Universitatea “Petre Andrei” – IasiFacultatea de PSihologie si Stiintele EducatieiCentrul de studii – Piatra NeamtAnul III, Semestrul ICernat Roxana Ana

Principii fundamentale ale NLP

Cuprins:

1. Introducere

2. Principii fundamentale ale NLP

3. Criterii ale eficientei personale

4. Concluzie

1. Introducere

Experienta subiectiva este studiata de ceea ce literatura de specialitate denumeste

generic NLP – Programarea Neuro-lingvistica. Identificarea paternurilor eficientei si

analiza modului de utilizarea a lor devin scopuri principale pentru NLP. Astfel, NLP

asigura o varietate considerabila de tehnicisi metode utile in psihoterapie, consiliere,

educatie, mediul antreprenorial.

Asociatia Romana pentru Programare Neuro-Lingvistica defineste NLP ca fiind “o

metoda de eficientizare a comunicarii si de modificare a comportamentului, ale carei

principii se bazeaza pe cunostinte din domeniile programarii, teoriei informatiei si teoriei

comunicarii, cît si pe cunostintele de psihologie normala si clinica, avînd la baza ceea ce

autorii numesc modalitati sau submodalitati senzoriale, care nu sînt altceva decît sisteme

bazate pe reprezentari.”1

2. Principii fundamentale ale NLP

Principiile primordiale pe care se fundamenteaza NLP sunt: existenta a doua mari

filtre care mediaza relatia unei persoane cu lumea – cele impuse de capacitatile sale

fiziologice, pe de o parte, si cele apartinand universului sau experiential, pe de alta parte;

existenta unei intentii inconstiente pozitive la baza oricarui comportament; utilizarea

feedback-ului pentru actiuni de autoreglaj, de autoeducare; redarea sensului unei

comunicari prin natura raspunsului primit; calibrarea eficientei personale la eficienta

celor din jur; indisolubilitatea unitatii dintre minte si trup, intelese ca elemente ale

aceluias sistem cibernetic; utilizarea patternurilor de gandire in termeni de rezolvare de

probleme prin identificarea de rezultate dorite; primarea modalitatilor de rezolvare de

probleme in detrimentul justificarii motivelor care au determinat aparitia lor; adoptarea

unei atitudini de curiozitate si nu una de dezvoltare de presupuneri.

NLP traduce experienta subiectiva prin analogie cu o harta. Insa aceasta nu

inseamna si teritoriu. Omul se raporteaza la lume in baza simturilor, a receptorilor

senzoriali, si dincolo de acestia, a fiziologiei organismului si experientelor anterioare.

Subiectivitatea rezida in transpunerea dimensiunii lumii intr-un univers personal, in

functie de mostenirea educationala, de principii, valori, cunostinte asimilate individual.

1 http://nlp.ro/despre-nlp/ce-este-nlp

Brian Tracy (2003), analizand conceptul privind viata, regaseste o serie de legi cu

aplicabilitate imediata: legea cauzei si efectului (“Totul se intampla dintr-un motiv;

pentru fiecare efect exista o cauza specifica.”2), legea convingerii (“Orice credeti cu

adevarat, din toata fiinta, devine realitate.”3), legea asteptarilor (“Oricare v-ar fi

asteptarile, ele devin propria profetie care se va indeplini de la sine.”4), legea atractiei

(“Sunteti un magnet viu; in mod invariabil, atrgeti in viata dvs. oameni, situatii si

imprejurari care sunt in armonie cu gandurile voastre dominante.”5), legea corespondentei

(“Lumea exterioara este o reflectie a lumii dvs. interioare; corespunde tiparelor

dominante de gandire care va definesc.”6), toate aceste legi scotand in evidenta

individualizarea pesonala in universul lumii inconjuratoare.

Pe parcursul vietii nu doar reactionam fiziologic la mediu ori apelam la tipare de

raspuns asimiliate prin educatie. Mai mult decat atat, ne formam comportamente, care la

baza au intentii inconstiente pozitive.

Dale Carnegie (2000) indifica sapte metode care pot fi folosite pentru a dezvolta

aceasta atitudine mentala pozitiva de baza: “Regula nr. 1: Sa ne umplem mintile cu

ganduri de pace, curaj, sanatate si speranta (…). Regula nr. 2: Sa nu incercam niciodata

sa ne rafuim cu adversarii nostri, (…). Regula nr. 3: In loc sa ne facem griji din cauza

ingratitudinii, sa o anticipam. (…) Regula nr. 4: Treceti in revista binecuvantarile, nu

necazurile. Regula nr. 5: Sa nu ii imitam pe ceilalti. (…) Regula nr. 6: Cand soarta ne

ofera o lamaie, sa incercam sa facem o limonada. Regula nr. 7: Sa uitam de prorpia

noastra nefericire, incercand sa aducem putina fericire altora. (…)”7. Intentiile pozitive se

bazeaza pe principii si valori umanitare, iar transpunerea lor in fapte porneste tocmai de

la aceast tip de atitudine mentala.

Feedback-ul joaca un rol deosebit de important in demersurile de autoreglare, de

corectare, atunci cand in planul experientei subiective, individul se regaseste in situatia de

a nu descuraja in fata esecurilor.

2 p. 30; Brian Tracy, 20033 p. 33; Brian Tracy, 20034 p. 35; Brian Tracy, 20035 P. 37, Brian Tracy, 20036 P. 39, Brian Tracy, 20037 P. 165, Dale Carnegie, 2000

David J.Schwartz (2000) identifica cinci idei principale care pot transforma

infrangerile in succese: “Diferenta dintre success si esec rezida in atitudinile pe care le

adoptam fata de esecuri, handicapuri, descurajari si alte situatii dezamagitoare. Cinci idei

principale va vor ajuta sa transformati infrangerea in victorie. Iata-le: 1. Analizati

infrangerile pentru a va pregati calea spre succes. (…) 2. Aveti curajul sa fiti propriul

dumneavoastra critic constructiv. (…) 3. Nu mai dati vina pe ghinion. (…) 4. Imbinati

perseverenta cu experimentele. (…) 5. Retineti, in fiecare situatie exista o parte buna.

(…)”8. Se subliniaza astfel importanta invatarii din propriile greseli, a introspectiei

constructive si a gandirii pozitive.

Comunicarea, pe de alta parte, sufera o transformare metaforica pe parcursul

experientei subiective. Ea trece de la reprezentativitate, la expresivitate si, uneori, la

confuzie. Lucien Sfez (2002) grupeaza actiunile comunicative in trei teorii principale:

teoria lui Jungen Habermas (“comunicarea este in social, in limba care este sociala, in

prejudecata”9), teoria lui Jacques Ellul (“caracteristicile sistemului ethnic care impiedica

comunicarea, caci o neutralizeaza, fragmentand si divizand la infinit oamneii intre ei.”10)

si teoria lui Pierre Legendre (“Ea, comunciarea este normative. Ea transmite – pune in

comun- ceea ce nu trebuie sa ramana personal.”11), concluzionand ca cele trei metafore

care sunt metamorfozate in viziunile despre lume (“Masina”, “Organismul”, tautismul)

determina constituirea ansamblului fenomenului comunciational.

Jean-Claude Abric (2002) admite ca in procesul comunicarii, emitatorul si

receptorul dezvolta o serie de atitudini, respectiv: de interpretare (“Este atitudinea care

consta in a formula, in a verbaliza pentru celalalt ratiunile ascunse care se afla la originea

spuselor sau faptelor sale.”12), de evaluare (“Este atitudinea care consta in formularea

unei judecati pozitive sau negative in raport cu ceea ce spune sau face celalat.”13), de

ajutor sau de consiliere (“Consta in a-i propune celuilalt solutii sau elemente ale unor

solutii, in functie de ceea ce acesta a exprimat, fiind prin urmare o atitudine care

reprezinta a priori manifestarea interesului pentru celalalt.”14), de chestionare sau de

8 p. 221, David J. Schwartz, 20009 P. 20, Lucien Sfez, 200010 p. 22, Lucien Sfez, 200011 p. 23, Lucien Sfez, 200012 P. 38, Jean-Claude Abric, 200213 p. 40, Jean-Claude Abric, 200214 p. 41, Jean-Claude Abric, 2002

ancheta (“Este atitudinea care consta in a pune intrebari pentru a-i permite celuilalt sa se

exprime.”15) si de comprehensiune (“Este atitudinea care consta in a-i arata celuilalt ca te

intereseaza ceea ce iti spune si ca asculti pentru a incerca sa intelegi, nu pentru a-l

judeca.”16).

Pe langa importanta naturii raspunsului in definirea sensului comunicarii, un alt

principiu fundamental al NLP il reprezinta si calibrarea individuala la dezvoltarea

personala a celor din jur.

Adrian Neculau (2007) admitea in acest sens ca notiunea de grup poate fi inteleasa

ca si obiect de reflectie, care exercita influente la nivel tridimensional: instrumental,

relational si contextual. Individul se raporteaza la grupul sau de apartenenta, preluand de

la ceilalti membri modele de reusite, de succese personale: “Impartasirea indelungata a

aceleiasi culturi de grup, a unor conditii concrete si destine comune, ancoreaza puternic

individul la valorile sociale transmise prin intermediul grupului.”17.

Aceasta raportare la grup se realizeaza constient, atat psihic cat si fizic, unitatea

dintre minte si trup atingand indisolubilitatea. Putem vorbi aici de un trup al mintii si o

minte a trupului, in deplina interdependenta pentru o dezvoltarea armonioasa a

experientei subiective.

Pus in fata problemelor, individul trebuie sa se raporteze la rezultatele dorite, sa

constientizeze cantitatea si calitatea resurselor de care dispune si sa identifice metoda

optima de a atingere a scopurilor propuse.

John R. Noe (2001) marcheaza momentul obtinerii de rezultate deosebite prin

manifestarea a sase atitudini specifice: planificarea de planuri marete, infrangerea fricii,

pregatirea personala, disponibilitatea de a risca un esec, dorinta de a invata, cladirea unui

character puternic: “Poti sa citesti carti care te motiveaza, sa asculti casete care te inspira,

poti observa oameni remarcabili si poti dobandi toate cele sase atitutdini despre care am

discutat in ultimul capitol. Cu toate acestea, daca nu actionezi, eforturile tale nu vor

insemna nimic.”18.

Pe de alta parte, nu necesitatile, ci posibilitatile sunt cele care schimba focusarea de

la eventuale obstacole catre indeplinirea obiectivelor, curiozitatea fiind cea care ghideaza 15 p. 45, Jean-Claude Abric, 200216 p. 48, Jean-Claude Abric, 200217 p.47, Adrian Neculau, 200718 P. 124, John R. Noe, 2001

demersul modal al luarii de decizii potrivite, in detrimentul demersului justificativ,

intergotiv.

Glenn Bland (2000) regaseste in proverbe un punct major de inspiratie in realizarea

obiectivelor, definind succesul ca fiind un echilibru manifestta preponderant in experienta

subiectiva: “Scrie proverbul tau favorit, care te motiveaza pe afise, cartonase etc. si

amplaseaza-le in locuri in care le poti vedea in permanenta. Ele iti vor da mult dorita

inspiratie.“19.

3. Criterii ale eficientei personale

Criteriile eficientei personale sunt cuprinse in trei filtre importante: obiective,

acuitate senzoriala si flexibilitate.

Obiectivele trebuie sa fie formulate in termeni pozitivi, sa faca referire la propria

persoana, sa aiba continut specific, sa dispuna de dovezi concrete, senzoriale, sa se

fundamenteze pe resurse suficiente si necesare realizarii lor, sa fie realiste in dimensiune

si sa respecte anumite criterii de ordin ecologic.

Acuitatea senzoriala si flexibilitatea sunt filtre care, pe de o parte, sprijina

perceperea realista a mediului ambient, iar pe de alta parte, asigura adaptarea la sch

imbari si adoptarea unor solutii si alternative de actiune.

4. Concluzie

Programarea Neuro-Lingvistica nu trebuie inteleasa doar ca o ramura aplicativa a

psihologiei, ci, ea reprezinta o manifestare artistica a experientei subiective, o stiinta a

eficientei personale. Prin NLP se modeleaza personalitatea umana in vederea atingerii

unui nivel cat mai ridicat al eficientei personale.

Bibliografie

1. Abric, Jean-Claude; “Psihologia comunicarii: teorii si metode”, Iasi: Polirom,

2002, ISBN 973-683-953-2

19 p. 150 Glenn Bland, 2000

2. Bland, Glenn; “Succes! Metoda Glenn Bland: Cum sa stabilesti scopuri sis a faci

planuri care sad ea rezultate cu adevarat”, Bucuresti: Business Tech International

Press, 2000, ISBN 973-98309-9-4

3. Carnegie, Dale; “Lasa grijile, incepe sa traiesti”, Bucuresti: Curtea Veche

Publishing, 2000, ISBN 973-8120-05-5

4. Curs Programarea Neuro-linvistica, Anul III, Semestrul I, selectie de pagini din

aparitie editoriala, Capitolul VII – “”Programarea Neurolingvistica sau

Psihoterapia eficientei personale”, Catalin Nedelcea - Titular de disciplina Lect.

univ. dr. Oana Iuliana Gostin

5. Neculau, Adrian; “Dinamica grupului si a echipei”, Iasi: Polirom, 2007, ISBN

978-973-46-0542-2

6. Noe, John R.; “Principiile performantei de varf pentru cei care obtin realizari

deosebite”, Bucuresti: Business Tech International Press, 2001, ISBN 973-99937-

3-7

7. Schwartz, David J.; “Puterea magica a gandului”, Bucuresti: Curtea Veche

Publishing, 2000, ISBN 973-98833-1-1

8. Sfez, Lucien; “Comunicarea”, Iasi: Institutul European pentru Cooperare

Cultural-Stiintifica, 2002, ISBN 973-611-181-4

9. Tracy, Brian; “Cele 100 de legi absolute ale succesului”, Bucuresti: Almatea,

2003, ISBN 973-9397-78-6

10. http://nlp.ro/despre-nlp/ce-este-nlp