1

LEGISLATIE

-referat-

Data: Nume:

09.01.2013 Ilie Stefan Andrei

2

ASPECTE LEGATE DE ACTIVITATILE MANAGERIALE SI

LEGISLATIA IN CONSTRUCTII

Una dintre primele preocupri ale oamenilor (aa cum se ntmpl de altfel cu marea majoritate a vieuitoarelor) a fost cea legat de asigurarea condiiilor de trai i, n primul rnd, a unor condiii de locuit ct mai sigure.

Locuina este locul n care oamenii i petrec peste jumtate din timpul disponibil i de aceea, n decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfecionat pentru a rspunde ct mai bine necesitilor zilnice.

S-a ajuns pn la a se compara funciunile locuinei cu funciunile corpului uman. Omul a creat permanent construcii (cuiburi n copaci, case, piramide etc.).

Construciile s-au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economic i social a omenirii n trei mari cicluri sau "valuri":

- societatea agricol (primul val); - societatea industrial (al doilea val); - societatea informatizat (al treilea val);

n toate cele trei mari cicluri construciile au fost considerate ca parte important a activitii i culturii umane.

Managementul proiectelor este o ramur specializat a managementului aprut n anii 1950 pentru coordonarea i controlul activitilor complexe din industria modern. n construcii, managementul proiectelor a nceput s fie utilizat abia n urm cu 20 - 30 de ani, dar dezvoltarea sa n acest domeniu a fost foarte pronunat ntruct corespunde foarte bine necesitilor ramurii. Dei a aprut n S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid i n Europa, primele ncercri de standardizare a practicilor n domeniu datnd din 1979 i aparinnd unui institut din Marea Britanie - The Chartered Institute of Building. Managementul proiectelor cuprinde procese decizionale logice i progresive, o organizare adecvat, management financiar i comercial eficace, acordarea unei atenii deosebite ntocmirii documentelor i sarcinilor administrative i aplicarea unor metode i tehnici de management tradiionale adaptate corespunztor.

"Managementul proiectelor de construcii const n planificarea, organizarea, coordonarea i controlul proiectului, de la nceperea pn la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerinele clientului privind producerea unui proiect viabil din punct de vedere funcional i financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor i termenelor de execuie convenite."

La realizarea unui proiect de construcii particip mai multe organizaii diferite: beneficiar, investitor, organisme finanatoare, constructor, proiectant, consultani, furnizori de materiale i echipamente etc., ceea ce impune punerea accentului pe coordonarea i reglarea tuturor intrrilor necesare. Astfel, managerul de proiect trebuie s lucreze, n mod predominant, cu persoane din alte organizaii dect cea din care face parte. n asemenea circumstane, autoritatea sa este conferit prin termeni contractuali i este mai puin direct dect a unui manager obinuit.

Proiectul de construcii este o ntreprindere cu durat de aciune limitat viznd realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de construcii prin executarea de lucrri de

3

natur variabil i nestandardizat ntr-un anumit termen, cu un anumit buget i cu respectarea specificaiilor de calitate convenite. Un proiect de construcii prezint urmtoarele caracteristici:

Necesit construirea unei reele organizatorice autonome: echipa de proiect;

Are caracter temporar, durata de realizare fiind precizat prin prevederi contractuale;

Trebuie s ating anumite obiective legate de timp, costuri i calitate;

Rezultatul su este un obiectiv de construcii (alctuit din unul sau mai multe obiecte de construcii);

Necesit aportul mai multor organizaii pentru realizarea lui, ceea ce pune probleme deosebite de comunicare i i confer un potenial conflictual ridicat;

Implic resurse financiare, materiale i umane importante i diversificate;

Necesit realizarea de activiti ntre care exist condiionri tehnologice i organizatorice complexe.

Participanii la realizarea lucrrilor de construcii- montaj sunt:

a) beneficiarul lucrrii (persoana juridic achizitoare, investitorul) este agentul economic ce comand lucrarea (fiind cel ce o va exploata dup darea n funciune).

Acesta asigur fondurile necesare (proprii sau mprumutate) i stabilete jaloanele principale referitoare la:

- dimensiuni, capaciti de producie; - durata de execuie; - valoare etc.

Beneficiarul poate fi persoan fizic sau persoan juridic indiferent de forma de organizare i modul de constituire a capitalului social). n cele mai multe cazuri beneficiarul nu are capacitatea de a proiecta sau realiza aceste lucrri.

b) proiectantul lucrrii, numit i consultant, este agentul economic, persoan juridic (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, la comanda

beneficiarului (persoanei juridice achizitoare), n urma adjudecrii lucrrii scoase la licitaie, elaboreaz documentaia de proiectare n conformitate cu solicitrile acestuia.

c) constructorul numit i contractantul, ofertantul sau, antreprenorul lucrrii este agentul economic, persoan juridic (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, avnd capacitatea de a materializa prevederile documentaiei de proiectare execut, la comanda beneficiarului (n urma adjudecrii lucrrii scoase la licitajie) lucrrile de construcii-montaj cuprinse n aceast documentaie. Anteprenorul poate executa singur toate lucrrile comandate sau poate apela la subantreprenori, caz n care ndeplinete funcia de anteprenor general.

d) furnizorul de materiale este agentul economic, person juridic (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, pe baza ofertelor proprii i a contractelor ncheiate cu antreprenorul, asigur acestuia materialele; semifabricatele i prefabricatele necesare.

e) furnizorii de utilaje de construcii i mijloace de transport sunt ageni economici specializai n gestionarea i exploatarea utilajelor de construcii i a mijloacelor de transport. Acetia asigur antreprenorului, pe baz de contract, utilajele i mijloacele de transport necesare (la capacitatea i termenele prestabilite) contra unei chirii negociate.

4

f) autoritatea public emite avizele necesare realizrii obiectivului (certificatul de urbanism n care se solicit avize pentru : alimentare cu energie electric - de la RENEL; alimentarea cu ap de la Regia General a Apelor; prevenire i stingere a incendiilor de la organele specializate ; medicin preventiv; aprare civil; protecia apelor etc.) i msuri de ncadrare n schijele de sistematizare ale zonei.

Pe baza acestor avize se elibereaz de ctre organele administraiei locale autorizaia de construire.

Beneficiarul lucrrii are posibilitatea s urmreasc i s coordoneze, direct sau indirect, activitatea tuturor acestor participani pentru realizarea lucrrii comandate.

Licitatia in constructii

Prin Hotrrea Guvernului nr. 592/1993 i pe baza Ordonanei nr.12/1993 privind "Achiziiile de bunuri i investiii publice" modificat i republicat n 1995, s-a stabilit ca execuia lucrrilor publice finanate integral sau parial de la bugetul de stat, din bugetele locale, din fondurile speciale constituite prin lege n afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat, precum i din surse proprii i credite bancare acordate regiilor autonome se adjudec pe baz de licitaie public.

Aceeai hotrre a aprobat "Regulamentul privind procedurile de organizare a licitaiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea lucrrilor publice" care permite desfurarea unei activiti unitare referitoare la licitaiile pentru execuia lucrrilor publice finanate din sursele prezentate mai sus.

Prevederile prezentului regulament se aplic pentru investiiile publice ale cror valori totale depesc 500 milioane lei. Pentru lucrrile sub 500 milioane lei se aplic procedura cererii de oferte de pre.

Regulamentul privind procedurile de organizare a licitaiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea lucrrilor publice se refer la:

- executarea de lucrri de construcii, inclusiv instalaiile aferente, de toate categoriile; - modernizri, transformri, extinderi i consolidri la construcii i instalaii; - reparaii capitale, reparaii curente i demolri la construcii i instalaii; - livrri i montaje de utilaje i echipamente tehnologice n cadrul investiiilor noi, modemizri, transformri i extinderi, precum i la reparaii capitale; - lucrri de foraje, cartare a terenului, fotogrametrie i alte activiti similare.

Regulamentul precizeaz i modalitile de contactare i colaborare, pe principii economice, a persoanelor juridice achizitoare (investitorilor) cu contractanii (ofertanii). Necesitatea acestei colaborri se nate din nevoia investitorului de a realiza o anumit lucrare de construcii (n condiiile n care acesta dispune de capital, dar nu dispune de capacitatea de a construi) i de nevoia de mijloace de subzisten a constructorului (n condiiile n care acesta dispune de capacitatea de a construi).

Sistemul de licitare-ofertare-adjudecare creaz ofertanilor poteniali condiii egale de contractare a lucrrilor publice i permite investitorilor s aleag ofertantul cel mai competitiv n concordan cu reglementrile legale n vigoare.

Investitorul lucrrii publice numete, pentru fiecare lucrare n parte, Comisia de licitaie.

Comisia pentru licitaii asigur i rspunde de activitile de deschidere, examinare, clarificare, evaluare i adjudecare a ofertelor prezentate la licitaia pentru care aceasta a fost nfiinat.

5

Organizatorul licitaiei, care poate fi nsi persoana juridic achizitoare, sau un agent economic specializat, angajat de aceasta, rspunde de pregtirea i desfurarea licitaiei.

Caliatea in constructii

Legiferarea i organizarea asigurrii calitii construciilor n ara noastr este prezent, mai nti n "Memoriul despre lucrrile svrite de Departamentul Lucrrilor Publice" publicat la Iai n 1856 prin care era creat "Poliia asupra zidirilor private" care solicita ca:

- "toi lucrtorii de zidiri, s nu fie ngduii a lucra pn ... nu-i capt atestatul Departamentului doveditoriu gradului de cunoatere ce au"; - "n viitor toate cldirile s nu se mai zideasc dect cu crmid pe lat, iar acelea fcute cu crmid pe muchie s se prefac" etc.

Calitatea construciilor trebuie s fie abordat complex, tiinific, deoarece implicaiile noncalitii sunt mult mai mari fa de marea majoritate a celorlalte produse

Calitatea construciilor nu este doar o problem a constructorului, ea este problem naional i, n ultimul timp, european sau chiar mondial. n acest sens, Comunitatea Economic European (C.E.E.) a dat mandat Comitetului European de Standardizare s stabileasc norme prin care, ntre statele membre, s se recunoasc reciproc organismele i laboratoarele care s confirme calitatea.

Cadrul legislativ pentru asigurarea calitatii in constructii il reprezinta :

-Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii data publicitatii prin Monitorul Oficial

12/24.01.1995. -Hotararea de Guvern pentru aprobarea regulamentelor privind calitatea in constructii nr.

766/1997 Monitorul Oficial 352/ 10.12.1997.

Ambele sunt imbunatatite printr-o serie de modificari ulterioare, inclusiv pe 2007 (

ex: imbunatatiri privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru

constructii, referiri speciale: materiale de constructii, utilaje functionale in constructii (

perioada de exploatare), echipamente in constructii

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a

acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor

utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor

tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice

fiecarui domeniu de activitate.

Fiecare domeniu de activitate are anumite norme si nivele de calitate ce trebuiesc

indeplinite pentru a satisface exigente ale unui anumit colectiv.

Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor

aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare

constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de

reparatii ale acestora.

Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele

gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile

provizorii.

Legea are ca scop realizarea sistemului calitatii in constructii care sa conduca la

realizarea de constructii care sa corespunda din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii,

6

rezistentei la foc, seism, precum si protejarii societatii cu tot ce implica ea si a mediului

inconjurator.

Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de

importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei

componente a sistemului.

Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de

complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa

considerente economice, aceasta diferentiere fiind foarte importanta.

Pentru a obtine calitatea constructiilor, trebuie respectate pe intreaga durata a constructiilor

urmatoarele cerinte:

a) rezistenta si stabilitate;

b) siguranta in exploatare;

c) siguranta la foc;

d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

f) protectie impotriva zgomotului.

Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea,

realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit

responsabilitatilor fiecaruia.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de

existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau

investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.

Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare,

transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac

numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice

intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a

constructiei.

Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si

demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor

recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legi,

aspect deosebit de important ce tb luat in considerarea.

Expertiza tehnica in constructii

Expertiza tehnica este procesul prin care o constructie este analizata de catre un

expert tehnic MLPAT.

Raportul de expertiza tehnica este documentul elaborat de catre expert in care

se prezinta analiza, concluziile si eventual solutii de interventie/remediere la cladirea

care a facut obiectul expertizei sau a celor invecinate.

7

De obicei, expertiza tehnica se realizeaza cand este solicitata prin Certificatul de

Urbanism, in diverse situatii in care se intervine prin modificari, renovari,

consolidari, lucrari de constructie/demolare in vecinatate, alipiri, s.a.m.d., la o constructie

existenta. Cele mai intalnite cazuri la care este necesara sunt:

1. Expertiza tehnica pentru alipirea la calcan Se realizeaza atunci cand se construieste o casa alipita de o alta constructie deja existenta. Prin expertizare se cauta

obtinerea unei solutii prin care cladirea existenta sa nu aiba de suferit in timpul lucrarilor de

constructii sau dupa aceea, in exploatare, cel mai important aspect al acestui gen de expertiza

fiind solutia de fundare in zona de adiacenta dintre cladiri. Uneori, sunt necesare lucrari de

interventie la constructia existenta (subturnari, consolidari ale sarpantei), iar aceasta

presupune acordul notarial al proprietarului (sau a tuturor proprietarilor, daca sunt mai multi)

acestei constructii.

2. Expertiza tehnica pentru modificari interioare Este necesara atunci cand se doreste o modificare a compartimentarii unei case sau unui apartament, prin

desfiintarea sau construirea unor pereti, crearea, modificarea sau astuparea unor goluri de usi,

etc.

In cazul in care interventiile afecteaza elemente ale structurii de rezistenta, este

necesara o evaluare integrala a cladirii si concluzii clare asupra capacitatii de rezistenta

inainte si dupa interventii. O analiza serioasa a cladirii poate necesita studierea proiectului

initial, a proceselor verbale de lucrari, determinari de rezistente la elementele de constructie

prin incercari nedistructive sau recoltare de probe, s.a.m.d., fiind foarte util (uneori cerut

explicit de catre certificatul de urbanism) acordul proiectantului initial al cladirii.

Pentru interventiile care se realizeaza la peretii de compartimentare, munca expertului

este in general simpla, fiind vorba doar de analiza conformarii casei si identificarea peretilor

de rezistenta si a peretilor nestructurali. Concluzia raportului de expertiza va fi ca modificarile

nu afecteaza structura casei si prin urmare se pot executa.

3. Expertiza tehnica pentru (extindere), renovare, consolidare si supraetajare - Acest tip de expertiza merita amintit pentru ca apare foarte des in situatia:

Casa veche situata in mediul urban, pe o parcela in care nu este posibila realizarea de

constructii noi si nici demolarea constructiei existente si edificarea alteia pe aceiasi amprenta

din cauza neincadrarii in prevederile de urbanism specifice zonei. In aceasta situatie,

expertul si proiectantii sunt pusi in situatia de a consolida cu orice pret casa existenta pentru ajungerea la o solutie care sa permita autorizarea lucrarilor de constructii.