7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 1/10

Romania stat national legionar 

La începutul anului 1920, fascismul reprezenta cel mai nou şi contagios fenomen politic

european. Acest fenomen nu avea să se bucure peste tot e succes. !n Rom"nia, ornică să

copieze moelele politice ale #uropei, o parte a intelectualilor au început să importe ,, mimetic

fascismul mussolinian$ imeiat upă apari%ia sa pe scena politică rom"nească. &mpactul

fascismului asupra Rom"niei este at e 'ara e (ier care în ani )0 reuşeşte să se impună pe

scena politică rom"nească ca mişcare şi parti e care celelante păr%i trebuie să %ină cont. 'rupări

 precum ,,(ascia Rom"nă$ sau Ac%iunea Rom"nească$, slabe mişcări, nu reuşesc să se impună pe

scena politică. (aptul că 'ara e (ier a a*uns să impună teamă în r"nul for%elor politice

rom"neşti se atorează electoratului rom"n care, erutata e avalanşa e ieologii, are preferin%ă

 pentru specificul na%ional al legionarismului ,, ca versiune inigenă a fascismului$.1

+e fonul iscreitării partielor emocratice şi al creşterii curentelor e etremă reaptă,

raicalizarea tineretului şi noua sa stare e spirit au făcut ca o bună parte a opiniei publice să se

orienteze spre na%ionalismul legionar.

!n astfel e circumstan%e, -orneliu elea -oreanu a evenit un om popular, iar această

stare e spirit s/a reflectat în rezultatele alegerilor parlamentare in ecembrie 19), can

legionarii au ob%inut aproape 00 000 e voturi, evenin a treia for%ă politică, upă +L şi +3.

4ar, a intervenit lovitura e stat, e la 10 februarie 19)5, can regele -rol al &&/lea a pus capăt

regimului emocratic pluripartiist in Romania.2 

1 Mihai Cioveanu, Feţele fascismului: politică, ideologie şi scrisul istoric în secolul

XX, ed Universităţii din ucureşti, !""#, pag !$%

! -ristian 6roncotă, Rom"nia i (rontul 7ecre,ș  8ucureşti, #itura #lion, 200., p. 1).

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 2/10

 

Anul 190 reprezintă un an e referin%ă în istoria rom"nilor, un an plin e sc:imbări, un

an care a influen%at cursul istoriei avestei %ări pentru o lungă perioaă. (actorii care au influen%at

acest an în istoria rom"nilor sunt at"t interni c"t şi eterni, însă influe%a ce/a mai mare a fost

eclanşarea la 1 septembrie 19)9 a celui e/al oilea război monial. 4ar anul 190 a stat şi sub

influen%a unei alte ate, 2) august 19)9, faimosul pact Ribbentrop/;olotov, umpe numele

miniştrilor e eterne in 'ermania nazistă şi Rusia comunistă. 4eşi conucătorii celor ouă %ărierau aversari în plan ieologic, şi fiecare avea propria viziune e a conuce lumea, pentru un

moment, într/e cei oi mari poli e putere era nevoie e linişte, iar pentru asta era nevoie să î%i

reglementeze ficare zonele e influen%ă în #uropa.

  +actul sovieto/german ,, de neagresiune şi de consultare reciprocă$ a avut rept

urmare pe termen scurt invaarea +oloniei, ar consecin%ele pe termen lung a fost cel e/al oilea

război monial. ,, Pactul a provocat în Germania stupoare în marele corp al reprezentanţelor 

 străine, ca şi în masa poporului german, ca şi în Europa, ca şi în întreaga omenenire.$)

  !n perioaa 19)5/190, revizionismul a atins punctul culminant, iar Rom"nia a fost

una in victimele acestei politici ini%iată e <ngaria şi 'ermania. +e plan etern, ascensiunea

curentelor politice revizioniste nu au găsit o opozi%ie fermă in partea Angliei şi (ran%ei care au

aplicat o politică e conciliere fără a încerca să ia măsuri atunci c"n Austria a fost aneată e

către 'ermania sau în carul -onferin%ei e la ;unc:en in 29/)0 septembrie 19)5 c:iar 

 premieirii ;arii 8ritanii şi (ran%ei, e ragul men%inerii uni ec:ilibru politic şi a păcii în #uropa

au fost eacor cu ezmembrarea -e:oslovaciei. !n acest contet , guvernul rom"n a ecis să

aopte o pozi%ie e neutralitate şi să aibă rapoturi amiabile cu to%i vecii.

% 6itus '"rbea, Memorial şi însemnări Zilnice, #itura -etatea e 7caun , 6"rgovişte 2011, vol.1, p. )5.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 3/10

  -a o primă consecin%ă a pactului e neagresiunea la 1 septembrie 19)9, trupele

germane comanate e generalul von 8rauc:itsc: au invaat +olonia, iar la 1 septembrie

trupele ruse conuse e mareşalul =oroşilov invaează partea orientală a +oloniei. +e 21

septembrie are loc *onc%iunea intre armatele ruse şi cele germane iar la 29 septembrie ultimul

 bastion e rezisten%ă polonez, capitala =arşovia capitulează în fa%a generalului von Runstet.

'uvernul polonez şi statul ma*or al mareşalului 7migl>/R>z se refugiază în Rom"nia ,   iar 

tezaurul %ării este la r"ul lui trimis în Rom"nia şi îmbarcat pe vas la -onstan%a şi trimis la

Lonra.

  !n ceea ce o priveşte Rom"nia, victimă a +actului ;olotov/Ribbentrop in prima

clipă, 8asarabia fiin nominalizată şi tranzac%ionată prin articolul &&& al protocolului ai%ional

secret. ? În ceea ce priveşte Europa de Sud-Est, Partea Sovietică insistă asupra interesului ei

 pentru asara!ia" Partea Germană a declarat că mani#estă o totală lipsă de interes #aţă de acest 

teritoriu$. 'ravitatea situa%iei în care se găsea Rom"nia era cumulată şi e problemele interne.

A*unsă în plin proces e izolare politico/iplomatică şi militară pe plan interna%ional şi, ca atare,

lipsită e orice spri*in prompt şi eficace in afară, frăm"ntată e puternice contraic%ii interne

atorate în mare parte regimului autoritar al regelui -arol al &&/lea@

  +e acest fon, regele -arol al &&/lea a ecis să moifice bază regimului său, să

aopte formele e tip totalitar, specific 'ermaniei şi &taliei. La 12 iunie 190 suveranul iscută

cu <răreanu reorganizarea (rontului Renaşterii a%ionale şi un rum al reconcilierii cu

;işcarea Legionară. !nsă regele nu anticipa cea ce avea să se întample %ării. La 2) iunie 190, a

oua zi upă capitularea (ran%ei, ;olotov l/a informat pe (rieeric: erner von 7c:ulenburg,

ambasaorul 'ermaniei la ;oscova, că  ,, soluţionarea pro!lemei asara!iei nu mai permite

acum nici o m$nare %şi că guvernul sovietic ,, tinde acum, ca şi mai înainte la soluţionarea pe

cale paşnică, însă este decis să între!uinţeze #orţa în caz că guvernul rom$n re#uză o înţelegere

& Alin 7p"nu, &storia Serviciilor de &n#ormaţii'(ontrain#ormaţii )om$neşti în perioada *+*+-*+, &aşi, Editura .emiurg, /0*0", p. 251.

# BaCues e Launa>, Mari decizii ale celui de-al doilea rîz!oi mondial , #itura Dtiin%ifică şi#nciclopeică, 8ucureşti ,1955, vol. 1, p. 0.

$ ':eorg:e 8uzatu , )om$nia su! imperiul 1aosului *+2+-*+, #itura RAE, 8ucureşti 200, p. )1.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 4/10

 paşnică" Pretenţia sovietică se e3tinde şi asupra ucovinei care are o populaţie ucrainiană$. La

2 iunie 190, Boac:im Ribbentrop a cerut lui 7c:ulenburg să comunice ;oscovei că  ,,

Germania este #idelă acordurilor de la Moscova4"5 

  La 2@ iunie 190, ;oscova a înaintat reprezentantului rom"n acreitat în Rusia, un

ultimatum privin retrocearea, în patru zile, a 8asarabiei şi a norului 8ucovinei, consierate a

fi ocupate e către armata rom"nă în 1915. !n urma -onsiliuliu e -oroană e a oua zi ,

Rom"nia a fost nevoită să accepte coni%iile şi să îşi retragă armata şi aministra%ia in aceste

zone. La r"ul ei, 'ermania a cerut păr%ii rom"ne să intre în iscu%ii cu statele vecine cu care se

afla în litigii privin situa%ia frontierelor. Astfel la 19 august au fost ini%iate negocieri cu

iploma%ii bulgarii, privin problema -arilaterului, care se vor finalize în prima ecaă a lunii

septembrie prin cearea acestuia.

  !n lipsa rezultatelor concrete în urma negocierilor pe care iploma%ii rom"ni lesus%ineau cu omologii lor unguri, a necesitat un arbitra* in partea 'ermaniei şi &taliei, prin cei

oi miniştri e eterne care, în noaptea e 29F)0 august la =iena au impus Rom"niei cearea

unui teritoriu e peste 0 000 Gm2 in 6ransilvania.5  4espre cea ce avea să i se înt"mple

Rom"niei la =iena, 7eviciul 7ecret e &nforma%ii se pare că avea cunoştin%ă. &ată ce eclara

colonelul ':eorg:e +etrescu Hnaşul e căsătorie a lui ;oruzovI celor ce anc:etau Jcazul

;oruzov?, upă arestarea acestuiaK 67a s#$rşitul lunii iunie, prin !uletinul lunar, anunţ în mod 

1otăr$t că am in#ormaţii a!solut precise că )om$nia va #i c1emată în cur$nd la masa verde

 pentru a #i deposedată de o parte din teritoriile alipite, că &talia va spri8ini la ma3imum pe

unguri şi că ni se cere un sacri#iciu enorm, că Germania, deşi contra voinţei şi ideilor ei, va

 satis#ace &talia, #iind anga8ată la această satis#acere prin însăşi condiţiunile de intrare în răz!oi

a &taliei%+

  !n noile împre*urări în care se afla %ara, regele -arol al &&/lea este nevoit să abice

la @ septembrie 190, în favoarea fiului său, ;i:ai &,ar printr/un ecret îi lasă lui Antonescu

 puteri epline şi preşeien%ia -onsiliului e ;iniştri. +rin !naltul 4ecret Regal in 1 septembrie

' &oan 7curtu , &storia rom$nilor în timpul celor patru regi H *9::-*+5;, #itura #nciclopeică, 8ucureşti2001, vol.), p. 29/29

( Alin 7p"nu,. Ep.cit., p. 25).

) -ristian 6roncotă, Mi1ail Moruzov şi #rontul secret , 8ucureşti,#itura #lion, 200 p. 5.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 5/10

190, Romania a fost proclamată stat na%ional/legionar, generalui &on Antonescu evenin

-onucătorul statului, iar oria 7ima, comanant al ;işcării legionare şi vece/preşeinte al

-onsiliului e ;iniştri. Acest act politic poate fi evaluat ca o mezalian%ă e con*unctură,

nesinceră in partea ambelor păr%i. #a s/a estrămat cu violen%ă, upă numai 1)0 e zile, în urma

evenimentelor in 21/2) ianuarie 191. ;a*oritatea ocumentelor oficiale ar şi a izvoarelor 

memorialistice, mai pu%in cele venite in partea foştilor garişti, enumesc prin sintagma

Jrebeliune legionară$ estrămarea sangeroasă a statului na%ional/legionar .10

A*unsă la putere, Legiunea a aplicat legi antisemite ure i *aful organizat al avutuluiș

minorită ii evreie ti, înso it e arestări, sc:ingiuiri i asasinate. Legionarii au asasinat i al iț ș ț ș ș ț

cetă eni rom"ni, neevrei, pe motive politice, Jmorale$ H:omoseuali reali sau presupu iI iț ș ș

aesea, in răfuieli personale11. H6(ea dint$i pro!lemă care ni se punea era aceasta< cine tre!uie

 să răspundă mai înt$i= (ine sunt mai vinova i pentru starea de nenorocire în care se z!ate ara<ț ț 

rom$nii sau 8idanii= >m căzut unanim de acord, că cei dint$i i mai mari vinova i sunt rom$niiș ț 

ticălo i, care pentru argin ii iudei i-au trădat neamul" ?idanii ne sunt du mani i în aceastăș ț ș ș ș

calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne e3termină" (onducătorii rom$ni care se a ază pe aceea i linieș ș

cu ei, sunt mai mult dec$t du mani< sunt trădători" Pedeapsa cea dint$i i cea mai cruntă seș ș

cuvine în primul r$nd trădătorului i în al doilea r$nd du manului" .acă a avea un singur ș ș ș

 glon , iar în #a a mea un du man i un trădător, glon ul l-a trimite în trădător"4ț ț ș ș ț ș -.. -oreanuI.

;embrii 'ărzii e (ier au pus la cale cel mai mare   pogrom in istoria ;unteniei, în care au fost

uci i peste o sută e evrei, iar parte intre ace tia au fost at"rna i în c"rlige la abator uneș ș ț

caavrele le/au fost p"ngărite i mutilateș M1N. -arna*ul e la abator a fost negat e autori ca

înscenare pusă la cale e #ugen -ristescu / eful 7erviciului 7ecret în timpul guvernăriiș

Antonescu Hvezi mărturia legionarului &oan &anolie, fost membru al (ră iilor e -ruceț ,

organiza ia e tineret a ;i cării Legionare.I.ț ș

 

1"  &!idem, p. )0).

11 *avinia Maria http:++-historia-ro+e.clusiv/e0+general+articol+1"lucruritiut

micarealegionar !"-1"-!"1#

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 6/10

  =enirea la putere a ;i cării Legionare a coincis cu arestarea lui ;oruzov, iar la treiș

săptăm"ni upă arestare acesta i/a scris in celulă lui oria 7ima, solicit"nu/i o auien ăț  ,,

 pentru a se disculpa$, ar cererea a rămas fără răspuns. 6ot in aceea i perioaă atează i unș ș

 proiect legionar e reorganizare a 7erviciului 7ecret, care incluea sc:imbarea a 2O in

 personalul vec:i, în primul r"n efii e sec ii i birouri, i ublarea acestor func ii e cătreș ț ș ș ț

consilieri legionari a căror misiune ar fi fost să pună m"na pe ,, secretele i legăturileș

Serviciului$12

  !ncă e pe vremea can activase în 7iguran%ă, #ugen -ristescu era cunoscut ca un

aversar al 'ărzii e (ier . Legionarii i/au at multă bătaie e cap, întrucat erau numeroşi, bine

organiza%i, ispuneau e forma%iuni paramilitare isciplinate, reac%ionau prompt la orice orin al

-ăpitanului şi reuşeau estul e uşor procure armament prin intermeiul 'estapoului. -a

func%ionar public ce se bucura e o bogată eperien%ă în munca e informa%ii şi siguran%ă astatului, #ugen -ristescu a in%eles e la inceput marele pericol ce/l reprezintă octrina

totalitaristă a legionarismului pentru emocra%ie. Asasinatele, ca metoă e inlăturare a

aversarilor politici, îi creaseră o aevărată repulsie fa%ă e această organiza%ie, fapt ce eplică

efortul său eosebit în izolvarea 'ărzii e (ier. în legătură cu acest aspect, #ugen -ristescu

notaK 6""" În calitate de director al Poliţiei de Siguranţă, timp de * ani am activat impotriva

 Mişcării 7egionare şi am e#ectuat dizolvările Gărzii de @ier din *+2* şi *+22, pentru care am

 #ost condamnat la moarte prin, scrisoare pu!lică de (orneliu Zelea (odreanu4*2

. !ntr/aevăr, înscrisoarea întocmită e -ăpitan şi publicată în ziarul J-uvantul$, pe langă o serie e fruntaşi ai

vie%ii politice romaneşti, apare inserat şi numele lui #ugen -ristescu, irectorul general al

7iguran%ei, învinuit pentru toate 6o#ensele4,  6c1inurile$ şi 6sangele vărsat de legionari$.

7crisoarea se înc:eia pe un ton amenin%ătorK  ,,>ceştia se laudă pretutindeni că au dizolvat şi

nimicit Garda de @ier" 7e răspund doar atat< Încă nu se ştie$1

1! A.7.R.&., fon penal, osar nr. 209, vol. 19 f. 119 i 15/15@,apu.ș (lorin +intilie, 7erviciul 7peciale &nforma%ii in Rom"nia H19)9/19I, vol.&., 8ucureşti, #itura Acaemiei a%ionale e &nforma%ii,200)., p.295.

1% -ristian 6roncota , Amul de taina al mareşalului, , 8ucureşti, #itura #lion, 200 p,.

1&  &!idem, p. 5.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 7/10

  6ocmai această repulsie pe care o avea #ugen -ristescu fa%ă e ;işcare Legionară l/a

eterminat în noiembrie 190 pe generalul &on Antonescu să îl numeasca în fruntea 77&. #ugen

-ristescu a preluat şefia 77& la ata e 1 noiembrie 190, c:iar în ziua can la cantina

J'uttemberg$, un grup e legionari J simişti$ trăseseră mai multe focuri e armă într/un grup e

legionari Jcodrenişti$. &meiat upă instalare, #ugen -ristescu i/a cerut lui (lorin 8ecescu P 

Deful 7ec%iei a &&/a -ontrainforma%ii P să/i facă un raport etailat asupra acestei c:estiuni.

!ntruc"t 8ecescu nu avea posibilită%i informative, l/a inicat pe .4. 7tănescu,şeful 'rupei

 politice1 Alegerea s/a oveit inspirată, eoarece 7tănescu avea un informator bun, prieten cu

unul in fra%ii -oreanu, ceea ce i/a permis să/i prezinte noului irector al 77&, c:iar Nn noaptea

aceea, un raport ocumentat şi veriic al incientului. A fost primul eamen al lui #ugen

-ristescu în noua sa calitate. #l a fost avertizat şi e Rioşanu P ministrul secretar e stat la

interne P care, e altfel, îl şi recomanase lui &on Antonescu – că mai evreme sau mai tarziu vaizbucni un asemenea conflict şi că legionarii sunt periculoşi, primele măsuri luate e -ristescu au

vizat crearea unei re%ele proprii prin intermeiul căreia să poată penetra Jla var# $ ;işcarea

Legionară. !n acest scop l/a atras în J*oc$ pe o ruă a sa, subcomisarul 'rigore +etrovici, in

4irec%ia 'enerală a +oli%iei, prin intermeiul căruia putea să culeagă, ar mai ales să verifice

asemenea informa%ii.1@

  4eşi oria 7ima a facut numeroase presiuni asupra noului şef 77& pentru a introuce în

structurile serviciului oameni săi e încreere , acesta s/a lovit e refuzul lui #ugen -ristescu ea primi elemente legionare în 77&, şi emonstrează, că &on Antonescu făcuse o alegere inspirată

în stabilirea celui ce avea să/i eecute cu stricte%e orinele privin înlăturarea in posturile

ministeriale a elementelor legionare şi aucerea în fa%a *usti%iei a celor şi se făcuseră vinova%i e

încălcarea legilor, sau pentru abuzuri. !n prea*ma Anului ou, situa%ia evenise ramatică.

Erganele e orine reuşeau cu greu să stăpanească situa%ia. +e acest fon, au început să apară şi

 primele rezultateQ 6SS& primeşte o serie de in#ormaţii #oarte grave, care arătau că legionarii

 pregătesc ră#uiala cea mare pentru noaptea de revelion, din care vor să #acă o adevărată noapte

a S#antului art1olomeu, că în acest scop poliţia legionară a intocmit liste negre de democraţi

1#  &!idem p,9 .

1$  &!idem"

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 8/10

 proscrişi în (apitală şi peste /0 000 în intreaga ţară$1&nforma%iile au fost prezentate e

-ristescu, generalului &on Antonescu fiin înso%ite şi e un plan e represiuni împotriva

legionarilor. !nsă generalul a recomanat răbare întruc"t legionari se bucurau e spri*in german.

-u toate astea, -ristescu primise informa%iile e la colonelul german Roler P şeful Abe:rului

in Rom"nia, cu care obişnuia să facă sc:imb e informa%ii, că legionarii e i sus inu i cătreș ț ț

 partiul nazist nu se bucură e o mare aeziunea a armatei germane. La inceputul lunii ianuarie

191, tensiunea intre generalul &on Antonescu şi conucătorii legionari a*unsese la apogeu şi se

reflecta în esele scanaluri in şein%ele consiliului e miniştri.

  !n prea*ma izbucnirii rebeliunii, la 15 ianuarie 191, o ec:ipă e legionari a răpit pe

agentul 7erviciului e la poarta casei lui #ugen -ristescu Hstraa Lirei nr. I şi l/a eliberat upă

cateva ore. !ntr/un raport întocmit e #ugen -ristescu şi aresat ;arelui 7tat ;a*or, 7ec%ia &&/a,

se preciza un amănunt interesant legat e ac%iunile intreprinse e oria 7ima. Astfel, la 20ianuarie 191, upă orin%a -omanantului ;işcării Legionare, o elega%ie formată in oria

-osmovici, Aleanru =ergatti şi ;anole 7troici, a fost trimisă la Lega%ia 'ermaniei, une a

întrebat pe (abricius ce atituine aoptă 'ermania fa%ă e estituirea generalului -onstantin

+etrovicescu e la ;inisterul e &nterne şi eci ce atituine are (u:rer/ul fa%ă e tenin%a

generalului Antonescu e a înepărta pe legionari e la conucerea statului. 4elega%ia legionară

 B continua raportul / a primit răspunsul că în 'ermania este cunoscut numai generalul Antonescu

şi că eci singurul lucru cuminte pe care/l pot face legionarii este e a se în%elege şi suboronageneralului Antonescu.15 6ot în ziua e 20 ianuarie 191, prefec%ii in *ue%e P care erau to%i

legionari P fuseseră convoca%i la 8ucureşti. !n timp şi se aflau în rum spre -apitală, &on

Antonescu a emis un orin e înlocuire al acestora cu ofi%eri superiori nominaliza%i şi care îşi

aveau comanamentele în oraşele e reşein%ă ale prefecturilor. !n ziua e 21 ianuarie,

func%ionarii prefecturilor, membri sau simpatizan%i ai ;işcării Legionare, sus%inu%i şi e o parte

in emonstran%i, au refuzat să se supună noilor prefec%i militari, ceea ce a eclanşat conflictul

între garişti şi armata.19 

1'  &!idem, p. 0.

1(  &!idem, p. 1/2.

1)  &!idem, p. 2.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 9/10

  La escoperirea planurilor puciste ale lui oria 7ima, precum şi la arestarea

 principalelor comanamente legionare, a contribuit şi 77&. 4e aceea, în timpul tragicelor 

evenimente, ma*oritatea manifestelor legionare, precum şi cuvantările, apelurile şi înemnurile

e la postul e raio, atacau în primul ran persoana lui &on Antonescu, ar şi a lui #ugen

-ristescu. <n ocument al 77& preciza cu claritateK JSe aţaţă spiritele contra (onducătorului

Statului$, se formează zeci e ec:ipe ale mor%ii care să uciă pe trăători. !ntre primii suntK

generalul Antonescu, ;inistrul H;i:aiI Antonescu, -ancicov, Rioşanu şi 4irectorul 'eneral

-ristescu. 7e pregăteşte ucierea în masă e foşti conucători politici, acuza%i că sunt masoni şi

evrei20 

-ontribu%ia lui #ugen -ristescu la elaborarea planului e luptă împotriva rebelilor a fost

importantă. ;ai întai s/a :otărat P e comun acor cu reprezentan%ii ;arelui 7tat ;a*or P ca

orice ac%iune militară să fie preceată e ac%iuni informative, iar factorii e ecizie să oveeascăîncreere în veriicitatea informa%iilor primite. 77& îi revenise misiunea e a epista toate

 punctele e comană şi locurile e regrupare ale ec:ipelor e trăgaci rebeli. 4in orinul lui

-ristescu to%i agen%ii 77&/ului au fost răspani%i în cartierele sensibile ale -apitalei, cu scopul e

a culege informa%ii espre orice mişcare a rebelilor şi a le transmite cat mai repee la centru. 6ot

-ristescu a fost acela care 1/a sfătuit pe generalul &on Antonescu să aştepte tratativele cu

senatorii legionari. +rin aceasta s/au realizat ouă lucruri ecisiveK s/a caştigat timp pre%ios, ceea

ce a at posibilitatea unor mari unită%i ale armatei să sosească în 8ucureşti, iar prin interceptareaconvorbirilor telefonice intre &on Antonescu şi capii rebelilor s/au ientificat pe :arta -apitalei

 principalele puncte e rezisten%ă ale legionarilor .21 

(elul în care s/a realizat reprimarea rebeliunii legionare in 21/2) ianuarie 191 poate

fi socotit un moel e cooperare intre serviciile e informa%ii şi unită%ile armatei.#ugen -ristescu

reuşeşte prin re%elele create în ranul gariştilor, apoi prin sc:imbul e informa%ii cu Abe:r/ul,

să/l informeze cu estulă operativitate pe şeful statului espre inten%iile comanan%ilor legionari.

Er, aceste informa%ii îl puneau în gară pe &on Antonescu, ar îl şi iritau, fapt ce/l etermina să/l

reproşeze lui oria 7ima, uneori c:iar în şein%ele consiliului e miniştri, că nu urmăreşte

altceva ecat să preia puterea. La ranul său, oria 7ima îşi ăea seama, pe fiecare zi ce trecea,

!"  &!idem, p. 2.

!1  &!idem, p. @.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da423a15389 10/10

că Antonescu nu avea încreere în el şi în 'ară, iar ruptura evenea inevitabilă. 6>u #ost 

nes#arşite scandalurile între domnul Mareşal şi Sima" >m participat şi eu la ele" >m provocat şi

eu unele din ele pentru că am spus adevărul" > avut nes#arşite discuţii şi scandaluri cu Sima

domnul Mareşal şi din pricina mea" >tunci a avut loc cele!ra intalnire în care s-a 1otărat că

tre!uie toţi suprimaţi" Planul complet era sta!ilit $ B eclara mai t"rziu #ugen -ristescu.22

  4ecizia finală, ob%inută e generalul &on Antonescu în confruntarea violentă cu

;işcarea legionară, se atorează şi faptului că a fost bine informat în legătură cu starea e spirit

reală a opiniei publice romaneşti şi, eopotrivă, a armatei. #ste un aspect important, ceea ce

impune o tratare a lui în păr%ile esen%iale.

!!  &!idem, p.2.