Referat

Hidrosfera

Arnaut Doina

Clasa X-a A

Algoritmul:

1.Hidrosfera2.Importanța apei

3.Rolul apei în procesele geochimice și geofizice

4.Rolul apei în procesele biologice

5.Influența apei asupra climei

6.Apa ca factor al modelarii scoarței

7.Rolul apei în viața omului și în economie

8.Alimentarea cu apă a populației și a indiustriei

9.Apa ca mijloc de comunicare

10.Apa ca sursă de energie

11.Irigațiile

12.Rolul apei în ocrotirea sănătății.

13.Concluzii

1.Hidrosfera,a cărei geneză nu este deplin lămurită,are o mare insemnătate atît în proporți(7/10 din suprafaţa totală a globului),incluyînd oceanele şi mările ,lacurile şi fluviile,apele subterane,cît şi prin faptul că vieţuitoarele s-au dezvoltat prioritar în oceanul planetar ce deţine şi astăzi cea mai mare amploare de pe Terra.Este importanta şi datorită faptului că este un mare generator de oxigen atmosferic,este cel mai mare absorbant şi emitator de caldură,precum şi principala verigă în circuitul apei în natură,iar prin apele continentale,principala sursă de apa potabilă.

2. Vaporii de apa nu lipsesc niciodată din straturile inferioare ale atmosferei, dar cantitatea lor variază în raport cu situaţia climatică a diferitelor regiuni de pe glob.3. Acţiunea hidrofizică constă în dezagregarea rocilor prin îngheţ şi dezgheţ, denudarea, şiroirea, transportul şi depunerea aluviunilor (de exemplu, formarea deltelor). Formele de relief rezultate de pe urma acestor procese constituie obiectul de studiu al geomorfologiei.4. Omul, animalele şi vegetaţia se dezvoltă numai în prezenţa apei. Oricare ar fi provenienţa şi starea de agregare a apei, ea rămîne un element indispensabil vieţii, care se desfăşoară chiar şi în regiunile îngheţului peren sau în apele subterane. În legumele folosite în alimentaţia omului, apa intră în proporţie de 75-95%, 5-25% reprezintă substanţe uscate.Dezvoltarea pădurilor depinde de nivelul freatic al zonelor subterane; în cazul în care nivelul freatic este superficial, padurea se dezvoltă în condiţii bune; daca nivelul freatic se află la adîncimi mari, aceasta nu mai poate creşte. În cazul animalelor monocelulare şi pluricelulare apa are o importanţă foarte mare participînd la toate procesele vitale. Pentru animalele acvatice, apa foloseşte ca mediu de viaţă indispensabil existenţei lor. Apa prezintă o importanţă deosebită pentru animale şi prin faptul că le aprovizionează cu substanţe minerale necesare vieţii.5. Regimul termic al învelişului atmosferic este influenţat direct de repartiţia oceanelor şi a uscatului (continentelor).Sub acţiunea razelor solare apa se încălzeşte mai greu decît uscatul, dar şi cedează mai greu căldura acumulată. Evaporaţia, mai intensă deasupra mărilor decît deasupra uscatului, influenţează şi condiţionează îngrămădirile de vapori din atmosferă, nebulozitatea şi precipitaţiile. Brizele marine de zi şi de noapte sunt o consecinţă a diferenţei de încălzire şi de răcire, în timp a mării şi a uscatului. De aceea pe litoral, toamnele sunt mai lungi şi mai calde , iar primăverile mai tîrzii şi mai reci, faţă de interiorul continentelor. Din aceste cîteva exemple se poate observa că există o strînsa interdependenţă şi interacţiune între cele două învelişuri, hidrosferă şi atmosferă, ce se condiţionează reciproc.

6.Apa influenţează intens asupra scoarţei terestre.Pătrunzînd în fisurile sau în porozitaţiile rocilor,fie sub forma lichida,fie gazoasă,apa mijloceşte cîteva dintre procesele permegatoare eroziunii :dezagregarea mecanică şi descompunerea chimică.Astfel apar grohotoşurile,fenomenele castice,scoarţa de alterare.În ţinuturile reci o formă de dezagregare este îngheţul,în urma căruia ia naştere un relief preglaciar.Apele curgătoare transportă materialele dezagregate şi le depun ulterior în bazinele continentaşe sau în mari şi oceane.

7. La început a folosit apa izvoarelor, a pîraielor, a rîurilor; cu timpul a folosit apele pentru transport, mergînd iniţial în sensul curenţilor, apoi a învăţat să călătorească şi împotriva curentului şi să pluteasca pe apa lacurilor, a mărilor şi a oceanelor. Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge, peşti, mamifere acvatice, unele săruri minerale, pescuitul fiind una dintre primele îndeletniciri ale omului. Omul a folosit forţa motrică a rîurilor, construind la început instalaţii primitive pentru ca pe măsura dezvoltării societăţii umane şi a tehnologiilor, să se ajungă în zilele noastre la hidrocentrale moderne care să furnizeze energie în valoare de milioane de kilowaţi putere. Zonele mlăştinoase deşi în general au o influenţă negativă în viaţa omului, au importanţă ştiinţifică ,deoarece unele dintre ele, pot conserva relicte de floră şi faună şi pot avea şi o importanţă economică, fiind folosite pentru amenajarea de orezării sau pentru extracţia de turbă. Importanţa apei devine şi mai mare în deşerturi, unde aceasta este foarte preţioasă şi se foloseşte pînă la ultima picatura. Există state, cum ar fi Kuweitul care importă apa la schimb cu petrol.În pustiu, singurele posibilităţi de alimentare naturală cu apă sunt izvoarele şi fîntînile din oaze, care alcătuiesc punctul central al vieţii, deşi, apa este adeseori caldă şi noroioasă. Pentru viaţa economică este importantă şi zăpada, deoarece prin topirea ei se înmagazinează în sol mari cantităţi de apă , favorizînd agricultura regiunilor de stepă; tot zăpada protejează culturile de toamnă împotriva îngheţului.

8.La nivel mondial,unul din criteriile dupa care se apreciază gradul de civilizaţie al undei ţări este consumul de apă pe cap de locuitor.Dovezile arheologice ne arată că omul şi-a stabilit aşezările sale,din cele mai vechi timpuri,în vecinătate cu regiunile cu apă,fie pe malul rîurilor şi ale lacurilor,fie pe ţărmurile mărilor şi oceanilor.

9. Transporturile pe apă au mai multe avantaje decît cele pe uscat: au o mai mare capacitate de a transporta mărfurile grele şi voluminoase.care nu se alterează uşor (lemn, sare, pietre de construcţii, combustibili minerali, fier, minereuri etc.). Cu acest scop, s-au realizat construcţii hidrografice, pentru a uni marile fluvii cu mările şi oceanele ce înconjoară continentele, înlesnindu-se astfel, ieşirea la ocean şi transporturile intercontinentale.

10. Încă din cele mai vechi timpuri, omul a cunoscut forţa apelor curgătoare, folosind-o la antrenarea roţii hidraulice. În China, Siria, şi Egipt această roată s-a răspîndit foarte rapid în scopul irigării în agricultură. Sistemul lui Frolov a revoluţionat ştiinţa vremii construind un sistem de 14 roţi hidraulice, care puneau în funcţiune 221 de pompe, pentru a ridica apa la o înălţime de 162 m, în vederea alimentării fîntînilor arteziene din grădinile palatelor Trianon, Versailles şi Marly. Pe măsura dezvoltării ştiinţei, s-a trecut de la roata primitivă la turbina hidraulică, apoi la centralele hidroelectrice. În S.U.A., cele mai mari hidrocentrale sunt pe rîul Colorado şi pe rîul Columbia. În Russia hidrocentrala este amplasată pe Volga, furnizînd energie de peste 2 milioane de kilowaţi.

11. Apa pentru diversele sisteme de irigaţii (canale, bazine, stropitori) poate fi luată din rîuri, lacuri, ape subterane).În unele regiuni ale Pămîntului, practicarea iraţională a irigaţiilor a dus la degradarea solurilor prin înmlăştinire. De aceea este foarte necesar să se cunoască aspectele legate de structura solului şi de necesarul de apă al culturii respective, atunci cînd se procedează la irigarea acestora. Prin cantităţile de saruri pe care le conţine apa-prezintă o foarte mare importanţă, în privinţa extragerii acestora.Clorura de sodiu (NaCl) - sarea marină sau sarea gemă are concentraţia cea mai mare în apele oceanelor, mărilor ,lacurilor şi în izvoarele sarate. Extragerea ei din apă se face în regiunile aride, mai ales prin evaporaţie directă din bazine special create, asemănătoare lagunelor de concentrare. În ţările nordice, unde fenomenul evaporaţiei este foarte scăzut, extracţia sării se face în timpul iernii, cînd în urma îngheţului,rămîne în lagune numai sarea concentrată, care se evaporează apoi prin fierbere. În afara clorurii de sodiu, se mai extrag şi sărurile de potasiu (K) .Din apele marine sau lacustre se mai extrag: borul (B), bromul (Br), magneziu (Mg), carbonatul de sodiu (Na2CO3), sulfatul de sodiu (Na2SO4).

12.Apele şi nămolul acestea au fost folosite în scopuri curative,încă din vremuri străvechi.Chiar şi astăzi după 2000 de ani se mai practocă unele metpde de cură utilizate încă de pe vremea romanilor şi grecilor.La noi în ţară există izvoare termale descoperite de români,care au şi infiinţat cîteva staţiuni termale,acum ar fi cele de la Baile Herculane,Geoagiu,Calan.

13.Ţinînd seama de multilateralitatea folosirii apelor,şi problemele legate de gospodărirea şi obţinerea lor sunt deosebit de complexe.O foarte mare importantă problempeste şi cea a întreţinerii surselor de apă,la nivelul întregii planete şi a folosirii raţionaşe.Cunoaşterea regimului hidrologic,calcularea rezervelor de apă,armonizarea planurilor de lucrări hidraulice,cu nevoile de dezvoltare ale economiei şi cu posibilităţile naturale existente reprezintă doar cîteva problemele dintre problemele hidrologiei moderne.