NAGY (SILAGHI) IULIANA

NAGY (SILAGHI) IULIANA

ANUL 2 CIG FR

ETIC -REFERAT-I. SCURT ISTORIC

Conform dicionarului cuvantul etic se definete ca fiind tiina care se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si condiiei umane din perspectiva normelor de conduita morala si cu rolul lor in viata social. (Dicionar explicativ al limbii romne.1998).Kant nntemeierea metafizicii moravurilorsusine c etica se fondeaz n mprejurul rspunsului la ntrebarea "Was soll ich tun?" (=ce trebuie s fac?). Cnd el spune astea pleac de la premisa cras c exist o etic veritabil, universal acceptat. ntrebarea eticii nu a fost pe att de corect formulat de Kant, ea fiind nu "Was soll ich tun", ci "Was kann ich wissen ber das was ich tun soll?" (=Ce pot sa stiu despre ce trebuie sa fac?).

Normele de conduit s-au schimbat de-a lungul timpului, de aceea comportamentul moral, corect, etic dintr-un anumit moment al istoriei poate fi neetic intr-o alta perioada de timp sau loc.

n ultimii ani , evoluia diverselor profesii au necesitat introducerea unor adevrate legi profesionale, numite deontologie profesional. n dicionar gsim urmtoatea definiie :DEONTOLOGEs.f.1.Parte a eticii care studiaz normele i obligaiile specifice unei activiti profesionale. Deontologie medical= totalitatea regulilor i uzanelor care reglementeaz relaiile dintre medici sau dintre acetia i bolnavii lor; etic medical.2.Teorie despre datorie, despre originea, caracterul i normele obligaiei morale n general. [Gen.-iei. / < fr.dontologie, cf. gr.deon ceea ce trebuie fcut,logos studiu].(Dicionar explicativ al limbii romne). Azi cunoatem norme deontologice pentru medici, asisteni medicali, asisteni sociali, psihologi, oameni de afaceri, diplomai etc. In cultura noastr , sunt foarte multe proverbe si zictori referitoare la morala, etic, bun purtare: ce ie nu-i place , altuia nu-i face, cei 7 ani de acas , omul bun , dup fapte se cunoaste si multe altele, pentru diverse situaii.Dupa schimbarea regimului comunist, la inceputul anilor 90 au inceput s apar firme strine pe piaa muncii din Romania. Acestea au venit cu propriile coduri deontologice, de conduit, de relaii de munc.

inta lor era castigul, dar pentru a-l obtine , trebuiau s se adpteze si ei la condiiile din Romania, la oameni si obiceiuri. Unele bariere de cultur s-au dovedit de netrecut (religia ortodox viza-vi de religia catolic de exemplu-cu alte date de srbtori), altele au trebuit impuse forat prin norme interne.

Acestea prevd comportamentul asteptat de lucratori (conform codului muncii, unde exist termenul de lucrator si angajator, fr specificaia de muncitor,director, patron, acionar ,administrator etc.) in orice situaie de munc: incepand cu inuta de lucru-mergand pan la cele mai mici amanunte:ciorapi, sosete, culori la haine, cmsi, cravate, ace de cravate sau butoni, relaiile pe nivele ierarhice, cu subalternii, clienii ,furnizorii, cum ,ce i ct timp se vorbete la telefon, zmbetul profesional, privirea, micrile etc.II. Studii de caz

Azbestul(grec. , asbestos, =durabil) este un termen pentrumineralefibroase din grupa rspndit a silicailor. Este denumit azbest forma fibroas a Riebeckitului din grupa amfibolilor, ablendei(numit azbest albastru, a Chrysotilului din grupa serpentinelor, (azbest verde) sau Gruneritul (azbest brun).

Mineralul este foarte rezistent la temperaturi nalte, la aciunea acizilor, fiind un izolator excelent, folosit n trecut pe scar larg n industria de construcii, n producerea izolatoarelor electrice i termice, n industria naval, n industria cauciucului.

Datorit descoperirii ulterioare a pericolului pe care-l prezint pentrusntateaomului, i anume a efectului cancerigen al fibrelor de azbest, folosirea lui a fost interzis n unele ri i n ntreagaUE, aceast msur cauznd probleme financiare la ndeprtarea lui complet.* (http://ro.wikipedia.org/wiki/Azbest)Din studiile efectuate pe oameni care au fost expui la azbest in fabrici i antiere navale, tim ca inhalarea unor cantiti mari de azbest poate crete riscul apariiei de cancer pul-monar,mesotelioma, un cancer localizat la limita dintre piept si cavitatea abdominal, siazbestoza, n care plmnii devin plini de esut fibros.

Riscul de cancer pulmonar si mesotelioma crete cu numrul de fibre inhalate. Riscul apariiei cancerului pulmonar datorit inhlrii fibrelor de azbest este mai mare in cazul fumtorilor. Oamenii care se imbolnvesc de azbestoz de obicei au fost expui la un nivel ridicat de azbest pentru o perioad mai lung. Simptomele acestor boli de regul apar dupa 20-30 de ani de la prima expunere. Azbestul a fost folosit foarte mult in secolul douzeci, la fabricarea a mii de produse: textile, materiale de construcie, izolaii, garnituri de frna, clei etc. Puin lume stie ins c materialele coninnd azbest nu trebuie arse, deoarece prin ardere elibereaz fibre de azbest, care intr pe cile respiratorii i trec prin plmni, dar nu si prin membrana , rmnd acolo fixate pentru totdeauna.A. Kent cu filtru cu azbest

In anii 1950 , piaa american a fost invadat de igari Kent cu filtru cu azbest. Chiar daca nu fac public, firmele producatoare de igri fac cercetari pentru imbuntirea produselor. Compania american a dorit sa reduc cantitatea de gudron inhalat , filtrarea fiind mult mai bun cu fibra de azbest, dar in urmatorii ani s-a descoperit ca s-a facut mai mult ru, ajungand in plmani firioare de azbest intr-o cantitate mare. O persoana care fuma un pachet de igri pe zi, inhala o cantitate de azbest de 17 ori mai mult dect maximul permis.Compania a facut o reclam destul de mare subliniind avantajele noilor igri, protecia sntii. n ase ani s-au vndut 12 miliarde de igri doar in SUA, cu 20% mai mult decat nainte de desoperire.Medicii au raportat incepnd cu anii 1956-1957, mai multe cazuri de cancer pulmonar provocat de fibrele de azbest. Este adevarat, aceste cazuri proveneau mai ales dintre muncitorii care lucrau in fabrici care foloseau azbestul ca materie prim.

Fabrica de igarete a renunat sa mai produc igari cu filtru de azbest, dar s-a multumit sa schimbe procesul de producie, fara s-si asume responsabilitatea faptelor din anii trecui. Era o micare tacit.

La nceputul anilor 90 s-au gasit la colecionari pachete de igri intacte, nelipsind nici timbrele fiscale. Cand s-au deschis aceste pachete, filtrele erau intr-o stare perfect. La alte pachete de igri, inute in condiii asemntoare, filtrele erau mucegite, degradate, dar la Kent producia anilor cinzecinu. Acest lucru era datorat azbestului crocidolit: un singur filtru coninea 10 mg de crocidolit.

Nu se tie numrul exact al mbolnvirilor si deceselor cauzate de fumatul igrilor cu filtru modificat, deoarece multe dintre cancerele pulmonare depistate au fost puse pe seama fumatului in general, fr s se raporteze la tipul de igri.

B. Azbestul de la Nahariya, IsraelRegiunea din nordul Israelului, Galileea de vest deine un record trist , ocupnd locul doi in lume la rata mortalitii de cancer, un cancer rar: mesotheliomas.Familia Federman infiineaza n 1952 fabrica de produse de azbest, dei existau studii efectuate si publicate nc din 1950 care anunau fr posibilitate de greeal c azbestul este foarte periculos i este cancerigen.

n acei ani, tot mai multi evrei i prseau rile de batin-in principal din Europa, ca urmare a Holocaustului, si se stabileau in Israel. Cu tot ajutorul evreilor bogai din rile mai putin afectate de rzboi (in principal SUA), statul nu fcea faa proteciei sociale.Aceti oameni, ajuni n Israel cu o valiz-dou, fr prea muli bani, erau disperai in cautarea unui loc de munc, a unei locuine.Aceast fabric Eitanim din Nahariya, nu a dus lips de for de munc. A lucra la Eitanim era un noroc: salariu, condiii de munc bune, sal de masa, job permanent. Anii trec si tot mai muli muncitori dau semne de boala, la inceput sub forma de boli respiratorii, apoi asbeztoz, in final cancer- mesotheliomas.Patronatul fabricii refuz s ia minimele msuri de protecie: echiparea utilajelor cu aspiratoare, introducerea echipamentelor de protecie pentru muncitor, nici mcar mti de protecie cu att mai puin msuri de protecie a mediului. Astfel nct numrul de cazuri de imbolnviri grave ajunge la peste 4000, din care 3000 de cazuri mortale n 1992.Azbestul era folosit pe scar larg pentru acoperiuri, conducte, evi, fibre.n lume se interzice folosirea i fabricarea azbestului, se demoleaza construcii, se ingroap adnc n pamnt deeuri. Dar, nu i n Israel. Ministerele de resort nchid ochii : Ministerul Mediului, Guvernul, Ministerul Sntii-dorm, iar familia Federman face bani frumoi in continuare. Oamenii continu s lucreze n fabric, s foloseasca produsele fabricii, s se imbolnveasc ncet i sigur n fiecare zi.

Mai mult , n loc s opreasc producia fabricii, Fedelman vinde inclusiv deeurile din fabric chiar si praful de azbest. n afara fabricii firmele de construcii fac alei, garduri, pavaje, acoperiuri, toate din azbest. Acest material ajunge peste tot: n livezi, n curi, n case, pe case.

n anul 1996, municipalitatea Nahariya vrea sa construiasc un parc Naional de distracii pentru copii si vrstnici. Msurtorile fcute descoper dezastrul: cantitatea gasit in aer este de 1000 de ori mai mare dect cea admis. Proiectul se anuleaz. tirea ajunge in pres. Familiile fotilor salariai, crora le-au decedat rudele angajeaz avocai, deschid procese pentru daune dar i pentru a obliga nchiderea fabricii. ntre 1980 si 2004, se mai nregistreaz 570 de decese din mezoteliom, fiind legai direct de expunerea profesional la azbest.

Toate dovezile nu sunt suficiente pentru ca statul s intervin. Considerentele economice sunt mai puternice: asigurarea unor locuri de munc, venituri la PIB.

Abia la sfritul anului 2008 Parlamentul Israelian aprob i aloc bani pentru a depista, cura i neutraliza deeurile din azbest din Galileea. Birocraia este mare ns, mai trec doi ani pn cnd proiectul se aplic pe teren. n anul 2011, numrul morilor inregistrai este 4896, al bolnavilor mai mare. Familiile sunt disperate. Avocaii fabricii resping hotrrile, chiar i aceea de nchidere a fabricii. Fabrica este nconjurat de un gard nalt de srma, pazit de zeci de body-guarzi, nimeni din pres nu poate intra sa verifice ce se ntampl. n fine, anul 2012, cnd se mai ncheie un proces prin care fabrica este obligat s partici-pe la operaiile de curire si neutralizare. Jumtate din sum este alocat de stat, jumtate din cei ce au produs nenorocirea n cunotiin de cauz.

Fabrica refuz alocarea de bani, pur si simplu nu particip financiar . Domnul Fedelman nu-i face probleme, st alaturi de prim-ministru si ali ministri la dineuri.

Reacia domnului Fedelman la ntrebrile presei:

-Totul are un pre in via! Doar nu voiai s dau salarii pe gratis! Dect sa moar de foame, mai bine de azbest. Care este problema?

Aceasta este etica domnului Fedelman. Nici o vin, nici o ora de insomnie, nici un sentiment de remucare pentru cele aproape cinci mii de decese. Pn acum!La sfritul lunii iulie, 2012 fabrica a nchis porile. Urmeaza conservarea i dezafectarea fabricii. Nimeni nu este mai presus de lege! Poate , doar un timp, mai lung sau mai scurt.C. Turnurile gemene World Trade Center

Sunt puine informaii privind la expunerea masiv intr-un timp scurt la intoxicaia cu azbest degajat la cderea Turnurilor Gemene n 11 septembrie 2001. Probabil, pentru a evita o isterie naional, oamenii nu au fost informai la riscurile colaterale la care s-au expus: att cei care au fost la faa locului, ct si locuitorii oraului New York.

Ceea ce se tie, din 14 cini care au lucrat cu pompierii pentru gsirea supravieuitorilor, 8 au murit in scurt timp, ca urmare a intoxicaiilor cu azbest, deoarece n construcia turnurilor s-a folosit pe scar larg acest material .Probabil vom afla mai multe in urmatorii ani.Pn atunci, poate cercettorii vor gsi soluii pentru tratarea acestei forme de cancer pulmonar. D. Judecat istoric pentru azbestEternit, condamnare istoric, titreazLa Stampa, la o zi dup decizia Tribunalului din Torino, care a condamnat proprietarii fabricantului de construcii din azbest Eternit la 16 ani de nchisoare i 200 de milioane de euro despgubiri i dobnzi pentru catastrofa sanitar i de mediu permanent.

Cotidianul explic faptul c miliardarul eleveian Stephan Schmidheiny, de 64 de ani, i baronul belgian Louis De Cartier De Marchienne, de 90 de ani, erau acuzai c nu au respectat msurile de securitate n cldirea lor din Casale Monferrato (nord-vest), care producea n anii 1960-70 panouri pentru cldiri pe baz de fibre de azbest (interzise n Europa din 1986 dar produse n alte pri ale lumii), cunoscnd periculozitatea acestei substane. Aproape 3 000 de cazuri de azbestoz sau mezoteliom (un cancer de plmn) au fost constatate printre muncitori i populaie 1830 de persoane au murit pn acum. Este cel mai important proces organizat vreodat pentru o contaminare cu azbest i primul penal,subliniazLa Stampa;potrivitdirectorului su, Mario Calabresi, condamnrile sunt recunoaterea uneia dintre cele mai curajoase i tenace btlii pentru adevr i dreptate purtate vreodat n Italia. O btlie datorit creia s-a demonstrat c, de-a lungul anilor, s-a continuat producerea [de azbest] n ciuda evidenei riscurilor pentru orice comunitate. n prezent, nimeni nu va putea invoca ignorana sau manipularea. [Dar decizia] nu nchide aceast poveste i ea nu poate clasa definitiv acest masacru: astzi, sunt cel puin 50 de cazuri noi de mezoteliom n regiune, dublu fa de acum zece ani.( http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/1509051-judecata-istorica-pentru-azbest).n toate cazurile prezentate mai sus, etica moral si de afaceri a fost nclcat.Flagrant! Viaa i sntatea oamenilor a fost pus in pericol. Ceea ce consider eu cel mai grav, a fost lipsa informrii. Totul pentru bani, pentru profit. Legislatia , aplicat i n ara noastr interzice fabricarea si folosirea acestui mineral. Din pcate, n Europa exist o singur firm care are tehnologia necesar pentru a distruge produsele finite obinute din azbest. ncepnd cu anul 1990, in Europa au aprut reglementri de restricionare n utilizarea azbestului, dar numai din 2005 s-a interzis total folosirea si comercializarea produselor care conin azbest.Totui, o simpl cutare pe internet ne duce la firme care ignor cu desvrire aceste reglementri i populaia puin informat le prefera datorit costurilor mici dar i a rezistenei n timp, a puterii de izolare, proprietilor azbestului.Bibliografie

1. Dicionar explicativ al limbii romane.1998, pg.2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Azbest3. Haeretz Daily/ mai 20124. Islamul de azi / 14.05.20125. http://mediaextern.com/europa/uniunea-european6. http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/1509051-judecata-istorica-pentru-azbest