refer at

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da356b021b7 1/21

Daniliuc Delia

BFKT I (IC)

1

orte folosite in balneo

fiziokineto terapie

7/21/2019 Refer At


Forţa de frecare

Miscarea unui mobil este influentata de actiunea fortelor. In randul lor se numara si fortele defrecare ce se manifesta la deplasarea mobilului pe o anumita suprafata. In regiunea de contact seexercita actiuni asupra mobilului, care se opun miscarii sale. Fortele care apar in regiunea de contact si

care se opun miscarii au fost numite forte de frecare. Prin urmare fortele de frecare au intotdeauna unsens opus sensului deplasarii corpului.Datorita faptului ca fortele de frecare apar intotdeauna cand un corp se misca, inseamna ca in

practica miscarea rectilinie si uniforma a acestuia nu se poate efectua in virtutea inertiei, ci doar datorita unei forte de tractiune egala si de sens contrar cu forta de frecare F f .

Forta de frecare este forta care apare in urma interactiunii dintre corpuri la contactul dintre celedoua corpuri.

Marimea care ne da date despre natura suprafetelor aflate in contact se noteaza culitera μ ( miu ) si poarta denumirea de coeficient de frecare. oeficientul de frecare e o marime fizicacare nu are unitate de masura, adica este adimensionala.

!elatia de calcul a fortei de frecare este" coeficientul de frecare #nmultit cu greutatea corpului.$ste de asemenea evident ca, atata vreme cat forta de frecare este exact compensata de forta

exterioara aplicata, corpul nu se mai poate misca decat uniform, o data scos din repaus.Daca forta exterioara depaseste frecarea, diferenta lor va servi ca sa accelereze miscarea.oeficientul de frecare depinde de viteza relativa a miscarii. $l este mai mare la pornire sau la

viteze mai mari.De aceea in practica va trebui sa facem o deosebire intre frecare de pornire (de demara%) si

frecarea de miscare.&a consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp. ele doua suprafete in contact,

oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pe care, c'iar daca nu le vedem cu oc'iul liber la putem vedea la microscop.

speritatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sa le sara, sa lerupa, sa le indoie, va ramane in repaus. lunecarea intampina deci o forta de opunere, pe care o numimfrecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoata corpul din repaus este, evident egala si opusa casens acestei frecari.

Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe o suprafata data. $adepinde de natura si de masa corpului si apare la alunecare si rostogolire. otdeauna forta de frecare laalunecare este mai mare dec*t forta de frecare la rostogolire.

+ricine stie ca este mult mai usor sa deplasam un corp greu, cand punem sub el niste drugirotunzi de lemn.

sa sa nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care te'nica moderna ii foloseste la scara mare lamasini si la ve'icule.Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decat la o simpla alunecare.

$ficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este mai dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.

Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si experienta nearata ca, in sc'imb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.

$vident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosintei noastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul so folosim integral.

Frecarea absoarbe energie macanica si o transforma in caldura.

u toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avanta%e practice vadite, fiindca daca nu2

7/21/2019 Refer At


ar exista, orice ve'icul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat, incapabil sa se miste din loc sau sase opreasca, o data pus in miscare.

m interpretat aparitia fortelor de frecare prin actiunea de franare a asperitatilor de pesuprafetele de contact.

&e pune intrebarea " ce sar intampla daca, printro slefuire cat mai buna, am cauta sa suprimanaceste asperitati-

ici tot experienta ne arata ca frecarea, in loc sa scada, incepe sa creasca, daca impingemslefuirea prea departe. ceasta se datoreaza interventiei fenomenelor de adeziune, adica de atractiareciproca dintre moleculelor celor doua suprafete de contact care, prin reducerea asperitatilor au a%unsunele in campul de actiune al celorlalte.

a un grad de slefuire destul de inaintat, doua placi de otel adera una la alta in asa masura, incateste nevoie de o forta de cateva zeci de /ilograme pe centimetru patrat, ca sa le putem deslipi.

pasarea crescand, va creste si forta de frecare.

3

7/21/2019 Refer At


Interactiunea

Interactiunea reprezinta actiunea reciproca a unui corp asupra celuilalt.

$fectele interactiunii pot fi statice sau dinamice. $fectele statice sunt deformari elastice si plastice. $fectele dinamice sunt "modificarea caracteristicilor miscarii,marirea sau micsorarea vitezei,sc'imbarea directiei de miscare, sc'imbarea sensului de miscare, trecerea din repaus in miscare sauinvers.

Principiul actiunii si al reactiunii

Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta numita actiune, atunci

cel de-al doilea corp va actiona asupra primului cu o forta numita reactiune, egala

in modul si de sens opus primei.

PROPRIE!I"E !#I$%II &I RE!#I$%II

sunt 0 forte care apar in perec'e1actioneaza pe corpuri diferite1sunt egale in modul1actioneaza pe aceeasi directie.

'

7/21/2019 Refer At


Forţa de tracţiune

Dup2 legile mecanicii, o for32 poate provoca deplasarea unui corp asupra c2ruia ac3ioneaz2, numaidac2 apare ca o for32 exterioar2 acestuia.

(

7/21/2019 Refer At


Forta deformatoare si forta elastica

ctiunea unei forte asupra unui corp poate produce deformarea corpului (un efect static alfor3ei).

Deformarea unui corp e numita 4elastica5 daca dupa incetarea actiunii fortei deformatoare)

7/21/2019 Refer At


corpul revine la forma initiala (ca un arc), si e numita 4plastica5 dac2 nu mai revine la forma initiala (ca plastilina ).

Forta elastica este forta care readuce corpul la forma initiala, dupa incetarea actiunii forteideformatoare.

+bservatie" Forta elestica ia nastere in corpurile elastice odata cu deformarea si creste direct proportional cu deformarea.ceasta depinde de dimensiunile si de natura materialului din care este

confectionat resortul.For3a elastic2 apare #n corpul elastic(arcul) deformat, av*nd tendin3a de a readuce corpul laforma, ini3ial2. For3a elastic2 este egal2 ca m2rime cu for3a deformatoare, dar are sens opus.

Forta de tensiune

a principiul actiunii si reactiunii am mentionat ca in cazul corpurilor legate prin fire si ti%e

apare o forta de tensiune. De obicei nu luam in considerare masele firelor sau ti%elor si le consideraminextensibile. In acest fel, c'iar daca li se imprima o acceleratie, forta aplicata la unul dintre capete se*

7/21/2019 Refer At


transmite integral la celalalt capat.In cazul figurii , acceleratia este imprimata cablului de masa m de forta rezultanta

F0 6 F7" ma 8 F0 6 F7

9egli%and, insa, masa, m 8 :"F0 6 F7 8 : sau F0 8 F7

ceasta forta se numeste tensiune si se noteaza cu .ensiunea se transmite in firele inextensibile.

ensiunea #n cazul unui scripete fixFie un scripete fix . Problema care se pune este de a gasi acceleratia si tensiunea in fir pentru

acest caz. &ubliniem ca in cazul scripetilor ficsi, corpurile se misca cu aceeasi acceleratie a. plicand principiul al IIlea al dinamicii, sistemul format din corpurile de mase m7 si m0 se misca cu acceleratiaa, in sensul aratat, sub actiunea rezultantei fortelor"

( ) g m g mamm7007

−=+

, rezulta

g mm

mma

70

70

+

−=

(7)

Pentru a determina tensiunea se face o sectiune (mentala) in fir sise aplica principiul al IIlea"

g mT am77

−=

,T g mam −=

00

(0)Inlocuind cu expresia acceleratiei (7) in oricare din relatiile (0),

obtinem pentru tensiune expresia"

07

070

mm

mmT

+

=

ensiunea in cazul scripetilor mobiliel mai simplu sistem de scripeti mobili este redat in figura. In toate

cazurile de sisteme de scripeti mobili, corpurile se misca cu acceleratii diferite. Prinurmare, ;taieturile mentale< se practica de la inceput. plicand principiul fundamental al dinamicii,

pentru fiecare corp in parte, se scrie"T g mam −=

77

, g mT am000

0 −=

(=)&e constata experimental ca dac2 corpul de masa m7 parcurge, intrun timp t, distanta s, corpul

de masa m0 parcurge, in acelasi timp, %umatate din distan3a. Deci, relatiilor (=) li se mai adauga o relatieintre acceleratiile celor doua corpuri" a780a0.(>)

$xprimand a, si a0 din relatiile (=) si inlocuind in relatia (>), expresia pentru tensiunea din fir

devine"70

07

>

=

mm

mmT

+

=

Situatii de miscare

+

7/21/2019 Refer At


In practica intinlim situatii in care miscarea unui corp nu poate fi redusa la miscarea unui punctmaterial in care ar fi concentrata intreaga masa a corpului.?anditiva la desc'iderea sau inc'iderea uneiusi, a unei ferestre, la miscarea unui surub, la cea a unui titirez sau la miscarea Pamantului in %urul

propriei axe (miscare ce conduce la alternarea zilelor cu noptile) etc.In toate aceste cazuri apar miscari de rotatie a corpurilor in %urul unui ax, astfel incat fiecare

punct al corpului executa miscari circulare ale caror centre sunt situate pe ax. In astfel de situatii,

conditia ca, la ec'ilibrul corpului sub actiunea unui sistem de forte, acestea sa fie coplanare si sa aibasuma nula nu mai este suficienta.Definim solidul rigid ca un sistem de puncte materiale pentru care distanta dintre orice perec'e

de puncte ramane intotdeauna aceeasi in cursul miscarii.ceasta inseamna ca sub actiunea fortelor exterioare nu pot avea loc deplasari ale unor parti ale

solidului fata de altele, adica nu au loc deformari. Desigur, din punct de vedere fizic, nici un corp solidnu este perfect rigid, adica nedeformabil. @om considera totusi ca, in anumite limite, actiunile exteriarenu modifica normal (corp nedeformabil). &ub actiunea fortelor exterioare corpului aceasta executa doar miscari de ansamblu, care lasa nemodificate distantele dintre punctele sale.

In cazul cel mai general, miscarea solidului rigid este compusa din miscari de translatie si derotatie. Miscarea de translatie poate fi descrisa de miscarea unui punct material, iar conditia deec'ilibru al solidului rigid la translatie este aceeasi ca si pentru punctul material. $xistenta rotatiilor vaimpune insa conditii suplimentare.&tudiul ec'ilibrului solidului rigid face obiectul staticii soliduluirigid.

Forta de frecare in viata de zi cu zi

$xperienta zilnica ne arata, intradevar, ca este mai greu sa urnim un corp din repaus decat salobligam sa alunece pe o suprafata orizontala, o data ce a pornit.Pe de alta parte, cresterea frecarii cuviteza ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor se toceste mult mai repede la vitezele mari.

In toate fenomenele descrise, am facut abstractie de cazurile in care greutatea proprie a corpuluice aluneca este asa de mare incat a%unge sal cufunde in suprafata de spri%in fiindca atunci nu mai poatefi vorba de frecare, ci de un proces de rupere, in care toate fortele puse in %oc sunt incomparabil demari.

Putem patina pe g'eata, dar nimeni nu se gandeste sa patineze pe zapada moala. colo folosims/iurile , tocmai ca sa evitam scufundarea.

In alta ordine de idei, o experienta milenara a aratat omenirii ca frecarea de rostogolire a unuicorp rotund este mult mai mica decat frecarea de alunecare.+ricine stie ca este mult mai usor sadeplasam un corp greu, cand punem sub el niste drugi rotunzi de lemn.

sa sa nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care te'nica moderna ii foloseste la scara mare lamasini si la ve'icule. Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decat la o simpla alunecare.

$ficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este mai dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.

Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si experienta nearata ca, in sc'imb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.

$vident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosintei noastre o

7/21/2019 Refer At


parte din energia mecanica pe care avem interesul so folosim integral.

u toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avanta%e practice vadite, fiindca daca nuar exista, orice ve'icul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat, incapabil sa se miste din loc sau sase opreasca, o data pus in miscare.

Avalansele

De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand mase uriasede zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindusi pe parcurs volumul,greutatea si viitezacare cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatiaA Fiind o alunecare

brusca a zapezii pe panta, dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legilefizicii.

Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangenta la panta agreutatiidepaseste

fortade frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa de zapada. cesta rupere a ec'ilibruluistatic existent pana atunci sa poate intampla daca scade aderenta sau creste greutatea.De asemenea, inafara de greutatea proprie a zapezii si respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapadarespectiv stratul profund de zapada si substrat (stanca B vegetatie B sol...) se manifesta si diverse fortesuplimentare, motiv pentru care ar trebui operat cu rezultantele fortelor, nu doar de greutatea proprie azapezii respectiv forta de frecare statica. semenea forte cresc sau reduc aderenta respectiv greutateaaparenta.

Ambreiajul

Face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze ,reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.mbreia%ul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze ,reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.

Principiul de functionare

1

7/21/2019 Refer At


Functionarea ambreia%ului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre doua sau maimulte perec'i de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.

Partile componente ale unui ambreia% sunt grupate astfel " partea conducatoare 1 partea condusa 1mecanismul de actionare . Partea conducatoare a ambreia%ului este solidara la rotatie cu volantulmotorului , iar partea condusa cu arborele ambreia%ului .

Pe volantul al motorului este apasat discul condus de c atre discul de presiune datorita forteidezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreia%ului .Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediulcarcasei. Partea conducatoare a ambreia%ului este formata din " volantul , discul de presiune, carcasa siarcurile de presiune. Partea condusa se compune din " discul condus cu garniturile de frecare si arborele Cal ambreia%ului .

Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune pe de o

parte si suprafetele discului condus pe de alta parte, momentul motor este transmis arborelui primar alcutiei de viteza si mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare.

Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreia%ului , forta se transmite prin parg'ia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta dezvoltata de arcurile ,departeazadiscul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe 1 aceasta este pozitia decuplat aambreia%ului.

ransmisia prin curea este mecanismul care are rolul de a transmite miscarea si puterea mecanicade la un arbore la altul, prin intermediul elementului flexibil tensionat numit curea.

Principii de functionare

ureaua se monteaza tensionat, intre roata conducatoare si una sau mai multe roti conduse.Intinderea se poate realiza prin deplasarea unei roti sau prin apasarea curelei cu o rola de intindere.ransmiterea miscarii este determinata de fortele de frecare dintre curea si periferia rotilor.

11

7/21/2019 Refer At


Tai Chi Chuan

ai 'i 'uan este una din cele mai eficiente arte martiale interne, recunoscuta in acelasi timp pentru efectele sale benefice asupra sanatatii si longevitatii practicantilor. $ste in acelasi timp si omeditatie in miscare, practicantul incercand sa fie mereu constient de corpul sau si de mediulincon%urator, conducand miscarea cu mintea intro stare de relaxare activa si alerta. Formele de ai 'i'uan sunt destinate cresterii fortei naturale, crearii unei stari superioare de relaxare si raspuns intuitivla lumea exterioara, dobandirea unor abilitati de lupta si aducerii practicantului intro stare superioara

de focalizare, disciplina, ec'ilibru si armonie cu niversul.Eeneficii pentru sanatate ai 'i 'uan este unul din cele mai eficiente exercitii de cultivare a

sanatatii. Prin circularea energiei prin toate meridianele corpului, el a%uta la ec'ilibrarea energetica aintregului organism. Desi igongul este practica cu aplicatii terapeutice mai cunoscuta (existand c'iar si igong medical), si prin ai 'i putem obtine aceleasi beneficii, mai ales daca practica dinamicaeste completata si de exercitiile de respiratie, de meditatiile vindecatoare si de exercitiile pentruflexibilitate si intarirea tendoanelor. Fara toate acestea, practicantul nici nu are cum sa stapaneasca si saexecute corect ai 'i 'uan.

&timularea sistemului nervos" prin executarea unor miscari complexe pe ambele parti, practicaai 'iului stimuleaza ambele emisfere cerebrale. oordonarea de o complexitate deosebita a

mainilor, picioarelor combinata cu pastrarea unui ec'ilibru perfect si a unei concentrari desavarsitea%uta practicantul sa isi dezvolte o minte puternica si alerta.Imbunatatirea posturii si a ec'ilibrului" Practicantul invata sa pastreze coloana dreapta in

permanenta, lasando sa fie intinsa de catre ascensiunea 'iului care este adus in sus ai 'i 'uan =cu a%utorul spiralarii si pompelor interne. De asemenea, el trebuie sa invete sa fie mereu centrat, altfel

putand fi impins si doborat usor de catre un adversar. Profesorii care respecta principiile esentiale ale aceste arte, c'iar daca predau pentru sanatate,

vor verifica frecvent centrarea si stabilitatea elevilor incercand sai impinga sau sai traga din pozitie.Pentru a practica cu adevarat ai 'i 'uan, o persoana trebuie sa fie stabila si elastica precum osalcie, fiind imposibil de luat prin surprindere indiferent daca impinge, se retrage, se roteste sau

paseste.Intarirea tendoanelor" rtele martiale interne care pun accentul pe puterea interna si nu pe forta

12

7/21/2019 Refer At


musculara se bazeaza pe intarirea tendoanelor. endoanele pot genera mult mai multa forta decatmusc'ii si avanta%ul este ca ele isi pastreaza elasticitatea si vigoarea pana la varste inaintate, spredeosebire de musc'i care tind sa se atrofieze odata cu inaintarea in varsta.

Imbunatatirea respiratiei" !espiratia este esentiala in lucrul cu 'i in limba c'ineza, 'iinseamna atat respiratie cat si energie. Practicantul inspira atunci cand se retrage si expira atunci candavanseaza sau loveste, respiratia fiind expresia balansului Gin si Gang si c'eia puterii interne si a

ec'ilibrului emotional si mental.ai 'i este un sistem complex de te'nici (exercitii) fizice si mentale care are ca scop in primulrand obtinerea sanatatii de catre practicanti. $ste exersat ca o pregatire a corpului si a mintii pentrueforturile la care vor fi supuse in timpul zilei de activitatea obisnuita. aracteristic ai 'iului esteritmul lent de executare a formelor, cursivitatea miscarilor, circularitatea membrelor, toatedesfasuranduse lent, gratios, usor si aparent fara nici un efort de la inceput pana la sfarsit, fara nici ointrerupere. $xercitiile de ai 'i va vor a%uta sa exersati structura intregului corp, sa uniti activitateamintii cu activitatea corpului, sa intariti ec'ilibrul emotional. Miscarile executate diferit de brate si de

picioare vor duce la ec'ilibrarea emisferelor cerebrale realizand astfel o cresterea a capacitatilor psi'ice, fizice si emotionale. $xersarea in aer ai 'i 'uan H liber va a%uta de asemenea, sa vaconectati mai bine cu energiile naturii (arbori, animale, pasari, oameni, munti, ape), pamantului (ca

planeta distincta) si cerului (alte planete, luna, soarele, alte stele). Prin antrenament regulat vetidezvolta structura interna si fluxul de c'i al ai 'iului. Putem spune despre ai 'i" <meditatie inmiscare, miscare in meditatie<.

Forta organismului

Forta organismului este elementul capabil sa modifice starea de repaus sau de micare acorpului, aceasta este opus2 iner3iei" tendin3a corpului de ai p2stra starea de repaus sau de micare.For3ele externe" for3a gravita3iei, for3a centrifug2, for3a de frecare.For3ele interne" for3ele musculare direct propor3ionale cu intensitatea contrac3iilor musculare,

efectul se exteriorizeaz2 mecanic #n mic2ri, ale unor segmente ale corpului, ale corpului #n #ntregimeFor3a general2 a organismului" capacitatea proprie de a #nvinge o rezisten32 (for32) extern2 sau

de a ac3iona #mpotriva acesteia. +rganismul uman este capabil s2 dezvolte o anumit2 for32 fizic2 #n procesul de munc2.

For3a dezvoltat2 depinde i de unele particularit23i biomecanice ale mic2rilor" sistemul de p*rg'ii sau caracteristicile anatomice ale diferitelor articula3ii.

Pentru amplificarea for3ei este necesar2 " participarea corpului, for3a dezvoltat2 este propor3ional2 cu greutatea corpului,#n func3ie de direc3ia de aplicare for3a poate dep2i greutatea13

7/21/2019 Refer At


corpului, poate atinge un anumit procent din greutatea corpului.For3a fizic2 este dat2 i de rela3ia dintre direc3ia for3ei corpului i direc3ia for3ei gravita3ionale"

c*nd direc3iile coincid rezultatul for3ei este maxim, c*nd direc3iile coincid par3ial, o parte din greutateacorpului este sustras2 de #nvingerea for3ei gravita3ionale, c*nd for3ele sunt contrarii, for3a gravita3ional2ani'ileaz2 #n mare parte for3a organismului.

oncluzie" cerin32 ergonomic2 privind exercitarea for3ei, plasarea corpului #ntro pozi3ie care s2

permit2 ca, for3a aplicat2 s2 rezulte din greutatea corpului, nu direct din participarea maselor musculareFor3a organismului exprim2" for3a de trac3iune i for3a de presiune a membrelor superioare,exercitat2 cu participarea greut23ii corpului.

@aria3ia for3ei diferitelor segmente ale corpului are i o explica3ie biomecanic2" aplicarea legilor mecanice la statica i dinamica organismului, influen3a rela3iilor p*rg'iilor multiple ale aparatuluilocomotor, p*rg'ii sistemului osos, prin analogie cu p*rg'iile mecanice se pot grupa #n trei categoriisau grade, #n raport cu punctul de aplicare al for3ei rezultate prin muc'i, rezisten3a reprezentat2 pringreutatea deplasat2, punctul de spri%in.

$xemplu" p*rg'ie de gradul III" are for3a #ntre punctul de spri%in i rezisten32 (&F!)1 serealizeaz2 la membrul superior #n timpul ridic2rii unei greut23i aezate #n palm2(& 6 #n articula3iacotului,F 6 oasele antebra3ului,! 6 greutatea aezat2 #n palm2).

oncluzii" importan3a ergonomic2 a categoriilor de p*rg'ii" cunoaterea punctelor #n caretrebuie concentrat efortul pentru a efectua mic2ri ra3ionale

For3a fizic2 a organismului este influen3at2 de urm2torii factori" pozi3ia corpului #n timpulexercit2rii for3ei, membrul efector (superior sau inferior), #n2l3imea la care se exercit2 (planul aplic2riifor3ei), direc3ia sau sensul aplic2rii for3ei i distan3a mic2rii, rela3ia dintre direc3ia for3ei corpului idirec3ia for3ei gravita3ionale, ung'iurile de flexie, gradul de extensie, durata i viteza de ac3iune, sex,v*rst2, etc.

Factorii de influen32 ac3ioneaz2 simultan complet*nduse sau contracar*nduse reciproc1 tabelespecial #ntocmite care cuprind for3a membrelor la diferite grade de flexie, la diferite #n2l3imi i #ndiferite direc3ii de micare, #n cele dou2 pozi3ii frecvente de munc2

Datele referitoare la posibilit23ile de efort ale p2r3ilor corpului trebuie avute #n vedere la"stabilirea direc3iei i sensului for3elor necesare pentru manevrarea diferitelor dispozitive de comand2.

Forta elastica in contractia musculara

Mecanismul contractiei a fost succesiv obiectul a numeroase ipoteze. ea mai unanimrecunoscuta explicatie este data de asa zisa teorie a mecanismului glisant, care, emisa intro formainitiala de J.$. JuxleK #n 7L>, a fost ulterior completata cu numeroase detalii.

In emiterea teoriei sale, JuxleK a plecat de la cateva observatii electronooptice efectuate pemusc'i la diferite grade de contractie. stfel, sa observat ca intre filamentele groase de miozina si celesubtiri de actina se formeaza #n timpul contractiei punti transversale, la care participa proiectiilelaterale ale miozinei ce #si modifica pozitia si se fixeaza pe actina. stfel de punti transversale nu apar #n zonele #n care actina si miozina nu se suprapun. &curtarea sarcomerului sar realiza prin alunecareatreptata a filamentului de actina spre interiorul discului #ntunecat. Forta ce determina aceasta alunecarese aplica repetitiv la locul de interactiune a puntii transversale cu actina. Deplasarea se realizeaza printractiuni si desprinderi succesive de mica amploare care, prin sumatie , ar determina miscarea deansamblu.1'

7/21/2019 Refer At


Proprietatile fibrei musculareDefinirea cadrului functional al musculaturii #n general, cu referire la fibra musculara striata, #n

special, se poate face printro succinta prezentare a proprietatilor fundamentale legate de permeabilitatesi polaritate electrica, excitabilitate, contractilitate, elasticitate si tonicitate, care permit #ntelegerearolului propulsor activ al musculaturii #n cadrul aparatului locomotor.

apacitatea musc'iului de a se lungi #n anumite limite si a reveni la dimensiunea initiala dupa

#ncetarea fortei de #ntindere defineste elasticitatea musculara.In stare de repaus, musc'iul se afla #n mod normal sub o tensiune usoare, determinata de proprietatea sa de tonicitate1 sectionarea tendoanelor determina o scurtare moderata.

ungimea musc'iului relaxat suficient, cu o tensiune de repaus nula, reprezinta ;lungimea derepaus5, apropiata de valoarea extensiei maximale posibile #n conditii naturale. apacitatea maxima decontractie a musc'iului este #n mod specific legata de lungimea initiala.Daca forta aplicata depasestelimitele elasticitatii perfecte, musc'iul poate pastra ulterior o anumita deformare. a o #ntindere de treiori mai mare dec*t lungimea de ec'ilibru, musc'iul sc'eletic se rupe.$lasticitatea musc'iului %oaca unrol de amortizor #n vederea evitarii unor rupturi la contractiile bruste.

vand ca substrat morfologic aparatul contractil miofibrilar, contractilitatea se reflecta incapacitatea musc'iului de a dezvolta o tensiune mecanica la extremitatile sale. &e poate insoti descurtarea lungimii musc'iului si de alte manifestari fizicoc'imice (electrice, bioc'imice, acustice,termice) si 'istomorfologice asociate procesului contractil.

Diversitatea opiniilor existente #n prezent confirma complexitatea mecanismului contractieimusculare. firmatia facuta cu aproape >: de ani #n urma de $ngel'ardt, conform careia 4au existat

probabil tot at*tea teorii asupra contractiei musculare c*ti cercetatori sau ocupat de acest subiect5, #si pastreaza viabilitatea p*na #n prezent.

$nergia necesara contractiei musculare este furmizata de glicogenoliza. ontractia muscularaapare din punct de vedere energetic cu o succesiune de reactii producatoare de energie, de vitezavariabila si reversibile #n timp. ceasta succesiune poate fi pusa #n evidenta urmarind variatiile pJuluilocal #n timpul contractiei.

Din punct de vedere termodinamic, energia furnizata musc'iului trebuie sa fie egala cu cea pecare el o elibereaza sub forma de lucru mecanic, legaturi fosfat macroergice si caldura.!andamentulmecanic al musc'iului, exprimat prin procenta%ul energiei c'imice a nutrimentelor, utilizat pentruactivitatea musculara, a%unge p*na la 0:0NO #n conditii optime, HNC:O din energie fiind eliberata subforma de caldura.

Implicatii functionaleonusul de fond , postura sau expresie %oaca un rol primordial #n activitatea musculara de

efectuare a unor miscari complexe, asigur*nd fixitatea articulatiilor si amortizarea elastica a miscarilor.resterea tonusului muscular si transformarea lui #ntrun fison generator de caldura sugereazaimplicarea #n termoreglare. &tari emotionale stresante (anxietate, excitatie, frica) maresc tonusul

musculare de fond prin cresterea descarcarilor nervoase tonice. n timpul somnului, influxurile tonicedevin foarte rare, suger*nd implicarea acesuia #n mentinerea ;starii de veg'e5, al carei mecanism tinede functile encefalului.

a proprietate comuna a materiei vii, excitabilitatea fibrei musculare este definita princapacitatea de a reactiona specific prin contractie alaturi de modificari de permeabilitate si polaritateelectrica, acestea fiind fenomene inseparabile declansarii raspunsului de scurtare miofibrilara.

Manifestari termicealdura eliberata de musc'i este reprezentata de mai multe componente asociate starii de

repaus sau diferitelor faze ale ciclului contractierelaxare" caldura de repaus reprezinta o manifestare exterioara a proceselor metabolice de repaus

amintite mai sus1 caldura initiala reprezinta energia calorica eliberata #n timpul contactiei si divizata, la r*ndul

1(

7/21/2019 Refer At


ei, #n doua componente" caldura de activare, corespunzatoare a musc'iului #n contactie, si caldura descurtare, corespunzatoare unor modificari ale structurilor musculare1

Q caldura de activare apare #n 7:7N ms de la stimulare si este maxima la 0:=: ms. caldura de elongare" daca musc'iul a efectat lucrul mecanic contra gravitatiei (de exemplu

ridicarea unei greutati) va fi necesara o cantitate suplimentara de energie pentru a asigura cobor*rea precisa a greutatii.

u alte cuvinte, musc'iul va continua sa se contracte c'iar #n momentul alungirii lui de catre#ncarcarea externa1 caldura de recuperare" la sf*rsitul contractiei exisa o faza de recuperare, care replecta

ineficienta proceselor aerobe care utilizeaza glicogen si lipide pentru refacerea rezervelor initiale defosfagen (P si fosfocreatina) #n interiorul musc'ilor activi1

caldura de refacere (revenire) corespunde proceselor metabolice care readuc musc'iul #nstarea de repaus si se prelungeste #nca aproximativ =: de minute postcontactie, fiin egala #n valoare cucaldura initiala.

Exercitii cu scripeti

&e efectueaza prin intermediul circuitelor reprezentate de monta%e compuse din 7, 0, = scripeti,coarda (corzi), sisteme de prindere, greutati (contragreutati). &cripetii sunt ficsi sau mobili, au diversemodele si permit teoretic modificarea directiei unei forte, cu mentinerea constanta a marimii ei si a

pozitiei subiectului.n scripete este format din 0 parti" scripete propriuzis, cu sant si ax1 brate, pe care se fixeaza

axul si care se termina cu un carlig de fixare. oarda are o lungime medie de 0> metri, in functie degradul de mobilitate al articulatiei, lungimea bratului parg'iei, pozitia pe care dorim sa o imprimamscripetilor.

&istemele de prindere se plaseaza distal de articulatia de mobilizat si sunt reprezentate dedispozitive speciale pentru mana, picior sau de c'ingi pentru celelalte articulatii. Daca intre articulatiade mobilizat si sistemul de prindere se interpun articulatii intermediare, acestea trebuie fixate.?reutatile sunt reprezentate de orice element capabil sa constituie o contragreutate etalonata" greutatimetalice cu valori fixe1 saci cu alice de plumb (periculosi)1 saci cu nisip (nu sunt periculosi, seetaloneaza usor)1 greutatea segmentului mobilizator in automobilizari. and greutatea mobilizeazasegmentul miscarea este pasiva.

&cripetele mobil are avanta%ul ca forta necesara ridicarii segmentului de membru sau acontragreutatii este %umatate din valoarea greutatii acestora.

and circuitul utilizeaza mai multi scripeti" primul scripete, care vine in contact cu segmentul demembru ce va fi mobilizat se numeste scripete de receptie sau de tractiune1 urmatorul sau urmatoriiscripeti se numesc de transmisie.

nicul scripete, in cazul circuitelor cu un scripete, sau scripetele de receptie, in cazul circuitelor cu mai multi scripeti, trebuie plasat in planul miscarii segmentului de mobilizat1 in pozitia de startcoarda va fi perpendiculara pe acesta. Prin marirea numarului de scripeti mobili scade efortul deridicare.

&istemul scripetegreutate este reprezentat de monta%ul in care la un capat al corzii se gasestesegmentul de mobilizat, iar la celalalt greutatea. &e utilizeaza in mobilizari pasive si active curezistenta. +btinerea formei de mobilizare depinde de locul de amplasare a scripetelui, in monta%e cuun scripete si de numarul lor, in circuitele cu mai multi scripeti. and sistemul este utilizat in scop deingreunare, rezistenta care se opune musc'iului depinde de" valoarea greutatii cu care variaza direct

proportional si marimea distantei dintre vectorul fortei si articulatia care mobilizeaza segmentul. u cat

vectorul este mai in prelungirea axei segmentului, cu atat rezistenta va fi mai mica1 cu cat ung'iul estemai aproape de L::, cu atat valoarea rezistentei creste.1)

7/21/2019 Refer At


&istemul scripetereciproc este reprezentat de monta%e, in care la un capat al corzii se gasestesegmentul de mobilizat, iar la celalalt segmentul mobilizator, considerat corespondentul greutatii insistemul scripetegreutate. stfel se realizeaza automobilizari care au mai multe avanta%e" pacientul

poate intrerupe mobilizarea cand apare durerea1 pacientul poate executa sedinte repetate si prelungitede mobilizare cu suferinte minime si rezultate maxime, constand in cresterea amplitudinii articulare1

pacientul este motivat sa actioneze in redorile articulare indiferent de cauza.

and in monta% se utilizeaza scripeti mobili, automobilizarea poate fi realizata si de musc'i cuforta scazuta (forta de tractiune necesara mobilizarii segmentului bolnav scade la %umatate cu fiecarescripete mobil introdus in circuit).

ipuri de circuite" &imetrice" in care miscarea realizata pasiv de membrul bolnav este imagineain oglinda a celei pe care subiectul o efectueaza cu membrul sanatos1 mobilizarea este obligatoriu'eterolaterala si de acelasi sens. Avantaje" evita compensatiile1 permite utilizarea sinergiilor functionale. ezavantaje" necesita cateodata monta%e complexe1 segmentul sanatos nu este totdeaunaatat de puternic pentru a antrena fara dificultate circuitul. simetrice" in care miscarea realizata pasivde membrul bolnav este diferita celei efectuate cu membrul sanatos1 mobilizarea este 'omolaterala sau'eterolaterala si cu sens diferit. Avantaje" simplitate in realizare si utilizare1 totdeauna exista

posibilitatea gasirii unui segment mobilizator puternic, care sa asigure mobilizarea segmentului bolnav. ezavantaje" necesita complicatii. tat circuitele simetrice, cat si cele asimetrice pot functiona pesegmente 'omologe si 'eterologe. Intrun circuit care functioneaza pe segmente homologe, membrulsanatos mobilizeaza membrul controlateral intro miscare simetrica sau asimetrica. Intrun circuit carefunctioneaza pe segmente heterologe, un membru superior sanatos mobilizeaza un membru inferior

bolnav si invers. Miscarea este obligatoriu asimetrica. 9umarul scripetilor utilizati in monta%e variazaintre 7 si = in functie de articulatia de mobilizat si de posibilitatile functionale.

ele mai bune monta%e cu scripeti se realizeaza in cusca !oc'er, formata din > panouri de grila%metalic montate pe un cadru. Panourile sunt dispuse astfel" = laterale cu dimensiuni de 0,7:B0 metri si 7

plafon cu dimensiuni de 0,7:B0,7: metri. nsamblul este rigid, proprietate accentuata de montarea maimultor custi in serie, economisinduse astfel si panouri laterale. Avantaje" rapiditatea, precizia si

multitudinea monta%elor care pot fi realizate simultan in mai multe planuri, comparativ cu monta%eleobsinuite in care mobilizarile se efectueaza intrun plan. In cusca !oc'er se executa exercitii cuscripeti, cu sau fara suspensie si exercitii de suspensie segmentara sau generala.

1*

7/21/2019 Refer At


Exercitii cu suspensie

!eprezinta alaturi de cele cu scripeti, forme de mecanoterapie si constau din mobilizari pasive,autopasive si active cu rezistenta.

Prin suspensie se suprima fortele de gravitatie care actioneaza asupra corpului sau segmentelor sale. $xercitiile cu suspensie angreneaza intregul corp sau segmente ale acestuia realizand suspensiigenerale sau segmentare. and elementele de suspensie sunt inextensibile se realizeaza suspensii fixe.and elementele de suspensie sunt extensibile se realizeaza suspensii elastice.

$xercitii fizice cu suspensie segmentara" exercitiile fizice cu suspensie se realizeaza sub maimulte forme"

!ansata" pacientul deplaseaza segmentul de membru prin contractia musc'ilor agonisti1 il lasa sarevina pasiv la pozitia initiala, de repaus.

Intretinuta" pacientul deplaseaza segmentul de membru prin contractia musc'ilor agonisti1 il lasa sarevina pasiv la pozitia initiala de repaus1 printro contractie a antagonistilor depaseste pozitia de repaus1revine pasiv la pozitia initiala de repaus.

1+

7/21/2019 Refer At


Condusa" pacientul deplaseaza segmentul de membru prin contractia musc'ilor agonisti1 printrocontractie a antagonistilor depaseste pozitia de repaus1 exercitiul se repeta de mai multe ori, fara pauze.

Principii metodice" segmentul se suspenda in pozitie orizontala, pozitie din care poate fimobilizat numai intrun plan paralel cu suprafata de spri%in1 punctul de suspensie se plaseaza deasuprasegmentului suspendat, in diverse puncte, in functie de efectele care trebuie induse asupra articulatieirespective.

&uspensiile segmentare fixe"7).&uspensia pendulara (verticala) se realizeaza cand punctul de suspensie, elementul desustinere si coarda sunt plasate pe directie verticala, la nivelul extremitatii distale a segmentuluisuspendat.

Aplicatii terapeutice" reantrenarea neuromusculara, cand forta are valoarea 0 (progresiaexercitiilor se realizeaza prin modificarea amplitudinii miscarii sau adaugarea unei rezistente sialternarea tipului contractiei musculareconcentrica, izometrica sau excentrica)1 relaxarea musc'ilor articulatiei interesate prin oscilatii de mica amplitudine.

0).&uspensia axiala se realizeaza cand punctul de suspensie este plasat pe directie verticala, lanivelul articulatiei de tratat, iar elementul de sustinere distal.

Aplicatii terapeutice" reantrenare neuromusculara cand forta are valori sub 01 mobilizari active inleziuni ale aparatului locomotor1 relaxare musculara in contracturi de cauza centrala sau periferica1mentinerea sau cresterea amplitudinii articulare.

).&uspensia excentrica se realizeaza cand punctul de suspensie este situat oriunde in afara proiectiei membrului suspendat, iar elementul de sustinere distal de articulatia asupra careia seactioneaza.

Aplicatii terapeutice" fracturi cu infundare1 fracturi de deplasare.&uspensiile segmentare elastice" elementul de sustinere are o lungime variabila rezultata din

raportul dintre greutatea segmentului si rezistenta la intindere a resortului. &uspensiile elastice folosescunul sau mai multe resorturi dispuse in" serie (alungirea creste de atatea ori cate resorturi elasticeidentice punem in serie)1 paralel (alungirea scade de atatea ori cate resorturi elastice identice punem in

paralel). Aplicatii terapeutice" mobilizarea membrelor la diverse ung'iuri articulare1 usurarea efortului

depus de /inetoterapeut, care nu trebuie sa mai sustina segmentul1 efectuarea pozitionarilor libere1cresterea amplitudinilor articulare prin aplicarea te'nicii contractierelaxare1 relaxarea musculara prinoscilatii repetate1 declansarea strec'reflexului prin intinderea elastica a resortului.

Avantaje" permit mobilizarea articulara analitica cu consum energetic redus (se indica pacientilor cu afectiuni cardiace, pulmonare sau cu forta musculara scazuta)1 influenteaza prin diverse monta%eligamentele, capsulele articulare si tesuturile moi periarticulare.

Indicatii" corectii ale dezaxarilor (varum, valgum, flexum)1 permit efectuarea testinguluimuscular al rezistentei maxime (4test !M5) prin aprecierea corecta a greutatilor in cadrul sistemului

4scripetegreutate51 se utilizeaza ca mi%loc auxiliar in terapia ocupationala, in cazurile severe de deficitfunctional muscular.$xercitiile fizice cu suspensie generala" constau in atarnarea intregului corp in unul sau mai

multe puncte de suspensie. 'ingile se plaseaza la nivelul capului, trunc'iului, bazinului, soldurilor,genunc'ilor, gleznelor, umerilor, coatelor, mainilor si prin intermediul corzilor sau resorturilor sefixeaza in punctul sau punctele de suspensie realizand suspensie stabila (fiecare coarda se fixeaza incate un punct) sau suspensie instabila (toate corzile converg intrun punct). &uspensia membrelor superioare nu este obligatorie.

&copuri" relaxarea intregului corp se induce prin imprimarea unor miscari de balansare, executatein directie craniocaudala1 impune suspensia membrelor superioare. &timularea circulatiei se induce

prin miscari de balansare executate dinspre membrele inferioare spre cap si dinspre umeri spremembrele inferioare (picioarele si capul se plaseaza astfel alternativ in punctele mai inalte). Pregatirea1

7/21/2019 Refer At


pentru pozitia stand se obtine prin spri%inul picioarelor pe bazinul sau coapsele /inetoterapeutului,realizand o pozitie oblica din care pacientul isi poate flecta si extinde genunc'ii. ntrenarea functiei despri%in a bratelor se realizeaza prin balansari ale corpului cu flexiaextensia cotului. &tabilizareagenerala a intregului corp se induce prin aceleasi miscari ca si relaxarea, numai ca viteza lor este maimare. Indicatii" politraumatisme1 convalescenta dupa interventii c'irurgicale generale1 osteoporoza1distrofie musculara spinala1 afectiuni ale maduvei spinarii cu sectiune medulara completa sau

incompleta.

"obilizarea activa rezistiva

&e produce cu interventia partial rezistiva a unor forte externe, cu valori mai mici sau mai maridecat forta mobilizatoare. ?rupele musculare agoniste, care actioneaza impotriva rezistentei externedepun un efort de invingere sau cedare" cand agonistii inving rezistenta externa miscarea esteconcentrica (se executa la comanda 4trage5)1 cand agonistii sunt invinsi de rezistenta externa (desi secontracta) miscarea este excentrica (se executa la comanda 4impinge5 sau 4rezista5).

Miscarile active cu rezistenta sunt realizate in" cursa interna, cand agonistii lucreaza intre punctele de insertie normala1 cursa externa, cand agonistii lucreaza dincolo de punctele de insertienormala, in segmentul de contractie pentru antagonisti1 cursa medie, cand agonistii au o lungimemedie, situata la %umatatea amplitudinii maxime, pentru o miscare data.

Miscarile concentrice se executa in" ursa interna" cand miscarea respectiva este initiata din punctul : anatomic sau din diverse ung'iuri articulare pozitive, se desfasoara in sens fiziologic si seopreste la amplitudini mai mari sau la sfarsitul cursei. Pe parcursul miscarii agonistii isi apropiecapetele de insertie, se scurteaza progresiv, pentru ca la sfarsitul cursei de miscare sa fie maximscurtati. ursa externa" cand miscarea este initiata din diverse ung'iuri articulare ale miscarii opuse(ung'iuri negative) si se desfasoara in sens fiziologic, oprinduse la ung'iuri articulare negative maimici sau la punctul : anatomic. Prin repetare, miscarile concentrice produc 'ipertrofie musculara,urmata de cresterea fortei, iar la nivel articular cresc stabilitatea.

Miscarile excentrice se executa in" ursa interna" cand miscarea este initiata din diverse ung'iuri pozitive si se desfasoara in sens opus celui fiziologic, oprinduse la ung'iuri articulare mai mici sau la punctul : anatomic. Pe parcursul miscarii agonistii isi indeparteaza capetele de insertie, se alungesc progresiv, in punctul : anatomic fiind alungiti la maxim. ursa externa" miscarea este initiata din punctul : anatomic sau din diverse ung'iuri negative, se desfasoara in sens opus celui fiziologic si seopreste la ung'iuri negative mai mari. Prin repetare, contractiile excentrice produc lucru muscular rezistent sau negativ, cresc elasticitatea musculara, iar la nivel articular mobilitatea.

!ezistentele externe care se opun fortei mobilizatoare sunt reprezentate de" ?ravitatie"actioneaza pe directie verticala, sensul antigravitational fiind de %os in sus.

!ezistenta manuala opusa de /inetoterapeut" este cea mai valoroasa, actioneaza direct asupra

musc'iului si se adapteaza fortei acestuia. @aloarea rezistentei nu este constanta pe toata cursa demiscare. De obicei scade progresiv din punctul : anatomic, cand musc'iul este in zona lunga sidezvolta forta maxima, spre sfarsitul cursei de miscare, cand musc'iul se scurteaza si forta poate atingevalori minime.

Monta%e de scripeti in sistemul scripetegreutate, in care segmentul de membru angreneazagreutatea.

pa, care poate ingreuna miscarea prin" executarea miscarilor impotriva fortei ar'imedice,respectiv de sus in %os1 fortele de frecare dintre suprafata corpului si apa (inot, mers), frecarea crescandcand se mareste suprafata corporala sau a segmentului imersat prin atasarea unor dispozitive (labe descafandru)1 intensificarea vitezei de executie1 cresterea vascozitatii apei prin adaos de namoluri.

utorezistenta, respectiv rezistenta opusa de pacient direct prin greutatea segmentelor indemnesau a corpului si indirect prin contragreutati in monta%e cu scripeti. Dezavanta%e" solicita pacientului un2

7/21/2019 Refer At


anumit nivel de intelegere, capacitate generala de efort si se limiteaza anumitor miscari din catevaarticulatii1 obiecte portativemingi medicinale, gantere, 'altere sau greutati atasate direct de segmentulsolicitatdiscuri metalice, saculeti cu nisip1 arcuri sau cordoane elastice, a caror rezistenta variaza direct

proportional cu gradul de alungire1 rezistente reglabile prin aparatura electronicacovor rulant, bicicletaergometrica.

Posturarile instrumentale restabilesc mobilitatea articulara utilizand greutati (incarcaturi)" directe

(saculeti cu nisip, suluri, perne) plasate proximal sau distal de articulatia mobilizata1 indirecte, aplicate prin intermediul monta%elor cu scripeti. ceste posturari solicita intens articulatia, de aceea se folosescmai ales pentru articulatiile mari (genunc'i, sold), pentru celelalte putand fi c'iar nefaste. Mentinereanu depaseste 7N0: de minute.

"usculare dinamice

Forta dinamica este forta dezvoltata voluntar in cadrul unui ciclu de miscare si consta inalternarea contractiei cu relaxarea. Dezvoltarea fortei dinamice se realizeaza prin rezistente a caror valoare determina din partea musc'iului raspuns de tip concentric, de invingere si de tip excentric, de

cedare.$xercitii cu rezistenta progresiva" promovate de De orme si Rat/ins. cestia au demonstrat, pe baze fiziologice, ca prin contractii impotriva unei rezistente progresiv crescande se poate obtinecresterea fortei musculare. Pentru aceasta se testeaza lucru mecanic maxim al grupei musculare deantrenat, pe baza mobilizarii libere sau asistate, pe toata amplitudinea miscarii respective astfel" seincarca segmentul de mobilizat (capatul distal) cu o greutate maxima tolerabila, incat segmentul sa

poata executa miscarea in amplitudine completa (in cazul musc'ilor cu forta cuprinsa intre =Nrezistenta maxima poate fi mobilizata activ liber si se noteaza cu !M1 in cazul musc'ilor cu forta 0,rezistenta maxima poate fi mobilizata activ asistat si se noteaza cu rm).

?reutatea poate fi ridicata" de 7: ori consecutiv, in 7: secunde, fara repaus, situatie in care senoteaza cu 7: !M, respectiv 7: rm1 o singura data, situatie in care se noteaza cu 7 !M, respectiv 7 rm.$xercitiile se realizeaza din pozitii cu descarcare sau antigravitationale, utilizand monta%e de scripeti cucontragreutati alese si efectuate in functie de valoarea fortei, cat si de tipul contractiei dinamicesolicitate.

21

refer at

Documents