refer at

4
Functia de antrenare Managerul are faţă de salariaţi autoritatea cu care a fost investit sau care i-a fost delegată.Unul din atributele managerului este aceea de a comanda, de a da dispoziţii, de a antrena, de a ordona şi de a dirija personalul, în vederea realizării obiectivelor organizaţiei. După caz, postura managerului este aceea de comandant sau de moderator în procesul de antrenare a personalului; managementul modern presupune acordarea încrederii angajaţilor, investirea acestora cu autoritate (limitată) şi antrenarea lor într-un dialog multiplu care să conducă la realizarea indicatorilor de calitate anticipaţi. Aşadar, funcţia de comandă propriuzisă este înlocuită treptat prin funcţia de antrenare. În concepţia clasică privind managementul, acţiunile executanţilor se declanşează la comandă, actele manageriale ale comandanţilor fiind ordinele şi dispoziţiile. În concepţia modernă, antrenarea se realizează pe baza motivaţiei în muncă a personalului; motivaţia este dată de gradul satisfacerii mobilurilor umane, înăscute sau dobândite, conştiente sau inconştiente, care îi determină să realizeze o acţiune sau să atingă un obiectiv. Funcţia de antrenare reprezintă ansamblul acţiunilor prin care un manager influenţează activitatea

Upload: teonatheo4078

Post on 17-Dec-2015

213 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

.

TRANSCRIPT

Functia de antrenare

Managerul are fa de salariai autoritatea cu care a fost investit sau care i-a fost delegat.Unul din atributele managerului este aceea de a comanda, de a da dispoziii, de a antrena, de a ordona i de a dirija personalul, n vederea realizrii obiectivelor organizaiei.

Dup caz, postura managerului este aceea de comandant sau de moderator n procesul de antrenare a personalului; managementul modern presupune acordarea ncrederii angajailor, investirea acestora cu autoritate (limitat) i antrenarea lor ntr-un dialog multiplu care s conduc la realizarea indicatorilor de calitate anticipai. Aadar, funcia de comand propriuziseste nlocuit treptat prin funcia de antrenare.

n concepia clasic privind managementul, aciunile executanilor se declaneaz la comand, actele manageriale ale comandanilor fiind ordinele i dispoziiile.

n concepia modern, antrenarea se realizeaz pe baza motivaiei n munc a personalului; motivaia este dat de gradul satisfacerii mobilurilor umane, nscute sau dobndite, contiente sau incontiente, care i determin s realizeze o aciune sau s ating un obiectiv.

Funcia de antrenare reprezint ansamblul aciunilor prin care un manager influeneaz activitatea colaboratorilor si, prin satisfacerea nevoilor care i motiveaz, n vederea atigerii obiectivelor adoptate.

Funcia de antrenare se refer la ansamblul proceselor de munc prin care personalul organizaiei este determinat s contribuie la realizarea obiectivelor de atins, pe baza factorilor care l motiveaz.

Motivarea salariailor poate fi:

pozitiv, cnd se bazeaz pe amplificarea satisfaciei acestora n urma muncii depuse, ca urmare a realizrii sarcinilor atribuite, n condiiile n care nivelul de complexitate sau de dificultate a sarcinilor de executat este accesibil majoritii executanilor; negativ, cnd se bazeaz pe ameninarea personalului cu diminuarea facilitilor, dac nu realizeaz ntocmai sarcinile repartizate al cror nivel calitativ sau cantitativ este greu de realizat de ctre majoritatea executanilor.

Motivarea pozitiv conduce, cu aceleai cheltuieli, la clasificarea superioar a firmei, la crearea unei imagini favorabile pentru aceasta i, nu n ultimul rnd, la creterea beneficiilor.

Pentru ca antrenarea s fie eficace este necesar ca procesul motivrii s ntrunesc simultan mai multe caracteristici:

s fie complex, adic s combine stimulentele materiale cu cele morale;

s fie difereniat, adic evalurile i stimulentele s in cont de personalitatea celor care particip la activitile firmei;

s fie gradual, adic s satisfac progresiv necesitile fiecrui salariat.

Investigaiile sociologice ale ultimilor decenii au demonstrat c stimulentele morale sunt superioare celor materiale, n pofida prejudecii conform creia banii reprezint motorul personalului.

F. Herzberg distige factorii motivaiei: factori care servesc nevoilor economice factori de mentenan; factori care satisfac aspiraii profunde factori motivaionali.

Aceti factori fac parte din condiia uman, absena unuia nefiind compensat de existena celuilalt. Individul este nefericit dac factorul de mentenan nu este prezent; absena factorului motivator nu va putea ns s-l liniteasc.

Scara motivaional imaginat de Maslow:1 - nevoi fiziologice elementare/primare;2 - nevoia de securitate i de siguran;3 - nevoia de a stabili contacte umane, inclusiv de grup;4 - dobndirea stimei i statului social superior;5 - autorealizarea.O necesitate de ordin inferior trebuie satisfcut nainte ca urmtoarea, mai intens, s se manifeste la maximum. A. Maslow afirm c nici o nevoie nu este absolut; imediat ce a fost satisfcut, ea nceteaz s mai fie important.

Caracterul gradual al motivrii este dat de limitele resurselor materiale i financiare de care dispune organizaia i de implicaiile psihologice: accesul brusc la faciliti i confer salariatului sentimentul datoriei mplinite i suficien, conducnd la scderea gradului de angajare n munc.