Condropatia este un termen nespecific pentru (toate) afectiunile cartilajului sau pentru situatiile si afectiunile care intereseaza cartilajul. Cele mai frecvente afectiuni sau conditii care intereseaza cartilajul sunt: 1. Traumatismele 2. Inflamatia 3. Artroza reprezinta afectarea cartilajului articular, cu scaderea in grosime a acestuia pana la disparitie, ce conduce la tulburari ale mecanicii articulare, reducerea mobilitatii si durere. Este o afectiune extrem de frecventa la nivelul articulatiilor cu solicitare mare si de aceea este considerata mai mult consecinta uzurii decat boala propriu-zisa. Artrozele prezint o terapie etiologic i o terapie simptomatic prima tinde s intervin asupra factorilor etiopatogenici susceptibili coreciei, a doua are rolul de a reduce sau elimina simptomele bolii, n special durerea, rigiditatea i limitarea funcional. Dat fiind c premisa indispensabil a oricrei terapii este evaluarea exact a tabloului clinic, programarea terapeutic a artrozei trebuie s ia n considerare urmtoarele elemente: natura procesului factorii

artrozic;

etiopatogenici implicai;

stadiul bolii.

Independent de natura procesului artrozic, prin urmare chiar n cazul formelor primare, este ntotdeauna posibil recunoaterea altor factori care ar fi putut contribui la o anumit localizare a bolii sau la accelerarea evoluiei. Aceti factori, fie c sunt generali ca obezitatea sau tulburrile vasculare, fie locali ca atitudinile vicioase i solicitarea funcional excesiv, trebuie individualizai i posibil corectai . Rapiditatea evoluiei procesului artrozic poate fi un criteriu util n selecia msurilor terapeutice, conservatoare (farmacologice sau fizioterapice) sau neconservatoare (chirurgicale) . Remediile terapeutice utile n tratamentul artrozei sunt de natur divers; n general cele mai bune rezultate se obin cu o abordare integrat ce ine cont de diversele posibiliti de intervenie. A . Msuri cu caracter general: ncurajarea pacientului ( psihoterapia ) Repausul articular Msuri igienice i dietetice Corectarea eventualelor dismetabolisme Corectarea eventualelor tulburri vasculare Corectarea eventualelor tulburri endocrine

B . Msuri cu caracter particular:

Terapia farmacologic ( sistemic i local ) Programul complex de recuperare fizical-kinetic si alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor

Terapia de recuperare cuprinde multiple mijloace ce acioneaz asupra:

durerii; contracturii musculare; hipotrofiei musculare; mobilitii articulare; terenului pe care se instaleaz procesul artrozic , ncetinind procesul degenerativ sau cel puin

reducnd manifestrile clinice. Obiectivele programului de recuperare n artroz:

ameliorarea sindromului dureros i inflamator; asigurarea unei stabiliti articulare de bun calitate; ameliorarea mobilitii articulare, obinnd unghiurile funcionale, prevenind sau combtnd mbuntirea troficitii musculare, ameliorarea echilibrului muscular agonist antagonist; reducerea susceptibilitii la fenomene artrozice.

instalarea atitudinilor vicioase i evitarea ncrcrii articulaiilor supra i subiacente;

Termoterapia , hidrotermoterapia , hidrokinetoterapia Cldura are eficacitate n atenuarea durerii i reducerea contracturii musculare care prin ea nsi este cauz a durerii i limitrii funcionale. Formele de cldur utilizabile cu aciune superficial sau mai profund sunt variabile:

aplicaii de parafin, sac cu sare de buctrie nclzit, pern electric; electroterapie: lmpi cu raze infraroii, ultrasunet, unde scurte, microunde; hidrotermoterapia: bile calde, mpachetri cu ap cald, baia cu bule, baia cu nmol, duul o form particular de kinetoterapie este kinetoterapia n ap (hidrokinetoterapia), care are un

subacval - asigur n plus descrcarea articulaiei, relaxare muscular i sedare;

efect uor sedativ, miorelaxant (temperatura apei 36 36,50 C), facilitnd micrile prin descrcarea de greutate. Aplicaiile locale de cldur pot aduce o uurare notabil n suferinele cronice, torpide cu durere de mai mic intensitate. Crioterapia compresele reci schimbate la 5 6 minute, masajul cu ghea repetat de mai multe ori n cursul zilei este indicat n durerea acut, putnd ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cu un important sindrom inflamator. Electroterapia

Electroterapia este o form de terapie fizical, de tip conservator care utilizeaz diferite forme de cureni electric (curent galvanic, curent de joas frecven, curent de medie frecven) i diverse forme de energie derivate din curentul de nalt frecven (unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaii infraroii, ultraviolete i laser) sau de joas frecven (cmpuri magnetice). Acestea sunt destinate ariei curative i programelor de recuperare funcional n diverse patologii, cu o aplicaie particular pentru patologia locomotorie. Aceast form de terapie utilizat i n tratamentul artrozelor, nu poate corecta verigile etiologice dar poate ameliora i controla :

elementele

fiziopatologice

(inflamaie,

edem,

hipotonie,

hipotrofie

muscular,

hipersimpaticotonie, durere);

elementele clinice, simptomatice i funcionale (durere, contractur muscular, redoare articular sistemele de retroaciune biologic, utiliznd circuite de tip feed-back.

etc.);

Kinetoterapia Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinico-anatomo-funcional al bolii. Micarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii musculare. Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie:

scderea durerilor; creterea stabilitii; creterea mobilitii; creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.

Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde: Posturrile completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. Se pornete de la poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore exterioare cu aciune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de micare. Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuromuscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold - relax. n coxartroz se evit n special flexum-ul i rotaia extern, ca cele mai frecvente devieri, adducia fiind mai rar. n gonartroz evitarea flexum-ului; pentru deviaiile n plan frontal (varus, valgus) posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a piciorului prin talonete la pantof are valoare. Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare. n coxartroz se va pune accentul pe extensie, rotaia intern i abducie iar n gonartroz pe rectigarea extensiei complete i rotaia intern apoi pentru mrirea flexiei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie etc.

Traciunile au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi: - manuale executate n axul membrului inferior la sfritul edinelor de masaj; se execut succesiv traciuni (moderate) i compresiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaz circulaia i troficitatea); i - mecanice - prin traciuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu greuti de cca. 3 Kg pe membru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare i decontracturant. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, abilitate) astfel nct s fie evitat mersul chioptat. Relaxarea decontracturarea muscular. Meninerea unei bune funcionaliti mioartrokinetice la nivelul articulaiilor adiacente, ct i la membrul opus; pentru coxartroza este important i corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei funcionaliti ct mai bune a coloanei lombare. Respectarea regulilor de profilaxie i terapia ocupaional. Exerciiile indicate trebuie s in cont de tipul micrii care trebuie conservat sau eventual recuperat, de eventualele limitri ireversibile, de grupele musculare care trebuiesc lucrate preferenial pentru obinerea unui rezultat funcional optim. Tonifierea musculaturii: n coxartroz vizeaz tonifierea muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps; n gonartroz se va urmri tonifierea musculaturii care nzvorte genunchiul n mers cvadricepsul n principal dar i ischiogambierii, se va urmri refacerea forei extensoare pentru ultimele 200. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; exerciiile la bicicleta ergonomic se indic cu condiia individualizrii pentru fiecare bolnav a parametrilor de lucru: nlimea eii, ncrcarea adecvat (i progresiv) a solicitrii la efort. Kinetoterapia poate fi pasiv sau activ, ajutat sau ncrcat. Contraciile musculare pot fi izotonice sau izometrice. Ca regul general, sensul micrii va fi n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare a micrilor. Kinetoterapia pasiv Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articulaiei . n acest fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, intr n comunicare cu pacientul, ncercnd s-i ctige ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata programului complex de recuperare. a. Kinetoterapia pasiv n coxartroz n coxartroz mobilizarea pasiv va insista pe micrile de extensie, abducie i rotaie intern . Exemplude mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins.

Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul accentueaz extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de abducie Pacientul n decubit dorsal: asistentul fixeaz bazinul cu o mn iar cu cealalt execut abducia cu priz la nivelul condilului intern al femurului. n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu membrul inferior suspendat printr-un scripete i tracionat n sus prin priz manual. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioar a coapsei, rulnd-o nuntru sau n afar (genunchiul ntins). b. Kinetoterapia pasiv n gonartroz Kinetoterapia pasiv n gonartroz ncepe cu mobilizarea rotulei (n sens longitudinal i transversal), dup care se trece la mobilizarea articulaiei femuro-tibiale, avnd ca obiectiv principal asigurarea libertii de micare n extensie i rotaie, n special rotaia intern care este aproape ntotdeauna limitat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal, coapsa n abducie i genunchiul flectat la 900. Kinetoterapeutul fixeaz glezna bolnavului i susine extremitatea superioar a gambei cu ambele mini sub linia articular, imprimnd o micare de translaie orizontal extern a ntregii gambe. Aceast micare se repet, reducnd progresiv unghiul de flexie a gambei pe coaps. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Pacientul n eznd, cu trunchiul aplecat n fa; kinetoterapeutul execut extensia, fcnd dou prize una pe faa anterioar a coapsei, fixnd-o la scaun i cealalt pe gamb, distal. Kinetoterapia activ Refacerea forei musculare i a echilibrului dintre muchii agoniti i antagoniti, n special a muchilor stabilizatori ai ai articulaiei trebuie nceput ct mai precoce i continuat mereu printr-un program de meninere a tonusului i forei musculare. Se realizeaz prin exerciii izometrice i izodinamice contra unor rezistene, fiind recunoscut necesitatea de a se lucra cu rezisten manual dirijat n sectorul de mobilitate indolor . Exerciiile pentru refacerea forei depind de gradul deficitului muscular: pentru forele 0-1-2, tehnicile de facilitare reprezint singurele modaliti logice de lucru (contracii repetate, inversarea lent, inversarea lent cu opunere, relaxarea contracie, izometria alternant); reeducarea forei musculare de la o valoare peste 3 se realizeaz prin tehnicile obinuite de izometrie (exerciiile scurte izometrice zilnice), tehnicile izokinetice, dei de o valoare deosebit, nu sunt uzuale.

n coxartroz se insist asupra tonifierii muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps. n gonartroz sunt preferate contraciile musculare izometrice i pedalarea pe bicicleta ergonomic fr rezisten i se insist asupra tonifierii muchilor cvadriceps, ischiogambieri i triceps sural . ntruct musculatura supus tonifierii n coxartroz i gonartroz este solicitat n ortostatism (musculatura antigravitaional) prezentm n continuare cteva exerciii pentru exemplificare. Exemplu de exerciiu global pentru tonifierea musculaturii extensoare a articulaiei coxofemurale (fesierul mare i fibrele posterioare ale fesierului mijlociu, ischiogambierii): Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul extins, piciorul flectat ; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a treimii distale a coapsei i pe faa plantar; membrul inferior opus este flectat, cu piciorul pe mas sau gamba atrn la marginea mesei; pacientul execut flexia degetelor, extensia piciorului apoi flexia genunchiului i n sfrit extensia articulaiei coxofemurale n timp ce kinetoterapeutul opune rezisten acestor micri (micarea de extensie contrat se continu sub planul orizontalei). Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mare. Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei; membrul inferior opus se sprijin cu talpa pe mas, membrul afectat are coapsa flectat la 600 (adductorii sunt scoi din activitate), genunchiul este flectat (ischiogambierii sunt scoi din activitate), gamba relaxat; se execut extensia articulaiei coxofemurale, kinetoterapeutul contrnd pe faa posterioar a coapsei . Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu. Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a genunchiului. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps. Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins i gamba n afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijin cu piciorul pe mas; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a piciorului i pe faa anterioar distal pe gamb; pacientul execut extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut . Grupul de exerciii selective pentru antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu general meninerea articulaiei coxofemurale flectate la 900,din aceast poziie executndu-se extensia genunchiului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului triceps sural. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural Ortezarea

Masajul balneoclimatoterapia si ate msuri utilizate n tratamentul artrozelor

Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, datorit efectelor favorabile care n funcie de manevrele utilizate pot fi :

efect antalgic i miorelaxant; stimularea propriocepiei cu meninerea tonusului muscular; efectul circulator i biotrofic tisular local (tonifiant).

Balneoclimatoterapia Balneoclimatoterapia realizeaz o terapie de reglare nespecific, acionnd prin diferiii factori naturali pe verigile fiziopatologice i simptomatice i determinnd modificri ale reactivitii organismului. Aria de utilizare terapeutic pentru balneoclimatoterapie n coxartroz i gonartroz cuprinde toate sectoarele terapeutice: sfera profilactic, curativ i de recuperare. Bioclima de litoral maritim a fost utilizat de artrozici din cele mai vechi timpuri, datorit aciunii benefice asupra durerii i contracturii musculare prin terapiile specifice: balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc. Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor Rontgenterapia - un timp amplu utilizat n tratamentul artrozelor, actual contestat dar utilizabil n cazuri extrem de bine selecionate. Acupunctura - terapie alternativ extins, indicat n tratamentul sindroamelor dureroase de origine artrozic . Terapia chirurgicala (coxartroza si gonartroza) 4. Artrita reumatoida

Exercitiul fizic este recomandat deoarece: - persoanele care fac regulat exercitii fizice traiesc mai mult si sunt mai sanatoase, lucru valabil si in randul persoanelor cu artrita reumatoida - exercitiul fizic poate ameliora durerea articulara in artrita reumatoida - exercitiile fizice intaresc sistemul osos, lucru important in special in cazul peroanelor care fac tratament cu corticosteroizi pentru reducerea inflamatiei (tratament care poate provoca in timp osteoporoza) - tonifica musculatura si creste forta musculara - exercitiul fizic regulat imbunatateste abilitatile functionale si conditia fizica generala - miscarea intareste respectul de sine, inlatura depresia si aduce beneficii pe termen lung in randul pacientilor cu artrita reumatoida. Tipuri de exercitii fizice in artrita reumatoida Trebuie sa se stie ca doar anumite exercitii fizice sunt recomandate in artrita reumatoida. Acestea sunt: -strechingul, care consta intr-o multitudine de exercitii fizice usoare, cu un grad de dificultate mic si care constau in intinderea anumitor grupe musculare pentru 10-30 de secunde; aceste exercitii imbunatatesc

mobilitatea si tonifica musculatura, constituind de obicei baza pentru efectarea celorlalte tipuri de exercitii fizice -exercitiile pentru tonifierea musculaturii, sunt menite sa intareasca forta musculara si sa imbunatateasca mobilitatea generala -aerobicul, imbunatateste activitatea cardio-vasculara si conditia fizica generala; de asemenea, aerobicul poate ajuta la mentinerea unei greutati normale (obezitatea agraveaza simptomele articulare din artrita reumatoida). Pacientii cu artrita reumatoida pot incerca si alte exercitii fizice, precum innotul, ciclismul sau exercitiile cu bicicleta medicinala. Pacientii cu artrita reumatoida nu trebuie sa uite ca au nevoie de consimtamantul si recomandarea medicului specialist, pentru efectuarea anumitor exercitii fizice. Acestea trebuie efectuate regulat si trebuie sa fie intrerupte, in cazul in care apare agravarea starii generale. Contraindicatiile exercitiului fizic in artrite Exista anumite exercitii fizice care trebuie evitate in cazul pacientilor cu artrita reumatoida (sau artrite in general). Acestea sunt: - joggingul, in special cand alergarea se face pe o pista cu pavaj tare - exercitiile la sala de forta, care pot, de asemenea, agrava simptomele articulare prin accentuarea inflamatiei locale. Fiecare pacient cu artrita trebuie sa stie ca atunci cand simptomele articulare se agraveaza, trebuie sa se prezinte la medic pentru un consult de specialitate. De asemenea, exercitiul fizic poate fi reluat doar la indicatia acestuia. Medicul fizioterapeut sau medicul specialist reumatolog poate ajuta pacientul cu artrita reumatoida, si anume, sa-l ajute sa puna la punct un program cu exercitii fizice pentru o recuperare adecvata. Tratamentul medicamentos al artritei reumatoide trebuie sa fie asociat cu recuperarea medicala, pentru a evita pe cat posibil complicatiile articulare grave (anchiloze, deformari articulare) si pentru a imbunatatii conditia fizica generala. Se pot folosi haltere mici, cu care se vor efectua exercitii hipertone, izometrice (la care cresterea tonusului muscular nu determina deplasarea unui segment de corp, deci nu se produce mobilizare articulara). 5. Hernia de disc Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza discala, dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului. Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa. Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau fara iradiere) sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit, exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada. In

perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara prea mari dureri, poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor. Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand durere moderata, suportabila. In ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare. Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva. Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice genereatoare de suferinta. Vazut din acest unghi , tratametul are ca obiective: -educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo sacro-fesiere; -profilaxia activa a recidivelor; -reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar. Pe langa obiectivele principale, apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si aparitia suferintei neurologice: tulburari de sensibilate, deficite motorii , tulburari trofice etc. Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: - relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima. - contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta. Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetensoara superioara a trunchiului. Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac, cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams. Programul Williams cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze: A. In prima faza: -decubit dorsal, flexia-extensia genunchiilor;

-decubit dorsal , se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea, apoi celalat genunchi; -acelasi exercitiu , dar se executa simultan cu ambii genunchi; -decubit dorsal , cu mainile sub cap, se trage un genunchi cat mai mult spre piept, apoi celalalt, finalizand cu ambii genunchi concomitent; -decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala, pe langa cap, genunchii flectati la 90 de grade, talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte. Exercitiile se executa in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient. B. In faza doua a programului Williams: -decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului; -decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului; -decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului extins; -din ortostatism , genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se mentine perfect drept , calcaiele lipite pe sol; -pozitia de cavaler servant , corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac. La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de posibilitatile fizice ale bolnavului. -cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se executa: 1. ridicari ale genunchiilor la piept; 2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati; 3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse; 4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 90 de grade, sprijin si pe picioare), se fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului. -cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se executa: 1. redresarea bazinului; 2. pendularea bazinului. In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei extensoare lombare este, ca si in pozitia de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.

Program terapeutic: 1. din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat. Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in contact cu patul; 2. aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior , pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta. 3. din pozitie de cvadripedie pentru corectarea lordozei lombare , se "suge" puternic abdomnenul si se mentine. Se relaxeaza si se repeta. 4. decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca lateral spre panul patului. 5. aceeasi pozitie de plecare, bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar terapeutul se opune; 6. decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. Terapeutul incearca sa ridice ambele membre , dar pacientul se opune; 7. din decubit lateral cu coapsele usor flectate.Terapeutul impinge cu o mana pelvisul pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.Bolnavul se opune acestor forte. 8. executarea podului din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , sprijin pe umeri-spate si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. Terapeutul se opune apasand pe crestele iliace; 9. din pozitia pod, bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre sfarsitul cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta. 10. din ortostatism langa o masa , pacientul se sprijina usor de ea si face o usoara flexie din solduri metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . Bolnavul se opune acestor forte. In perioada de remisiune completa, bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric. Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul. Astfel, pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de kinetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sutinere pe verticala a coloanei vertebrale. Pentru pacientii a caror activitate profesionala solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale membrelor superioare , programul de kinetoterapie profilactica trebuie orientat spre consolidarea functiei de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatiei coxo-femurale. 6. Complicatii dupa chirurgia articulara 7. Tumori maligne: Condrosarcomul este ca frecventa, a doua tumora maligna a osului. Condrosarcoamele sunt un grup de tumori maligne cu o mare varietate in ceea ce priveste comportamentul (evolutivitatea - malignitatea) de la formatiuni non-metastazante pana la sarcoame extrem de agresive (metastazante).

8. Policondrita este o afectiune progresiva, episodica (cu durata si severitate variabila) cu "recaderi", caracterizata de inflamatia si degenerarea tesutului cartilaginos, cu afectare poliarticulara. 9. Costocondrita - Sindromul Tietze - este inflamatia cartilajului de la jonctiunea costo-sternala determinand durere toracica (regiunea sternala). 10. Epifizita capului femoral - Afectare a cartilajului de crestere la unul sau ambele solduri determinand durere, mers schiopatat si limitare functionala. Afecteaza in special adolescentii de sex masculin. Etiologia este incerta dar obezitatea este considerata un factor de risc. Poate fi factor predispozant pentru artroza. 11. Condromalacia - Denumita si condromalacia patelei este un termen care descrie afectarea (leziuni sau scaderea consistentei) cartilajului patelei. Diagnosticul este intraoperator. Cartilajul rotulei favorizeaza alunecarea in trohleea femurului in timpul flexiei genunchiului. In cazul leziunilor acestui cartilaj - suprafetele devin rugoase (neregulate) si determina inflamatie si durere la mobilizare. 12. Osteocondrita disecanta este o patologie articulara dureroasa in care fragmente cartilaginoase (osteo-cartilaginoase) desprinse devin "corpuri libere intraarticulare" determinand inflamatie si durere. Corpul liber intraarticular poate fi localizat (intr-un compartiment / regiune a articulatiei) sau se poate deplasa liber, determinand blocajul articular si instabilitate articulara. Corpul liber intraarticular mai este denumit: "soarece intraarticular" Osteocondrita disecanta este o patologie relativ rara cu etiologie complexa: - genetica, hormonala, factori de mediu, nutritie, - asociata uneori atat cu hipercalcemia cat si cu hipocalcemia; - posttraumatica; - tulburari de circulatie a osului subcondral; - leziuni la nivelul cartilajului; Genunchiul este cea mai afectata articulatie dar poate fi afectata si articulatia gleznei sau cotului. Tratamentul este in principal chirurgical, urmat de recuperare. 13. Condrodisplazia este o tulburare care afecteaza dezvoltarea cartilajului oaselor lungi (in special cartilajul de crestere) determinand tulburari de crestere. Se mai numeste condrodistrofie. Majoritatea medicilor recomanda pacientilor cu aceasta afectiune efectuarea unor exercitii de fortificare musculara, in special pentru partea interioara a cvadricepsului, fara a leza articulatia. Inotul, mersul pe bicicleta medicinala sunt acceptate atata timp cat genunchiul nu este flectat la mai mult de 90o. Stimularea electrica poate fi folosita pentru fortificare musculara 14. Tratamentul defectului de cartilaj articular difera de tratamentul leziunilor extensive din bolile degenerative. Procedurile chirurgicale descrise in continuare au rezultate nesatisfacatoare in tratamentul bolilor degenerative articulare. Tratamentul conservator poate fi aplicat in acut, sau dupa o perioada mai indelungata

de la aparitia leziunii. Tratamentul in acut, pentru leziunile minore, de obicei post-traumatice, consta in protocolul RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation):

Repaus fizic: activitatea care a cauzat leziunea trebuie intrerupta. Medicul poate recomanda folosirea unei carje pentru a evita incarcarea membrului afectat. Gheata: masaj folosind pungi cu gheata timp de 20 de minute, de cateva ori pe zi, dar care nu se aplica direct pe piele. Compresie: bandaj elastic care previne inflamatia suplimentara. Ridicarea membrului afectat deasupra nivelului inimii, tot pentru reducerea inflamatiei.

Daca este necesar, se pot folosi antiinfamatoare non-steroidiene (AINS) pentru reducerea durerii si inflamatiei. Daca leziunea apare in timpul practicarii sportului, este mai probabil sa fie o leziune serioasa. De asemenea, daca simptomatologia persista, diagnosticul precoce este foarte important.

Bibliografie: 1. Sbenghe, T Kinetoterapie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987 2. www.cdt-babes.ro/articole/hernie-de-disc.php 3. www.pansportmedical.ro/recuperare/articole/Condropatia.html 4. www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza.html