubinski” (2-2-7), ”P.Movilă” (6-4-8).

În noul an de studii numărul elevilor din şcolile medii de cultură generală s-a redus, deoarece au rămas doar elevii claselor a XI-a. Conform parametrilor statistici, rezultatele se prezintă astfel:

9

Instituţia de învăţămînt

Elevi Note:reuşit

a

Nota medi

e%

calităţiipe

listăau

scrisabsenţi 10 9 8 7 6 5 4.-1

scoala nr 7 39 39 0 2 4 8 4 5 16 0 100 6,62 35,90

scoala nr 44 12 10 2 0 0 2 3 0 3 2 80 6,00 20,00

scoala nr 8 29 29 0 0 3 0 4 8 10 4 86,21 5,83 10,34

scoala nr 33 21 21 0 0 2 1 10 4 3 1 95,24 6,62 14,29

scoala nr 85 21 20 1 4 4 4 2 3 3 0 100 7,75 60,00

scoala nr 30 23 23 0 0 1 2 8 6 6 0 100 6,39 13,04scoala nr.84 10 10 0 0 2 2 2 3 1 0 100 7,10 40,00scoala nr.86 14 13 1 3 1 4 3 1 1 0 100 7,92 61,54Total: 169 165 4 9 17 23 36 30 43 7 95,76 6,68 29,70

Comparativ cu rezultatele obţinute în clasa a X-a din anul trecut (2009) reuşita a crescut cu +0,25%, la fel şi procentul calităţii de la 16,25 pînă la 29,70 (+13,45). În şcolile serale reuşita constituie 100 % , procentul calităţii e foarte scăzut. Un motiv ar fi şi faptul că aici se face carte fără carte. Şcolile serale nu sînt asigurate cu manuale în vigoare. Atît la profilul arte, cît şi sport ezultatele sunt mai scăzute în clasele a X-a, în următoarele clase este în creştere. Este dificil de efectuat un raport obiectiv cu privire la teze, deoarece cu toate că materia de studiu este unică, probele diferă de la o instituţie la alta, respectiv şi rezultatele sunt diferite. În cadrul monitorizării s-au atestat cazuri cînd profesorii au pegătit teste de înţelegere a lecturii, ceea ce nu corespundea cerinţelor unei teze (li s-a cerut să fie schimbate). În şcolile de cultură generală procentul calităţii lasă de dorit: astfel % mediu al calităţii în clasele a X-a este15,38%; în clasele a XI-a (30,59%). Ţinînd cont de faptul că testele nu sunt unice pentru toate instituţiile de învăţămînt, rezultatele evaluării poartă un caracter subiectiv şi sunt în directă dependenţă de corectitudinea profesorilor în aprecierea lucrărilor. Fiind prezentate doar datele statistice, nu a fost posibil de a face o analiză comparativă a nivelului de complexitate a testelor din diferite instituţii. Informaţiile primite din instituţii referitoare la rezultatele evaluării deseori se reduc la o constatare de date statistice, fără a face nişte concluzii şi recomandări ce ţin de calitatea rezultatelor obţinute la nivelul clasei sau a elevilor, de cauzele ce împiedică a obţine rezultate mai bune.

Probleme care mai persistă: stabilirea unor obiective concrete de evaluare; elaborarea de itemi ce ar evalua subcompetenţele formate pînă la sesiunea de iarnă; elaborarea matricei de specificaţii şi a baremului de corectare.

La limbile străine în anul curent de studii desfăşurarea tezelor semestriale a cuprins activităţile: acordarea consultaţiilor metodice cu privire la cerinţele faţă de elaborarea unui test (tinerii specialişti de la LT „Univers Lions”, LT „M. cel Bătrîn”, gimnaziul „Elimul Nou”); analiza rezultatelor tezelor la toate instituţiile participante la desfăşurarea lor (analiza statistică conform datelor prezentate ).

Analiza probelor prezentate de instituţiile municipale, a atestat faptul că există o concordanţă între obiective, conţinutul curricular şi cel al testului. Continutul testului, adică temele incluse, sunt identice deoarece obiectivele curriculare sunt realizate în baza unicului manual existent la limbile străine. Probele la limba engleză şi franceză au fost prezentate în două variante. Analiza probelor prezentate atestă faptul, că profesorii, sunt receptivi, la elaborarea probelor se servesc de modelul testelor DGETS şi a ME pentru examenele de absolvire în cl. a XI-a şi a celui de bacalaureat, respectînd aceeaşi structură. Tipul cel mai des întîlnit a fost textul lacunar şi răspunsuri elaborate (sarcini de creativitate). Volumul probelor a fost determinat în conformitate cu timpul acordat de 2 ore academice (5-7 sarcini). Testele prezentate sunt însoţite de bareme de apreciere. Sarcinile au fost corect formulate, avînd condiţii clare.

Analiza rezultatelor tezelor conform schemei statistice a constatat următoarele: la desfăşurarea tezelor au participat 3035 elevi din clasa a X-a; 2125 elevi din clasa a XI-a (licee profil real); 2316 elevi din clasa a XII-a profil real; 2838 elevi din clasa a XII-a profil umanist; 124 elevi din clasa a XII-a profil sport; 89 elevi din clasa a XII-a profil arte. În total la limbile străine la desfăşurarea tezelor semestriale au participat 10521 elevi. Tabelul statistic arată că rezultatele

10

obţinute de elevii clasei a X-a diferă mult de celelalte clase. Calitatea cunoştinţelor elevilor constituie 35,1%, iar eşecul şcolar este de 2,9%. Nota medie a crescut cu 0,3 faţă de anul trecut de studii. În clasa a XI-a profilul real au participat 2168 elevi, fiind apreciaţi cu note de:

clasa au scris

Note de calit.cunoşt. eşecul şcolar

nota medie10 9 8 7 6 5 4

XI 2125 286 532 516 347 231 192 21 62,7 % 0,9% 7,8

Comparînd rezultatele obţinute de elevii clasei a XI-a cu cele din clasa a X-a, se atestă faptul că profesorii care predau în clasa a X-a, atît în şcolile de cultură generală cît şi cei din licee au reuşit, în decursul primului semestru, să niveleze cunoştinţele elevilor care erau diferite la început de an şcolar în urma înmatriculării în clasa respectivă. Comparaţia rezultatelor obţinute de elevii clasei a XI-a din anul curent de studii cu cele din anii precedenţi permit următoarele constatări:

clasa anul de stud. Calitatea eşecul şcolar nota medie XI real 2007-08 59,2 1,2 7,4 XI real 2008-09 64,2% 0,9% 7,8 XI real 2009-2010 59,5 % 1,9 7,7 XI real 2010-2011 62,7% 0,9% 7,8

În anul curent de studii rezultatele elevilor din clasa a XI-a sunt mai superioare cu mult celor din anii precedenţi, calitatea cunoştinţelor s-a mărit cu 3,2%, iar eşecul şcolar s-a micşorat cu 1% 0,7%. Acelaşi lucru se poate spune privitor la rezultatele elevilor din clasa a XII-a. Dacă în anul de studii 2008-2009 comparaţia rezultatelor obţinute de elevii clasei a XII-a n – a atestat o atare difirenţă între profiluri, atunci în anul acesta s-a descoperit o deosebire a tuturor datelor tabelei statistice.

Clasa anul de studii calitatea eşecul şcolar nota medie XII real 2006-07 64,3 1 7,8 XII real 2007-08 64,2 2,4 7,8 XII real 2008-09 68,0% 0,6% 8,0 XII real 2009-2010 71,4% 1,3% 8,2 XII real 2010-2011 65,6% 0,6% 7,9 XII um. 2006-07 52 2,5 7,4 XII um. 2007-08 51,2 2,8 7,3 XII um 2008-09 52,6% 0,9% 7,5 XII um 2009-2010 53% 1,3% 7,5 XII um 2010-2011 51,1% 1,6% 7,4

Ca şi în anii precedenţi, comparînd datele statistice la ambele profiluri, se creează impresia că testele la profilul real sunt mai uşoare, cu bareme elaborate mai mult în folosul elevilor, iar la profilul umanist, se simte o exigenţă mai ridicată din partea profesorilor care au elaborat şi au verificat testele. Examinarea probelor prezentate se poate confirma faptul că în general profesorii posedă tehnica de elaborare a testelor fiind aplicabile, care măsoară un conţinut deja parcurs, vizînd cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi referitoare la conţinuturile respective. O dificultate mai rămîne a fi elaborarea matricei de specificaţii chiar şi cea de elaborare a testelor (mai cu seamă de către tinerii specialişti care sunt nevoiţi să predee limba străină în clasele superioare). Această problemă va continua să persiste la ordinea zilei în cadrul tuturor seminarelor şi reuniunilor metodice. E îmbucurător faptul că toate testele elaborate (fiind respectată structura după modelele propuse de DGETS şi ME) conţin sarcina de creativitate, care face să neglijeze reproducerea conţinuturilor studiate. Cele mai multe note insuficiente s-au atestat la profilul real din instituţiile: LT „N. Gheorghiu”–29,4%, „Ştefan cel Mare”–15,2%, „Iu. Haşdeu”–14,5%, „M. Lomonosov”–11,5%, „A. Cel Bun”–10,5%. Profilul umanist: LT „B. Herţli”- 36,3%, „Iu. Haşdeu”-26,5%, „M. de Cervantes”-18,8%, „Academia Copiilor”–16,6%, „N. Gheorghiu”–12,5%, „L. Deleanu”–11%, „Dacia”–11,5%, LTPA „M. Berezovschi” – 26,5%.

11

Tabelul statistic al rezultatelor tezelor de iarnă în 2010-2011:

clasa pe listă

au scris

au lipsit

Note de: % calit

eşec şcolar%

Nota medie10 9 8 7 6 5 4

X um 3134 3035 99 154 338 575 596 601 680 91 35,1 2,9 6,4X I real 2151 2125 26 286 532 516 347 231 192 21 62,7 0,9 7,8XII real 2335 2310 25 380 602 534 354 233 191 16 65,6 0,6 7,9XIIuma 2862 2838 24 308 531 613 529 421 389 47 51,1 1,6 7,4XII sport 124 124 3 4 28 24 28 32 5 31 4 7,2XIIarte 89 89 12 17 17 21 14 8 51,6 7,6

total 10695 10521 174 1143 2024 2283 1871 1528 1492 180 51,8 1,7 7,4

În concluzie se poate spune că calitatea cunoştinţelor elevilor de 51,8 % (cu 5,8 % mai mult faţă de anul precedent de studii) înseamnă faptul că fiecare al doilea elev posedă cunoştinţe bune la limbile străine studiate, pe de o parte, dar pe altă parte, se pare că aceste cifre sunt nesemnificative , avînd în vedere că subiectele au fost elaborate în mod individual de profesori cu diferite grade de pregătire implicaţi în procesul de realizare a tezelor semestriale. În această ordine de idei se pot numi un şir de factori cum ar fi: asigurarea didactică la disciplină, numărul de elevi în clasă, vechimea în muncă a cadrului didactic care participă la procesul de desfăşurare a tezelor, experienţa de muncă, numărul de ore săptămînal acordate disciplinei şi altele.

Astfel, în total, la desfăşurarea tezelor semestriale în clasela a X-a–a XII-a (profilul umanist şi real) la limbile străine au participat 10521 elevi ceea ce constituie 98,3 % din numărul celor înscrişi pe listă care au fost apreciaţi în felul următor: note de „10” – 10,8 % faţă de 11 % din anul trecut de studii; note „9”–19,2 % faţă de 20,0%; note „8”–21,6% faţă de 20%; note„7”–17,7 %(cu 1,3% mai mult); note „6”–14,5% (cu 1,3 mai mult); note „5”–14,1% faţă de 15,2%; „4”–1,7% (cu 0,3% mai puţin faţă de anul trecut de studii). În anul curent de studii calitatea cunoştinţelor elevilor la limbile străine a crescut cu 5,8% faţă de anul precedent de studii, cu 0,3% s-a diminuat eşecul şcolar, iar nota medie a crescut cu 0,1.

Limba şi literatura rusă, Literatura universală, Limbile ucraineană,bulgară, turcă. Probele de evaluare în instituţiile verificate au fost elaborate în două variante,

discutate la şedinţele catedrelor metodice şi aprobate de administraţia instituţiilor verificate. Se respectă cerinţele obiectivelor şi a conţinuturilor curricula modernizate pentru semestrul I în LT serale nr. 2, nr. 1, şcoala serală nr.3 (cl.a X”profesoara Tuicova N.) În Liceele Teoretice serale nr. 1, 2, cl. a X-a”E” din şc.serală nr 3–sunt elaborate teste, scheme de analiză şi bareme de apreciere. Majoritatea profesorilor la elaborarea probelor de evaluare se servesc de recomandările şi modelele de teste elaborate de ME pentru examenele de absolvire, respectînd aceeaşi structură. Şi totuşi au fost atestate şi rezerve cum ar fi: lipsa matricei de specificaţie, nu sa ţinut cont de modele de teste recomandate de DGETS în şcoala serală nr.3 (profesoara Garbuz T.) la care teza conţinea doar 2 autori şi 3 sarcini ceia ce nu reflectă materia predată pe parcursul semestrului .Rezerve sunt şi la completarea documentaţiei şcolare. În clasa a X-a”B” liceală profesoara Garbuz T. în catalog la disciplina limba rusă nu face nici o înscriere pe perioada lunilor septembrie-decembrie(lipse, note), nu sunt înscrierile respective la orele (lit. rusă) desfăşurate pe 10.XI,17.XI,24.XI,01.XII,08.XII. Lipseşte notarea elevilor la disciplina Literatura rusă la lucrările de evaluare(29.XI. notaţi 4 elevi, 26.X.-doar 4 elevi din 22).

Analiza statistică: Limba şi literatura rusă

Clasa/profil

Elevi pe

listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI real 467 465 2 51 81 99 94 85 53 2 7,33 99,57 49,65XII real 475 473 2 25 94 122 109 60 59 4 7,41 99,16 50,95X umanist 1054 1011 43 19 98 179 226 239 231 19 6,67 98,13 29,28

12

XII umanist 855 844 11 40 93 184 188 168 148 23 6,95 97,28 37,55X arte 62 62 - 1 6 18 20 14 3 - 7,4 100 40,07XII arte 28 28 - - 4 10 6 4 4 - 7,21 100 50X sport 29 29 - - - 2 11 12 4 - 6,37 100 6,89XII sport 31 31 - - 5 11 9 6 - - 8,28 100 51,67Literatura universală

Clasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI umanist 884 869 15 56 118 170 167 156 186 19 6,98 98,16 39,58

Limba bulgarăClasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI 18 18 - - 3 6 4 3 2 - 7,27 100 50Limba ucraineană

Clasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI 37 37 - - 2 11 6 13 5 - 6,78 100 35,13Limba turcă

Clasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI 31 31 - 14 16 - 1 - - - 9,38 100 96XII 32 32 - 12 8 7 4 1 - - 8,81 100 84,37Şcoala medie de cultură generală

Clasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI 169 166 3 3 7 25 29 38 57 7 6,24 95,79 21,08Şcoala serală

Clasa/profil

Elevi pe listă

Au scris

Ab-senţi

Au luat note de: Nota medie

Reuşi-ta, %

Calita-tea, %10 9 8 7 6 5 4-1

XI 67 60 7 - 2 11 14 17 15 1 6,42 98,34 21,66XII 41 28 13 - - 3 6 7 12 - 6 100 1,71Total pe municipiul Chişinău:Elevi listă

Au scris

Absenţi Au luat note de: Nota medie

Reuşita %

Calitatea %10 9 8 7 6 5 4-1

4280 4184 96 (2,29%) 221-5,28% 537 858 894 823 779 72 6,99 98,28 38,62

Total pe listă sunt înscrişi în clasele a X-a–a XI-a—4280elevi, au îndeplinit teza-4184 elevi, au lipsit – 96 (2,29%) din numărul total de elevi. Analiza tezei semestriale prezentate atestă faptul că cel mai mic % a calităţii cunoştinţelor este: clasa a X-a profil umanist: 0% LT”Dacia”; 1,53% Liceul seral nr 2 ; 6,25%-LT ”A.Cantemir; 6,89%- Liceul cu profil sportiv nr 3 şi Şc.serală nr 3; 11%- LT ”Rambam”;14%- LT seral nr. 1( şcoală medie); 15%- LT ”M.Basarab ; 16%- Liceul Teoretic seral nr1; clasa a XI-a profil umanist: 0%- LT seral nr 1; 4,47% - LT seral nr 2; 4,7%- şc.nr 33 ;7%- LT ”V.Lupu”; 9%- LT ”M.Basarab”; 10%- LT ””A.Cantemir; 14%- LT seral nr 1; 15%- şc.nr.7 ; 16,7%- LT ”A.Cehov”; clasa a XIa profil real- 9% - LT”B.Z.Herţli”; 14%- LT”Orizont(B); 15%-LT ”T.Maiorescu”, ”P.Movilă”; clasa a XII-a profil umanist: 0%- LT ”M.Spătarul; 13,04%- LT ”V.Lupu”;16,27%-LT ”Dacia”;18,5%-LT ”A.Cantemir”. Cea mai mică medie şcolară se atestă în instituţiile: 5,23–LT”Dacia”(cl. a X a umanist); 5,4–LT ”A.Cantemir” şi LT seral nr. 2 (cl a X- a, a XI-a pofil umanist); 5,42 – şc.medie nr. 33 (cl. a XI-a).

Elevii claselor a XI-a şi a XII-a (şcoala medie de cultură generală) şi clasa a XII-a (profilul real) au susţinut teză la matematică în cadrul sesiunii de iarnă. S-a atras o deosebită atenţie asupra metodologiei de elaborarea a instrumentelor de evaluare, menţionând respectarea evaluării competenţelor specifice/subcompetenţelor/conţinuturilor curriculare proiectate pentru semestrul unu; necesitatea respectării corelării dintre obiectivele de evaluare- subcompetenţe-competenţe specifice; calitatea formulării obiectivelor de evaluare stabilite; elaborarea testului conform matricei de specificaţii; accesibilitatea şi aplicabilitatea testului conform vîrstei elevilor; corectitudinea formulării itemilor; respectarea nivelurilor taxonomice. Au fost verificate tezele la matematică din 40 instituţii de învăţămînt preuniversitar şi

13

analizate subiectele din lucrările de teză în următoarele instituţiile de învăţămînt: LT „C. Negruzzi”, LT „Al. I. Cuza”, LT „I. Hajdeu”, LT „N.M.Spătarul”, LT „Sp. Haret”, LT „D. Cantemir”, LT „Prometeu Prim”, LT „I. Creangă”, şcolile medii de cultură generală nr. 7, 8, 71, în rezultatul căreia se poate de menţionat că profesorii posedă abilităţi de elaborare a testelor semestriale, conform cerinţelor în vigoare. Au fost determinate următoarele concluzii: În sesiunea recentă au susţinut teza la matematică 2357 elevi, profilul real şi 667 elevi şcoala medie de cultură generală.(rezultatele tezelor semestriale sunt indicate în tabel). În testele analizate este acoperit tot conţinutul curricular semestrial. În instituţiile LT ”Ştefan cel Mare”, LT „N. Iorga”, LT „Traian”, matricea de specificaţie se elaborează diferit de indicaţiile propuse în curriculă. Nota medie pe municipiu la teză în clasele de liceu, profilul real, este de 7,42 , iar în clasele a XI-a şi a XII-a, şcoala medie de cultură generală este 5,98; Nota medie la teză în clasele a XI-a, XII-a, şcoala medie de cultură generală este 5,98. Cea mai mare medie este în şcoala medie nr.85– 7,75, iar cea mai joasă medie este 5,23 în şcoala medie nr.5; Graficele de mai jos sunt construite în baza scorurilor prezentate, incluzînd % reuşitei, % calităţii, % eşecului şcolar. Un rezultat înalt al calităţii, la disciplina matematica profilul real, s-a înregistrat în instituţiile de învăţămînt preuniversitar: LT “Litterarum”– 94,74%, nota medie-8,84; LT “Prometeu Prim”- 93,93%, nota medie-8,67; LT “M. Viteazul”-91,42, nota medie-8,84. Cel mai scăzut indice al calităţii, la profilul real, a fost înregistrat în liceele: “Svetoci”–17,39%, nota medie-6,43; “M. Kogălniceanu”-11,1 %, nota medie- 6,00; “Gr. Vieru-10,52 %, nota medie–6,42; Liceul Tehnologic pentru copii cu vederea slabă-0 %, nota medie-5,56. În şcolile medii nr. 5, 52, 84, 41, nici nu se pomeneşte de calitate – la toate instituţiile % calităţii este 0, iar cel mai mare procentaj al eşecului şcolar este 17,4 în şcoala medie nr. 30.Clasa Elevi

listă

Au

scris

Note %

reuşitei

%

eşec

nota

medie

%

calităţii10 9 8 7 6 5 4-1

XII-real 2376 2357 282 448 498 376 360 325 68 97,88% 2,12 7,42 52,14

În tabel şi diagramă este prezentată statistica cu referinţă la teza semestrială la matematică: clasa Elevi

listă

Au

scris

Note %

reuşitei

%

eşec

nota

medie

%

calităţii10 9 8 7 6 5 4-1

XI-a, XII-a şc. medie 757 677 7 22 42 95 175 314 22 95,65% 4,35% 5,98 13,76%

Teza semestrială la informatică s-a desfăşurat în clasa a XI-a profil real. În ajutorul

profesorului de informatică şi în scopul realizării obiectivelor tezei semestriale preventiv au fost întreprinse unele acţiuni: La întrunirea metodică a fost expusă tehnologia elaborării tezei, au fost analizate diverse subiecte şi modele de elaborare a tezelor semestriale la disciplina informatica; Au fost oferite consultaţii metodice profesorilor (în special tinerilor specialişti), referitor la conţinutul şi corectitudinea tezelor elaborate; În cadrul seminarului republican cu profesorii de informatică

14

care s-a desfăşurat în cadrul colegiului financiar-bancar, s-au analizat etapele de elaborare a unei teze la disciplină. Au fost analizate subiectele din lucrările de teză în următoarele instituţiile de învăţămînt: LT „M. Kogălniceanu”, LT „Al. Cel Bun”, LT „P. Rareş”, LT „N.M.Spătarul”, LT „G. Vieru”, LT „G. Ghimpu”, LT „D. Cantemir”, LT „I. Creangă” şi au fost determinate următoarele concluzii: În sesiunea recentă au susţinut teza la informatică 2244 elevi, profilul real. (În unele lucrări de teză, cu toate că au fost propuse spre realizare diferite tipuri de itemi, inclusiv şi rezolvare de probleme, nu toate variantele propuse acoperă materialul curricular semestrial. În unele lucrări de teză, matricea de specificaţie se elaborează formal, lipseşte baremul de notare şi de apreciere; Nu toate instituţiile prezintă rezultatele tezelor în termenii indicaţi şi în forma respectivă, iar procentul calităţii se calculează inclusiv şi cu nota 7; nu se calculează nota medie; Nota medie pe municipiu la teză este de 7,54, iar graficul construit în baza scorurilor prezentate corespunde modelului clasic al curbei Gauss (centrat la nota 7-8), ce-ia ce vorbeşte despre nivelul însuşitei în instituţiile municipale (profilul real). Un rezultat înalt al calităţii, la disciplina informatica profilul real, s-a înregistrat în instituţiile: LT “D. Alighieri”-100%, nota medie- 8,87; LT “M.Viteazul”- 95,52%, nota medie-8,69; LT “C. Negruzi”–93,10%, nota medie-8,62; LT “Truşeni”-95,24%, nota medie- 8,86; LT “Orizont”, Durleşti- 96,30%, nota medie-9,41. Cel mai scăzut indice al calităţii, la profilul real, a fost înregistrat în liceele: “Perspectiva-Prim”–14,29%, nota medie-6,00; “V. Levski”-8,33 %, nota medie-6,33; “T. Maiorescu”- 19,05 %, nota medie – 6,48; liceul seral nr.1- 8,33 %, nota medie- 5,88. În tabel şi diagramă este prezentată statistica cu referinţă la teza semestrială la informatică:

Disciplina Clasa Elevi

listă

Au

scris

Note %

reuşitei

Nota

medie

%

calităţii10 9 8 7 6 5 4-1

INFORMATICA XI-a real2285 2244 182 457 559 486 353 175 30 98,57% 7,54

53,26%

0 0 030

175

353

486

559

457

182

0

100

200

300

400

500

600

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

note

nu

mar

ele

vi

Total 2244

S-a desfăşurat teza semestrială la geografie în clasa a XI-a profil arte şi sport şi clasa a XII-a profil umanist. În cadrul monitorizării procesului de organizare şi desfăşurare al tezelor semestriale s-a atras atenţie la respectarea cerinţelor normative: elaborarea ordinului intern cu referire la organizarea şi desfăşurarea tezelor semestriale; respectarea oralului întocmit de desfăşurare a tezelor; prezenţa supraveghetorilor, specialişti de alte discipline. S-a atras o deosebită atenţie asupra metodologiei de elaborarea a instrumentelor de evaluare, menţionând respectarea evaluării competenţelor specifice/subcompetenţelor/conţinuturilor curriculare proiectate pentru semestrul unu; necesitatea respectării corelării dintre obiectivele de evaluare- subcompetenţe-competenţe specifice; calitatea formulării obiectivelor de evaluare stabilite; elaborarea testului conform matricei de specificaţii; accesibilitatea şi aplicabilitatea testului conform vîrstei elevilor; corectitudinea formulării itemilor; respectarea nivelurilor taxonomice.

Pentru organizarea şi desfăşurarea corectă a tezelor semestriale în cadrul şedinţei metodice din august, seminarelor municipale desfăşurate cu subiectul Implementarea curriculumului modernizat la geografie, profesorilor li sa adus la cunoştinţă cerinţele în elaborarea şi evaluarea tezei semestriale. Profesorii au analizat etapele de elaborare a unui test, caracteristicile

15

instrumentelor de evaluare, cerinţele faţă de întocmirea baremului de corectare şi de notare. n total au susţinut teza 2802 elevi din clasa a XII-a, profil umanist şi 253 elevi din clasa a XI-a profil arte şi sport. Conform indicatorilor statistici, în clasa a XII-a procentul calităţii este de 56,06, nota medie-7,60, reuşita-99,11 %, eşecul şcolar-0,89 %, iar în clasa a XI-a procentul calităţii -29,67 , nota medie -6,70, reuşita-98 %, eşec şcolar-1,63 %. Au obţinut cel mai mare procent al calităţii liceele: „M.Eliade”-100%, nota medie-9,52, „Elitex”-100%, nota medie-8,00, "G. Latină"−84,31%, nota medie - 8,51, " I.Creangă" − 100%, nota medie–8,57, " Socrate"−96,97%, nota medie – 9.21, " LLMM" − 92,31%, nota medie – 8,85, „ Prometeu-Prim”−91,30%, nota medie -8,78, „M. Viteazul”-98,80%, nota medie 8,77, „N. Iorga”- 90.91%, nota medie- 8,32, „D. Alighieri”- 92,59%, nota medie-8,41. Un procent scăzut al calităţii au obţinut liceele: "Liceul Teoretic seral nr.2"−0%, nota medie–5,70, " N.M. Spătarul"−3,57%, nota medie–5,79, " Dacia"− 9,30%, nota medie–6,05. Analiza statistică şi grafică a rezultatelor sesiunii de iarnă este prezentată mai jos: Clasa a XII-a, profil umanist:Elevi

listă

Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Calitatea Nota medie

10 9 8 7 6 5 4

2819 2802 17 219 608 744 593 371 242 25 99,11% 56,06% 7,60Clasa a XI-a, profil arte şi sport.

Elevi

listă

Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Calitatea Nota

medie10 9 8 7 6 5 4

253 246 7 6 12 55 54 72 43 4 98% 29,67% 6,70

Clasa / profil Anul/ studii Reuşita % Eşec şcolar % Calitatea % Nota medieClasa a XII-a, umanist

2008-2009 99,05 0,95 57,87 7,702009-2010 99,12 0,85 58,85 7,70

2010-2011 99,11% 0,89% 56,06% 7,60Clasa a XI-a, profil arte,sport

2008-2009 96,88 3,13 23,96 6,492009-2010 96 4,17 29,63 6,762010-2011 98% 1, 63% 29,67% 6,70

Analizînd rezultatele tezelor semestriale de iarnă, reflectate în tabelul de mai sus, se poate de menţionat că în ultimii trei ani rezultatele tezelor se menţin aproximativ la acelaşi nivel, mediu. În comparaţie cu anul trecut coeficientul calităţii în clasa a XII-a, profil umanist a scăzut cu 2,79%, iar în clasa a XI-a profil arte şi sport a crescut doar cu 0,04%. În majoritatea cazurilor % reuşitei rămîne aproape constant pe parcursul ultimilor ani. Este îmbucurător faptul că se constată o micşorare a eşecului şcolar, cu 2,54%, în clasa a XI-a, în comparaţie cu anul precedent. Au fost analizate testele semestriale din 16 instituţii preuniversitare, în rezultatul căreia s-a constatat că cadrele didactice posedă abilităţi de elaborare a testelor semestriale, conform cerinţelor în vigoare.

16

Pot fi menţionare liceele: „C. Negruzzi”, „V.Lupu”, „D.Alighieri”, „L.Deleanu”, „Traian”, „N. Sulac”, „M. Lomonosov”, care au prezentat teste semestriale elaborate ireproşabil.

La chimie şi biologie, elevii şi liceenii claselor a X-a, a XI-a în cadrul sesiunii de iarnă au fost încadraţi în evaluarea cantitativă şi calitativă a însuşirii materiei studiate conform următoarelor module conceptuale: Clasa a X-a profilul real: Biologia: Însuşiri generale ale organismelor; Organizarea celulară a organismelor (citologia); Sistematica organismelor. Chimia: Legile fundamentale ale chimiei; Structura atomului şi legea periodicităţii; Legătura chimică şi structura substanţelor; Soluţiile. Disociaţia electrolitică. Strategiile de evaluare a pedagogiei axate pe formare de competenţe orientează vectorul formativ spre: motivarea elevilor la realizarea feedback-ului; stimularea la elevi a efortului de autoevaluare formativă în raport cu obiectivele definite; evidenţierea succesului, realizînd astfel principiul centrării pe propria personalitate. Ca urmare, rezolvarea sarcinilor propuse de profesorii de biologie şi chimie din modulele studiate demonstrează nivelul posedării formării subcompetenţelor indicate în curriculum la clasa respectivă.

Validitatea şi accesibilitatea subiectelor de regulă sunt elaborate de cadrul didactic în baza matricei de specificaţie, ţinînd cont de potenţialul intelectual al contingentului de elevi, apoi urmează coordonarea testelor în cadrul catedrei şi aprobarea lor de directorul unităţii de învăţămînt preuniversitar. Ţinînd cont că testele sumative sunt administrate la sfîrşitul unei perioade lungi de instruire, au menirea evaluarea analitică, evidenţierea şi impactul lacunelor, deficienţele de învăţare a unor elevi şi modalităţile de remediere a acestora pe parcursul următorului semestru. În acest context, reieşind din prevederile pedagogiei axate pe formare de competenţe, rezultatele relevante a calităţii educaţionale la chimie au înregistrat liceenii din Liceele Teoretice: „N. Gogol”, „P. Rareş”, „M. Eliade”, „D. Alighieri”, „Gaudeamus”, „M. Berezovschi”, „I. Creangă”, „Ştefan cel Mare”, „M. Viteazul”, „Gh. Asachi”, „C. Negruzzi”, „Budeşti”, „A. I. Cuza”, „M. Eminescu”, „Gr. Vieru”, „N. Iorga”, „G. Meniuc”. Toţi elevii din 51 de instituţii (79,7%) au rezolvat itemii propuşi pe note promovabile. Totodată constatăm că în 24 licee, sau (38%) nici un elev nu a luat nota „10”. Teza semestrială la chimie în clasa a X-a profilul real a fost realizată de 2335 elevi (98,3 %) din 64 licee. Calitatea cunoştinţelor constituie 46,3 %, reuşita 98,5%, nota medie 7,69.

Parametrii statistici în limita sectoarelor:Sectorul Nr.

inst.Elevi listă

Au scris

Au luat note: Reuşita%

Nota medie

Caliate%10 9 8 7 6 5 4-1

Botanica 15 617 613 32 109 119 129 121 94 9 98,5 7,16 42,4Buiucani 14 491 486 40 104 135 100 65 42 - 100 7,55 57,3Centru 8 399 385 34 62 59 62 77 79 12 96,9 7,03 40,3Ciocana 11 390 373 17 39 96 69 87 60 5 98,7 7,00 40,8Rîşcani 16 479 478 43 82 110 112 65 56 10 97,9 7,42 49,2

Total mun. 5/64 2376 2335 166 396 519 472 415 331 36 98,5 7,69 46,3

În sesiunea repetată vor susţine 41 elevi, care au absentat şi 36 elevi, care au fost apreciaţi cu note sub „5”. Rezultate excelente la biologie au înregistrat elevii clasei a X-a, profil real din Liceele Teoretice: „V.Alecsandri”, „B P. Haşdeu”, „N. Iorga”, „D. antemir”, „N. Gogol”, „P. Rareş”, „D.Alighieri”, „Orizont– Durleşti”, „M. Eliade”, „M. Viteazul”, „Gh. Asachi”, „P. Zadnipru”, „M.Berezovschi”, „I.Creangă”, „G. Meniuc”, „N. Bălcescu”, „Olimp”, „C. Negruzzi”. Reuşita integrală (100%) a tuturor liceenilor încadraţi în evaluarea sumativă a fost atestată în 54 instituţii (87%). Nici o notă de „10” nu a fost înregistrată în 29 licee (46,8%). Integral teza semestrială la biologie a fost susţinută de 2204 elevi - (98,8%), din 62 licee. Calitatea cunoştinţelor constituie 49,0%, reuşita 98,2%, nota medie 7,39.

Clasa a X-a, biologie, profilul real

Sectorul Nr. inst.

Elevi pe listă

Au scris

Au luat note: Reuşita%

Nota medie

Calittate%10 9 8 7 6 5 4-1

Botanica 15 621 610 36 109 151 135 112 54 13 97,9 7,35 48,5

17

Buiucani 14 491 484 37 77 121 128 78 42 1 99,8 7,45 48,5Centru 7 339 335 41 75 56 71 56 33 3 99,1 7,59 51,3Ciocana 10 300 299 20 52 85 62 46 27 7 97,7 7,42 52,3Rîşcani 16 479 476 25 75 121 111 61 68 15 96,8 7,21 46,4Total mun. 5/ 62 2230 2204 159 388 534 507 353 224 39 98,2 7,39 49,0

Sesiunea repetată va fi susţinută de 26 elevi absenţi în ziua tezei şi 39 elevi, care au primit note sub „5”. Liceenii clasei a XI-a, profilul umanist au fost încadraţi în susţinerea tezei semestriale la biologie conform modulelor: Sistemul nervos superior; Recepţia senzorială; Reglarea umorală; Sistemul locomotor şi locomoţia. Calitatea cunoştinţelor, ce depăşeşte 65 la sută, au înregistrat elevii din Liceele Teoretice: „V. Alecsandri”, „N. Iorga”, „M. Eliade”, „D. Cantemir”, „S. Haret”, „N. Sulac”, „I. Creangă”, „Academia copiilor”. Totodată nici un elev nu a rezolvat integral testul şi nu a luat nota „10” din 41 licee (56,2%). În ziua lucrării au absentat 25 elevi, note sub „5” au luat 28 elevi, care vor susţine repetat sesiunea. În realizarea tezei semestriale la biologie au fost încadraţi 2469 elevi (98,9%) din 73 de instituţii. Reuşita constituie 98,9 %, calitatea cunoştinţelor 40,9%, nota medie 7,14.

În limita sectoarelor atestăm următoarea situaţie:Clasa a XI – a, biologie, profilul umanist

Sectorul Nr. de

inst.

Elevi pe

listă

Au scris

Au luat note: Reuşita%

Nota medie

Calitate%10 9 8 7 6 5 4-1

Botanica 17 720 715 26 58 178 186 155 106 6 99,2 6,98 36,6Buiucani 14 452 450 26 57 118 114 67 58 10 98,8 7,20 44,6Centru 9 361 348 28 37 61 71 87 59 5 98,6 6,99 36,2Ciocana 12 420 419 13 50 113 129 69 43 2 99,6 7,30 42,5Rîşcani 21 541 537 25 96 126 121 94 70 5 99,1 7,26 45,9Total mun. 5/ 73 2494 2469 118 298 596 621 472 336 28 98,9 7,14 40,9

Menţionăm rezultatele ireproşabile înregistrate de elevii instituţiilor private în cadrul sesiunii. Reuşita constituie 100% în toate liceele private. Dinamica calităţii cunoştinţelor constată ascensiunea progresivă de la clasă la clasă: biologia – cl. a XI-a – 65,9%, chimia – cl. a X-a – 78,5, biologia – cl. a X-a – calitatea cunoştinţelor atinge 79,8%. Totodată indicii calitativi pot fi consideraţi ca subiectivi (cu excepţia LT „Orizont” şi „Prometeu - Prim”) dat fiind că elevii participanţi la activităţile competitive de masă, de regulă înregistrează rezultate modeste.

Clasa a X-a, chimie – profil real, instituţii private:

Nr. de inst.

Elevi pe listă

Au scris Au luat note: Reuşi-ta%

Nota medie

Cali-tatea

%10 9 8 7 6 5 4-1

8 181 181 38 56 48 21 9 9 - 100 8,36 78,5

Clasa a X-a, biologie – profil real, instituţii private:

Nr. de inst.

Elevi pe listă

Au scris Au luat note: Reuşi-ta%

Nota medie

Cali-tatea

%10 9 8 7 6 5 4-1

8 181 181 35 54 43 23 16 10 - 100 8,21 72,9

Clasa a XI-a, biologie – profil umanist, instituţii private:

Nr. de inst.

Elevi pe listă

Au scris Au luat note: Reuşi-ta%

Nota medie

Cali-tatea

%10 9 8 7 6 5 4-1

10 129 126 24 34 425 22 16 5 - 100 7,30 65,9

18

Cunoştinţe foarte modeste au demonstrat elevii clasei a XI-a din şcolile medii de cultură generală. Nici un elev din cele 14 instituţii nu a realizat sarcinile testului pe nota „10”. Reuşita constituie 99,6, calitatea cunoştinţelor – 15,6%, nota medie – 6,11.

Clasa a XI-a, biologie, şcoala medie de cultură generală:

Nr. de

inst.

Elevi pe listă

Au scris

Au luat note: Reuşi-ta%

Nota medie

Cali-tatea

%10 9 8 7 6 5 4-1

15 511 477 19 69 78 140 164 7 98,5 6,19 18,4

Evaluarea reprezintă un act didactic deosebit de complex şi sistemic, integrat întregului proces educaţional, care asigură evidenţierea cantităţii cunoştinţelor dobândite şi valoarea acestora la un moment dat. Verificarea prin teze se organizează cu scopul evaluării unor cunoştinţe şi capacităţi formate pe parcursul semestrului de către elevi. În context au fost organizate şi desfăşurate în cadrul sesiunii de iarnă următoarele teze semestriale la istorie:-clasa a X-a (profil umanist, profil real, profil arte, profil sport); clasa a XI-a (profil umanist, profil arte). Parametri statistici ai rezultatelor tezelor semestriale de iarnă la istorie sunt indicaţi în tabelul de mai jos:

Clasa Nr.

Elevi

Au

scris

Note obţinute %

reuşitei

%

calitate

Nota

medie10 9 8 7 6 5 4-2

a X-a um- 3147 3112 175 406 608 656 605 566 96 95,43 38,85 6,48

a X-a real 2376 2333 239 446 563 514 287 253 37 97,83 53,35 7,42

a XI-a um. 2164 2113 123 105 518 524 438 370 35 98,21 47,86 6.89

total 7687 7568 97 46 6.0

Rezultatele statistice incluse în tabel evidenţiază rezultate mai înalte în aspectul calităţii şi reuşitei a elevilor din clasele cu profil real în comparaţie cu clasele cu profil umanist. Calitatea cunoştinţelor ce depăşeşte 90 la sută au înregistrat elevii din instituţiile: LT „Mircea Eliade” (100% - clasa a X-a profil umanist, 100% - clasa a X-a profil real), Liceul „Evrica” (100% - clasa a XI-a profil umanist), LT „Nicolai Gogol” (97,90% - clasa a XI-a profil umanist) şi Liceul „Litterarum” (92,31% - clasa a X-a profil umanist). Calitatea cunoştinţelor ce nu depăşeşte 10 la sută au înregistrat elevii din instituţiile: LT „Nicolae Bălcescu” (8,3% - clasa a X-a profil umanist), LT „Natalia Gheorghiu” (8,3% - clasa a X-a profil umanist), Liceul Seral nr.1 (5% - clasa a X-a profil umanist, 7% - clasa a XI-a profil umanist), LT „Principesa Natalia Dadiani” (9,67% - clasa a X-a profil umanist), LT „Vasile Vasilache” (7,69% - clasa a XI-a profil umanist), Liceul Internat municipal sportiv (3,44% - clasa a X-a profil sport), LT „Alexandru cel Bun” (2,77% - clasa a X-a profil umanist), LT „Ştefan cel Mare” (4% - clasa a X-a profil umanist), LT „Iulia Hasdeu” (10% - clasa a X-a profil umanist), LT „Grătieşti” (0% - clasa a XI-a profil umanist), Liceul Seral nr.2 (1,49% - clasa a XI-a (alolingvi) profil umanist, 10% - clasa a XI-a profil umanist), LTPS nr.3 (0% - clasa a X-a profil sport).

În scopul evaluării nivelului de complexitate a probelor de evaluare propuse elevilor din instituţiile preuniversitare din municipiu, în cadrul reuniunilor metodice, s-a solicitat ca profesorii de istorie să prezinte DGETS mostrele testelor propuse elevilor în cadrul sesiunii semestriale. Nu s-au conformat acestor prevederi următoarele instituţii: LT „Miguel de Cervantes”, LT „Rambam”, LT „Gheorghe Asachi”, LT „Dimitrie Cantemir”, LT „Vasile Alecsandri”, LT „Antioh Cantemir”, Liceul Teatral Orăşenesc, LT „Mircea Eliade”, LT „Gaudeamus”, LT „Principesa Natalia Dadiani”, LT „Onisifor Ghibu”, LT „I. S. Neciui-Leviţki”, LT „Hyperion”, LT „Truşeni”, Liceul „Evrica”, LT „Iulia Hasdeu”, Liceul de Creativitate „Prometeu-Prim”, LT „Vasile Lupu”, LT „Minerva”, LT „Univers LIONS”, LT „Petru Zadnipru”, LT „Alexandru Ioan Cuza”, LT „Mihai Lomonosov”. Analiza conţinutului tezelor semestriale la istorie s-a efectuat în următoarele instituţii: LT „Vasile Vasilache”, LT „Ginta Latină”, LT „Budeşti”, LT „Spiru Haret”, LT „B. P. Hasdeu”, LT „Ştefan cel Mare”, LT „Mihai Grecu”, LT „Anton Cehov”, LT „Mihai Viteazul”. Modalitatea de evaluare aleasă pentru elaborarea tezelor semestriale a fost testul docimologic, prin

19

intermediul căruia s-a verificat şi s-a măsurat nivelul asimilării informaţiei şi abilităţile formate în procesul de studiu în primul semestru al anului şcolar. Testul docimologic ca cea mai populară şi eficientă formă de evaluare se elaborează obligatoriu în câteva etape de bază: definirea obiectivelor de evaluare ce reies din competenţele specifice ale disciplinei de studiu sau din subcompetenţele proiectate pentru conţinuturile studiate; stabilirea conţinuturilor ce urmează a fi evaluate; elaborarea matricei de specificaţii; elaborarea itemilor; elaborarea baremului de corectare; elaborarea baremului de notare în rezultatul evaluării itemilor. În rezultatul analizei conţinutului testelor aplicate în instituţiile selectate pentru monitorizare, s-au făcut următoarele constatări: Structura testului şi tipul de sarcini selectate pentru test respectă forma şi volumul celor de la examenul de bacalaureat din anii precedenţi. Astfel testul este aplicat, prin tradiţie, pentru domeniul cognitiv, care verifică nivelele cunoscute taxonomiei lui Bloom: cunoaştere, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză şi evaluare.În testele, prezentate DGETS, din cadrul algoritmului C = c1 + c2 + c3 sunt evaluate doar componentele ce ţin de cunoştinţe şi capacităţi, componenta comportament lipseşte. Toate testele selectate pentru evaluare sunt aprobate de directorii instituţiilor de învăţământ. Profesorii de istorie din instituţiile: LT „Mihai Viteazul”, LT „Ginta Latină”, LT „Spiru Haret”, LT „Ştefan cel Mare” au respectat toate etapele de proiectare a testului. Astfel, prin matricile de specificaţii prezentate se constată că itemii elaboraţi corespund obiectivelor de evaluare proiectate, se validează conţinuturile şi se asigură gradul diferit de complexitate a itemilor. Obiectivele de evaluare definite de profesorii din instituţiile: LT „Mihai Viteazul”, LT „Ginta Latină”, LT „Spiru Haret”, LT „Ştefan cel Mare” sunt formulate în baza competenţelor specifice curriculare şi a conţinuturilor însuşite. În testele propuse de profesorii de istorie din cadrul LT „Mihai Viteazul” şi LT „Ştefan cel Mare” sunt expuse şi subcompetenţele proiectate pentru conţinuturile studiate. Testele prezentate de profesorii de istorie din instituţiile: LT „Vasile Vasilache”, LT „Budeşti”, LT „B. P. Hasdeu”, LT „Mihai Grecu”, LT „Anton Cehov” conţin doar itemii propuşi elevilor pentru realizare şi baremele de corectare. Tezele semestriale au fost proiectate de nivel mediu spre complex, susţinute în scris timp de două ore academice şi s-au desfăşurat în ultimele două săptămâni ale semestrului, conform orarului stabilit în cadrul fiecărei instituţii.

Teza semestrială la educaţia fizică în clasele a X-XII-a profil sport în următoarele instituţii de învăţămînt: Liceul Internat Municipal cu Profil Sportiv; Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr.2; Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr.3. În scopul realizării reuşite a procesului instructiv-educativ,evaluării eficiente a rezultatelor şcolare, care în paralel cu planificarea joacă un rol important, în lună noiembrie 2010 de către DGETS s-a propus liceelor cu profil sportiv o recomandare metodică „Organizarea şi desfăşurarea tezelor de iarnă şi vară la educaţia fizică în Liceele Teoretice cu profil sportiv” în baza căreia s-a desfăşurat tezele de iarnă din decembrie 2010. Această recomandare metodică a fost adaptată la cerinţele curriculei modernizate la educaţia fizică, ediţia anului 2010. Analiza rezultatelor tezelor de iarnă prezentate de instituţiile menţionate mai sus, au demonstrat faptul că există o concordanţă între competenţe specifice, subcompetenţe şi conţinuturi didactice expuse în itemii testelor de cunoştinţe. Probele la testele de teorie au fost prezentate de profesori în două variante, iar normele de control practice susţinute au reflectat pregătirea fizică şi specială a elevilor. Analiza probelor prezentate atestă faptul, că profesorii, sunt receptivi, la elaborarea probelor ţinând cont de modelul testelor de la olimpiadelor municipale şi examenele de BAC din anul precedent de studii. S-au depistat greşeli de calcul în informaţia LTPSnr.2 (director M.Iarmenco).În această instituţie de învăţămînt preuniversitar în clasa a X-a „A” numărul de elevi care au susţinut teza nu corespunde cu numărul celor notaţi. Se menţionează rezultatele nesatisfăcătoare a elevilor clasei a XI „A” a acestei instituţii la proba de profil, numărul cărora a atins 26,6% (8 elevi din 30).

Rezultatele tezelor de iarnă în anul de studii 2009-2010 (clasele a X,XI,XII, profil sportiv)Elevi

listă

Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Eşec Calitatea Nota

medie10 9 8 7 6 5 4

400 388 12 31 104 137 62 29 7 18 95,36% 4,64% 70,1% 7,87

Clasa a X-a, profil sport.

20

Elevilistă Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Eşec Calitatea Nota

medie10 9 8 7 6 5 4

147 142 5 16 29 47 29 13 5 3 97,88% 2,11% 64,78% 7,85

Clasa a XI-a, profil sport.Elevi

listă

Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Eşec Calitatea Nota

medie10 9 8 7 6 5 4

129 125 4 4 27 47 21 13 2 11 91,2% 8,8% 62,4% 7,5

Clasa a XII-a, profil sport.Elevi

listă

Au

scris

Au

lipsit

Au luat note de: Reuşita Eşec Calitatea Nota

medie10 9 8 7 6 5 4

124 121 3 11 48 45 12 3 0 2 98,34% 1,66% 85,95% 8,36

Comparativ cu sesiunea de iarnă 2009 în decembrie 2010 s-au înregistrat următoarele rezultate:Clasa Anul Reuşita Eşecul Calitatea Nota medie

X 2009 94% 6% 80% 8,0

2010 95,36% 4,64% 70,1% 7,87

XI 2009 86,5% 13,5% 83,0% 8,6

2010 91,2% 8,8% 62,4% 7,5

XII 2009 72,3% 27,7% 68,6% 7,53

2010 98,34% 1,66% 85,95% 8,36

Total 2009 84,3% 15,7% 50,5 7,86

2010 95,36% 4,64% 70,1% 7,87

În comparaţie cu anul precedent statistica indicilor demonstrează progres şi în unele cazuri un regres neesenţial: Clasa a X-a: reuşitei cu +1,36%; eşecul cu -1,36%; calitatea cu -9,9%; nota medie cu -0,73; Clasa a XI-a: reuşitei cu +4,7%; eşecul cu -4,7%;calitatea cu – 20,6%; nota medie cu -1,1; Clasa a XII-a: reuşitei cu +26,04%; eşecul cu -17,35%; calitatea cu + 17,35%; nota medie cu +0,5. Este evident că managerii patroni vor lua act de rezultatele obţinute şi vor interveni în scopul ridicării indicilor calitativi în clasele a X-a şi a XI-a.

În contextul celor expuse se propune:1. Managerii patroni la discipline:

vor lua la control calitatea implementării curriculumului modernizat, respectiv a programei în vigoare în şcoala medie şi or pune problema lichidării neajunsurilor atestate pînă la finele anului şcolar;

vor proiecta şi realiza un şir de acţiuni întru crearea unui referenţial de evaluare unic orientat spre crearea unui sistem unitar de evaluare la nivel de instituţie;

vor analiza, în clasele absolvente, la finele anului şcolar, rezultatele examenelor de absolvire comparativ cu rezultatele tezelor semestriale.

în cadrul şedinţelor catedrei a pune în discuţie problema evaluării semestriale–cerinţele elaborării subiectelor pentru teză/analiza rezultatelor cu indicarea gradului de realizare a fiecărei probe pentru fiecare clasă, a recomandărilor concrete pentru fiecare profesor;

vor monitoriza progresele şcolare prin intermediul evaluărilor formative pe parcursul semestrului al doilea;

vor exercita control permanent asupra desfăşurării evaluărilor interne şi a procesului de predare /învăţare /evaluare în toate clasele;

vor aplica un sistem unic de analiză care ar permite evidenţierea şi aprecierea randamentului şcolar al elevilor.

21

vor studia ghidul metodologic aplicativ pentru liceu, centrat asupra implementării optimale a curriculei modernizate;

vor acorda o atenţie deosebită autoinstruirii şi formării cadrelor didactice în problemele formării şi evaluării subcompetenţelor/competenţelor curriculare.

vor asigura elaborarea, administrarea imparţială, echidistantă şi eficientă a desfăşurării lucrărilor de evaluare la toate nivelurile, aprecierea obiectivă.

vor prezenta informaţia referitor la rezultatele tezelor corectă şi prezentată în termenii indicaţi; vor organiza transmiterea rezultatelor la teze în forma corespunzătoare (procentul reuşitei,

calităţii şi nota medie) şi la data indicată, fiinf verificate corectitudinea datelor care sunt transmise din liceu. Sunt cazuri cînd notele se indică cu 5 cifre după virgula (LT „Dacia”; numărul de note nu coincide cu numărul de elevi care au scris lucrarea; nu este corect calculată nota medie);

vor organiza acţiuni manageriale şi seminare metodice unde să fie expuse/elaborate criteriile unice de elaborare a referenţialului de evaluare instituţional;

vor acorda o atenţie deosebită analizei rezultatelor tezelor şi a altor lucrări de evaluare şi vor efectua o analiză a reuşitei fiecărui elev;

echipele manageriale din şcolile/ liceele pe schimburi nr.1,2,3 să găsească modalităţi de a asigura elevii din clasele liceale în special cu manualele recomandate de Ministerul Educaţiei, pentru a fi utilizate în procesul educaţional şi care ar contribui la formarea şi evaluarea competenţelor curriculare.

Profesorii: Profesorii vor practica evaluarea bazată pe criteriul de succes – condiţie a calităţii

procesului educaţional, perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de predare–învăţare, relaţiilor de încredere şi conlucrare profesor–elev, formarea imaginii corecte a elevilor despre competenţele proprii şi orientarea lor spre succes şi autoafirmare.

În procesul de evaluare profesorii vor folosi atît metodele tradiţionale, cît şi cele interactive, în vederea calimetriei capacităţilor elevilor, gradului de formare a competenţelor de ordin practic – funcţional;

Vor elabora matrici de specificaţii şi mostre de teste care ar servi model de bază pentru elaborarea testelor de evaluare

Profesorii vor revedea structura testului propus pentru tezele semestriale, în scopul asigurării evaluării celor trei componente ce formează competenţa: cunoştinţe, capacităţi şi comportamente.

Tatiana Mstreanu, şeful secţiei inspecţie şcolară

22